Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGEA nr. 8 din 31 iulie 1990  pentru aderarea Romaniei la Conventia privind Organizatia internationala de telecomunicatii maritime prin sateliti Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

LEGEA nr. 8 din 31 iulie 1990 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind Organizatia internationala de telecomunicatii maritime prin sateliti "INMARSAT"

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL NR. 93 - 94 din 1 august 1990
Parlamentul României adopta prezenta lege.
ART. 1
România adera la Convenţia privind Organizaţia internationala de telecomunicaţii maritime prin sateliti "INMARSAT", încheiatã la Londra la 3 septembrie 1976.
ART. 2
Ministerul Comunicaţiilor va semna Acordul de exploatare privind Organizaţia internationala de telecomunicaţii maritime prin sateliti "INMARSAT", încheiat la Londra la 3 septembrie 1976, şi va participa la activitatea economico-financiarã a acestei organizaţii, cu reflectarea încasãrilor şi plãţilor în activitatea proprie a prestaţiilor de servicii internaţionale de posta şi telecomunicaţii.
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa sa din ziua de 26 iulie 1990.
PREŞEDINTELE SENATULUI

academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU



Aceasta lege a fost adoptatã de Adunarea Deputaţilor în şedinţa sa din ziua de 28 iulie 1990.
PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILOR

MARŢIAN DAN



În temeiul <>art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României,
promulgãm Legea pentru aderarea României la Convenţia privind Organizaţia internationala de telecomunicaţii maritime prin sateliti "INMARSAT" şi dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial.
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU



CONVENŢIE

privind Organizaţia internationala de telecomunicaţii maritime prin sateliti "INMARSAT"*)
---------------------------
*) Traducere.
- Textul original al convenţiei a fost adoptat la data de 3 septembrie 1976.
- Textul modificat al convenţiei INMARSAT a fost adoptat la data de 16 octombrie 1985, cu scopul de a extinde gama serviciilor oferite de sistem (în plus fata de serviciul mobil maritim prevãzut iniţial, s-au adãugat serviciile mobil terestru şi mobil aeronautic).
Statele pãrţi la prezenta convenţie,
luind în considerare principiul enuntat în Rezoluţia 1721 (XIV) a Adunãrii Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, potrivit cãruia comunicaţiile prin intermediul satelitilor trebuie sa fie puse la dispoziţia naţiunilor de îndatã ce sînt realizate, pe o baza mondialã şi nediscriminatorie,
luind în considerare dispoziţiile pertinente din Tratatul cu privire la principiile care guverneazã activitatea statelor în exploatarea şi folosirea spaţiului extrtmosferic, inclusiv a Lunii şi celorlalte corpuri ceresti, încheiat la 27 ianuarie 1967, în special art. 1, care afirma necesitatea utilizãrii spaţiului extrtmosferic pentru binele şi interesul tuturor statelor,
ţinînd cont de faptul ca o foarte mare parte a comerţului mondial este tributara navelor,
constiente de posibilitatea ameliorãrii considerabile a sistemului maritim de pericol şi securitate, precum şi a legãturilor dintre nave, între acestea şi companiile respective, ca şi între echipaje sau pasagerii aflaţi la bord şi persoane aflate la sol, prin intermediul satelitilor,
hotãrîte, în acest scop, sa furnizeze, în beneficiul navelor din toate ţãrile, apelind la cea mai avansatã şi adecvatã tehnica de telecomunicaţii spatiale, la metodele cele mai eficace şi mai economice, compatibile pe deplin cu utilizarea cea mai eficienta şi echitabila a spectrului frecventelor radioelectrice şi a orbitelor de satelit,
recunoscind faptul ca un sistem maritim de comunicaţii prin sateliti cuprinde, în egala mãsura, staţiile de sol mobile şi fixe, precum şi segmentul spatial,
Textul modificat adauga:
declarind ca un sistem maritim de comunicaţii prin sateliti trebuie sa fie deschis, în mod similar şi comunicaţiilor aeronautice în beneficiul aeronavelor din toate ţãrile,
au convenit urmãtoarele:
ART. 1
În termenii prezentei convenţii:
(a) Expresia "Acord de exploatare" desemneazã Acordul de exploatare referitor la Organizaţia internationala de telecomunicaţii maritime prin sateliti (INMARSAT), inclusiv anexa sa.
(b) Termenul "parte" desemneazã un stat fata de care prezenta convenţie a intrat în vigoare.
(c) Termenul "semnatar" desemneazã fie o parte, fie un organism abilitat în conformitate cu prevederile de la paragraful (3) al art. 2, fata de care Acordul de exploatare a intrat în vigoare.
(d) Expresia "segment spatial" desemneazã satelitii, instalaţiile sau echipamentele de urmãrire, telecomanda, control şi supraveghere, precum şi instalaţiile sau echipamentele conexe necesare functionarii acestor sateliti.
(e) Expresia "segment spatial al "INMARSAT" desemneazã segmentul spatial al cãrui proprietar sau chiriaş este INMARSAT.
