Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   MEMORANDUM DE FINANTARE*) din 11 decembrie 2002  dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul PHARE 2002 de cooperare transfrontaliera dintre Romania si Ungaria, semnat la Bucuresti la 11 decembrie 2002    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

MEMORANDUM DE FINANTARE*) din 11 decembrie 2002 dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul PHARE 2002 de cooperare transfrontaliera dintre Romania si Ungaria, semnat la Bucuresti la 11 decembrie 2002

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 595 din 21 august 2003
MEMORANDUM DE FINANŢARE*) din 11 decembrie 2002
dintre Guvernul României şi Comisia Europeanã referitor la Programul PHARE 2002 de cooperare transfrontaliera dintre România şi Ungaria, semnat la Bucureşti la 11 decembrie 2002
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 595 din 21 august 2003

-----------
*) Traducere

Comisia Europeanã, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunitãţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul României, denumit în continuare Beneficiarul, pe de alta parte,
au convenit urmãtoarele:

Mãsura prevãzutã la art. 1 va fi dusa la îndeplinire şi finanţatã din resursele bugetare ale Comunitãţii în conformitate cu prevederile stabilite în acest memorandum. Cadrul tehnic, legal şi administrativ în care va fi implementata mãsura menţionatã la art. 1 este expus în Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat între Comisie şi Beneficiar, completate cu prevederile prezentului memorandum şi cu Prevederile speciale anexate la acesta.

ART. 1
Natura şi obiectul
Ca parte a programului sau de asistenta, Comunitatea va contribui, sub forma finanţãrii nerambursabile, la finanţarea urmãtoarei mãsuri:



Numãrul programului: 2002/000-628
Titlul: Programul PHARE 2002 de
cooperare transfrontaliera
dintre România şi Ungaria
Perioada: Pana la 30 noiembrie 2004
pentru contractare



ART. 2
Angajamentul Comunitãţii
Contribuţia financiarã a Comunitãţii este fixatã la maximum 5 milioane euro, denumita în continuare finanţare nerambursabila a CE.
ART. 3
Durata şi expirare
Pentru prezenta mãsura, finanţarea nerambursabila a CE este disponibilã pentru contractare pana la 30 noiembrie 2004, conform celor prevãzute în prezentul memorandum. Toate contractele trebuie semnate pana la aceasta data. Fondurile din finanţarea nerambursabila a CE care nu au fost contractate pana la aceasta data vor fi anulate. Termenul limita pentru efectuarea plãţilor din cadrul finanţãrii nerambursabile a CE este 30 noiembrie 2005, cu excepţia proiectului 2002/000-628-01 "Pasaj peste calea feratã din Satu Mare pe ruta DN 19 - Petea (România) - Csengersima (Ungaria)", unde termenul final pentru efectuarea plãţilor este 30 noiembrie 2006. Toate plãţile trebuie efectuate pana la expirarea termenului limita. Totuşi, în circumstanţe excepţionale, Comisia poate aproba o extindere a perioadei de contractare sau a celei de efectuare a plãţilor, dacã acest lucru este cerut în termenele prevãzute şi dacã este justificatã adecvat de cãtre Beneficiar. Prezentul memorandum va inceta la data expirãrii perioadei finanţãrii nerambursabile a CE. Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi returnate Comisiei.
ART. 4
Adrese
Corespondenta referitoare la executarea mãsurii, având menţionate numãrul şi titlul acesteia, va fi trimisa la urmãtoarele adrese:
Pentru Comunitate:
------------------
Delegaţia Comisiei Europene în România
Bd. Primaverii nr. 48
71297 Bucureşti
România
Telefon: 40 21 203 54 00
Fax: 40 21 230 24 53
Pentru Beneficiar:
------------------
Hildegard Carola Puwak
Ministerul Integrãrii Europene
Guvernul României
Str. Apolodor nr. 17
Bucureşti
România
Fax: 00 40 1 336 85 09
ART. 5
Numãrul exemplarelor originale
Prezentul memorandum este redactat în doua exemplare, în limba engleza.
ART. 6
Intrarea în vigoare
Prezentul memorandum intra în vigoare la data semnãrii de cãtre cele doua pãrţi. Nici o cheltuiala care are loc înainte de aceasta data nu este eligibilã pentru finanţarea nerambursabila a CE.
Anexele reprezintã parte integrantã a prezentului memorandum.
Întocmit la Bucureşti la 11 decembrie 2002.

Pentru Beneficiar,
Hildegard Carola Puwak,
ministrul integrãrii europene,
coordonator naţional al asistenţei

Pentru Comunitate,
Jonathan Scheele,
şeful Delegaţiei Comisiei Europene
în România

Anexe:
Anexa nr. 1: Acord-cadru (anexele A şi B)
Anexa nr. 2: Prevederi speciale (anexa C)
Anexa nr. 3: Informare şi publicitate pentru programele PHARE, ISPA şi SAPARD ale Comunitãţilor Europene (anexa D)

ANEXA 1 (A şi B)
---------------

ACORD-CADRU

Comisia Comunitãţilor Europene, denumita în cele ce urmeazã Comisia, actionand pentru şi în numele Comunitãţii Economice Europene, denumita în cele ce urmeazã Comunitatea, pe de o parte, şi România, pe de alta parte, şi împreunã denumite pãrţi contractante,
având în vedere faptul ca România este eligibilã de a beneficia de Programul de asistenta PHARE din partea Comunitãţii, prevãzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunitãţii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,
având în vedere faptul ca este convenabila menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea mãsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenta al Comunitãţii,
au convenit dupã cum urmeazã:

ART. 1
Pentru a promova cooperarea dintre pãrţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, pãrţile contractante sunt de acord sa implementeze mãsuri în domeniul cooperãrii financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat în regulamentul menţionat mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice ale fiecãrei mãsuri (sau set de mãsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între pãrţile contractante (denumit în continuare memorandum de finanţare), pentru care este oferit un model în anexa nr. 2 (C).
România întreprinde toate acţiunile necesare pentru a asigura executarea corespunzãtoare a tuturor mãsurilor.
ART. 2
Fiecare mãsura finanţatã în cadrul acestui acord va fi implementata în conformitate cu Condiţiile generale din anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare.
Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, dupã cum va fi necesar pentru implementarea mãsurii în discuţie.
ART. 3
Pentru problemele legate de mãsurile finanţate în cadrul acestui acord, Comisia va fi reprezentatã de delegaţia sa, imediat ce aceasta este înfiinţatã în Bucureşti, care se va asigura, din partea Comisiei, ca mãsura este executatã în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale.
ART. 4
Când pãrţile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrala sau parţialã privind implementarea unei mãsuri cãtre o terta parte, stat sau agenţie.
În acest caz termenii şi condiţiile unei asemenea delegari vor fi mentionati în acordul ce urmeazã sa fie încheiat între Comisie şi terta parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României.
ART. 5
Orice disputa legatã de acest acord care nu poate fi rezolvatã prin consultare va fi soluţionatã în conformitate cu procedura de arbitraj menţionatã în anexa B.
ART. 6
Acest acord este întocmit în doua exemplare, în limba engleza.
ART. 7
Acest acord va intra în vigoare la data la care pãrţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau procedura interna a fiecãrei pãrţi. Acordul va continua sa fie în vigoare pentru o perioada nedefinita, dacã nu îşi înceteazã valabilitatea prin notificarea scrisã a uneia dintre pãrţile contractante cãtre cealaltã.
La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice mãsura aflatã încã în curs de execuţie va fi dusa la îndeplinire conform termenilor memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord.
ART. 8
Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperãrii tehnice şi altor tipuri de cooperare convenite între pãrţile contractante, care prin natura lor nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza Programului de asistenta PHARE, la cererea Guvernului României.
Anexele vor fi considerate parte integrantã a acestui acord.
Întocmit la Bucureşti la 12 martie 1991.

Eugen Dijmarescu,
ministru de stat
ROMÂNIA

Frans Andriessen,
vicepreşedinte al Comisiei Europene
COMUNITATEA

ANEXA A

CONDIŢII GENERALE
privind memorandumurile de finanţare

În aceste Condiţii generale termenul Beneficiar va fi înţeles ca referitor la Guvernul României.

TITLUL I
Finanţarea proiectelor

ART. 1
Obligaţia Comunitãţii
Angajamentul Comunitãţii, denumit în cele ce urmeazã finanţarea gratuita a CEE, a cãrui valoare este menţionatã în memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul cãreia se vor desfasura angajarea şi execuţia plãţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzãtor.
Orice cheltuieli ce depãşesc finanţarea gratuita a CEE vor fi suportate de Beneficiar.
ART. 2
Disponibilitatea finanţãrii gratuite a CEE
Acolo unde execuţia unei mãsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, finanţarea gratuita a CEE va deveni disponibilã în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevãzute în memorandumul de finanţare.
ART. 3
Cheltuirea
Contractele sunt eligibile pentru plati în baza acestui memorandum de finanţare numai dacã sunt încheiate înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare. Plãţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a memorandumului de finanţare. Orice prelungire exceptionala a acestei perioade trebuie sa fie aprobatã de Comisie.
În cadrul limitei stabilite pentru finanţarea gratuita a CEE, cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate delegaţiei Comisiei de cãtre Beneficiar, conform agendei stabilite în memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plãţile fãcute pentru realizarea unei anumite mãsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicita.
Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul mãsurii poate fi prevãzutã plata direct de cãtre Comisie cãtre contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuãrii plãţii, împreunã cu documentele justificative necesare.
Pentru partea de program implementata de Beneficiar, autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de cãtre Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie sa cuprindã propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementarii programului, cu condiţia ca intreaga finanţare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior.
În ceea ce priveşte mãsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care memorandumul de finanţare nu poate prevedea altfel, o prima transa de plata, care nu va depãşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi efectuatã în favoarea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus.

