Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
LISTELE din 20 decembrie 2007 laboratoarelor nationale de referinta si atributiile acestora
EMITENT: AUTORITATEA NATIONALA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 20 din 10 ianuarie 2008
LISTELE din 20 decembrie 2007
laboratoarelor naţionale de referinţã şi atribuţiile acestora
EMITENT: AUTORITATEA NAŢIONALÃ SANITARÃ VETERINARÃ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 20 din 10 ianuarie 2008
CAP. I
Laboratoarele naţionale de referinţã pentru sãnãtatea şi bunãstarea animalelor
1. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Pesta Porcinã Clasicã şi Pesta Porcinã Africanã
2. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Gripa Aviarã şi Boala de Newcastle
3. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Febra Aftoasã şi alte Boli Veziculoase ale Animalelor
4. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Arboviroze - Bluetongue şi Pesta Africanã a Calului
5. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Pesta Bovinã şi Pesta Micilor Rumegãtoare
6. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Variola Ovinã şi Caprinã
7. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Rabie
8. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Leucoza Enzooticã Bovinã
9. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Anemia Infecţioasã a Calului
10. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Herpesviroze (Boala lui Aujeszky, IBR, Rinopneumonia Ecvinã)
11. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile
12. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Antrax
13. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Salmonelozele Animalelor
14. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Brucelozã
15. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Tuberculozã şi Paratuberculozã
16. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Campylobacterioza animalelor
17. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Pleuropneumonia Contagioasã Bovinã
18. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Monitorizarea Rezistenţei Antimicrobiene la Animale
19. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Leptospirozã
20. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Echinococozã
21. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Protozooze
22. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Vectori ai Bolilor la Animale şi ai Zoonozelor
23. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Boli Micotice şi Micotoxicoze
24. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Toxicologie Veterinarã
25. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Bunãstare Animalã
26. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Boli de Reproducţie ale Animalelor
27. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Bolile Peştilor
28. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Bolile Moluştelor şi Crustaceelor
29. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Monitorizarea Contaminãrii Microbiene a Moluştelor Bivalve
30. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Monitorizarea Biotoxinelor Marine
31. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Bolile Albinelor şi ale altor Insecte Utile
32. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Biologie Molecularã
33. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Organisme Modificate Genetic din Alimente şi Furaje
CAP. II
Atribuţiile laboratoarelor naţionale de referinţã pentru sãnãtatea şi bunãstarea animalelor
A. Atribuţii generale ale laboratoarelor naţionale de referinţã pentru sãnãtatea şi bunãstarea animalelor
ART. 1
Institutul de Diagnostic şi Sãnãtate Animalã, în cadrul cãruia sunt organizate laboratoarele naţionale de referinţã pentru sãnãtatea şi bunãstarea animalelor, se asigurã cã agenţii etiologici sau genomul acestora, pentru care laboratoarele naţionale de referinţã au competenţe specifice, vaccinurile pentru cercetare, materialele pentru diagnostic sau pentru producerea de vaccin sunt manipulate sau utilizate numai în locuri, unitãţi ori laboratoare în care sunt garantate cerinţele de biosecuritate corespunzãtoare, aprobate de cãtre autoritatea centralã sanitarã veterinarã şi pentru siguranţa alimentelor.