(f) Termenul "nava" desemneazã un vas exploatat în mediul marin indiferent de tipul sau inglobind printre altele submarinele, ambarcatiunile plutitoare, precum şi platformele neancorate permanent.
(g) Termenul "proprietate" cuprinde orice element fata de care se poate exercita un drept de proprietate, inclusiv orice drept contractual.
(h) Termenul "aeronava" desemneazã orice aparat susceptibil de a se menţine în atmosfera pe baza reactiilor aerului diferite de reactiile acestuia pe suprafata pãmîntului.
ART. 2
(1) Organizaţia internationala de telecomunicaţii maritime prin sateliti (INMARSAT), denumita în cele ce urmeazã "organizaţie", este creata prin prezentele.
(2) Acordul de exploatare încheiat conform dispoziţiilor prezentei convenţii este deschis pentru semnare concomitent cu aceasta.
(3) Fiecare parte semneazã Acordul de exploatare sau desemneazã un organism public sau particular, supus jurisdicţiei acestei pãrţi, care semneazã Acordul de exploatare.
(4) Administraţiile şi organizaţiile de telecomunicaţii pot în conformitate cu aplicarea legilor naţionale sa negocieze şi sa încheie în mod direct acordurile de trafic adecvate în legatura cu viitorul mod de utilizare a instalaţiilor de telecomunicaţii furnizate în virtutea prezentei convenţii şi a Acordului de exploatare, precum şi asupra serviciilor destinate publicului, instalaţiilor, repartizãrii încasãrilor şi dispoziţiilor comerciale aferente.
ART. 3
(Text original)
Obiectiv
(1) Obiectivul organizaţiei consta în organizarea segmentului spatial în vederea ameliorãrii comunicaţiilor maritime, contribuind în consecinta la îmbunãtãţirea comunicaţiilor semnalind un pericol sau a acelora în vederea salvãrii vieţii umane pe mare, precum şi a eficacitatii gestiunii navelor, a serviciilor maritime de corespondenta publica şi a posibilitãţilor de reperare prin radio.
(2) Organizaţia incearca sa asigure legãturi între toate zonele în care se resimte necesitatea comunicaţiilor maritime.
(3) Organizaţia îşi exercita activitãţile exclusiv în scopuri paşnice.
ART. 3
(Text modificat)
Obiectiv
(1) Obiectivul organizaţiei consta în organizarea segmentului spatial necesar în vederea ameliorãrii comunicaţiilor maritime precum şi, în mãsura posibilitãţilor, a comunicaţiilor aeronautice contribuind astfel la îmbunãtãţirea comunicaţiilor semnalind un pericol şi a celor în vederea salvãrii vieţii umane, a comunicaţiilor pentru serviciile circulaţiei aeriene ca şi a eficacitatii gestiunii vapoarelor şi aeronavelor, a serviciilor maritime şi aeronautice de corespondenta publica şi a posibilitãţilor de reperare prin radio.
(2) Organizaţia vizeazã asigurarea legãturii între toate zonele în care se resimte necesitatea comunicaţiilor maritime şi aeronautice.
ART. 4
Legãturi între o parte şi organismul care o reprezintã
În cazul în care semnatarul este un organism desemnat de o parte:
(a) raporturile între parte şi semnatar sînt reglementate de dreptul naţional aplicabil;
(b) partea stabileşte directivele şi instrucţiunile adecvate şi conforme dreptului sau naţional, în asa fel încît semnatarul sa-şi achite obligaţiile;
(c) partea este eliberata de orice obligaţii ce decurg din Acordul de exploatare. Totuşi, partea supravegheazã respectarea de cãtre semnatar a tuturor obligaţiilor sale în cadrul organizaţiei fãrã a incalca prin aceasta angajamentele acceptate de parte în virtutea acestei convenţii sau a acordurilor internaţionale conexe;
(d) în situaţia în care semnatarul se retrage sau nu mai este investit în calitatea de membru, partea procedeazã conform dispoziţiilor paragrafului (3) din art. 29 sau ale paragrafului (6) din art. 30.
ART. 5
Principii de finanţare şi gestiune a organizaţiei
(1) Finanţarea organizaţiei este asigurata prin contribuţiile semnatarilor. Fiecare semnatar are în cadrul organizaţiei o dobinda proporţionalã cu cota sa parte din investiţii, stabilitã conform dispoziţiilor Acordului de exploatare.
(2) Fiecare semnatar contribuie la necesitãţile de capital ale organizaţiei beneficiind de rambursarea şi remunerarea capitalului conform dispoziţiilor Acordului de exploatare.
(3) Organizaţia este administratã pe o baza economicã şi financiarã solida, conform principiilor stabilite în materie comercialã.
ART. 6
Organizarea segmentului spatial
Organizaţia poate fi proprietara sau chiriasa segmentului spatial.
ART. 7
(Text original)
(1) Segmentul spatial al INMARSAT este deschis navelor tuturor statelor în funcţie de o serie de condiţii stabilite de consiliu. În stabilirea condiţiilor consiliul nu trebuie sa creeze discriminãri între nave din motive de naţionalitate.