TITLUL II
Achiziţionarea

ART. 4
Generalitati
Procedura ce trebuie urmatã pentru încheierea contractelor de lucrãri, de livrãri şi de cooperare tehnica va fi menţionatã în memorandumul de finanţare, urmând principiile de mai jos.
ART. 5
Condiţii de participare
1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua mãsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmeazã sa fie fãcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene şi pentru statele beneficiare în jurnalul oficial corespunzãtor.
2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie sa fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementãrile generale şi condiţiile pentru contractele de livrãri finanţate din fondurile PHARE.
ART. 6
Derogarea de la procedurile standard
Acolo unde este recunoscuta urgenta situaţiei sau unde aceasta este justificatã pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor mãsuri (de exemplu: operaţii de finanţare în doua etape, operaţii multifazate, specificaţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze în mod excepţional:
- acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie;
- încheierea contractelor prin acord direct;
- realizarea contractelor prin departamente de lucrãri publice.
O astfel de derogare trebuie sa fie menţionatã în memorandumul de finanţare.
ART. 7
Acordarea contractelor de lucrãri şi de livrãri
Comisia şi Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operaţie oferta selectata este cea mai avantajoasã din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificarilor şi garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi al calitãţii serviciilor, al naturii şi al condiţiilor de execuţie a lucrãrilor sau a livrãrilor, al costului lor de utilizare şi al valorii tehnice.
Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene cat de repede posibil.
ART. 8
Contractele de cooperare tehnica
1. Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrãrilor sau de asistenta tehnica, vor fi încheiate dupã negocierea directa cu consultantul sau, dacã se justifica din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitaţie.
2. Contractele vor trebui sa fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în memorandumul de finanţare.
3. În situaţia în care contractele urmeazã sa fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experienţei şi independentei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în discuţie.
4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber sa aleagã dintre cei propuşi candidatul cu care intenţioneazã sa încheie contractul.
5. Când exista recurs la o procedura de licitare contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmatã de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasã din punct de vedere economic.

TITLUL III
Acordarea de facilitãţi

ART. 9
Privilegii generale
Personalului care participa la mãsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor de familie ai acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor strãini angajaţi în statul Beneficiarului, în cadrul oricãror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenta economicã şi de cooperare tehnica.
ART. 10
Facilitãţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidenţã
În cazul contractelor de lucrãri, de livrãri sau de servicii, persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporarã şi de rezidenţã în cazurile în care importanta contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obţinut numai dupã emiterea invitatiei de participare la licitaţie, va servi personalului necesar efectuãrii studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor şi va expira la o luna dupã desemnarea contractantului.
Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrãri, de livrãri sau de servicii finanţate de Comunitate şi membrilor de familie apropiati ai acestuia sa între în statul Beneficiarului, sa se stabileascã în stat, sa lucreze acolo şi sa pãrãseascã statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului.
ART. 11
Importul şi reexportul de echipament
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea mãsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementãrile în vigoare ale Beneficiarului.
Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrãri, de livrãri sau de servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menţionat.
ART. 12
Controlul importurilor şi schimburilor valutare
Pentru executarea mãsurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi sa aplice reglementãrile naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fãrã discriminare între statele membre ale Comunitãţii, Albania, Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea mãsurii, conform reglementãrilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului.
ART. 13
Impozitare şi vama
1. Plata impozitelor, taxelor vamale şi a taxelor de import nu va fi finanţatã din finanţarea gratuita a CEE.
2. Importurile în baza contractelor de livrãri încheiate de autoritãţile Beneficiarului şi finanţate din finanţarea gratuita a CEE vor putea intra în statul Beneficiarului fãrã a fi supuse taxelor vamale, altor taxe de import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.
Beneficiarul se va asigura ca importurile respective sa fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate cãtre contractant, asa cum se prevede în contract, şi pentru folosinta imediata conform cerinţelor pentru implementarea normalã a contractului, fãrã a tine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveşte stabilirea taxelor vamale, plãţilor ori a impozitelor menţionate mai sus.
3. Contractele pentru livrãri sau servicii oferite de firme externe sau româneşti, finanţate din finanţarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plãţii TVA, timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacã aceste taxe exista sau urmeazã sa fie instituite.
4. Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunitãţii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica finanţate din finanţarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului.
5. Efectele personale şi gospodãreşti importate pentru uz personal de cãtre persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele achiziţionate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe şi impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodãreşti respective urmând sa fie reexportate sau sa se dispunã de ele în ţara conform reglementãrilor în vigoare în statul Beneficiarului, dupã terminarea contractului.
6. Persoanele fizice şi juridice care importa echipament profesional, asa cum se prevede la art. 11, dacã solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporarã, asa cum este definit prin legislaţia nationala a Beneficiarului, în ceea ce priveşte echipamentul respectiv.

TITLUL IV
Executarea contractelor

ART. 14
Originea livrãrilor
Beneficiarul se declara de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeaza altfel, materialele şi livrãrile necesare pentru executarea contractelor trebuie sa fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
ART. 15
Proceduri de efectuare a plãţilor
1. Pentru contractele finanţate din finanţarea gratuita a CEE documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plãţile vor fi efectuate fie în unitãţi europene de cont (ECU) sau, conform legilor şi reglementãrilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valuta Beneficiarului ori în valuta statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valuta statului în care sunt produse livrãrile.
2. Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plãţile în cauza vor fi efectuate, în mod corespunzãtor, în valuta prevãzutã în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedenta efectuãrii plãţii.
3. Beneficiarul şi Comisia vor lua toate mãsurile necesare pentru a asigura execuţia plãţilor în cel mai scurt timp posibil.

TITLUL V
Colaborarea dintre Comisie şi Beneficiar

ART. 16
Inspecţie şi evaluare
1. Comisia va avea dreptul sa îşi trimitã propriii agenţi sau reprezentanţii corespunzãtor autorizaţi pentru a duce la îndeplinire orice misiune tehnica sau financiarã ori de audit pe care o considera necesarã pentru a urmãri execuţia mãsurii. În orice caz, Comisia va comunica în avans autoritãţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.
Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate mãsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite sa ducã la îndeplinire evaluarile sau inspectiile.
2. Beneficiarul:
a) va pãstra înregistrãri şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrãrilor, livrãrilor sau a serviciilor finanţate în baza memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate;
b) se va asigura ca agenţii sau reprezentanţii susmentionati ai Comisiei sa aibã dreptul de a inspecta toatã documentaţia şi înregistrãrile contabile relevante privitoare la cele finanţate în baza memorandumului de finanţare şi va asista Curtea de Conturi a Comunitãţii Europene în executarea evaluãrii contabile privind utilizarea finanţãrii gratuite a CEE.
Comisia va putea, de asemenea, sa execute o evaluare ulterioara şi o evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ulterioara va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltãrii şi restructurãrii sectorului implicat.
Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o pãrere independenta asupra corectitudinii şi compatibilitatii contractelor şi plãţilor, precum şi asupra conformitatii lor cu prevederile memorandumului de finanţare. Evaluarea contabila va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.
ART. 17
Urmãrirea mãsurilor
Ca urmare a executãrii mãsurii, Comisia poate solicita orice explicaţie şi, atunci când este necesar, poate cãdea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientãri în ceea ce priveşte mãsura, care sa fie consideratã mai bine adaptatã obiectivelor avute în vedere.
Beneficiarul va face rapoarte cãtre Comisie, conform planului menţionat în memorandumul de finanţare, pe toatã perioada de execuţie a mãsurii şi dupã încheierea acesteia.
Comisia, pe baza rapoartelor şi, dupã caz, a evaluãrii ulterioare, va proceda la închiderea oficialã a programului şi va informa ţara beneficiara despre data închiderii oficiale a programului.

TITLUL VI
Prevederi generale şi finale

ART. 18
Consultãri-dispute
1. Orice problema legatã de executarea sau de interpretarea memorandumului de finanţare sau a acestor Condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducand, în cazul în care este necesar, la un amendament la memorandumul de finanţare.
2. În situaţia în care se constata neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în memorandumul de finanţare şi în aceste Condiţii generale, care nu a fost subiect al unor mãsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea mãsurii dupã consultarea cu Beneficiarul.
3. Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia mãsurii. Pãrţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţãri printr-un schimb de scrisori.
ART. 19
Anunţuri-adrese
Orice anunţ şi orice acord între pãrţi, prevãzute aici, trebuie sa aibã forma unei comunicãri scrise, cu referire explicita la numãrul şi la titlul mãsurii. Astfel de anunţuri sau de acorduri vor fi fãcute prin scrisoare adresatã partii autorizate sa primeascã cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţatã de partea respectiva. În caz de urgenta sunt permise comunicãri prin telefax, comunicãri telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile cu condiţia confirmãrii imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în memorandumul de finanţare.

ANEXA B

ARBITRAJ

Orice disputa între pãrţile contractante rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finanţare, care nu este rezolvatã prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale, referitoare la memorandumul de finanţare, va fi supusã arbitrarii de cãtre un tribunal de arbitraj, dupã cum urmeazã:
Pãrţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de alta parte.
Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiţi dupã cum urmeazã:
- un arbitru va fi numit de Beneficiar;
- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;
- al treilea arbitru (numit în continuare şi conducãtor) va fi numit prin acordul pãrţilor sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.
Dacã oricare dintre pãrţi nu reuşeşte sa numeascã un arbitru, acesta va fi numit de conducãtor.
Dacã un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedeazã sau devine incapabil sa îşi desfãşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul cãruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial.

ANEXA 2 (C)