ART. 2
Laboratoarele naţionale de referinţã pentru sãnãtatea şi bunãstarea animalelor au urmãtoarele atribuţii:
1. elaboreazã manualele de diagnostic pentru bolile pentru care au competenţe. Manualele de diagnostic trebuie sã cuprindã:
a) o prezentare actualizatã a bolii respective;
b) criterii şi proceduri care trebuie respectate, atunci când sunt efectuate examene clinice sau examene postmortem pentru a se confirma ori infirma bolile pentru care laboratoarele naţionale de referinţã pentru sãnãtatea şi bunãstarea animalelor au competenţe;
c) precizarea probelor, a criteriilor şi a procedurilor care trebuie urmate pentru prelevarea acestora, în scopul efectuãrii examenelor de laborator de supraveghere şi de diagnostic;
d) stabilirea criteriilor, a metodelor şi a procedurilor de diagnostic sau de supraveghere care sunt utilizate, inclusiv a criteriilor pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator;
e) stabilirea cerinţelor minime de biosecuritate şi a standardelor de calitate care trebuie respectate de cãtre laboratoarele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor autorizate sanitar-veterinar;
f) manualele de diagnostic pot fi modificate sau completate de cãtre laboratoarele naţionale de referinţã, în conformitate cu prevederile legislaţiei comunitare în vigoare şi cu recomandãrile Organizaţiei Mondiale pentru Sãnãtatea şi Bunãstarea Animalelor, cuprinse în Manualul pentru teste de diagnostic şi vaccinuri pentru animale terestre, în Manualul pentru teste de diagnostic pentru animale acvatice, în Codul sanitar pentru animalele terestre şi în Codul sanitar pentru animale acvatice;
2. aprobã rezultatele studiilor de validitate ce demonstreazã fiabilitatea metodelor de testare, diagnostic şi supraveghere utilizate în România;
3. coordoneazã preluarea şi elaborarea în România a standardelor şi metodelor de diagnostic pentru domeniul de competenţã al acestora;
4. colaboreazã cu laboratoarele comunitare de referinţã similare domeniilor de competenţã ale acestora şi, în acest scop, pot beneficia de instruiri organizate de acestea pentru domeniul respectiv şi de furnizare de standarde, metode, reagenţi sau etaloane de diagnostic pentru profilul de diagnostic pentru care au competenţe;
5. colaboreazã cu celelalte laboratoare naţionale de referinţã din statele membre, cu laboratoarele de referinţã ale Organizaţiei Mondiale pentru Sãnãtatea Animalelor şi cu alte organizaţii de profil, în vederea îmbunãtãţirii capacitãţii de supraveghere şi diagnostic al bolilor pentru care au competenţe specifice;
6. participã la activitãţile de asigurare a calitãţii şi de standardizare a metodelor de diagnostic, de supraveghere şi de screening, întreprinse de Laboratorul Comunitar de Referinţã;
7. realizeazã examenele de laborator pentru diagnosticul şi supravegherea bolilor pentru care au competenţe specifice, în conformitate cu manualul de diagnostic;
8. controleazã şi certificã valoarea de diagnostic a tuturor loturilor reactivilor de diagnostic, a seturilor şi kiturilor de diagnostic şi stabileşte utilizarea acestora în laboratoarele sanitare veterinare de stat în România;
9. întocmesc fişa de evaluare şi participã direct la autorizarea laboratoarelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor de stat şi private şi verificarea modului de îndeplinire a condiţiilor de asigurare a sistemului de calitate;
10. coordoneazã standardele şi metodele de diagnostic utilizate de cãtre laboratoarele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor autorizate sanitar-veterinar;
11. preparã anumiţi reactivi de diagnostic, pe care îi furnizeazã laboratoarelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor autorizate sanitar-veterinar;
12. participã, împreunã cu laboratoarele naţionale de referinţã din statele membre, la testãrile de intercomparare organizate de laboratoarele comunitare de referinţã;
13. organizeazã testele comparative interlaboratoare anuale cu laboratoarele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor autorizate sanitar-veterinar din cadrul direcţiilor sanitare-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene;
14. caracterizeazã izolatele de agenţi etiologici, tipizarea geneticã a acestora şi întocmirea diagramelor de epidemiologie geneticã;
15. pãstreazã, în condiţii de securitate maximã, izolatele din agenţii etiologici pentru care au competenţe specifice;