(2) Consiliul poate, pentru fiecare caz în parte, sa autorizeze accesul la segmentul spatial aparţinînd INMARSAT, al statiilor de sol amplasate pe structuri exploatate în mediu marin, altele decît vapoarele, cu condiţia şi atita vreme cît exploatarea acestor staţii de sol nu impiedica în mod sensibil furnizarea serviciilor la adresa navelor.
(3) Staţiile de sol stabilite comunicind prin segmentul spatial al INMARSAT trebuie amplasate pe un teritoriu aflat în jurisdicţia unei pãrţi, iar pãrţile sau organismele rãspunzãtoare de administrarea lor trebuie sa detina proprietatea apelor. Consiliul poate autoriza o derogare de la aceasta regula în cazul în care aceasta serveşte intereselor organizaţiei.
ART. 7
(Text modificat)
Accesul în cadrul segmentului spatial
(1) Segmentul spatial al INMARSAT este deschis navelor şi aeronavelor aparţinînd tuturor statelor în funcţie de o serie de condiţii stabilite de consiliu.
Stabilindu-le, consiliul nu trebuie sa creeze discriminãri între nave şi aeronave din motive de naţionalitate.
(2) Consiliul poate, pentru fiecare caz în parte, sa autorizeze accesul la segmentul spatial aparţinînd INMARSAT al statiilor de sol amplasate pe structuri exploatate în mediul marin, altele decît vapoarele, cu condiţia şi atît timp cît exploatarea acestor staţii de sol nu impiedica într-un mod sensibil furnizarea serviciilor la adresa navelor sau aeronavelor.
ART. 8
Alte segmente spatiale
(1) (Text original). Pãrţile notifica organizaţiei la nevoie, ca ele însele sau orice alta persoana aflatã sub jurisdicţia lor poate lua mãsuri în vederea utilizãrii în mod individual sau în comun a instalaţiilor unui segment spatial distinct în scopul rezolvarii unora dintre obiectivele segmentului spatial al INMARSAT, sau a tuturor obiectivelor sale pentru a garanta astfel compatibilitatea pe plan tehnic cu sistemul INMARSAT şi pentru a evita producerea de prejudicii economice substanţiale acestuia.
(1) (Text modificat). Pãrţile notifica organizaţiei la nevoie, ca ele însele sau orice alta persoana aflatã sub jurisdicţia lor poate dispune de utilizarea în mod individual sau în comun a instalaţiilor unui segment spatial distinct în vederea rezolvarii unora dintre obiectivele maritime aparţinînd segmentului spatial INMARSAT, sau a tuturor obiectivelor sale maritime, în scopul garantarii compatibilitatii pe plan tehnic cu sistemul INMARSAT şi evitãrii producerii de prejudicii economice importante acestuia.
(2) Consiliul îşi exprima punctele de vedere sub forma unor recomandãri fãrã caracter obligatoriu referitoare la compatibilitatea tehnica şi transmite adunãrii opiniile sale în ceea ce priveşte prejudiciile economice.
(3) Adunarea îşi exprima opinia sub forma unei recomandãri fãrã caracter obligatoriu într-un interval de noua luni de la data la care procedura prevãzutã în prezentul articol a fost instituitã. Adunarea poate fi convocatã în sesiune extraordinarã în acest scop.
(4) Notificãrile prevãzute la paragraful (1), inclusiv comunicarea informaţiilor tehnice pertinente, precum şi consultatiile ulterioare cu organizaţia vor tine cont de dispoziţiile Regulamentului de radiocomunicatii al Uniunii Internaţionale de Telecomunicaţii.
(5) Dispoziţiile prezentului articol nu se aplica cu privire la punerea în funcţiune, achiziţionarea, folosirea sau continuarea utilizãrii instalaţiilor aparţinînd unui segment spatial distinct în scopuri de securitate nationala sau care fac obiectul unui contract, stabilite sau utilizate înainte de intrarea în vigoare a convenţiei.
ART. 9
Structura
Organizaţia cuprinde urmãtoarele organe:
a) Adunarea;
b) Consiliul;
c) Organul conducãtor aflat sub autoritatea unui director general.
ART. 10
Adunarea - alcãtuire şi reuniuni
1. Adunarea este alcãtuitã din toate pãrţile.
2. Adunarea se reuneste la fiecare doi ani în sesiune ordinarã.
Sesiunile extraordinare sînt convocate la cererea unei treimi dintre pãrţi şi la solicitarea consiliului.
ART. 11
Adunarea - procedura
(1) Fiecare parte dispune de un vot în cadrul adunãrii.
(2) Orice decizie privind probleme de fond este luatã în urma votului afirmativ a doua treimi din pãrţi, iar orice decizie referitoare la aspecte de procedura în urma votului afirmativ a majoritãţii simple a pãrţilor care voteazã.
Pãrţile care se abtin în cursul votarii sînt considerate neparticipante la vot.