PREVEDERI SPECIALE

1. Obiective, descriere şi conditionalitati
1.1. Obiectivele generale ale programului sunt:
● promovarea relaţiilor de buna vecinãtate şi stabilitate în regiunile de frontiera ale ţãrilor din Europa Centrala şi de Est (CEEC) prin finanţarea de proiecte, ceea ce va aduce beneficii reale regiunilor şi comunitãţilor situate de o parte şi de alta a granitei;
● promovarea cooperãrii dintre regiunile de frontiera dintre cele doua tari, ajutand aceste regiuni sa depãşeascã problemele specifice de dezvoltare ce pot aparea, inter alia, datoritã poziţiei acestora în cadrul economiilor naţionale, în interesul comunitãţilor locale şi într-un mod compatibil cu politica de protecţie a mediului înconjurãtor;
● promovarea creãrii şi dezvoltãrii viitoare a reţelelor de cooperare de ambele pãrţi ale granitei şi stabilirea de legãturi cu reletele mai cuprinzatoare ale Comunitãţii.
1.2. Obiectivele specifice şi rezultatele programului sunt reflectate în urmãtoarele domenii prioritare:
● modernizarea tuturor tipurilor de reţele de infrastructura existente, incluzând reţelele de şosele, cai ferate, electricitate, energie, şi construirea legãturilor care lipsesc dintre cele doua regiuni. Modernizarea punctelor de trecere a frontierei existente şi deschiderea de noi puncte de trecere vor facilita dezvoltarea legãturilor transfrontaliere (Proiectul 2002/000-627-01, a se vedea mai jos). Toate dezvoltarile de infrastructura corespund planurilor de dezvoltare a reţelelor transeuropene. Coridorul paneuropean nr. IV (Budapesta-Bucureşti-Constanta) va crea, de asemenea, noi forme de cooperare la regiunea de granita (Proiectul 2002/000-628-01, a se vedea mai jos);
● întãrirea cooperãrii economice în regiunea de frontiera prin sprijinirea relaţiilor dintre instituţiile ce reprezintã sectorul afacerilor şi încurajarea iniţiativelor întreprinderilor mici şi mijlocii - IMM (Proiectul 2002/000-627-02, a se vedea mai jos). Întãrirea parteneriatelor transfrontaliere prin promovarea cooperãrii de afaceri şi financiare, dezvoltãrii întreprinderilor, precum şi a cooperãrii dintre instituţiile reprezentând sectorul de afaceri din regiunea de granita (Proiectul 2002/000-628-02);
● stabilirea unui mecanism flexibil de finanţare a asanumitelor "proiecte la scara mica, de la om la om" în cadrul domeniului de dezvoltare socioeconomica (dezvoltare economicã localã, mãsuri de instruire şi de plasare a forţei de munca, îmbunãtãţirea fluxului de informaţii şi a comunicãrii, schimburi culturale etc.), cu impact transfrontalier (Proiectul 2002/000-627-03 şi Proiectul 2002/000-628-03).
1.3. Descrierea programului
Programul a fost conceput în urma contactelor bilaterale dintre România şi Ungaria, consultãrilor cu delegatiile CE din ambele tari şi a recomandãrilor Directoratului General Extindere, ce reflecta Reglementarea Comisiei nr. 2.760/98 privind implementarea programelor de cooperare transfrontaliera (CBC) în cadrul programelor PHARE. Proiectele selectate pentru susţinerea Programului PHARE CBC România-Ungaria 2002 corespund conţinutului Documentului de programare comuna (JPD).
1.3.1. Prioritatea JPD: Dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea transfrontaliera
Dupã analiza legãturilor de infrastructura la granita dintre România şi Ungaria, au fost identificate urmãtoarele puncte slabe:
● lipsa capitalului şi un nivel scãzut în dezvoltarea legãturilor;
● drumuri inguste/restrictii în circulaţie la regiunea de granita şi facilitãţi de transport slabe.
Pe baza unei evaluãri realiste a situaţiei existente şi a experienţei anterioare, îmbunãtãţirea legãturilor dintre regiunile de granita are un impact pozitiv asupra dezvoltãrii economice şi calitãţii vieţii.
Proiectul 2002/000-627-01 - Reconstructia drumului nr. 4915 dintre Nyirbator şi Vallaj (Csanalos)
Obiectivele proiectului reflecta prioritãţile cuprinse în PNDP şi care sunt conforme cu strategiile sectoriale şi de dezvoltare ale Regiunii Marii Campii Nordice.
Dezvoltarea infrastructurii de acces este într-adevãr o prioritate-cheie în regiune.
Structurile imbunatatite vor contribui la întãrirea economiei în regiune şi la realizarea potenţialului sau de dezvoltare, asa cum este prevãzut şi în alte proiecte PHARE de coeziune economicã şi socialã.
În prezent soseaua de acces la punctul de frontiera nu este corespunzãtoare pentru transportul internaţional. Mai mult, nu este potrivita pentru a susţine traficul intens generat de un punct de trecere a frontierei, care va fi deschis permanent. În acest sens s-a planificat reconstructia acesteia.
Rezultatele proiectului vizeazã consolidarea şi lãrgirea drumului public nr. 4915. În prezent, din cauza caracteristicilor structurii drumului, traficul este lent, creând un pericol potenţial. Lãrgirea drumului va avea ca rezultat un flux de trafic crescut şi va reduce poluarea fonica şi a aerului din regiune. În plus, distanta dintre resedinta de judeţ Nyiregyhaza şi granita româneascã va fi redusã de la 98 km (Csengersima) la 56 km. Astfel se va îmbunãtãţi accesul la Parcul Industrial Nyirbator şi Carei de pe teritoriul romanesc, în acest fel intarindu-se cooperarea transfrontaliera în regiune.



Numele solicitantului: Szabolcs-Szatmar-Bereg
Megyei Kozutkezelo Kht.
(Compania de Management
al Drumurilor din judeţul
Szabolcs-Szatmar-Bereg)
Costul total al proiectului: 3.615.000 euro
PHARE CBC: 2.115.000 euro
Contributia proprie: 1.500.000 euro
Proiectul romanesc Proiectul 2002/000-628-01 -
"în oglinda": Pasaj peste calea feratã
din Satu Mare pe ruta
DN 19 - Petea (România) -
Csengersima (Ungaria)



Proiectul 2002/000-628-01 - Pasaj peste calea feratã din Satu Mare pe ruta DN 19 - Petea (România) - Csengersima (Ungaria)
Obiectivele proiectului sunt:
● îmbunãtãţirea cooperãrii transfrontaliere dintre Ungaria şi România;
● îmbunãtãţirea şi facilitarea tranzitului cãlãtorilor şi vehiculelor prin oraşul Satu Mare prin reducerea timpului de asteptare şi prin fluidizarea tranzitului autovehiculelor în oraş;
● motivarea creãrii şi dezvoltãrii legãturilor de transport corespunzãtoare de ambele pãrţi ale granitei ungaro-romane.
Rezultatele proiectului vor fi urmãtoarele:
● infrastructura de transport imbunatatita, în cadrul strategiei comune de dezvoltare a ambelor regiuni;
● împreunã cu proiectul ungar "în oglinda" - "Reconstructia drumului nr. 4915 dintre Nyirbator şi Vallaj (Csanalos)", propus de Compania de Management al Drumurilor din judeţul Szabolcs-Szatmar-Bereg, distanta dintre nordul României şi Ungaria va fi redusã, imbunatatind schimburile la costuri mici şi circulaţia dintre cele doua tari;
● activitãţile întreprinse vor permite un trafic intens şi deschiderea punctului de frontiera pentru transportul de mãrfuri.
Vor fi necesare urmãtoarele activitãţi:
● prezentarea detaliatã a proiectului tehnic şi pregãtirea documentaţiei de licitaţie (servicii);
● amenajarea terenului (lucrãri) - aceasta activitate va trebui sa respecte toate cerinţele legale din România privind demolarea clãdirilor şi îndepãrtarea reţelelor de utilitãţi. Printr-un proiect separat se va realiza în avans de cãtre beneficiar - Consiliul Local al Municipiului Satu Mare, ca preconditie a lansãrii licitaţiei pentru componenta 3 - construcţia pasajului;
● construcţia pasajului şi echipamentele conexe (lucrãri) - activitatea consta din construirea unui pasaj cu lungimea de 668 m şi lãţimea de 7,8 m, cu o deschidere alcãtuitã din 30 de travee peste calea feratã. Pasajul va avea, de asemenea, doua niveluri de acces la principalele rute din regiune (DN 19 şi strada Grigore Ureche). Proiectul urmãreşte, de asemenea, construirea de noi strãzi şi drumuri pietonale, sisteme de iluminat etc.;
● asistenta tehnica pentru supravegherea lucrãrilor (servicii).



Numele solicitantului: Consiliul Local al Municipiului
Satu Mare, judeţul Satu Mare
Costul total al proiectului: 6.990.000 euro
PHARE CBC: 2.500.000 euro
Contribuţia proprie: 4.490.000 euro,



din care 485.000 euro vor fi furnizati de Consiliul Local al Municipiului Satu Mare din resurse proprii, iar restul cofinanţãrii, valorand în total 4.005.000 euro, va fi furnizat de cãtre Consiliul Local al Municipiului Satu Mare dintr-un credit obţinut de la Banca Romana de Dezvoltare (BRD) - Societe Generale.
Proiectul ungar "în oglinda": 2002/000-627-01 - Reconstructia drumului nr. 4915 între Nyirbator şi Vallaj (Csanalos).
1.3.2. - Prioritatea JPD: Dezvoltarea economicã
Dupã analiza mediului social şi economic din regiunile de frontiera dintre România şi Ungaria, au fost identificate urmãtoarele puncte slabe:
● un nivel destul de scãzut de promovare a investiţiilor bilaterale;
● un numãr scãzut de evenimente economice comune în ciuda potenţialului regiunilor şi a existenţei unei strategii comune de dezvoltare;
● lipsa unor centre multifunctionale adecvate în regiuni, care sa asigure organizarea unor evenimente importante locale şi transfrontaliere;
● dezvoltare economicã inegala între regiunile de frontiera.
Pe baza acestei analize şi a experienţei câştigate din cooperarea anterioarã dintre România şi Ungaria, a fost identificat un potenţial pentru dezvoltarea mediului economic şi social în zona transfrontaliera. Pentru accelerarea unor astfel de activitãţi a fost subliniata necesitatea construirii unor clãdiri multifunctionale care sa poatã gazdui activitãţi de dezvoltare economicã şi activitãţi de promovare a cooperãrii.
Proiectul 2002/000-627-02 - Dezvoltare economicã prin promovarea instituţiilor ce furnizeazã servicii economice
Obiectivele proiectului sunt:
● întãrirea cooperãrii economice ungaro-romane prin sprijinirea organizaţiilor care furnizeazã servicii de afaceri în regiunea de frontiera;
● în conformitate cu obiectivele Parteneriatului de aderare, proiectul urmãreşte, de asemenea, promovarea dezvoltãrii întreprinderilor, întãrirea capacitãţii acestora de a face fata presiunii competitionale. Mecanismul de implementare contribuie într-adevãr, în mod indirect, la pregãtirea autoritãţilor ungare centrale şi regionale în scopul implementarii fondurilor structurale.
Obiectivele schemelor de grant reflecta prioritãţile Planului naţional preliminar de dezvoltare, redactat pe baza strategiilor sectoriale şi a mãsurilor regionale. Acest proiect va stabili condiţii favorabile şi cadrul institutional ce vor sprijini agenţii economici sa dezvolte relaţii transfrontaliere. Mai mult, va mari capacitatea organizaţiilor şi a agenţilor economici de ambele pãrţi ale granitei de a profita de potenţialul cooperãrii transfrontaliere şi de a îmbunãtãţi astfel poziţia economicã a regiunii.
Rezultatele proiectului vor fi:
● asigurarea de condiţii favorabile şi sprijin pentru înfiinţarea şi funcţionarea întreprinderilor locale;
● accentuarea creşterii şi competitivitatii sectorului IMM din regiune prin utilizarea potenţialului cooperãrii transfrontaliere;
● crearea unor zone concentrate de dezvoltare economicã, care vor putea deveni zonele-cheie de intarire a relaţiilor economice;
● promovarea cooperãrii dintre instituţiile ce reprezintã sectorul de afaceri şi intensificarea parteneriatelor de afaceri şi a contactelor cu România;
● încurajarea iniţiativelor IMM pentru cooperarea transfrontaliera, acordându-le acestora acces la informaţii privind oportunitatile şi pieţele de dincolo de granita;
● îmbunãtãţirea standardului şi eficientei serviciilor de consultanţa şi a altor servicii furnizate de instituţii;
● implementarea de strategii inovative de afaceri în regiunile-tinta de cãtre patronii şi managerii IMM.
Numele solicitantului: organizaţiile eligibile pentru a oferi sprijin vor fi organizaţii nonprofit sau neguvernamentale selectate în urma unei solicitãri de propuneri