16. comunicã periodic Comisiei Europene lista instituţiilor sau a laboratoarelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor autorizate sanitar-veterinar din România, autorizate şi acreditate pentru competenţe specifice, precum şi a oricãror modificãri survenite;
17. comunicã, cu acordul Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, informaţiile solicitate de Comisia Europeanã, de laboratoarele comunitare de referinţã, de Organizaţia Mondialã pentru Sãnãtatea Animalelor, de laboratoarele naţionale de referinţã ale statelor membre şi de alte organizaţii şi instituţii de profil;
18. furnizeazã Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, precum şi direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, informaţiile necesare referitoare la bolile pentru care au competenţe specifice, în vederea stabilirii strategiilor şi politicilor naţionale pentru domeniile de competenţã ale acestora;
19. confirmã, pentru anumite boli, rezultatele pozitive obţinute de laboratoarele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti. Bolile pentru care este necesarã confirmarea de cãtre laboratoarele naţionale de referinţã pentru sãnãtatea şi bunãstarea animalelor sunt stabilite anual prin ordin al preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor;
20. identificã şi caracterizeazã agentul etiologic, originea, tipul, subtipul şi varianta acestuia pentru bolile emergente sau reemergente;
21. realizeazã activitãţi de instruire şi formare a specialiştilor care îşi desfãşoarã activitatea în cadrul laboratoarelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor autorizate sanitar-veterinar, în vederea efectuãrii testelor şi examenelor de laborator potrivit competenţelor specifice ale acestora;
22. efectueazã activitãţi de îndrumare, acordã consultanţã tehnicã şi realizeazã auditul pentru instituţii şi organizaţii care funcţioneazã în domeniul creşterii animalelor sau al celor a cãror activitate implicã produse ori subproduse obţinute de la acestea, în calitate de secundã sau terţã parte;
23. participã la acţiunile de inspecţie şi control iniţiate de Autoritatea Naţionalã Sanitarã Veterinarã şi pentru Siguranţa Alimentelor, pentru domeniile de competenţã ale acestora;
24. promoveazã şi implementeazã principiile de bunã practicã de laborator (GLP), conform legislaţiei în vigoare, pentru studii de cercetare aplicatã;
25. cerceteazã, asimileazã şi elaboreazã metode de analizã de laborator pentru diagnosticul şi supravegherea bolilor pentru care au competenţã;
26. participã la elaborarea, coordonarea, monitorizarea şi realizarea unor acţiuni cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, aprobat anual prin ordin al preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor;
27. participã la elaborarea proiectelor de acte normative din domeniul sãnãtãţii şi bunãstãrii animalelor;
28. participã la elaborarea de programe tehnice şi de proiecte naţionale şi internaţionale de diagnostic şi supraveghere în domeniul sãnãtãţii şi bunãstãrii animalelor;
29. realizeazã expertiza de diagnostic privind cazurile de litigiu, pentru domeniile de competenţã ale acestora;
30. participã la determinarea numãrului maxim de probe ce trebuie prelevate pentru examene de laborator privind sãnãtatea şi bunãstarea animalelor, a numãrului maxim de probe pentru examene de laborator ce se efectueazã pe probe comasate şi etalonarea serurilor secundare de referinţã naţionale în raport cu seruri etalon primare internaţionale.
B. Atribuţii speciale ale laboratoarelor naţionale de referinţã pentru sãnãtatea şi bunãstarea animalelor
ART. 3
Atribuţiile speciale ale Laboratorului Naţional de Referinţã pentru Pesta Porcinã Clasicã sunt prevãzute la art. 17 alin. (1), (2) (3), (4) şi (6) şi în anexa nr. 3 la Norma sanitarã veterinarã cu privire la mãsurile pentru controlul pestei porcine clasice, aprobatã prin Ordinul preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 67/2005.
ART. 4
(1) Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Pesta Porcinã Africanã trebuie sã furnizeze Laboratorului Comunitar de Referinţã pentru Pesta Porcinã Africanã izolate de virus al acestei boli, pentru caracterizare completã.
(2) Diagnosticul unui focar de pestã porcinã africanã se realizeazã numai de cãtre Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Pesta Porcinã Africanã.
(3) Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Pesta Porcinã Africanã trebuie sã preia şi sã utilizeze teste pentru a diferenţia virusul pestei porcine africane de virusul pestei porcine clasice şi de alte pestivirusuri.
