Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: MANUAL din 27 aprilie 2005 de scriere a unitatilor de competenta

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

MANUAL din 27 aprilie 2005 de scriere a unitatilor de competenta

EMITENT: MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 481 din 7 iunie 2005

Comenteaza legea

Prezentul manual a fost scris pentru a oferi sprijin persoanelor implicate în elaborarea de standarde de pregãtire profesionalã bazate pe unitãţi de competenţã, fie cã aceste persoane sunt manageri, elaboratori de curriculum sau profesori/instructori.
Prezentul manual a fost întocmit pentru a ajuta la elaborarea unitãţilor de competenţã. Nu se doreşte ca acest manual sã înlocuiascã îndrumarea directã care poate fi primitã din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii/Centrului Naţional de Dezvoltare a Învãţãmântului Profesional şi Tehnic (CNDIPT).
Unitãţi de competenţã
În conformitate cu terminologia SR 13 405, "calificarea profesionalã este un ansamblu de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini care permit unei persoane sã desfãşoare o activitate profesionalã, într-un anumit domeniu". Calificãrile sunt descrise pe baza unor unitãţi standard de competenţã, cãrora li se asociazã credite în vederea asigurãrii transparenţei şi recunoaşterii achiziţiilor dobândite. Elaborarea de unitãţi de competenţã va stabili în mod clar unde sunt acordate credite şi pentru ce competenţe. Elevii ştiu ce vor obţine, ceea ce reprezintã un factor de motivare în sine; cadrele didactice şi instructorii ştiu ce vor evalua, angajatorii ştiu ce competenţe vor avea angajaţii; pentru toţi cei implicaţi în asigurarea calitãţii este mai uşor astfel sã verifice rezultatele procesului de învãţare.
Ce este o unitate de competenţã?
1. O unitate de competenţã este definitã ca fiind un set coerent şi explicit de competenţe. Competenţele descriu acele lucruri pe care elevul trebuie sã le ştie, sã le înţeleagã sau pe care trebuie sã fie capabil sã le realizeze la sfârşitul unui proces de educaţie şi de formare profesionalã.
2. Fiecare unitate de competenţã din cadrul calificãrii trebuie sã aibã urmãtoarele 7 trãsãturi-cheie:
● titlu;
● competenţe: un set coerent de rezultate mãsurabile;
● criterii de performanţã: descrierea elementelor semnificative ale rezultatelor de succes, descriere formulatã printr-o propoziţie de evaluare, care permite efectuarea unei aprecieri în ceea ce priveşte realizarea sau nerealizarea de cãtre elevi a competenţei;
● precizãri privind aplicabilitatea criteriilor de performanţã: specificaţii privind diferitele situaţii şi contexte în care vor fi aplicate criteriile de performanţã;
● probe de evaluare: precizare privind tipul de probe necesare pentru a demonstra îndeplinirea competenţei;
● nivel: o unitate de competenţã poate avea unul dintre cele 5 niveluri: 1, 2, 3, 4 sau 5;
● valoarea creditelor: numãrul de credite acordat unei unitãţi de competenţã. Un credit este acordat pentru competenţe care sunt pretinse în mod rezonabil a fi obţinute de cãtre un elev, în medie, în cadrul a 60 de ore de învãţare.
(N.B. Aceastã cifrã este orientativã şi însumeazã toate activitãţile de învãţare, inclusiv studiul individual).
3. O unitate de competenţã se axeazã pe evaluarea învãţãrii şi nu pe programul şcolar mai larg sau pe procesul de învãţare (predare). Cu alte cuvinte, unitatea de competenţã nu trebuie sã conţinã nimic din ceea ce este predat - adicã programa sau planul de lecţie. Unitatea de competenţã trebuie sã conţinã ceea ce se dobândeşte ca rezultat al programului de formare.
Cum sã adaptãm standardele pentru a rãspunde nevoilor elevilor cu cerinţe educaţionale speciale?
Principii-cheie
● Standardele şi nivelurile naţionale stabilite şi convenite trebuie sã rãmânã la fel pentru toţi elevii.
● În nici un fel nu se pot modifica sau altera standardele, întrucât se va compromite natura standardului respectiv.
Cum se poate împãrţi o calificare în unitãţi de competenţã?
1. Cea mai bunã modalitate de abordare a acestei sarcini este de a lua în considerare care sunt elementele-cheie (domenii) ale învãţãrii ce trebuie evaluate şi pentru care se acordã credite de formare profesionalã.
2. Dupã ce s-a hotãrât care sunt aceste elemente-cheie este necesar ca acestea sã se împartã şi sã se grupeze în seturi coerente (ceea ce înseamnã cã trebuie sã existe o legãturã clarã între competenţe). Aceste seturi vor alcãtui cel mai probabil unitãţile de competenţã.
3. La stabilirea calificãrii pe bazã de unitãţi de competenţã este necesarã o abordare globalã, în primul rând, a ceea ce vor obţine elevii în urma întregii experienţe de învãţare. Nu trebuie sã se înceapã cu perioadele de timp, sarcinile sau conţinuturile învãţãrii.
4. O unitate de competenţã nu poate avea decât un singur nivel. în cazul în care aceeaşi unitate de competenţã are douã sau mai multe niveluri, pentru a reflecta gradul de atingere a rezultatului învãţãrii de cãtre elevi, trebuie concepute unitãţi de competenţã separate pentru fiecare nivel dorit (deşi titlul şi competenţele pot fi aceleaşi).