Costul total al proiectului: 3.533.000 euro
PHARE CBC: 2.385.000 euro
Contribuţia proprie: 1.148.000 euro
Proiectul romanesc Proiectul 2002/000-628-02 -
"în oglinda": Centrul Expo - Targul
Internaţional Arad



Proiectul 2002/000-628-02 - Centrul Expo - Targul Internaţional Arad
Proiectul are ca scop terminarea şi extinderea construcţiei sãlii de expoziţie şi a platformei exterioare de expunere, precum şi stabilirea unui program de promovare a utilizãrii Targului Internaţional Arad pentru activitãţi transfrontaliere.
Proiectul urmeazã:
● sa promoveze relaţiile transfrontaliere cu Ungaria şi cu alte tari vecine printr-un numãr ridicat de parteneriate;
● sa stabileascã un cadru adecvat pentru schimburile interculturale dintre tari diferite şi în special cu Ungaria;
● sa intensifice schimbul de informaţii în domeniul socioeconomic dintre instituţiile din regiunea transfrontaliera;
● sa intensifice schimburile comerciale în regiunea transfrontaliera.
Proiectul va avea urmãtoarele rezultate:
● construirea Centrului Expo - Targul Internaţional Arad, incluzând extinderea suprafeţei interioare şi exterioare şi a utilitãţilor de infrastructura;
● furnizarea dotãrilor/echipamentelor necesare şi a facilitãţilor pentru Centrul Expo - Targul Internaţional Arad;
● crearea unui program complex de promovare a activitãţilor ce privesc Centrul Expo - Targul Internaţional Arad.
Efectele directe ale construirii Centrului Expo - Targul Internaţional Arad se referã la creşterea:
● numãrului de expozanti de la un numãr mediu de 120 de companii/târg la 160 de companii/târg;
● participãrii expozantilor unguri de la 20% la 40%;
● numãrului de vizitatori unguri ai expozitiilor Targului Internaţional Arad de la 40 de companii la 120 de companii/expoziţie.
Vor fi necesare urmãtoarele activitãţi:
● pregãtirea proiectului tehnic şi a documentelor de licitaţie (servicii);
● finalizarea primei sali de expunere şi a platformei exterioare de expunere, inclusiv a utilitãţilor de infrastructura, şi furnizarea de echipamente pentru lucrãrile de interior şi exterior.
Aceasta activitate include:
- finalizarea primei sali de expunere şi extinderea de la 2.000 mp la 3.000 mp, ţinându-se seama de toate aspectele tehnice, inclusiv protecţia impotriva incendiilor;
- finalizarea sãlii de conferinţe, a birourilor administrative pentru organizatorii targului, a unei zone de servicii de alimentaţie publica şi a unei miniedituri pentru a deservi doar activitãţile specifice targului, a instalaţiilor de sunet, grupurilor sanitare etc;
- finalizarea platformelor exterioare de expunere şi extinderea lor de la 3.000 mp la 10.000 mp, incluzând construirea de garduri, de corturi pentru expozantii din exterior, a structurii expoziţiei, inclusiv a infrastructurii pentru utilitãţi (furnizarea de apa, electricitate, caldura etc.), şi a oricãror facilitãţi şi echipamente suplimentare (maşini pentru încãrcarea/descãrcarea mãrfurilor expozantilor);
- achiziţionarea de mobila, echipamente şi instalaţii şi de alte dotãri pentru aranjamentele interioare şi exterioare, incluzând sala de expunere, sala de conferinţe, birourile administrative, zona de servicii de alimentaţie publica etc., în vederea functionarii optime a Centrului Expo - Targul Internaţional Arad;
● asistenta tehnica pentru supravegherea lucrãrilor (servicii);
● campania de sensibilizare a publicului (servicii).
Aceasta activitate consta din activitãţi publice de promovare a Targului Internaţional Arad şi a serviciilor oferite de acesta pieţelor din România şi Ungaria şi pieţei regionale.
Numele solicitantului: Camera de Comerţ, Industrie
şi Agricultura Arad (CCIA
Arad)
Costul total al proiectului: 2.710.000 euro
PHARE CBC: 2.000.000 euro
Contribuţia proprie: 710.000 euro (furnizati de
Camera de Comerţ, Industrie
şi Agricultura Arad)
Proiectul ungar Proiectul 2002/000-627-02 -
"în oglinda": Dezvoltare economicã prin
promovarea instituţiilor ce
furnizeazã servicii economice
1.3.3. Prioritatea JPD - Fondul comun pentru proiecte mici (JSPF)
Cu scopul de a întãri cooperarea localã transfrontaliera dintre cele doua regiuni de granita, România şi Ungaria au decis la începutul anului 2000 sa înceapã implementarea Fondului comun pentru proiecte mici - JSPF. Acest program va finanta proiectele soft în urmãtoarele domenii prioritare: cooperarea de afaceri, dezvoltarea întreprinderilor, transferul de tehnologie şi marketing, instruirea profesionalã, plasarea forţei de munca, cooperarea în domeniul mediului, mãsuri pentru schimburile în domeniul sãnãtãţii şi al culturii, îmbunãtãţirea fluxului de informaţii şi comunicare între regiunile de frontiera etc. Pentru a avea un impact suficient, aceste programe trebuie sa fie implementate din perspectiva multianuala: se propune asadar sa se continue aceasta initiativa.
Proiectele 2002/000-627-03 şi 2002/000-628-03 Fondul comun pentru proiecte mici
Fondul comun pentru proiecte mici (JSPF) va fi stabilit ca un mecanism flexibil care sa finanteze proiectele "la scara mica, de la om la om", care au impact transfrontalier. Comisia de cooperare comuna (JCC) a hotãrât în unanimitate ca alocarea PHARE este aceeaşi pentru fiecare ţara.
JSPF va funcţiona în conformitate cu Liniile directoare specifice care au fost elaborate pentru anul 2000 şi aprobate de cãtre serviciile Comisiei (delegatiile CE) şi cu Ghidul practic pentru PHARE, ISPA şi SAPARD. Cele doua tari vor elabora Linii directoare comune precise, ce vor fi aprobate de delegatiile CE din România şi Ungaria. În principiu, ambele agenţii de implementare - romana şi ungara - vor elabora un pachet specific care sa includã Linii directoare comune de implementare şi vor elabora cereri de oferte care sa fie deschise şi impartiale fata de toate organizaţiile eligibile. Cererile depuse vor fi evaluate de cãtre o echipa de evaluatori corespunzãtoare şi de cãtre Comitetul de evaluare comuna. Deciziile finale se vor lua pe baza recomandãrilor Comitetului de evaluare comuna.
Aplicantii pentru proiecte vor avea nevoie, în multe cazuri, de asistenta substantiala de dezvoltare a acestora. Se pot organiza ateliere de instruire şi informare pentru a-i informa şi a-i asista pe posibilii participanţi, în scopul de a se asigura o mai mare transparenta şi de a se incuraja propunerile de calitate.
JSPF are ca scop alocarea unei contribuţii PHARE totale de 500.000 euro pentru fiecare regiune de frontiera. Pana la 7% din contribuţia PHARE (maximum 35.000 euro pentru fiecare ţara) pot fi utilizate pentru cheltuieli privind pregãtirea, selectarea, evaluarea şi monitorizarea asistenţei.
Cofinantarea este necesarã şi va constitui un criteriu de eligibilitate a proiectelor. Cofinantarea minima va fi de 10% din costul fiecãrui proiect soft (în bani sau în natura).
Costul total al proiectului: 1.100.000 euro (550.000 euro
pentru fiecare ţara)
PHARE CBC: 1.000.000 euro (500.000 euro
pentru fiecare ţara)
Contribuţia proprie: 100.000 euro (50.000 euro
pentru fiecare ţara)
1.4. Conditionalitati
Asistenta PHARE pentru toate proiectele este acordatã în funcţie de disponibilitatea cofinanţãrii, asa cum se arata în tabelul de buget de mai jos.
Toate proiectele de investiţii care, în conformitate cu regulile stipulate în Directiva 85/337/CEE , completatã prin Directiva 97/11, necesita o evaluare a impactului asupra mediului înconjurãtor vor fi supuse unei evaluãri de mediu. Dacã directiva nu a fost încã transpusa în totalitate, procedura va fi similarã cu cea stabilitã prin directiva susmentionata.
Toate proiectele de investiţii vor fi derulate în conformitate cu legislaţia comunitara de mediu relevanta. Fişele de proiect vor include clauze specifice privind respectarea legislaţiei UE relevante din domeniul protecţiei mediului înconjurãtor, în funcţie de tipul de activitate desfasurata în cadrul fiecãrui proiect de investiţii.
Guvernele Ungariei şi României se vor asigura ca o cofinantare adecvatã în conformitate cu detaliile incluse în proiecte va fi disponibilã la timp. Asa cum se specifica pentru fiecare proiect individual, cofinantarea contractelor de grant, de servicii, livrãri şi lucrãri va fi inteleasa ca fiind comuna, iar raportul dintre sumele PHARE şi sumele naţionale trebuie aplicat la valoarea finala a contractului.
Guvernele Ungariei şi României se vor asigura ca se furnizeazã Fondului Naţional şi agentiilor de implementare resursele umane şi financiare adecvate, pentru a se asigura implementarea în bune condiţii a programului şi în special implementarea schemei de granturi.
Regulile finale de implementare a JSPF vor fi subiectul verificãrii şi aprobãrii celor doua delegaţii CE, din Budapesta şi Bucureşti.