(3) Orice decizie în legatura cu încadrarea unei probleme ca fiind de procedura sau de fond este luatã de preşedinte. Aceasta decizie poate fi anulatã printr-un vot al majoritãţii celor doua treimi din pãrţile prezente şi apte de a-şi da votul.
(4) Pentru orice reuniune a adunãrii numãrul necesar este constituit de majoritatea pãrţilor.
ART. 12
Adunarea - funcţiuni
(1) Adunarea are urmãtoarele funcţiuni:
(a) Studiazã şi examineazã activitãţile, scopurile, politica generalã şi obiectivele pe termen lung ale organizaţiei, îşi exprima opiniile şi prezintã recomandãri în legatura cu acest subiect consiliului.
(b) Vegheazã ca desfãşurarea activitãţilor organizaţiei sa se facã în conformitate cu actuala convenţie precum şi cu scopurile şi principiile Cartei Naţiunilor Unite, ca şi cu oricare alt tratat la care organizaţia decide sa adere.
(c) (Text original). Autorizeaza, la recomandarea consiliului, punerea în funcţiune a unor instalaţii suplimentare ale segmentului spatial avînd drept obiectiv special sau primordial asigurarea unor servicii de reperare prin radio de pericol sau securitate. În egala mãsura instalaţiile segmentului spatial destinate iniţial asigurãrii unor servicii maritime de corespondenta publica pot fi utilizate, în lipsa acestei autorizaţii pentru telecomunicaţii, în scopuri de pericol, securitate şi reperare prin radio.
(c) (Text modificat). Autorizeaza, la recomandarea consiliului, punerea în funcţiune a unor instalaţii suplimentare ale segmentului spatial avînd drept obiectiv special sau primordial asigurarea unor servicii de reperare prin radio de pericol sau securitate. În egala mãsura instalaţiile segmentului spatial destinate asigurãrii unor servicii maritime şi aeronautice de corespondenta publica pot fi utilizate fãrã a fi necesarã aceasta autorizare pentru telecomunicaţii, în scopuri de pericol, securitate şi reperare prin radio.
(d) Adopta decizii la recomandãrile consiliului şi îşi exprima opiniile în legatura cu rapoartele consiliului.
(e) Alege patru reprezentanţi în consiliu conform dispoziţiilor alineatului (b) din paragraful (1) al art. 13.
(f) Hotãrãşte asupra problemelor referitoare la legãturile oficiale dintre organizaţie şi state, indiferent dacã sînt sau nu pãrţi, precum şi privind organizaţiile internaţionale.
(g) Adopta deciziile privind orice amendament la actuala convenţie sau la Acordul de exploatare, respectiv prin aplicarea art. 34 din convenţie şi XVIII din Acordul de exploatare.
(h) Studiazã problema încetãrii posibile a mandatului de membru conform dispoziţiilor art. 30 luind hotãrîri în acest sens.
(i) Exercita orice alta funcţie ce-i incumba în virtutea altor dispoziţii din actuala convenţie sau din Acordul de exploatare.
(2) În exercitarea funcţiilor sale, adunarea are în vedere toate recomandãrile pertinente ale consiliului.
ART. 13
Consiliu - alcãtuire
(1) Consiliul este compus din douãzeci şi doi de reprezentanţi ai semnatarilor dupã cum urmeazã:
(a) optsprezece reprezentanţi ai semnatarilor sau grupãri de semnatari în legatura cu care s-a convenit sa fie reprezentaţi în forma de grupare, care poseda cele mai ridicate cote pãrţi din investiţii. Dacã o grupare de semnatari şi un semnatar au cote de investiţii egale, cel din urma se bucura de prioritate. În cazul în care doi sau mai mulţi semnatari au cote pãrţi din investiţii egale, numãrul reprezentanţilor în consiliu depasind douãzeci şi doi, semnatarii sînt totuşi reprezentaţi toţi în mod excepţional.
(b) patru reprezentanţi ai semnatarilor aleşi de adunare care nu fac parte din consiliu, în virtutea garantarii principiului reprezentãrii geografice echitabile şi care sa ţinã seama de interesele statelor în curs de dezvoltare indiferent de cota lor de investiţii. Orice semnatar ales în scopul reprezentãrii unei regiuni geografice îl reprezintã pe semnatarul regiunii geografice asupra cãreia s-a convenit sa fie astfel reprezentatã şi care nu este reprezentatã în alt mod de consiliu.
Alegerea intra în vigoare în prima şedinţa a consiliului de dupã alegeri, raminind valabilã pînã la urmãtoarea sesiune ordinarã a adunãrii.
(2) Insuficienta numãrului reprezentanţilor în consiliu determinata de un loc vacant neacoperit încã nu anuleazã compozitia consiliului.
ART. 14
Consiliu - procedura
(1) Consiliul se reuneste de cîte ori este necesar, în vederea exercitãrii funcţiilor sale, dar nu mai puţin de trei ori pe an.