5. Atunci când se stabileşte mãrimea (valoarea creditului) fiecãrei unitãţi de competenţã este important de reţinut cã creditul va fi acordat doar pentru parcurgerea unei unitãţi de competenţã complete. Este recomandat ca valoarea creditului pentru o unitate de competenţã sã fie cât mai micã (adicã 1), acolo unde este posibil, pentru a permite acumularea de cunoştinţe şi formarea de deprinderi în cantitãţi mici.
6. Relaţia dintre învãţarea bazatã pe predare şi cea bazatã pe unitãţile de competenţã poate fi explicatã astfel:
● Învãţarea bazatã pe predare se referã la structura şi conţinutul procesului de învãţare.
● Unitãţile de competenţã se concentreazã pe evaluarea a ceea ce s-a învãţat în urma procesului de învãţare (adicã pe evaluarea rezultatului).
Cum se elaboreazã unitãţile de competenţã?
Unitatea de competenţã trebuie descrisã cu claritate, simplu şi explicit.
Cum sã adaptãm unitãţile de competenţã pentru a rãspunde nevoilor elevilor cu cerinţe educaţionale speciale?
La scriere:
● Este necesar ca unitãţile de competenţã şi criteriile de performanţã sã fie formulate într-un limbaj uşor de înţeles, ceea ce va veni în sprijinul tuturor elevilor, nu doar al celor cu cerinţe educaţionale speciale.
Titlul
1. Titlul trebuie sã reprezinte un rezumat concis al conţinutului unitãţii de competenţã. Trebuie sã fie explicit pentru o persoanã din afara sistemului de educaţie şi formare, cum ar fi un angajator, astfel încât aceastã persoanã sã înţeleagã clar ce cuprinde unitatea de competenţã.
2. Titlurile trebuie sã fie de sine stãtãtoare; cu alte cuvinte, nu trebuie sã conţinã titlul calificãrii şi nici sã facã vreo referire la o altã unitate de competenţã.
3. Titlurile nu trebuie sã conţinã cifre, referiri la nivel (de exemplu: "elementar", "de bazã", "mediu", "avansat" etc.), metoda de evaluare sau alte detalii necorespunzãtoare (de exemplu: mod de predare, instructor sau grupul-ţintã). Dacã trebuie sã se diferenţieze titluri identice, se pot folosi literele A, B, C etc.
4. Titlul nu trebuie sã conţinã paranteze, linii de legãturã sau punct şi virgulã, cu excepţia cazului în care aceste semne de punctuaţie sunt necesare pentru clarificare.
Titlurile unitãţilor de competenţã vor fi specificate pe certificatul de competenţe al elevului şi de aceea trebuie sã fie înţelese de un numãr cât mai mare de oameni.
Competenţele
1. Competenţele sunt formulãri referitoare la ceea ce un elev trebuie sã ştie şi/sau sã înţeleagã şi/sau sã fie capabil sã realizeze în urma procesului de învãţare, formulãri care sunt precedate de propoziţia standard "elevul este capabil sã:".
2. Formulãrile trebuie sã descrie rezultatele învãţãrii şi nu procesul de învãţare, ceea ce se dobândeşte prin învãţare şi nu ceea ce este predat. Rezultatele trebuie sã poatã fi evaluate.
3. Trãsãturile-cheie ale unei competenţe clar formulate sunt:
● un verb de acţiune (de exemplu: demonstreazã);
● conţinut definit (de exemplu: abilitãţi de utilizare a cuţitului la o serie de produse alimentare).
4. Verbele de acţiune utilizate depind în mare parte de cunoştinţele/înţelegerea sau de setul de abilitãţi la care se raporteazã setul de competenţe. în anexa la prezentul manual este cuprinsã o listã de verbe de acţiune folosite în mod obişnuit.
5. Competenţele se exprimã prin formulãri scurte şi concise. Mai multe detalii, prin formulãri calitative şi de evaluare, se pot include în criteriile de performanţã, în stabilirea nivelului de competenţã dobândit în cadrul acestora.
6. Nu se cere un anumit numãr de competenţe pentru fiecare unitate de competenţã. Cele care sunt stabilite trebuie sã fie evaluate. Doar ca element orientativ, media este de 3-5 competenţe pe o unitate de competenţã.
De reţinut:
Pentru ca unitatea de competenţã sã primeascã un credit, toate competenţele acesteia trebuie realizate.
7. Este esenţialã coerenţa grupului de competenţe. Trebuie:
● sã existe o legãturã între fiecare dintre competenţe şi titlul unitãţii de competenţã;
● sã se evite repetiţiile şi suprapunerile între competenţe.
De exemplu, dacã titlul unitãţii de competenţã este "Dezvoltarea carierei profesionale", nu se pot introduce competenţe legate de redactarea de eseuri, prezentãri orale sau gramaticã, ortografie şi punctuaţie.
8. Se evitã folosirea a mai mult de un verb în formularea unei competenţe.
Criteriile de performanţã
1. Criteriile de performanţã sunt enunţuri asociate fiecãrei competenţe şi care specificã cu mai multã exactitate rezultatele elevului, prin indicarea unor standarde prin care se poate mãsura nivelul de dobândire a competenţei. (Este necesarã citirea descrierii nivelurilor şi analizarea modului în care se aplicã acestea unitãţii de competenţã care se elaboreazã.)
2. Criteriile trebuie sã fie observabile şi aplicabile, dar nu trebuie sã descrie metoda sau activitatea de evaluare. Aceasta este descrisã în standard sub titlul "Probe de evaluare".
3. Criteriile de performanţã stabilite pentru diferite niveluri de competenţã trebuie sã reflecte o anumitã dinamicã de proces, din punctul de vedere al gradului de complexitate, al autonomiei elevului şi al gradului de realizare adecvat unui anumit nivel (cu alte cuvinte, al nivelului standard de realizare a competenţei). în ceea ce priveşte autonomia elevului, acest lucru nu implicã formulãri ale unor criterii de genul: "cu asistenţã", "cu îndrumare" sau "în mod independent". Prin autonomia elevului se înţelege capacitatea acestuia de a interpreta, de a aplica sau de a extrapola cunoştinţe şi abilitãţi în situaţii diferite. Altminteri, indiferent de nivel, elevii au dreptul la sprijin şi supervizare.