2. Buget


┌─────────┬──────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──────────┐
│ Nr. │Prioritatea/ │ PHARE(euro) │Cofinan- │ │
│proiectu-│Titlul ├─────────┬──────────┬──────────┤tare │ Total │
│lui │proiectului │Construc-│ Sprijin │ │nationala │ (euro) │
│ │ │tia │investi- │ Total │ (euro) │ │
│ │ │institu- │tional │ │ │ │
│ │ │tionala │ │ │ │ │
├─────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ │Sectorul: │ 300.000│ 4.315.000│ 4.615.000│ 5.990.000󧓒.605.000│
│ │Infrastructura│ │ │ │ │ │
│ │(ÎN) │ │ │ │ │ │
│ │Prioritatea │ │ │ │ │ │
│ │JPD: │ │ │ │ │ │
│ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │
│ │infrastruc- │ │ │ │ │ │
│ │turii, │ │ │ │ │ │
│ │dezvoltarea │ │ │ │ │ │
│ │transfronta- │ │ │ │ │ │
│ │liera │ │ │ │ │ │
├─────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
�/000-│Reconstructia │ 0│ 2.115.000│ 2.115.000│ 1.500.000│ 3.615.000│
�-01 │drumului │ │ │ │ │ │
│ │nr. 4915 │ │ │ │ │ │
│ │dintre │ │ │ │ │ │
│ │Nyorbator │ │ │ │ │ │
│ │şi Vallaj │ │ │ │ │ │
│ │(Csanalos) │ │ │ │ │ │
│ │(Ungaria) │ │ │ │ │ │
├─────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
�/000-│Pasaj peste │ │ │ │ │ │
�-01 │calea │ 300.000│ 2.200.000│ 2.500.000│ 4.490.000│ 6.990.000│
│ │feratã din │ │ │ │ │ │
│ │Satu Mare │ │ │ │ │ │
│ │pe ruta │ │ │ │ │ │
│ │DN 19 - │ │ │ │ │ │
│ │Petea │ │ │ │ │ │
│ │(România) - │ │ │ │ │ │
│ │Csengersima │ │ │ │ │ │
│ │(Ungaria) │ │ │ │ │ │
├─────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ │Sectorul: │ │ │ │ │ │
│ │Mãsuri │ 200.000│ 4.185.000│ 4.385.000│ 1.858.000│ 6.243.000│
│ │integrate │ │ │ │ │ │
│ │regionale (RE)│ │ │ │ │ │
│ │Prioritatea │ │ │ │ │ │
│ │JPD: │ │ │ │ │ │
│ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │
│ │economicã │ │ │ │ │ │
├─────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
�/000-│Dezvoltare │ 0│ 2.385.000│ 2.385.000│ 1.148.000│ 3.533.000│
�-02 │economicã prin│ │ │ │ │ │
│ │promovarea │ │ │ │ │ │
│ │instituţiilor │ │ │ │ │ │
│ │ce furnizeazã │ │ │ │ │ │
│ │servicii │ │ │ │ │ │
│ │economice │ │ │ │ │ │
│ │(Ungaria) │ │ │ │ │ │
├─────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
�/000-│Centrul Expo -│ 200.000│ 1.800.000│ 2.000.000│ 710.000│ 2.710.000│
�-02 │Targul │ │ │ │ │ │
│ │Internaţional │ │ │ │ │ │
│ │Arad (România)│ │ │ │ │ │
├─────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ │Sectorul: 𗈕.000.000│ 0│ 1.000.000│ 100.000│ 1.100.000│
│ │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │
│ │socialã (SO) │ │ │ │ │ │
│ │Prioritatea │ │ │ │ │ │
│ │JPD: │ │ │ │ │ │
│ │Fondul comun │ │ │ │ │ │
│ │pentru │ │ │ │ │ │
│ │proiecte │ │ │ │ │ │
│ │mici │ │ │ │ │ │
├─────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
�/000-│Fondul comun │ 500.000│ 0│ 500.000│ 50.000│ 550.000│
�-03 │pentru │ │ │ │ │ │
│ │proiecte mici │ │ │ │ │ │
│ │(Ungaria - │ │ │ │ │ │
│ │România) │ │ │ │ │ │
├─────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
�/000-│Fondul comun │ 500.000│ 0│ 500.000│ 50.000│ 550.000│
�-03 │pentru │ │ │ │ │ │
│ │proiecte mici │ │ │ │ │ │
│ │(România - │ │ │ │ │ │
│ │Ungaria) │ │ │ │ │ │
├─────────┼──────────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ │TOTAL: 𗈕.500.000│ 8.500.000󧓒.000.000│ 7.948.000󧓙.948.000│
└─────────┴──────────────┴─────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┘



3. Aranjamente de implementare
a) Managementul financiar şi al proiectelor din ţara candidata:
- în Ungaria
Programul va fi administrat în conformitate cu procedurile*1) Sistemului de implementare descentralizata PHARE (DIS).
Coordonatorul naţional al asistenţei (NAC), care este ministrul responsabil cu coordonarea Programului PHARE în Ungaria, va avea ca responsabilitate generalã programarea, monitorizarea şi implementarea programelor PHARE. Responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii (NAO) şi responsabilii cu autorizarea programului (PAO) se vor asigura ca programele sunt implementate în conformitate cu procedurile menţionate în Manualul DIS şi cu alte instrucţiuni ale Comisiei şi ca toate contractele sunt pregãtite în conformitate cu Ghidul practic pentru PHARE, ISPA şi SAPARD*2).
NAC şi NAO vor rãspunde împreunã de coordonarea dintre PHARE (inclusiv PHARE CBC), ISPA şi SAPARD.
Fondul Naţional (FN) din cadrul Ministerului de Finanţe din Ungaria, condus de NAO respectiv, va monitoriza administrarea financiarã a programului şi va avea ca responsabilitate raportarea la Comisia Europeanã. NAO va avea responsabilitate totalã pentru administrarea financiarã a fondurilor PHARE. Acesta se va asigura ca se respecta regulile, reglementãrile şi procedurile PHARE privind managementul achiziţionãrii, raportarii şi cel financiar, precum şi regulile privind asistenta de stat la nivel comunitar şi ca exista un sistem funcţional de raportare şi informare asupra proiectului. Acesta include responsabilitatea de a raporta toate cazurile suspecte sau reale de frauda şi nereguli. NAO va avea intreaga responsabilitate pentru fondurile PHARE ale unui program pana la încheierea acestuia;
- în România
Programul va fi administrat în conformitate cu procedurile*3) Sistemului de implementare descentralizata PHARE (DIS).
Coordonatorul naţional al asistenţei (NAC) va avea responsabilitate globalã în ceea ce priveşte programarea, monitorizarea şi implementarea programelor PHARE. Responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii (NAO) şi responsabilii cu autorizarea programului (PAO) se vor asigura ca programele sunt implementate în conformitate cu procedurile menţionate în Manualul DIS şi cu alte instrucţiuni ale Comisiei şi ca toate contractele sunt pregãtite în conformitate cu Ghidul practic pentru PHARE, ISPA şi SAPARD*4).
NAC şi NAO vor rãspunde împreunã de coordonarea dintre PHARE (inclusv PHARE CBC), ISPA şi SAPARD.



────────────────
*1) Luând în considerare regulile menţionate în anexa la Reglementarea Consiliului nr. 1.266/1999.
*2) Ghidul practic a înlocuit secţiunea F ("Achizitionare") din Manualul DIS.
*3) Luând în considerare regulile menţionate în anexa la Reglementarea Consiliului nr. 1.266/1999.
*4) Ghidul practic a înlocuit secţiunea F ("Achizitionare") din Manualul DIS.