(2) Consiliul se straduieste sa ia decizii în unanimitate. În lipsa unui acord unanim deciziile sînt luate astfel: orice decizie asupra unor probleme de fond este hotarita de majoritatea reprezentanţilor membri ai consiliului, dacã aceasta dispune de cel puţin doua treimi din totalul voturilor semnatarilor şi grupãrilor de semnatari reprezentaţi în consiliu.
Orice decizie vizind chestiuni de procedura se hotãrãşte prin votul afirmativ al majoritãţii simple a reprezentanţilor prezenţi şi care voteazã, fiecare dispunind de un vot. Orice diferend în legatura cu stabilirea naturii unei probleme ca fiind de procedura sau de fond formeazã obiectul unei decizii a preşedintelui consiliului. Aceasta decizie poate fi anulatã prin votul a doua treimi din reprezentanţii prezenţi şi care voteazã, fiecare dispunind de cîte un vot. Consiliul poate adopta o procedura de vot diferita pentru alegerea membrilor biroului sau.
(3) (a) Fiecare reprezentant dispune de o pondere a voturilor echivalenta cu cota parte sau cotele pãrţi din investiţii pe care le reprezintã. Totuşi, nici unul nu poate utiliza în numele semnatarului peste 25% din totalul voturilor organizaţiei, cu excepţia cazurilor prevãzute în alineatul (b), subparagraful (iv).
(b) Ca excepţie de la dispoziţiile paragrafelor (9), (10), (12) din articolul V al Acordului de exploatare:
(i) dacã un semnatar reprezentant în consiliu, în virtutea cotei sale pãrţi este investit cu o pondere de voturi depasind 25% din totalul voturilor organizaţiei, el poate oferi celorlalţi semnatari o cota parte sau totalitatea cotelor pãrţi din investiţii depasind cele 25%;
(ii) ceilalţi semnatari pot comunica organizaţiei acordul lor în legatura cu acceptarea unei pãrţi sau a totalitãţii acestei cote pãrţi excedentare. Dacã totalul sumelor comunicate organizaţiei nu depãşeşte suma disponibilã pentru repartizare, consiliul trebuie sa o repartizeze pe aceasta din urma între semnatari conform sumelor comunicate.
Dacã totalul sumelor comunicate depãşeşte suma disponibilã pentru repartizare, consiliul trebuie sa efectueze repartizarea conform modalitãţilor convenite de semnatari sau în lipsa unui acord în acest sens direct proporţional cu sumele comunicate.
(iii) O asemenea repartizare trebuie efectuatã de consiliu la momentul fiecãrui calcul al cotelor pãrţi din investiţii efectuat conform art. V din Acordul de exploatare. Nici o repartizare nu va creste cota parte din investiţii a oricãrui semnatar peste 25% .
(iv) În mãsura în care cota parte din investiţii aparţinînd semnatarului ce depãşeşte 25% şi este oferitã spre repartizare nu a fost repartizata conform procedurii enunţate în prezentul paragraf, ponderea voturilor reprezentantului semnatarului poate depãşi 25% .
(c) În mãsura în care un semnatar decide sa nu ofere cota parte din investiţii excedentarã celorlalţi semnatari, ponderea voturilor corespunzãtoare acestui semnatar ce depãşeşte 25% trebuie repartizata în mod egal între ceilalţi reprezentanţi din consiliu.
(4) Pentru orice reuniune a consiliului cvorumul este constituit din majoritatea reprezentanţilor, membri în consiliu dacã aceasta majoritate reprezintã cel puţin doua treimi din totalul voturilor alocate tuturor semnatarilor şi grupãrilor de semnatari reprezentaţi în consiliu.
ART. 15
Consiliu - funcţiuni
Consiliul este însãrcinat, ţinînd cont de punctele de vedere şi recomandãrile adunãrii, cu punerea la dispoziţie a segmentului spatial necesar în vederea realizãrii obiectivelor organizaţiei în modul cel mai economic şi eficace conform dispoziţiilor actualei convenţii şi ale Acordului de exploatare. Pentru a se achitã de aceste raspunderi, consiliul este investit cu toate prerogativele necesare inclusiv urmãtoarele funcţiuni:
(a) (Text original). Stabileşte necesarul în domeniul telecomunicatiilor maritime prin sateliti, adoptînd mãsurile politice, planurile, programele, procedeele şi mãsurile privind proiectarea, punerea la punct, construirea, amplasarea, achiziţionarea prin cumpãrare sau închiriere, exploatarea, întreţinerea şi utilizarea segmentului spatial INMARSAT inclusiv încheierea de contracte în vederea asigurãrii desfãşurãrii tuturor operaţiunilor necesare bunei funcţionari şi care sa rãspundã acestor nevoi.
(a) (Text modificat). Determina necesarul în domeniul telecomunicatiilor maritime şi aeronautice prin sateliti adoptînd mãsurile politice, planurile, programele, procedeele şi mãsurile privind proiectarea, punerea la punct, amplasarea, achiziţionarea prin cumpãrare sau închiriere, exploatarea şi utilizarea segmentului spatial INMARSAT, inclusiv încheierea de contracte în vederea asigurãrii desfãşurãrii tuturor operaţiunilor implicate în buna funcţionare a acestui necesar.