4. Limbajul folosit în scrierea criteriilor de performanţã trebuie sã fie explicit, lipsit de ambiguitate şi obiectiv.
Se vor evita verbe de genul: "comentaţi" sau "pronunţaţi-vã asupra" şi adverbe calificative ca: "în întregime", "eficace", "cu profesionalism", "competent", "eficient" etc., întrucât lasã loc de interpretare.
De reţinut:
Criteriile de performanţã trebuie sã conţinã suficiente detalii pentru ca orice utilizator sã înţeleagã cu exactitate ce realizãri se aşteaptã din partea elevului, la un anumit nivel. Evaluatorul şi orice altã persoanã implicatã în asigurarea calitãţii vor utiliza formulãrile criteriilor de performanţã pentru a determina atingerea de cãtre un elev a unui rezultat de învãţare, pe baza informaţiilor primite.
5. În vederea scrierii criteriilor de performanţã se poate proceda în felul urmãtor: se stabilesc activitãţile sau temele de evaluare care se vor utiliza pentru a decide dacã elevii au dobândit competenţele. în acest mod se va şti ce fel de dovezi se vor solicita din partea elevilor în cadrul evaluãrii acelei activitãţi şi se vor putea folosi aceste informaţii pentru a scrie criteriile de performanţã.
Precizãri privind condiţiile de aplicabilitate a criteriilor de performanţã
1. Precizãrile privind condiţiile de aplicabilitate a criteriilor de performanţã sunt enunţuri care specificã diversele situaţii sau contexte în care urmeazã sã fie aplicate criteriile de performanţã. Domeniile pe care acestea le cuprind ar putea include elemente-cheie sub aspectul localizãrii fizice şi al echipamentelor utilizate.
De exemplu, acestea pot fi precizate dupã cum urmeazã:
Localizare fizicã: fabricã, birou.
Echipamente utilizate: telefon; fax; fotocopiator.
2. Precizãrile privind condiţiile de aplicabilitate a unei competenţe trebuie sã se coreleze clar cu criteriile de performanţã ale respectivei competenţe.
Probele de evaluare
Probele de evaluare stabilesc dovezile care se cer unei persoane pentru a-şi demonstra competenţa în atingerea unui rezultat de învãţare. De obicei, se concretizeazã în exemple de activitate pe care o desfãşoarã persoana în cauzã şi trebuie sã cuprindã nivelul standard descris de criteriile de performanţã, condiţiile de aplicabilitate a criteriilor de performanţã şi cerinţele privind nivelul necesar de cunoştinţe (dacã este cazul).
Nivelul
Toate calificãrile vor avea un anumit nivel. Cu cât nivelul este mai înalt, cu atât mai multe eforturi vor fi necesare pentru îndeplinirea rezultatului şi cu atât mai complexe vor fi acestea.
Valoarea creditelor
1. Pentru acele rezultate de învãţare prevãzute a fi în mod rezonabil şi în medie îndeplinite de un elev într-un rãstimp teoretic de 60 de ore de învãţare (inclusiv activitatea de a învãţa singur şi/sau autoorganizat, precum şi cea de evaluare şi, posibil, de reevaluare), se acordã un credit.
2. Valoarea de credit a unei unitãţi de competenţã reprezintã un numãr de credite pe care le poate aduna un elev prin promovarea cu succes a unei unitãţi de competenţã. Pot fi în numãr de unu sau mai multe, în funcţie de cantitatea de timp teoretic necesar în medie unui elev pentru a atinge rezultatul învãţãrii precizat în unitatea de competenţã. Practica aratã cã unitãţile de competenţã cu douã sau mai multe credite ridicã, în mod invariabil, probleme cadrelor didactice în cursul activitãţilor de evaluare. Elevii pot atinge doar unele dintre rezultatele învãţãrii şi, cu toate cã acest lucru ar putea presupune un efort considerabil, nu se pot acorda credite pentru îndeplinirea parţialã a unei unitãţi de competenţã (de exemplu, nu se poate acorda numai un credit pentru o unitate de competenţã de douã credite). Prin urmare, se vor menţine unitãţile de competenţã la câte un credit cât mai mult posibil.
3. Valoarea creditului unei unitãţi de competenţã nu se bazeazã pe o limitã de timp. Unii elevi pot avea nevoie de mai mult timp decât alţii pentru a atinge acelaşi rezultat.
Cum sã adaptãm standardul pentru a rãspunde la nevoile elevilor cu cerinţe educaţionale speciale?
La aplicare:
● Se vor lua în considerare modalitãţi diferite de aplicare a unitãţilor de competenţã.
● Ar putea fi nevoie de extinderea timpului alocat pentru învãţare; valoarea creditului unei unitãţi de competenţã nu se bazeazã neapãrat pe timp.
● Tehnicile de predare trebuie sã ia în calcul varietatea de stiluri individuale de învãţare.
● Varietatea tehnicilor de predare ar trebui sã permitã consolidarea procesului de învãţare.
● Este nevoie ca elevii sã îşi dezvolte atât încrederea, cât şi competenţa.
Cum se evalueazã unitãţile de competenţã?
1. Cadrul didactic/formatorul rãspunde de organizarea procesului de învãţare pentru fiecare unitate de competenţã. Competenţele pot fi prezentate elevilor sub forma unui "bloc" de curriculum, prin care unitatea de competenţã coincide cu un modul de pregãtire, sau sub forma unor arii tematice, clar definite, care pot fi realizate şi evaluate în momente prestabilite.