ART. 5
(1) Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Gripa Aviarã şi Boala de Newcastle trebuie sã furnizeze Laboratorului Comunitar de Referinţã pentru Influenţa Aviarã şi Boala de Newcastle izolate de virus al influenţei aviare, pentru caracterizare completã.
(2) Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Gripa Aviarã şi Boala de Newcastle realizeazã:
a) teste pentru a diferenţia virusurile gripei aviare înalt patogene de cele slab patogene;
b) teste pentru a diferenţia pãsãrile vaccinate de cele infectate cu tulpini de virus sãlbatic al influenţei aviare.
(3) Diagnosticul de confirmare a unui focar de gripã aviarã sau boalã de Newcastle se realizeazã de cãtre Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Gripa Aviarã şi Boala de Newcastle.
ART. 6
(1) Atribuţiile speciale ale Laboratorului Naţional de Referinţã pentru Febra Aftoasã şi Alte Boli Veziculoase ale Animalelor sunt prevãzute la art. 66 şi în anexele nr. 11 şi 15 la Norma sanitarã veterinarã privind mãsurile pentru combaterea febrei aftoase, aprobatã prin Ordinul preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 113/2007.
(2) Examenele de laborator pentru febra aftoasã şi alte boli veziculoase ale animalelor sunt efectuate de cãtre Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Febra Aftoasã şi Alte Boli Veziculoase ale Animalelor.
(3) Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Febra Aftoasã şi alte Boli Veziculoase ale Animalelor trebuie sã furnizeze Laboratorului Comunitar de Referinţã pentru Bolile Veziculoase ale Animalelor izolate de virus al febrei aftoase sau al altor boli veziculoase ale animalelor, pentru caracterizare completã.
(4) Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Febra Aftoasã şi Alte Boli Veziculoase ale Animalelor elaboreazã Manualul Operaţional de Standarde Minime pentru uz, în conformitate cu cerinţele comunitare.
ART. 7
(1) Atribuţiile speciale ale Laboratorului Naţional de Referinţã pentru Bluetongue sunt prevãzute la art. 15 alin. (2) şi în anexa nr. 1 la Norma sanitarã veterinarã care stabileşte prevederi specifice pentru controlul şi eradicarea bolii limbii albastre, aprobatã prin Ordinul preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 32/2006, cu modificãrile ulterioare.
(2) Diagnosticul unui focar de bluetongue se realizeazã numai de cãtre Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Bluetongue.
ART. 8
(1) Atribuţiile speciale ale Laboratorului Naţional de Referinţã pentru Pesta Africanã a Calului sunt prevãzute la art. 14 alin. (1) şi (2) şi în anexa nr. 1 la Norma sanitarã veterinarã privind mãsurile de control şi combatere a pestei africane a calului, aprobatã prin Ordinul preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 135/2006.
(2) Diagnosticul unui focar de pestã africanã a calului se realizeazã numai de cãtre Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Pesta Africanã a Calului.
ART. 9
Diagnosticul de confirmare a unui focar de pestã bovinã se realizeazã numai de cãtre Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Pesta Bovinã.
ART. 10
Diagnosticul de confirmare a unui focar de variolã ovinã şi caprinã se realizeazã numai de cãtre Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Variola Ovinã şi Caprinã.
ART. 11
(1) Atribuţiile speciale ale Laboratorului Naţional de Referinţã pentru Rabie sunt prevãzute la art. 1-4 şi în anexa nr. 2 la Norma sanitarã veterinarã care desemneazã instituţia specificã responsabilã pentru stabilirea criteriilor necesare pentru standardizarea testelor serologice în scopul monitorizãrii eficienţei vaccinurilor antirabice, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 6/2003 , şi în Norma sanitarã veterinarã referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici, aprobatã prin Ordinul preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 34/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(2) Testele serologice pentru monitorizarea eficienţei vaccinãrilor antirabice efectuate la carnasiere pentru mişcarea intracomunitarã a acestora se realizeazã numai de cãtre Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Rabie.