(b) Adopta şi pune în practica dispoziţiile referitoare la gestiuni în aplicarea cãrora directorul general va trebui sa încheie o serie de contracte pentru executarea funcţiunilor tehnice şi de exploatare atunci cînd acestea sînt în avantajul organizaţiei.
(c) (Text original). Adopta criteriile şi procedeele de aprobare a statiilor de sol fixe, de nava şi de structura în mediul marin susceptibile în a beneficia de segmentul spatial INMARSAT precum şi de verificare şi supraveghere a functionarii statiilor de sol avînd acces la acest segment şi care îl utilizeazã. În cazul statiilor de sol de nava, criteriile trebuie sa fie atît de precise încît autoritãţile naţionale însãrcinate cu eliberarea unor autorizaţii de exploatare sa le poatã utiliza în funcţie de necesitãţile lor în vederea aprobãrii pe categorii.
(c) (Text modificat). Adopta criteriile şi procedeele de aprobare a statiilor de sol fixe, de nava, de aeronava şi de structura în mediul marin susceptibile de a beneficia de acces la segmentul spatial INMARSAT precum şi de verificare şi supraveghere a functionarii statiilor de sol avînd acces la acest segment şi care îl utilizeazã.
În cazul statiilor de sol de nava şi aeronava, criteriile trebuie sa fie atît de precise încît autoritãţile naţionale însãrcinate cu eliberarea unor autorizaţii de exploatare sa le poatã utiliza în funcţie de necesitãţile lor în vederea aprobãrii pe categorii.
(d) Formuleazã recomandãri adunãrii conform dispoziţiilor alineatului (c) din paragraful (1) al art. 12.
(e) Supune adunãrii rapoarte periodice asupra activitãţii organizaţiei inclusiv asupra problemelor financiare.
(f) Adopta regulile şi procedurile reglementind încheierea de contracte precum şi condiţiile contractuale aprobindu-le conform dispoziţiilor actualei convenţii şi ale Acordului de exploatare.
(g) Adopta politica susceptibilã de urmat pe plan financiar; aproba regulamentul financiar, bugetul anual şi statele financiare anuale; stabileşte periodic cotele de utilizare a segmentului spatial INMARSAT şi ia decizii referitoare la toate celelalte probleme financiare inclusiv a cotelor pãrţi din investiţii şi limitarea capitalului conform dispoziţiilor actualei convenţii şi ale Acordului de exploatare.
(h) (Text original). Stabileşte modalitãţile de consultare pe baza continua cu organismele recunoscute de consiliu reprezentind proprietarii de nave, personalul maritim şi alţi beneficiari ai telecomunicatiilor maritime.
(h) (Text modificat). Dispune asupra modalitãţilor de consultare pe baza continua a organismelor recunoscute de consiliu ca reprezentind proprietarii de nave, utilizatorii de aeronave, personalul maritim şi aeronautic, precum şi alţi beneficiari ai telecomunicatiilor maritime şi aeronautice.
(i) Stabileşte un arbitru în cazul în care organizaţia este chematã în fata unui arbitraj.
(j) Exercita orice funcţie conferita în termenii prevederilor actualei convenţii sau ale Acordului de exploatare, precum şi orice funcţie adecvatã scopurilor organizaţiei.
ART. 16
Organul conducãtor
(1) Directorul general este ales de consiliu dintre candidaţii prezentaţi de pãrţi sau semnatari prin intermediul pãrţilor, cu condiţia confirmãrii lor de cãtre pãrţi.
Depozitarul comunica de îndatã pãrţilor numirea directorului general. Numirea este confirmatã cu condiţia ca peste o treime din pãrţi sa nu informeze în scris depozitarul într-un interval de 60 zile de la comunicare ca se opune acestuia. Directorul general îşi poate asuma funcţia imediat dupã numire în asteptarea confirmãrii ei.
(2) Mandatul directorului general este de 6 ani. Totuşi consiliul poate decide prin propria sa autoritate încetarea funcţiunilor directorului general. Consiliul prezintã adunãrii motivele deciziei sale.
(3) Directorul general este cel mai înalt funcţionar şi reprezentant legal al organizaţiei; el rãspunde în fata consiliului şi acţioneazã sub conducerea acestuia.
(4) Structura, efectivele şi condiţiile tip de angajare a funcţionarilor, a lucrãtorilor, consultantilor şi a altor consilieri ai organului conducãtor sînt aprobate de consiliu.
(5) Directorul general desemneazã membrii organului conducãtor. Numirea unor înalţi funcţionari, în relaţii directe cu directorul general, este aprobatã de consiliu.
(6) Factorul dominant ce se are în vedere la numirea directorului general şi a celorlalţi funcţionari din organul conducãtor consta în necesitatea asigurãrii organizaţiei cu serviciile unor persoane, posedind cele mai înalte calitãţi profesionale de competenta şi integritate.