2. Este esenţial ca metoda/metodele de evaluare utilizatã/utilizate sã permitã cadrelor didactice/formatorilor sã înregistreze dacã fiecare rezultat al învãţãrii/competenţã a fost atins/atinsã şi dacã legãtura dintre cele douã (evaluare-competenţã realizatã) este clar indicatã în documente.
3. Relaţia dintre metodele de evaluare şi unitãţile de competenţã trebuie sã fie una flexibilã şi sã îi includã pe toţi elevii, ca reflectare a asigurãrii şanselor egale la educaţie.
De exemplu:
● O unitate ar putea fi evaluatã pe baza unei singure activitãţi (de exemplu, realizarea unui obiect) sau a unei serii de metode (de exemplu, sarcini bazate pe lucrãri/în clasã, sesiuni de întrebãri şi rãspunsuri şi o anumitã lucrare de realizat).
● O metodã de evaluare ar putea contribui la atingerea rezultatului învãţãrii în mai multe unitãţi de competenţã (de exemplu, un studiu de caz ar putea contribui la achiziţionarea unor competenţe dintr-o serie de domenii).
Exemplele de mai jos prezintã tipuri de metode de evaluare care se pot avea în vedere:
- lucrãri scrise;
- joc de rol;
- întrebãri şi rãspunsuri;
- prezentãri;
- lucrãri practice;
- observare;
- examinare formalã;
- discuţii;
- studiu de caz;
- proiect.
Cum sã adaptãm standardul pentru a rãspunde la nevoile elevilor cu cerinţe educaţionale speciale?
La evaluare:
Practicile de evaluare trebuie sã ţinã cont de nevoile speciale ale elevului, la nivel individual. Evaluarea ar trebui sã ofere fiecãrui elev şansa de a reuşi, deci nu ar trebui sã prezinte dificultãţi adiţionale. De exemplu:
● dacã elevul are dificultãţi de scriere, se poate aplica o evaluare oralã;
● dacã elevul a avut parte de experienţe negative în cadrul unor examinãri formale, se vor lua în considerare metode de evaluare alternative, pentru a-i încuraja dezvoltarea respectului de sine şi a motivaţiei.
Lista de verificare a unitãţii de competenţã
O datã ce a fost elaborat un proiect de unitate de competenţã se verificã dacã acesta este în conformitate cu lista de verificare prezentatã mai jos.
1. Titlul
● Are acesta vreun înţeles dacã este citit separat?
● Reprezintã un rezumat al competenţelor?
● Precizeazã scopul general al unitãţii de competenţã descrise?
● Oferã un indiciu clar al activitãţii de învãţare necesare pentru realizarea unitãţii de competenţã?
2. Competenţele
● Descriu acestea ce trebuie elevul sã ştie, sã înţeleagã sau sã fie capabil sã facã pentru a obţine credite?
● Cuprind acestea un verb de acţiune şi precizãri de conţinut definite?
● Sunt acestea exprimate cât mai simplu posibil, într-un limbaj clar şi lipsit de ambiguitate (de exemplu, sunt evitate verbele cu înţeles vag sau cu înţelesuri diferite)?
● Se leagã acestea de "nivelul" anterior al precizãrilor privind competenţele (dacã este cazul)?
● Sunt aplicabile în situaţii noi?
● Prezintã elemente care sã motiveze şi sã recompenseze elevul?
● Sunt lipsite de elemente care le dubleazã pe altele sau care sunt incoerente?
● Sunt echilibrate între o caracteristicã prea generalã sau prea specificã?
● Reflectã titlul?
● Justificã "timpul teoretic necesar procesului de învãţare", subînţeles prin valoarea creditului acordat respectivei unitãţi de competenţã?
● Luate independent, sunt clare şi coerente?
3. Criteriile de performanţã
● Existã o corespondenţã a acestora cu competenţele?
● Definesc cu claritate complexitatea/nivelul standard de realizare cerutã/cerut de competenţe (de exemplu: aplicabilitatea, domeniul, autonomia şi contextul)? Corespund acestea nivelului cerut pentru unitatea de competenţã respectivã?
● Sunt mai specifice decât competenţele aferente (de exemplu: conţin acestea un verb de acţiune, un conţinut definit şi un calificativ)?
● Sunt observabile şi pot fi înregistrate?
● Sunt exacte?
● Sunt destul de detaliate pentru a exprima în mod clar nivelul de realizare cerut?
● Prezintã transparenţã pentru potenţialii elevi, examinatori şi alte persoane interesate?
● Conţin exemple pentru a înlãtura ambiguitatea sau interpretãrile subiective (de exemplu: scrieţi numele şi adresa într-un context restrâns: pe plicuri, scrisori sau modele de formular)?
4. Precizãri privind condiţiile de aplicabilitate a criteriilor de performanţã
● Se referã explicit şi exclusiv la termenii utilizaţi în criteriile de performanţã?
● Reprezintã specificãri clare sub aspectul diverselor circumstanţe şi contexte de aplicare viitoare a criteriilor de performanţã?
● Sunt realizabile în esenţã?
5. Cerinţe privind probele de evaluare
● Exprimã acestea în mod clar forma pe care trebuie sã o aibã dovezile de realizare a performanţei?
● Derivã acestea în mod clar din criteriile de performanţã?
● Cer acestea atingerea rezultatelor învãţãrii doar în limitele precizãrilor privind aplicabilitatea criteriilor de performanţã?
6. Nivelul
● S-a stabilit un nivel adecvat pentru unitatea de competenţã respectivã?
● Corespund toate competenţele şi toate criteriile de performanţã cu nivelul stabilit pentru unitatea de competenţã?
7. Valoarea creditelor
● S-a fixat un credit adecvat unitãţii de competenţã respective?
● S-a fixat în mod realist timpul teoretic necesar atingerii rezultatelor învãţãrii?
Terminologie