ART. 12
(1) Atribuţiile speciale ale Laboratorului Naţional de Referinţã pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile sunt prevãzute la cap. VI art. 19 alin. (1) şi în anexa X cap. A din Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001 ce stabileşte regulile pentru prevenirea, controlul şi eradicarea unor encefalopatii spongiforme transmisibile, cu modificãrile ulterioare.
(2) Confirmarea sau infirmarea rezultatelor obţinute în laboratoarele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, se realizeazã de cãtre Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Diagnosticul Encefalopatiilor Spongiforme Transmisibile.
CAP. III
Laboratoarele naţionale de referinţã pentru siguranţa alimentelor de origine animalã şi a furajelor
1. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Lapte şi Produse Lactate
2. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Salmonella din Furaje şi Alimente de Origine Animalã
3. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Listeria monocytogenes
4. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Staphylococcus
5. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Escherichia coli
6. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Campylobacter din Alimente de Origine Animalã
7. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Parazitoze Zoonotice (Trichinella şi Anisakis)
8. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Rezistenţa Antimicrobianã
9. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Proteina Animalã din Furaje
10. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Reziduuri de Antihelmintice şi Anticoccidiene din Alimente de Origine Animalã
11. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Reziduuri de Nitroimidazoli din Alimente de Origine Animalã
12. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Reziduuri de Medicamente Antiinflamatoare Nonsteroidiene din Alimente de Origine Animalã
13. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Reziduuri de Stilbene, Derivaţi Stilbenici, Sãruri şi Esteri ai Acestora din Alimente de Origine Animalã
14. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Micotoxine
15. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Reziduuri de Elemente Chimice şi Metale Grele din Alimente de Origine Animalã şi Furaje
16. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Reziduuri de Substanţe Antibacteriene din Alimente de Origine Animalã
17. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Reziduuri de Coloranţi din Alimente de Origine Animalã
18. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Reziduuri de Cloramfenicol din Alimente de Origine Animalã
19. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Reziduuri de Nitrofurani din Alimente de Origine Animalã
20. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Reziduuri de Carbadox şi Olaquindox din Alimente de Origine Animalã
21. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Reziduuri de Pesticide din Alimente de Origine Animalã
22. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Reziduuri de Dioxine şi PCBs din Alimente de Origine Animalã
23. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Aditivi Utilizaţi în Nutriţia Animalelor.
CAP. IV
Laboratoarele naţionale de referinţã pentru anumite clase de reziduuri şi contaminanţi
Direcţia Sanitarã Veterinarã şi pentru Siguranţa Alimentelor Constanţa
1. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Reziduuri de Substanţe Tireostatice
2. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Reziduuri de Steroizi
Direcţia Sanitarã Veterinarã şi pentru Siguranţa Alimentelor Timişoara
3. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Reziduuri de Lactone ale Acidului Rezorcilic
4. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Reziduuri de Substanţe Beta-goniste
5. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Reziduuri de Substanţe Tranchilizante şi Beta-blocante (sedative)
Direcţia Sanitarã Veterinarã şi pentru Siguranţa Alimentelor Bucureşti
6. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Reziduuri de Carbamaţi şi Piretroide
7. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Metale Grele din Alimente de Origine Nonanimalã
8. Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Micotoxine din Alimente de Origine Nonanimalã
CAP. V
Atribuţiile laboratoarelor naţionale de referinţã pentru siguranţa alimentelor de origine animalã şi a furajelor
ART. 13
Atribuţiile laboratoarelor naţionale de referinţã pentru siguranţa alimentelor de origine animalã şi a furajelor sunt prevãzute de Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformitãţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sãnãtate animalã şi de bunãstare a animalelor, la art. 12 alin. (2) şi (3) şi la art. 32 alin. (2) şi (3).