Fondul Naţional (FN) din cadrul Ministerului Finanţelor Publice din România, condus de NAO respectiv, va monitoriza administrarea financiarã a programului şi va avea ca responsabilitate raportarea la Comisia Europeanã. NAO va avea responsabilitate totalã pentru administrarea financiarã a fondurilor PHARE. Acesta se va asigura ca se respecta regulile, reglementãrile şi procedurile PHARE privind managementul achiziţionãrii, raportarii şi cel financiar, precum şi regulile privind asistenta comunitara de stat şi ca exista un sistem funcţional de raportare şi informare asupra proiectului. Acesta include responsabilitatea de a raporta toate cazurile suspecte sau reale de frauda şi nereguli. NAO va avea intreaga responsabilitate pentru fondurile PHARE ale unui program pana la încheierea acestuia.
b) Dimensiunea proiectului
Toate proiectele vor fi mai mari de 2 milioane euro, cu excepţia Fondului comun pentru proiecte mici, pentru care se vor furniza credite nerambursabile pentru microproiecte, incluzând acţiuni "de la om la om" şi proiecte-pilot mici din regiunea de frontiera. Acesta justifica proiecte în valoare mai mica de 2 milioane euro şi este, de asemenea, în concordanta cu art. 5 paragraful 2 din Reglementarea CE nr. 2.760/98.
c) Termene limita pentru contractare şi plati
Toate contractele trebuie încheiate pana la 30 noiembrie 2004.
Toate plãţile trebuie fãcute pana la 30 noiembrie 2005, cu excepţia proiectului RO 2002/000-628-01 "Pasaj peste calea feratã din Satu Mare pe ruta DN 19 - Petea (România) - Csengersima (Ungaria)", pentru care data limita de alocare este 30 noiembrie 2006.
d) Recuperarea fondurilor
Orice neregula demonstrata sau frauda descoperitã în orice moment în timpul implementarii programului va conduce la recuperarea fondurilor de cãtre Comisie.
Dacã implementarea unei mãsuri pare sa nu justifice fie o parte din fondul alocat, fie întregul fond alocat, Comisia va face o analiza adecvatã a cazului, în special cerând tarii beneficiare sa-şi prezinte comentariile într-o perioada de timp determinata şi sa remedieze orice neregula aparuta.
În urma analizei la care s-a fãcut referire în paragraful de mai sus, Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistenta referitoare la mãsurile în cauza, dacã în urma analizei se constata nereguli, o combinatie necorespunzãtoare de fonduri sau nerespectarea uneia dintre condiţiile menţionate în memorandumul de finanţare şi în special orice schimbare semnificativã ce afecteazã natura sau condiţiile de implementare a mãsurii, pentru care nu s-a cerut aprobarea Comisiei. Orice reducere sau anulare a asistenţei va duce la recuperarea sumelor plãtite.
Atunci când Comisia considera ca o anumitã neregula nu a fost remediata sau ca o intreaga operaţiune ori o parte a acesteia nu justifica fie intreaga asistenta acordatã acesteia, fie o parte din aceasta, Comisia va face o analiza adecvatã a cazului şi va cere tarii beneficiare sa-şi prezinte comentariile într-o perioada de timp specifica. În urma analizei, dacã ţara beneficiara nu a întreprins nici o mãsura de remediere, Comisia poate:
a) reduce sau anula orice avans;
b) anula intreaga sau o parte din asistenta furnizatã mãsurii.
Comisia urmeazã sa determine dimensiunea mãsurii corective necesare, ţinând cont de natura neregulii constatate şi de gravitatea oricãror deficiente în sistemele de control şi de management.
Orice fel de fonduri neutilizate pana la data expirãrii programului vor fi recuperate de Comisie. O declaraţie finala scrisã, însoţitã de documentaţia aferentã, trebuie furnizatã de cãtre NAO chiar imediat dupã terminarea perioadei de plati a memorandumului de finanţare, declaraţie ce arata suma totalã contractatã şi achitatã. Trebuie inclusã şi o balanţa finala a bãncii arãtând soldurile existente la Fondul Naţional (FN)/agenţia de implementare (AI) şi la Oficiul de Plati şi Contractare (CFCU).
Neluand în considerare recuperarea fondurilor neutilizate şi neeligibile dupã expirarea memorandumului de finanţare, se poate emite un ordin complementar de recuperare, dupã auditul final privind corectitudinea şi concordanta contractelor şi plãţilor, precum şi conformitatea acestora cu prevederile memorandumului de finanţare, luând în considerare opinia independenta a auditului final.
NAO va asigura rambursarea oricãror fonduri neutilizate sau a oricãrei sume plãtite în mod greşit, în 60 de zile calendaristice de la data notificãrii. Dacã NAO nu înapoiazã suma datoratã Comunitãţii, ţara beneficiara va returna aceasta suma Comisiei. Se va percepe dobanda la întârzierile de plata pentru sumele ce nu sunt returnate prin aplicarea regulilor specificate în Reglementãrile financiare ce guverneazã bugetul comunitar.
e) Fluxuri financiare
Comisia va transfera fonduri cãtre FN în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat între Comisie şi Ungaria la 17 decembrie 1998 şi între Comisie şi România la 20 octombrie 1998. Fondurile vor fi transferate, în urma cererilor fãcute de NAO, într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis şi administrat de cãtre FN la o banca agreatã în prealabil de Comisie.
a.a) Transferul fondurilor cãtre FN
O plata de pana la 20% din fondurile ce urmeazã a fi administrate la nivel local*) va fi transferata la FN în urma semnãrii memorandumului de finanţare şi a acordurilor de finanţare (AF) de cãtre FN şi agenţiile de implementare (AI). Prevederile menţionate în art. 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional trebuie de asemenea sa fie respectate. Mai mult, NAO trebuie sa prezinte Comisiei lista de persoane desemnate drept responsabili cu autorizarea programului (PAO) şi o descriere a sistemului implementat, punând în evidenta fluxul de informaţii dintre FN şi AI/CFCU şi modul în care plãţile vor fi efectuate.
Se vor efectua doua realimentari de pana la 30% din fondurile ce urmeazã a fi administrate la nivel local*) şi o plata finala fie în valoare de pana la 20% din aceste fonduri, fie soldul bugetului, în funcţie de suma mai mica. Prima realimentare va fi trasa atunci când au fost plãtite 5% din buget*) de cãtre AI şi CFCU. A doua realimentare poate fi cerutã atunci când s-au plãtit 35% din bugetul total*) valabil. A treia şi ultima realimentare se va efectua când s-au plãtit 70% din buget. În mod excepţional, NAO poate cere un avans mai mare decât procentele menţionate mai sus, în conformitate cu procedurile stabilite în memorandumul de înţelegere menţionat mai sus. Cu excepţia cazului în care Comisia emite o autorizaţie expresã prealabilã, nu se va face nici o realimentare dacã nu s-au respectat etapele sus-menţionate.

────────────
*) Excluzând suma prevãzutã pentru programele comunitare.

b.b) Transfer de fonduri cãtre agenţiile de implementare
FN va transfera fondurile cãtre AI şi CFCU în conformitate cu acordurile de finanţare (AF) semnate de FN şi AI. Se vor deschide conturi bancare pentru subprograme în numele agenţiei de implementare relevante, responsabilã cu administrarea financiarã a subprogramului, în conformitate cu art. 13 din Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional.
Fiecare AF va fi aprobat în prealabil de cãtre Comisia Europeanã. În cazurile în care FN este el însuşi agentul plãtitor al AI, nu va exista un transfer de fonduri de la FN la AI. AI trebuie sa fie conduse fiecare de cãtre un PAO desemnat de NAO în urma consultãrilor cu NAC. PAO va rãspunde de toate operaţiunile desfãşurate de cãtre AI relevante.
Pentru acele contracte ale cãror fonduri sunt reţinute pentru o perioada de garanţie ce depãşeşte sfârşitul perioadei de efectuare a plãţilor, totalul global al fondurilor referitoare la acele contracte, asa cum a fost calculat de cãtre PAO şi stabilit de cãtre Comisie, va fi plãtit agenţiei de implementare înainte de închiderea oficialã a programului. Agenţia de implementare îşi asuma intreaga responsabilitate de a pãstra fondurile pana la scadenta plãţii finale şi de a se asigura ca fondurile menţionate vor fi folosite doar pentru a face plati referitoare la clauzele de reţinere clauze privind suma de plata reţinutã pana la executarea definitiva a contractului.
Agenţia de implementare, de asemenea, îşi asuma intreaga responsabilitate fata de pãrţile din contract de a îndeplini obligaţiile referitoare la clauzele de reţinere. Dobânzile acumulate la fondurile depuse vor fi plãtite Comisiei dupã plata finala cãtre pãrţile contractante. Fondurile ce nu au fost achitate pãrţilor contractante dupã efectuarea plãţilor finale vor fi returnate Comisiei. Anual NAO va prezenta Comisiei o situaţie generalã privind utilizarea fondurilor depuse în conturile de garanţie - şi mai ales privind plãţile efectuate din aceste fonduri -, precum şi dobânzile acumulate.
c.c) Dobânzi
În principiu, toate conturile bancare*5) vor fi purtãtoare de dobanda. Dobanda va fi raportatã Comisiei Europene. Dacã Comisia va decide în acest sens, pe baza unei propuneri fãcute de NAO, dobanda poate fi reinvestita în program.

──────────────
*5) În special, dar nu exclusiv, conturi administrate de cãtre FN, CFCU şi AI.

f) Agenţiile de implementare vor rãspunde de subprograme dupã cum urmeazã:
- în România
În România, agenţia de implementare va fi Ministerul Dezvoltãrii şi Prognozei, prin Direcţia de cooperare transfrontaliera (CBC), care îşi va asuma rãspunderea totalã pentru implementarea programului, incluzând: aprobarea documentaţiei de licitaţii, criteriile de evaluare, evaluarea ofertelor, negocierea contractelor, semnarea contractelor, autorizarea facturilor, cu excepţia plãţilor facturilor care vor fi efectuate de cãtre Direcţia de plati din cadrul aceluiaşi minister. Direcţia CBC include, de asemenea, o unitate de coordonare nationala a programelor CBC, numita Unitatea de coordonare a programului CBC (CBC - UCP). Aceasta unitate va face legatura cu beneficiarul (instituţiile) şi cu ministerele de resort cu scopul de a le ajuta la pregãtirea termenilor de referinta, la realizarea proiectelor tehnice, a specificatiilor tehnice şi a documentaţiei privind licitaţiile. În 1997 a fost creat un birou regional CBC în regiunea de granita, în Arad, pentru a asigura contacte mai strânse cu beneficiarii proiectului, autoritãţile locale şi organismele relevante din regiunea de frontiera. Acest birou regional din Arad, renumit Secretariatul JSPF, va asista agenţia de implementare în toate activitãţile privind implementarea Fondului comun pentru proiecte mici, conform Liniilor directoare specifice pregãtite de agenţia de implementare.
Pentru contractele de lucrãri reglementate de regulile FIDIC, un responsabil reprezentând interesele beneficiarului proiectului va acţiona ca angajator, iar facturile vor trebui sa fie autorizate de cãtre inginerul independent contractat şi finanţat din fondurile alocate în cadrul programului.
Instituţiile ce beneficiazã de proiect vor trimite lunar rapoarte agenţiei de implementare, inclusiv copii delegaţiei CE, însoţite de programe de realizare a obiectivelor şi graficul de plati, precum şi detalii suficiente pentru a permite evaluarea progreselor înregistrate şi a lucrãrilor rãmase de finalizat;
- în Ungaria
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Regionale a fost definit ca autoritate de implementare a tuturor mãsurilor ce urmeazã a fi implementate de partea ungara în cadrul JPD. În termeni PHARE, Agenţia Nationala de Dezvoltare Regionala din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltãrii Regionale va fi agenţia de implementare. Aceasta va avea responsabilitate globalã în privinta tuturor aspectelor privind licitaţiile şi contractele, ca şi aspectelor administrative şi financiare ale implementarii.
Agenţia de implementare: Agenţia Nationala de
Dezvoltare Regionala din
Ministerul Agriculturii şi
Dezvoltãrii Regionale
Adresa: 1016 Budapesta, Gellerthegy
u. 30-32
Telefon: +36 1 4887171
Fax: +36 1 4887188
g) Evaluarea impactului asupra mediului şi conservarea naturii
Procedurile de evaluare a impactului asupra mediului, asa cum sunt stipulate în Directiva EIA*6), se aplica în totalitate tuturor proiectelor de investiţii din cadrul PHARE. Dacã Directiva EIA nu a fost încã în totalitate transpusa, procedurile vor fi similare celor stabilite în directiva menţionatã mai sus. Dacã un proiect cade sub incidenta anexei I sau anexei II la Directiva EIA, derularea procedurii EIA trebuie sa fie atestata în documente*7).
Dacã este posibil ca un proiect sa afecteze locatii importante din punct de vedere al ocrotirii naturii, se va mentiona în documente o evaluare adecvatã conform art. 6 din Directiva privind habitatele*8) şi va trebui înscrisã în documente*9).