    Competenţele - precizãri care descriu ceea ce se aşteaptã de la un
                   elev sã ştie, sã înţeleagã sau sã facã pentru
                   completarea procesului de învãţare.

    Criteriile de
    performanţã  - precizãri prin care se poate observa dacã un elev a
                   atins sau nu rezultatele învãţãrii precizate.

    Precizãri    - precizãri care indicã circumstanţele şi contextele în
    privind        care urmeazã sã se aplice criteriile de performanţã.
 (condiţiile de)
 aplicabilitate(a)
 criteriilor de
  performanţã

  Probele de     - precizãri care stabilesc forma în care se cere
   evaluare        cuiva sã demonstreze atingerea rezultatului învãţãrii.

  Unitatea de
  competenţã     - un set coerent de competenţe.

    Nivelul      - gradul de complexitate, autonomia elevului şi sfera
                   de aplicabilitate a criteriilor de performanţã cerutã
                   pentru realizarea unitãţii de competenţã în baza
                   elementelor descriptive convenite pentru fiecare nivel.

  Valoarea       - numãrul de credite pe care un elev îl poate obţine în
 creditelor        urma realizãrii unei unitãţi de competenţã. Acesta se
                   calculeazã pornind de la timpul teoretic necesar
                   procesului de învãţare cerut pentru atingerea
                   rezultatelor învãţãrii.

    Creditul     - se acordã elevilor pentru realizarea unitãţilor de
                   competenţã, dupã aplicarea procedurilor de evaluare
                   adecvate şi pe baza valorii creditelor pentru
                   respectivele unitãţi de competenţã.

    Probe        - conţinutul realizãrii demonstrabile care se evalueazã.