Art. 14
Faţã de cele prevãzute la art. 1, laboratoarele naţionale de referinţã pentru siguranţa alimentelor de origine animalã şi a furajelor au urmãtoarele atribuţii:
1. stabilesc metodele de analizã utilizate de laboratoarele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor autorizate sanitar-veterinar;
2. stabilesc criteriile de performanţã şi efectueazã studiile de validare care sã demonstreze aplicabilitatea metodelor de testare utilizate în controalele oficiale, în conformitate cu protocolul de validare internaţional;
3. verificã aplicarea şi respectarea de cãtre laboratoarele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din cadrul direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, a standardelor şi metodelor de analizã recunoscute oficial în România;
4. elaboreazã fişa de evaluare şi participã la autorizarea laboratoarelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din cadrul direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi a celor private pentru profilele de competenţã potrivit reglementãrilor legale în vigoare;
5. colaboreazã cu celelalte laboratoare naţionale de referinţã din statele membre, cu laboratoarele de referinţã ale Organizaţiei Mondiale pentru Sãnãtatea Animalelor şi cu alte organizaţii de profil, în vederea îmbunãtãţirii capacitãţii de supraveghere şi diagnostic pentru alimentele de origine animalã;
6. participã la activitãţile de standardizare a metodelor de laborator utilizate pentru supravegherea şi controlul alimentelor de origine animalã şi al furajelor, organizate de laboratorul comunitar de referinţã de profil sau de alte organizaţii naţionale de profil cu competenţe în domeniul standardizãrii;
7. participã la testele de intercomparare organizate de laboratoarele comunitare de referinţã;
8. organizeazã testele interlaboratoare anuale cu laboratoarele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor autorizate sanitar-veterinar din cadrul direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi evalueazã rezultatele obţinute de cãtre acestea;
9. furnizeazã Serviciului coordonare tehnicã a institutelor de referinţã şi a laboratoarelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din cadrul Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor a informaţiei necesare, în vederea stabilirii strategiilor şi politicilor naţionale pentru siguranţa alimentelor de origine animalã şi a furajelor;
10. efectueazã activitãţi de expertizã sanitarã veterinarã şi pentru siguranţa alimentelor privind cazurile de litigiu în domeniile de competenţã ale acestora;
11. confirmã sau infirmã rezultatele obţinute de laboratoarele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor autorizate sanitar-veterinar. Activitãţile de expertizã sanitarã veterinarã şi pentru siguranţa alimentelor, pentru care laboratoarele naţionale de referinţã pentru siguranţa alimentelor de origine animalã şi a furajelor confirmã rezultatele laboratoarelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor autorizate sanitar-veterinar, se stabilesc anual prin ordin al preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, la propunerea laboratoarelor naţionale de referinţã pentru siguranţa alimentelor de origine animalã şi a furajelor;
12. participã, împreunã cu direcţiile de specialitate din cadrul Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, la elaborarea Programului de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului, în domeniul produselor de origine animalã, al alimentelor şi al furajelor, aprobat anual prin ordin al preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor;
13. realizeazã activitãţi de instruire şi formare a specialiştilor care îşi desfãşoarã activitatea în cadrul laboratoarelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor autorizate sanitar-veterinar, în vederea efectuãrii testelor şi examenelor de laborator potrivit competenţelor specifice ale acestora;
14. efectueazã activitãţi de îndrumare şi acordã consultanţã tehnicã şi realizeazã auditul pentru instituţii şi organizaţii care funcţioneazã în domeniul siguranţei alimentelor de origine animalã şi a furajelor sau al celor a cãror activitate implicã produse ori subproduse de origine animalã sau furaje, în calitate de secundã sau terţã parte;
15. cerceteazã, asimileazã, elaboreazã şi valideazã metodele de analizã de laborator pentru siguranţa alimentelor de origine animalã şi a furajelor;
16. participã la elaborarea proiectelor de acte normative, la realizarea de programe tehnice şi proiecte naţionale şi internaţionale privind siguranţa alimentelor de origine animalã şi a furajelor;
17. verificã capacitatea analiticã a laboratoarelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor autorizate sanitar-veterinar, pentru domeniile de competenţã privind siguranţa alimentelor de origine animalã şi a furajelor.
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