──────────
*6) Directiva 85/337/CEE , OJ L 175/40, 5 iulie 1985, completatã prin Directiva 97/11/CEE , OJ L 73/5, 14 martie 1997.
*7) În anexa EIA la fişa proiectului de investiţii corespunzãtor.
*8) Directiva 92/43/CEE , OJ L 206/7, 22 iulie 1992.
*9) În anexa "Conservarea naturii" la fişa proiectului de investiţii corespunzãtor.

Toate proiectele de investiţii se vor desfasura în conformitate cu legislaţia comunitara de mediu relevanta. Fişele proiectului vor conţine clauze specifice privind respectarea legislaţiei UE relevante în domeniul mediului, în funcţie de tipul de activitate desfãşurat în cadrul fiecãrui proiect de investiţii.
h) Reguli speciale privind anumite componente ale programului
Scheme de granturi
Pentru programele de granturi ale cãror proceduri şi formate nu sunt cuprinse în regulile actuale DIS, se vor specifica aranjamentele de implementare precise în fişele relevante ale proiectului, în conformitate cu urmãtoarele principii:
● Procedurile şi formatele ce urmeazã a fi utilizate în implementarea programelor de credite şi în acordarea creditelor nerambursabile vor urma prevederile din Ghidul practic. În special, se va acorda o atentie deosebita procesului de selecţie a proiectelor beneficiarului, care trebuie fãcut la nivel tehnic prin intermediul comitetelor de selecţie compuse din experţi desemnaţi de cãtre autoritãţile care cofinanteaza schemele de granturi, ca şi al administraţiilor şi grupurilor de interese relevante implicate în programele de credit.
● PAO pentru programul în cadrul cãruia se finanţeazã programul de creditare trebuie sa-şi asume responsabilitatea contractualã şi financiarã pentru implementarea programelor de creditare. În particular, PAO trebuie sa aprobe formal solicitarea de propuneri, cererile, criteriile de evaluare, ca şi procesul de selecţie şi rezultatele acestuia. PAO trebuie, de asemenea, sa semneze contractele de creditare cu beneficiarii şi sa asigure monitorizarea şi controlul financiar adecvat prin autoritatea şi responsabilitatea sa. Cu aceasta rezerva, managementul programelor poate fi descentralizat, responsabilitatea trecând de la PAO la organismele corespunzãtoare la nivel sectorial sau regional.
● Aprobarea ex ante a Comisiei (Delegaţia din Ungaria şi, respectiv, din România) va fi necesarã pentru solicitarea de propuneri, cereri, criterii de evaluare, proceduri de selecţie (incluzând componenta comitetelor) şi rezultate (lista proiectelor ce urmeazã a fi finanţate). Contractele de creditare semnate de cãtre PAO vor fi supuse controlului ex ante al delegaţiei CE.
Implementarea proiectelor selectate prin furnizarea de lucrãri, materiale şi servicii subcontractate de cãtre beneficiarii finali ai creditelor individuale va fi supusã reglementãrilor de achizitionare din Ghidul practic.
Sistemul descentralizat stabilit pentru proiectele CBC mici se va aplica tuturor contractelor de acest gen sub 300.000 euro (sau oricãrui prag mãrit ce urmeazã a fi fixat de Sediul Central al CE pentru fondurile de proiecte mici cuprinse în programele CBC). Licitaţiile şi contractele ce depãşesc acest prag vor fi prezentate delegaţiei CE în vederea aprobãrii ex ante. Angajamentele financiare în termeni PHARE vor fi efectuate la data semnãrii contractelor de creditare de cãtre PAO competent. Implementarea proiectului şi toate alocarile PHARE se vor face înainte de data de expirare a acestui memorandum de finanţare.
Facilitatea CBC proiecte mici
Facilitatea CBC proiecte mici nu va include investiţii fizice, altele decât infrastructurile mici care nu genereazã venituri nete substanţiale.
Pentru Facilitatea CBC proiecte mici, se pot folosi pana la 7% din contribuţia pentru cheltuieli referitoare la pregãtirea, selectarea, evaluarea şi monitorizarea asistenţei.
4. Monitorizare şi evaluare
Implementarea proiectului va fi monitorizata prin intermediul Comitetului comun de monitorizare (JMC). Acesta cuprinde NAO, NAC şi Comisia. JMC se va întruni cel puţin o data pe an pentru a trece în revista toate programele finanţate de PHARE, cu scopul de a evalua progresul acestora în atingerea obiectivelor stabilite în memorandumurile de finanţare şi în Parteneriatul de aderare. Mai mult, JMC va trece în revista o data pe an progresul înregistrat de toate programele de preaderare de asistenta finanţate de UE (PHARE, ISPA şi SAPARD).
Pentru Programul PHARE, JMC va fi asistat de cãtre subcomitetele de monitorizare sectoriala (SMSC), care vor fi formate din NAC, PAO şi fiecare AI (şi din CFCU, acolo unde este cazul) şi de serviciile Comisiei. SMSC trece în revista în detaliu progresul înregistrat de fiecare program, inclusiv al componentelor şi contractelor sale, organizate de cãtre JMC pe sectoare de monitorizare adecvate. Fiecare sector va fi monitorizat de cãtre un singur SMSC pe baza unor rapoarte de monitorizare regulate realizate de cãtre agenţia de implementare şi a evaluãrilor interimare întreprinse de cãtre evaluatori independenţi. SMSC va emite recomandãri în ceea ce priveşte aspectele privind managementul şi modul de elaborare, asigurându-se ca acestea sunt puse în practica. SMSC va raporta JMC, cãruia îi va inainta rapoarte globale detaliate asupra tuturor programelor finanţate de PHARE din sectorul sau.
Serviciile Comisiei se vor asigura ca se va face o evaluare ex post dupã încheierea programului.
5. Audit şi mãsuri antifrauda
a) De cãtre ţãrile candidate
În fiecare an un plan de audit şi un rezumat al constatãrilor de audit realizate vor fi trimise Comisiei. Rapoartele de audit vor fi la dispoziţia Comisiei.
Se va realiza un control financiar adecvat de cãtre autoritatea nationala competenta de control financiar privind implementarea programului.
Ţãrile beneficiare vor asigura investigarea şi rezolvarea satisfãcãtoare a cazurilor suspectate sau reale de frauda ori neregula în urma controalelor naţionale sau comunitare.
Nereguli înseamnã orice încãlcare a unei prevederi a legii comunitare, ce rezulta dintr-o acţiune sau o omisiune a unui agent economic, care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunitãţilor Europene sau a bugetelor administrate de acestea, fie prin reducerea sau pierderea acumularii de venituri din propriile surse colectate direct în numele Comunitãţilor Europene, fie printr-o cheltuiala nejustificatã.
Frauda înseamnã orice act intentionat sau omisiune legatã de:
(i) utilizarea sau prezentarea de declaraţii ori de documente false, incorecte sau incomplete, care are ca efect însuşirea ilegala sau reţinerea ilegala de fonduri din bugetul general al Comunitãţilor Europene ori din bugetele administrate de cãtre sau în numele Comunitãţilor Europene;
(ii) nerevelarea de informaţii, incalcand astfel o obligaţie specifica, ce va avea acelaşi efect;
(iii) utilizarea ilegala a unor astfel de fonduri pentru alte scopuri decât cele pentru care fondurile au fost iniţial acordate.
Autoritãţile naţionale vor asigura funcţionarea unui mecanism de control şi raportare echivalent cu cel prevãzut în Reglementarea Comisiei nr. 1.681/94*10).
În special, toate cazurile de frauda şi nereguli suspectate sau reale, ca şi toate mãsurile legate de acestea care au fost luate de cãtre autoritatea nationala trebuie raportate serviciilor Comisiei fãrã întârziere. Dacã nu sunt de raportat cazuri de frauda şi nereguli suspectate sau reale, ţara beneficiara va informa Comisia asupra acestui lucru la sfârşitul fiecãrui trimestru.
b) De cãtre Comisie
Toate memorandumurile de finanţare, ca şi contractele ce rezulta din acestea sunt supuse monitorizarii şi controlului financiar al Comisiei (inclusiv al Biroului European Antifrauda) şi auditarii de cãtre Curtea de Conturi a Uniunii Europene. Aceasta cuprinde mãsuri cum ar fi: verificarea ex ante a licitaţiilor şi contractelor realizate de cãtre delegaţie în ţara candidata în cauza şi verificãrile la fata locului.
Pentru a asigura protecţia eficienta a intereselor financiare ale Comunitãţii, Comisia poate realiza verificãri şi inspecţii la fata locului în conformitate cu procedurile prevãzute în Reglementarea Consiliului (Euratom, EC) nr. 2.185/96*11).

──────────
*10) OJ L 178, 12 iulie 1994, p. 43-46.
*11) OJ L 292, 15 noiembrie 1996, p. 2-5.

Conturile şi operaţiunile FN şi ale tuturor agentiilor de implementare pot fi verificate la cererea Comisiei de cãtre un auditor extern angajat de Comisie, fãrã a prejudicia responsabilitãţile Comisiei şi ale Curţii de Conturi a Uniunii Europene, asa cum se menţioneazã în Condiţiile generale privind memorandumurile de finanţare, anexate la acordulcadru.
6. Transparenta/publicitate
PAO va avea responsabilitatea de a se asigura ca se iau mãsurile necesare cu scopul de a asigura publicitatea adecvatã pentru toate activitãţile finanţate de program. Acest lucru se va face în strânsã legatura cu delegaţia Comisiei. Pentru detalii suplimentare a se vedea anexa referitoare la informarea şi publicitatea pentru programele PHARE, ISPA şi SAPARD ale Comunitãţilor Europene.
7. Condiţii speciale
În cazul în care angajamentele asumate nu sunt respectate din motive care intra în competentele guvernelor Ungariei şi României, Comisia poate revizui programul în scopul anulãrii lui, conform deciziei Comisiei, în întregime sau parţial, şi/sau poate sa realoce fondurile neutilizate pentru alte scopuri, în conformitate cu obiectivele Programului PHARE.
Toate structurile adecvate de implementare şi de management au fost deja stabilite în timpul programelor similare anterioare, demonstrand ca pãrţile implicate sunt capabile sa coopereze pentru a realiza obiectivele propuse. O scrisoare de angajament va însoţi fiecare proiect aprobat de cãtre JCC, menţionând faptul ca o finanţare localã va fi furnizatã de cãtre beneficiari.