    Exemplu de elaborare a unei unitãţi de competenţã

    Titlul unitãţii: REZOLVAREA DE PROBLEME (1)
    Nivelul:         1
    Valoarea
    creditului:      1.0
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Competenţe:      1. Identificã probleme simple
                     2. Alcãtuieşte şi aplicã un plan de rezolvare a unei
                        probleme simple
                     3. Verificã rezultatele obţinute în urma aplicãrii
                        planului de rezolvare a unei probleme simple


    Titlul unitãţii: REZOLVAREA DE PROBLEME (1)
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Competenţa 1:    Identificã probleme simple
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Criterii de performanţã:
    a)               Detectarea unor situaţii problematice
    b)               Descrierea caracteristicilor problemei
    c)               Formularea problemei în funcţie de caracteristicile
                     determinate
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Condiţii de aplicabilitate:

    Situaţii
    problematice:  din documente, din experienţa proprie, din experienţa
                   grupului de cunoscuţi (familie, prieteni, grup de
                   lucru)
   Caracteristici: grad de dificultate, condiţii de timp şi de loc,
                   condiţii de metodã sau mod de abordare
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Probe de evaluare:

    Probe orale (de tip interviu sau discuţie liberã) prin care elevul
                 demonstreazã cã este capabil sã obţinã informaţii
                 necesare pentru definirea problemei, sã descrie
                 caracteristicile problemei şi sã formuleze problema în
                 funcţie de caracteristicile determinate, conform
                 criteriilor de performanţã a), b) şi c) şi precizãrilor
                 din condiţiile de aplicabilitate.
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────

    Titlul unitãţii: REZOLVAREA DE PROBLEME (1)
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Competenţa 2:  Alcãtuieşte şi aplicã un plan de rezolvare a unei
                   probleme simple
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Criterii de performanţã:
    a)             Identificarea unei alternative de rezolvare a problemei
    b)             Alegerea soluţiei optime de rezolvare a problemei
    c)             Întocmirea planului de rezolvare a problemei
    d)             Aplicarea planului de rezolvare a problemei în
                   contextul determinat
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Condiţii de aplicabilitate:

   Alternative:    consultare, exersare, observare, testare
   Soluţie optimã: proiectarea unui rezultat dezirabil într-o situaţie
                   datã (în funcţie de alternativele de rezolvare)
Plan de rezolvare: obiective, metode, resurse, activitãţi, mijloace şi
                   cãi de realizare, mod de evaluare
Context determinat: ordinea de realizare din plan, timpul de rezolvare,
                   colaborarea cu alţi parteneri
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────

    Probe de evaluare:

    Probe orale (de tip interviu sau discuţie liberã) prin care elevul
                demonstreazã cã este capabil sã identifice o alternativã
                de rezolvare a problemei şi sã aleagã soluţia optimã de
                rezolvare, conform criteriilor de performanţã a) şi b) şi
                precizãrilor din condiţiile de aplicabilitate.

    Probe scrise (de tip elaborare schematicã) prin care elevul
                demonstreazã cã este capabil sã întocmeascã un plan de
                rezolvare a problemei, conform criteriului de performanţã
                c) şi precizãrilor din condiţiile de aplicabilitate.

    Probe practice (de tip demonstraţie) prin care elevul demonstreazã cã
                este capabil sã aplice planul de rezolvare a problemei în
                contextul determinat, conform criteriului de performanţã
                d) şi precizãrilor din condiţiile de aplicabilitate.


    Titlul unitãţii: REZOLVAREA DE PROBLEME (1)
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Competenţa 3:  Verificã rezultatele obţinute în urma aplicãrii
                   planului de rezolvare a unei probleme simple
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Criterii de performanţã:
    a)            Compararea rezultatului obţinut cu rezultatul planificat
    b)            Aprecierea rezultatului obţinut în urma comparãrii
    c)            Aplicarea rezultatului obţinut în situaţii similare
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Condiţii de aplicabilitate:

    Comparare:    rezultate identice, asemãnãtoare sau diferite
    Apreciere:    acceptare sau respingere, satisfacţie sau insatisfacţie
    Aplicarea în
    situaţii
    similare:     preluarea rezultatului apreciat drept
                  identic sau asemãnãtor în situaţii simple, care presupun
                  acelaşi tip de rezolvare


    Probe de evaluare:

    Probe orale (de tip interviu sau discuţie liberã) prin care elevul
                demonstreazã cã este capabil sã compare rezultatul obţinut
                cu rezultatul planificat şi sã îl aprecieze, conform
                criteriilor de performanţã a) şi b) şi precizãrilor din
                condiţiile de aplicabilitate.