ART. 17
Reprezentarea în cadrul reuniunilor
Toate pãrţile şi toţi semnatarii care sînt în drept, conform actualei convenţii sau Acordului de exploatare, de a asista şi/sau de a participa la sesiunile organizaţiei, trebuie sa fie autorizate, sa asiste şi/sau sa participe la aceste reuniuni, precum şi la orice alta reuniune desfasurata sub auspiciile organizaţiei, independent de locul unde se desfãşoarã.
Acordurile încheiate cu orice ţara gazda trebuie sa fie compatibile cu aceste obligaţii.
ART. 18
Cheltuieli aferente reuniunilor
(1) Fiecare parte, precum şi fiecare semnatar, îşi asuma propriile sale cheltuieli de reprezentare în cazul reuniunilor organizaţiei.
(2) Cheltuielile aferente acestor reuniuni sînt considerate ca incluse în cheltuielile administrative ale organizaţiei; în orice caz, organizaţia nu desfãşoarã nici o reuniune în afarã sediului fãcînd excepţie cazul în care eventuala gazda îşi asuma cheltuielile suplimentare aferente.
ART. 19
Stabilirea de taxe de utilizare
(1) Consiliul stabileşte unitãţile de mãsura aplicabile diverselor categorii de utilizare a segmentului spatial INMARSAT, precum şi nivelul taxelor de utilizare a respectivului segment. Aceste taxe au drept scop procurarea în beneficiul organizaţiei a unor sume suficiente pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare, întreţinere şi administrare, pentru constituirea fondului de rulment considerat necesar de cãtre consiliu, pentru amortizarea investiţiilor efectuate de semnatari şi pentru varsamintul sumelor datorate drept remunerare a capitalului conform dispoziţiilor Acordului de exploatare.
(2) Procente identice de taxe de utilizare se aplica tuturor semnatarilor pentru fiecare categorie de utilizare.
(3) Pentru organismele, altele decît semnatarii, care sînt autorizate sa utilizeze segmentul spatial INMARSAT conform dispoziţiilor art. 7, consiliul poate stabili taxe de utilizare diferite de cele aplicate semnatarilor. Aceleaşi taxe sînt aplicabile organismelor vizate mai sus pentru fiecare categorie de utilizare.
ART. 20
Încheierea contractelor
(1) Politica desfasurata de consiliu în privinta tranzacţiilor este de natura sa incurajeze, în interesul organizaţiei, o concurenta la scara mondialã în furnizarea bunurilor şi a serviciilor.
În acest scop:
(a) Bunurile şi prestãrile de servicii necesare organizaţiei, fie ca este vorba de o achiziţie sau de închiriere sînt obţinute prin atribuirea de contracte, în urma unor oferte internaţionale publice;
(b) Contractele sînt atribuite ofertanţilor care se angajeazã sa asigure cele mai bune condiţii de calitate, preţuri şi termene de livrare optime;
(c) În cadrul unor multiple oferte compatibile în ceea ce priveşte calitatea, preţul şi termenele de livrare optime, consiliul atribuie contractul conform politicii de încheiere a contractelor expusã mai sus.
(2) În urmãtoarele cazuri, se poate renunţa la ofertele internaţionale publice, conform procedurilor adoptate de consiliu cu condiţia ca, procedînd ca atare, consiliul sa incurajeze conform intereselor organizaţiei o concurenta la scara mondialã în privinta furnizarii de bunuri şi servicii:
(a) Valoarea estimativã a contractului nu depãşeşte 50.000 dolari S.U.A. şi ca urmare a aplicãrii unei asemenea dispense atribuirea contractului nu îl situeaza pe contractant într-o poziţie susceptibilã de a prejudicia ulterior aplicarea efectivã de cãtre consiliu a politicii privind încheierea de contracte expusã mai sus. În mãsura în care fluctuatiile de preţuri pe plan mondial, reflectate în indicii de preţuri adecvati, justifica acţiunea, consiliul poate revizui plafonul financiar.
(b) Încheierea unui contract este solicitatã de urgenta în vederea rezolvarii unei situaţii excepţionale.
(c) Exista o mica sursa de aprovizionare conform specificatiilor necesare pentru a justifica nevoile organizaţiei, sau necesarul acestor surse este atît de limitat încît nu ar fi nici posibil nici în interesul organizaţiei sa angajeze cheltuielile şi sa consacre timpul necesar lansãrii unui apel internaţional public de oferte, cu condiţia ca, în situaţia existenţei mai multor surse de aprovizionare, acestea sa aibã posibilitatea sa se prezinte pe picior de egalitate.
(d) Nevoile sînt de o asemenea natura administrativã încît nu ar fi nici practic nici posibil sa se recurgã la procedura ofertelor internaţionale publice.
(e) Încheierea unui contract este destinatã prestãrii unor servicii de personal.