ANEXA 3 (D)
────────────

INFORMAREA ŞI PUBLICITATEA
pentru programele PHARE, ISPA şi SAPARD ale Comunitãţilor Europene

1. Obiectiv şi scop
Mãsurile de informare şi publicitate referitoare la asistenta din partea Comunitãţii Europene prin Programul PHARE au ca scop creşterea gradului de constientizare a publicului şi a transparenţei acţiunilor UE şi crearea unei imagini consistente privind mãsurile respective în toate ţãrile beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc mãsurile care primesc o contribuţie prin Programul PHARE.
2. Principii generale
Fiecare responsabil cu autorizarea programului, care rãspunde de implementarea memorandumurilor de finanţare şi a altor forme de asistenta, va rãspunde pentru publicitatea la fata locului. Aceasta acţiune se va desfasura în cooperare cu delegatiile Comisiei Europene, care vor fi informate despre demersurile fãcute în acest scop.
Autoritãţile regionale şi naţionale competente trebuie sa ia toate mãsurile administrative adecvate pentru a asigura aplicarea eficienta a acestor aranjamente şi pentru a colabora cu delegatiile Comisiei Europene la fata locului.
Mãsurile de informare şi publicitate descrise mai jos se bazeazã pe prevederile reglementãrilor şi deciziilor aplicabile fondurilor structurale. Acestea sunt urmãtoarele:
● Reglementarea (CEE) nr. 1.159/2000, Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 130/30, 31 mai 2000;
● Decizia Comisiei din 31 mai 1994, Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 152/39, 18 iunie 1994.
Prevederi specifice privitoare la ISPA sunt incluse în:
● Decizia Comisiei din 22 iunie 2001, Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 182/58.
Mãsurile de informare şi publicitate trebuie sa fie conforme cu prevederile reglementãrilor şi deciziilor susmenţionate. Un manual de conformitate poate fi pus la dispoziţie autoritãţilor naţionale, regionale şi locale de cãtre delegaţia CE din ţara respectiva.
3. Informarea şi publicitatea referitoare la programele PHARE
Informarea şi publicitatea vor face obiectul unui set de mãsuri coerente, definite de autoritãţile competente naţionale, regionale şi locale în colaborare cu delegatiile Comisiei Europene, pe durata memorandumului de finanţare, şi vor privi atât programele, cat şi alte forme de asistenta.
Costurile de informare şi publicitate referitoare la proiecte individuale vor fi suportate din bugetul alocat proiectelor respective.
Când se implementeaza programe PHARE, se vor aplica mãsurile menţionate la lit. a) şi b) de mai jos:
a) Autoritãţile competente din ţãrile beneficiare trebuie sa publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenta în forma cea mai potrivita. Ele trebuie sa se asigure ca aceste documente sunt distribuite în mod corespunzãtor şi trebuie sa le punã la dispoziţia pãrţilor interesate. Ele trebuie sa asigure prezentarea consecventa pe întregul teritoriu al tarii beneficiare a materialelor de informare şi publicitate produse.
b) Mãsurile de informare şi publicitate la fata locului trebuie sa cuprindã urmãtoarele:
(i) în cazul investiţiilor de infrastructura având un cost ce depãşeşte 1 milion euro:
- panouri ridicate pe locurile respective, care sa fie instalate în conformitate cu prevederile reglementãrii şi deciziei menţionate în paragraful 2 de mai sus, şi specificaţiile tehnice din manual, care sa fie furnizate de cãtre delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva;
- placute permanente pentru lucrãrile de infrastructura accesibile publicului, care sa fie instalate în conformitate cu prevederile reglementãrii şi deciziei menţionate în paragraful 2 de mai sus, şi specificaţiile tehnice din manual, care sa fie furnizate de cãtre delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva;
(ii) în cazul investiţiilor productive, mãsurile pentru dezvoltarea potenţialului local şi orice alte mãsuri beneficiind de asistenta financiarã PHARE, ISPA sau SAPARD:
- mãsuri care sa constientizeze beneficiarii potenţiali şi publicul larg cu privire la asistenta PHARE, ISPA sau SAPARD, în conformitate cu prevederile citate la paragraful 3 b) (i) de mai sus;
- mãsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat, parţial finanţate de PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicaţii în formularele de completat de cãtre astfel de solicitanti, conform cãreia o parte a ajutorului vine din partea UE şi, în mod special, prin programe PHARE, ISPA sau SAPARD, în conformitate cu prevederile menţionate mai sus.
4. Transparenta asistenţei UE în cercurile de afaceri şi printre potentialii beneficiari şi pentru publicul larg
4.1. Cercurile de afaceri
Cercurile de afaceri trebuie sa fie implicate cat mai mult posibil în asistenta care le priveşte în mod direct.
Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor adecvate pentru diseminarea informatiei cãtre beneficiarii potenţiali, în special cãtre întreprinderile mici şi mijlocii (IMM). Acestea trebuie sa includã şi o indicaţie privind procedurile administrative care trebuie urmate.
4.2. Alţi beneficiari potenţiali
Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta unor canale adecvate pentru diseminarea informatiei cãtre toate persoanele care beneficiazã sau care ar putea beneficia de mãsurile privind instruirea, ocuparea forţei de munca ori dezvoltarea resurselor umane. În acest sens se va asigura cooperarea dintre organismele de instruire profesionalã implicate în ocuparea forţei de munca, afaceri şi grupuri de afaceri, centre de pregãtire şi organizaţii neguvernamentale.
Formulare
Formularele emise de cãtre autoritãţile naţionale, regionale sau locale privind anunţarea, solicitarea şi acordarea de asistenta beneficiarilor finali sau oricãrei alte entitãţi eligibile pentru asemenea asistenta trebuie sa indice clar ca UE - şi, în mod particular, prin programele PHARE, ISPA sau SAPARD - este cea care furnizeazã sprijinul financiar. Notificarea de asistenta transmisã beneficiarilor va mentiona suma sau procentul de asistenta finanţatã prin programul în cauza. Dacã astfel de documente poarta emblema nationala sau regionala, ele trebuie sa poarte de asemenea şi însemnele UE, de aceeaşi dimensiune cu celelalte.
4.3. Publicul larg
Mass-media
Autoritãţile competente vor informa mass-media în cel mai adecvat mod despre acţiunile cofinantate de UE, în particular PHARE, ISPA sau SAPARD. Participarea acestor organisme va fi reflectatã corect în aceasta informare.
În acest scop, lansarea operaţiunilor (dupã ce au fost adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementarii lor vor face obiectul unor mãsuri de informare, în special când este vorba de mass-media regionala (presa, radio şi televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzãtoare cu delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara.
Principiile menţionate în cele doua paragrafe precedente se vor aplica anunţurilor, cum ar fi comunicate de presa sau de publicitate.
Acţiuni informative
Organizatorii acţiunilor informative, cum ar fi: conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii legate de implementarea operaţiunilor parţial finanţate prin programe PHARE, ISPA sau SAPARD, vor urmãri sa facã explicita participarea UE în cadrul acestor acţiuni. Poate fi folositã ocazia pentru a se expune steagurile UE în sãlile de conferinţe şi însemnul UE pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara trebuie sa îşi dea concursul şi sa acorde ajutor, dacã este necesar, în pregãtirea şi implementarea unor astfel de acţiuni.
Materiale informative
Publicaţiile (ca de exemplu broşuri şi pliante) referitoare la programe sau mãsuri similare finanţate ori cofinantate de PHARE, ISPA sau SAPARD trebuie sa conţinã pe prima pagina o indicaţie clara a participãrii UE, precum şi însemnul UE alãturi de stema regionala sau nationala.
Când astfel de publicaţii includ o prefata, ea trebuie semnatã atât de persoana rãspunzãtoare din ţara beneficiara, cat şi din partea Comisiei, de cãtre delegatul acesteia, astfel ca participarea UE sa fie cat se poate de clara.
Astfel de publicaţii se vor referi la organismele naţionale şi regionale rãspunzãtoare cu informarea pãrţilor interesate.
Principiile menţionate mai sus se aplica şi materialelor audiovizuale.
5. Mãsuri speciale privind panourile de afisaj, placutele permanente şi afisele
Pentru a asigura vizibilitatea mãsurilor finanţate parţial prin programele PHARE, ISPA sau SAPARD, ţãrile beneficiare se vor asigura ca urmãtoarele mãsuri de informare şi publicitate sunt respectate:
Panouri de afisaj
Panourile de afisaj furnizand informaţii asupra participãrii UE la finanţarea investiţiei trebuie amplasate la locaţia fiecãrui proiect în care participarea UE atinge 1 milion euro sau mai mult. Chiar în cazul în care autoritãţile naţionale sau regionale competente nu ridica un panou indicând propria lor implicare în finanţarea proiectului respectiv, asistenta UE trebuie totuşi menţionatã pe un panou special.
Panourile de afisaj trebuie dimensionate în concordanta cu mãrimea operaţiunii (luând în considerare suma cofinantata de UE) şi trebuie sa fie pregãtite în conformitate cu instrucţiunile ce se gãsesc în manualul tehnic care se poate obţine de la delegatiile Comisiei Europene, la care se face referire mai sus.
Panourile de afisaj nu trebuie demontate mai devreme de 6 luni dupã terminarea respectivei lucrãri, ele fiind înlocuite, acolo unde este posibil, printr-o placuta permanenta, conform specificatiilor din manualul tehnic la care se face referire mai sus.
Placute permanente
În locurile accesibile publicului larg trebuie plasate placute permanente (ca de pilda în sãlile de congrese, aeroporturi, gãri etc.). Pe lângã sigla UE, astfel de placute trebuie sa menţioneze partea de finanţare UE, precum şi programul respectiv (PHARE, ISPA sau SAPARD).
Acolo unde autoritatea nationala, regionala sau localã ori un alt beneficiar final decide sa plaseze un panou de afisaj sau o placuta permanenta, sa punã un afis ori sa ia orice alta mãsura pentru a furniza informaţii despre proiecte cu un cost mai mic de 1 milion euro, participarea UE trebuie de asemenea indicatã.
6. Prevederi finale
Autoritãţile naţionale, regionale sau locale implicate pot, în orice împrejurare, sa ia mãsuri suplimentare, dacã le considera necesare. Ele trebuie sa se consulte cu delegaţia Comisiei Europene şi o vor informa despre initiativele pe care le au în vedere, astfel ca delegaţia CE sa poatã participa în mod corespunzãtor la realizarea lor.
Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegatiilor sale la fata locului, va acorda asistenta tehnica sub forma îndrumãrii privind cerinţele proiectelor, acolo unde este necesar. Se va realiza un manual, scris în limba tarii respective, care va conţine indicaţii detaliate de proiectare în format electronic şi va fi disponibil la cerere.

────────────────
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016