    Probe practice (de tip exerciţiu) prin care elevul demonstreazã cã
                este capabil sã aplice rezultatul obţinut în situaţii
                similare, conform criteriului de performanţã c) şi
                precizãrilor din condiţiile de aplicabilitate.
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────

ANEXĂ
-----
la manual
---------

VERBE folosite în titlurile standardelor de pregãtire profesionalã din învãţãmântul profesional şi tehnic

Verbele folosite în titlurile şi competenţele standardelor învãţãmântului profesional şi tehnic oferã informaţii importante celor care folosesc aceste standarde. într-o analizã funcţionalã şi într-o hartã funcţionalã, verbele pot fi folosite pentru a sugera etape ulterioare de analizã (de exemplu, o formulare de genul "pregãtiţi şi prezentaţi informaţii pentru ..." poate sugera clasificarea în douã formulãri: "pregãtiţi informaţii..." şi "prezentaţi informaţii...").
Pentru standardele de pregãtire profesionalã din învãţãmântul profesional şi tehnic, verbele din titlu oferã informaţii folositoare despre conţinutul standardului. Structura titlului trebuie sã ofere indicaţii clare despre aria de cuprindere şi conţinutul standardului.
Din aceste motive este important sã se aleagã cel mai adecvat verb care reflectã cel mai bine competenţa descrisã. Verbele definite mai jos nu îşi propun sã acopere întregul domeniu. Pot fi folosite şi alte verbe cu semnificaţii specializate.
Trebuie sã se aibã în vedere evitarea cuvintelor ambigue sau care au sensuri diferite.


──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  1. a adapta     a modifica sau a schimba
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  2. a ajusta     a pune în poziţia corectã (se aplicã de obicei pentru a
                  potrivi o piesã la un ansamblu)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  3. a sfãtui     a recomanda sau a sugera
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  4. a apãra      a interveni în ajutorul cuiva, a pleda, pentru cauza cuiva
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  5. a consimţi   a împãrtãşi aceeaşi pãrere
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  6. a aloca      a prevedea o parte dintr-un intreg cu un anumit scop
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  7. a analiza    a cerceta examinând fiecare element in parte
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  8. a aplica     a pune în practicã
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  9. a asambla    a îmbina pãrţile componente ale unui mecanism sistem etc.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 10. a evalua     a aprecia, a determina valoarea (de obicei, a informaţiilor
                  sau faptelor)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 11. a asista     a oferi ajutor, a fi de ajutor
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 12. a revizui    a revedea, a examina şi a verifica (termen şi pentru
                  contabilitate)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 13. a consilia   a instrui sau a oferi informaţii
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 14. a calcula    a socoti sau a numãra matematic
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 15. a calibra    a prelucra mecanic (de obicei, o piesã, un semifabricat)
                  spre a obţine forma şi dimensiunile prescrise
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 16. a se îngriji
    (de)          a avea grija de, a se interesa de, a se preocupa de
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 17. a certifica  a dovedi sau a confirma
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 18. a crea       a înfiinţa sau a concepe
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 19. a conduce    a dirija desfãşurarea unei întâlniri
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 20. a aproba     a controla pentru a constata dacã se respectã anumite date
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 21. a îndruma    a instrui sau a medita (de obicei, cineva pe altcineva)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 22. a colaţiona  a confrunta şi a pune în ordine
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 23. a colecta    a strânge, a aduna (de obicei, informaţii)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 24. a autoriza   a numi şi a împuternici pe cineva sã facã ceva;
                  a pregãti şi a pune în funcţiune (un echipament)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 25. a compara    a examina pentru a stabili asemãnãrile şi deosebirile
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 26. a compila    a aduna materiale scrise
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 27. a conchide   a trage o concluzie, a pune la punct
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 28. a confirma   a recunoaşte, a întãri cele enunţate
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 29. a constitui  a alcãtui, a stabili
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 30. a contacta   a intra în legãturã cu
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 31. a contribui  a participa, a lua parte la
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 32. a controla   a avea controlul asupra, a fi stãpân pe;
                  a dirija un proces sau o activitate
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 33. a convoca    a chema, a face sã vinã (alte persoane - de obicei, la o
                  întâlnire)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 34. a coordona   a indruma in sens unitar in vederea atingerii aceluiasi scop
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 35. a cultiva    a lucra pãmântul spre a-l face sã dea roade
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 36. a decide     a determina, a soluţiona
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 37. a apãra      a pazi, a proteja sau a menţine împotriva unui atac
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 38. a defini     a stabili limitele sau marginile
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 39. a desfãşura  a înfãptui o acţiune, a poziţiona cu un scop
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 40. a proiecta   a elabora un plan, a reprezenta grafic un obiect (o clãdire,
                  un articol vestimentar etc.)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 41. a determina   a stabili limitele, a identifica, a soluţiona (cu aplicare
                   la contracte)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 42. a se dezvolta  a trece prin diferite faze progresive
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 43. a schiţa      a concepe (un text sau un grafic) într-o formã preliminarã
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 44. a redacta     a formula, a întocmi, a da formã (termen asociat adesea cu
                   contracte)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 45. a împuternici  a da sau a împãrţi puterea cu, a autoriza
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 46. a facilita    a oferi mijloace, informaţii sau ocazii pentru
                   îndeplinirea unei acţiuni
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 47. a încuraja    a ajuta, a inspira încredere
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 48. a stimula     a încuraja cooperarea
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 49. a stabili     a determina sau a statornici, a confirma
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 50. a estima      a evalua cu aproximaţie pe baza unor date incomplete
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 51. a evalua      a determina valoarea
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 52. a finaliza    a duce, a face ceva pânã la sfârşit, a termina
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 53. a formula     a da o formã exactã, a exprima într-o formã exactã
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 54. a identifica  a descoperi, a stabili identitatea
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 55. a implementa  a pune în practicã, a integra
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 56. a îmbunãtãţi  a face ca ceva sa devinã mai bun
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 57. a iniţia      a începe, a da startul
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 58. a informa     a face cunoscut, a înştiinţa
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 59. a inspecta    a examina
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 60. a instrui     a pregãti, a oferi meditaţii, a învãţa pe cineva
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 61. a integra     a include pãrţile într-un întreg
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 62. a interpreta  a explica înţelesul (de obicei, al unui text), a exprima
                   cu alte cuvinte
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 63. a investiga   a cerceta sau examina sistematic
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 64. a emite       a pune în circulaţie (de obicei, documente), a da spre
                   folosinţã
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 65. a justifica   a arãta sau a demonstra cã ceva este corect
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 66. a conduce     a îndruma, a supraveghea
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 67. a menţine     a pãstra sau a întreţine în aceeaşi stare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 68. a potrivi     a face sã aibã însuşiri comune
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 69. a modifica    a schimba forma sau cantitatea
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 70. a monitoriza  a urmãri evoluţia unui proces
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 71. a negocia     a trata cu cineva încheierea unei convenţii
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 72. a obţine      a dobândi, a primi, a reuşi sã ia
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 73. a optimiza    a se ajunge la echilibrul optim între douã sau mai multe
                   pãrţi concurente
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 74. a organiza    a stabili prin planificare şi coordonare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 75. a întemeia    a înfiinţa, a face sã existe
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 76. a participa   a lua parte, a contribui
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 77. a planifica   a programa, a întocmi un plan pe baza cãruia se
                   îndeplineşte un obiectiv
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 78. a pregãti     a face ca ceva sã fie gata, a pune la punct
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 79. a prezenta    a face cunoscut oficial
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 80. a clasifica   a ordona în funcţie de prioritate sau de importanţã
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 81. a procesa     a prelucra printr-o serie de operaţii şi schimbãri
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 82. a procura     a obţine (bunuri şi servicii)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 83. a produce     a face sã existe
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 84. a programa    a organiza o activitate potrivit unui plan
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 85. a promova     a sprijini, a face cunoscut
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 86. a propune     a supune discuţiei şi aprobãrii
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 87. a proteja     a apãra de acţiuni dãunãtoare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 88. a reacţiona   a transmite informaţia înapoi la sursa pentru control sau
                   modificare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 89. a oferi
     informaţii    a comunica fapte şi pãreri
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 90. a recomanda   a propune ca favorabil aprobãrii
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 91. a consemna    a menţiona anumite fapte (de obicei, în formã scrisa)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 92. a recruta     a angaja pe cineva pe baza unei alegeri
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 93. a regla       a aranja pe baza unei reguli
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 94. a repara      a repune în stare optima/de funcţionare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 95. a raporta     a pregãti şi a aduce, de obicei, oficial la cunoştinţa
                   cuiva o relatare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 96. a reprezenta  a acţiona în numele cuiva
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 97. a cerceta     a examina cu atenţie
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 98. a rãspunde    a replica, a da un rãspuns
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 99. a revedea     a privi retrospectiv, analizând critic
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
100. a corecta     a verifica şi a înlãtura greşelile pentru a obţine o
                   variantã înbunãtãţita
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
101. a organiza    a planifica, a programa, a proiecta
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
102. a asigura     a face ca bunurile şi serviciile sã fie garantate
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
103. a selecta     a alege una sau mai multe fiinţe sau obiecte,
                   dintr-o mulţime
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
104. a întreţine   a efectua sarcini şi servicii
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
105. a fixa        a recomanda sau a atribui
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
106. a amenaja     a pregãti în vederea utilizãrii
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
107. a specifica   a indica ceva în mod precis
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
108. a depozita    a pune la loc sigur pentru folosire ulterioarã
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
109. a rezuma      a reda intr-o varianta pe scurt
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
110. a furniza     a oferi (bunuri sau servicii)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
111. a sprijini    a promova un anumit înteres, a oferi resursele necesare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
112. a susţine     a sprijini, a întreţine sau a promova
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
113. a sintetiza   a face un întreg din pãrţi
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
114. a învãţa      a face ca procesul de învãţare sa aibã loc
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
115. a testa       a determina dacã ceva este adecvat scopului propus
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
116. a forma       a instrui şi a pregãti prin procesul educaţiei
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
117. a valida      a ratifica, a confirma
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
118. a verifica    a afirma sau a dovedi cã este adevãrat
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
119. a întâmpina   a primi pe cineva cu bunãtate sau plãcere, a ura bun-venit
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

-------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Altele, Ministerul Educatiei si Cercetarii, MANUAL din 27 aprilie 2005

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"