ART. 21
Invenţii şi informaţii tehnice
(1) În cadrul tuturor lucrãrilor efectuate de organizaţie sau în numele sau şi pe cheltuiala sa, aceasta dobîndeşte asupra inventiilor şi informaţiilor tehnice, numai acele drepturi care sînt necesare în interesul comun al organizaţiei şi al semnatarilor ca atare. În cazul lucrãrilor efectuate prin contract, aceste drepturi sînt obţinute cu titlu lipsit de exclusivitate.
(2) În termenii paragrafului (1), organizaţia, avînd în vedere principiile şi obiectivele sale precum şi practicile industriale general admise, îşi asigura pentru ea însãşi în cadrul lucrãrilor cuprinzînd un volum important de studii, cercetãri sau dezvoltãri.
(a) Dreptul de a comunica fãrã plata toate inventiile şi informaţiile tehnice revenind din aceste lucrãri.
(b) (Text original). Dreptul de a comunica şi de a aproba comunicarea acestor invenţii şi inovaţii tehnice pãrţilor, semnatarilor şi oricãror altor persoane interesate folosind jurisdicţia oricãrei pãrţi, precum şi de a încheia sau de a imputernici autorizarea pãrţilor, semnatarilor şi altor asemenea persoane, sa foloseascã aceste invenţii şi informaţii tehnice, fãrã plata, referitoare la segmentul spatial INMARSAT şi la orice statie de sol sau de nava functionind în legatura cu acesta.
(b) (Text modificat). Dreptul de a comunica şi de a aproba comunicarea acestor invenţii şi informaţii tehnice pãrţilor, semnatarilor şi oricãror alte persoane interesate potrivit jurisdicţiei oricãrei pãrţi şi dreptul de a utiliza şi a autoriza sau de a imputernici autorizarea acesteia, semnatarilor şi altor persoane sa foloseascã aceste invenţii şi informaţii tehnice, fãrã plata referitoare la segmentul spatial INMARSAT şi la orice alta statie de sol, de nava sau aeronava functionind în legatura cu acesta.
(3) În cazul lucrãrilor efectuate pe baza de contracte, prestatorul plãteşte proprietatea asupra drepturilor, inventiilor şi informaţiilor tehnice rezultind din acest contract.
(4) Organizaţia îşi rezerva, de asemenea, dreptul conform unor modalitãţi şi condiţii echitabile şi rezonabile de a utiliza inventiile şi informaţiile tehnice direct spre folosirea în executarea lucrãrilor efectuate în numele sau, dar nu include pe cele amintite la paragraful (2), în mãsura în care aceasta utilizare este necesarã reconstituirii sau modificãrii oricãrui produs efectiv lansat în virtutea unui contract finanţat de organizaţie şi în mãsura în care persoana care a executat aceste lucrãri este atribuitã sa le acorde.
(5) Consiliul poate, în condiţii speciale, acorda o derogare de la principiile stipulate la art. 13 din paragraful (2), şi la paragraful (4), în cazul în care, în cursul tratativelor i se demonstreaza consiliului ca absenta unei astfel de derogãri ar prejudicia interesul organizaţiei.
(6) Consiliul poate, în egala mãsura, în situaţii speciale, atunci cînd circumstanţele excepţionale o justifica, sa acorde o derogare principiului stipulat la paragraful (3) în cazul în care sînt îndeplinite urmãtoarele condiţii:
(a) Cînd este demonstrat consiliului ca absenta unei astfel de derogãri ar prejudicia interesul organizaţiei;
(b) Cînd consiliul hotãrãşte ca organizaţia trebuie sa fie în mãsura sa asigure protejarea brevetelor în toate ţãrile;
(c) Cînd în mãsura în care prestatorul nu este nici capabil nici dator sa asigure o asemenea protecţie pe perioada necesarã.
(7) În ceea ce priveşte inventiile şi informaţiile tehnice asupra cãrora a dobîndit dreptul în alt mod decît în virtutea paragrafului (2), organizaţia, în mãsura în care poate sa o facã trebuie, la cerere:
(a) Sa punã la dispoziţie respectivele invenţii şi informaţii tehnice fiecãrei pãrţi sau fiecãrui semnatar sub rezerva rambursarii tuturor plãţilor efectuate de acesta sau solicitate prin exercitarea respectivelor drepturi;
(b) Sa asigure în beneficiul oricãrei pãrţi sau semnatar dreptul de a pune la dispoziţie respectivele invenţii şi informaţii tehnice altor persoane potrivit jurisdicţiei fiecãrei pãrţi precum şi a dreptului de a utiliza şi autoriza alte persoane de a le utiliza.
(i) (Text original). Fãrã plata relativã la segmentul spatial INMARSAT sau la orice alta statie de sol fixa sau de nava functionind în legatura cu acesta.
(i) (Text modificat). Fãrã plata relativã la segmentul spatial INMARSAT sau la orice alta statie de sol fixa de nava sau de aeronava functionind în legatura cu acesta.
(ii) În orice alt scop, conform unor modalitãţi şi condiţii echitabile şi rezonabile stabilite între semnatari sau alte persoane, în conformitate cu jurisdicţia fiecãrei pãrţi şi organizaţie sau proprietarul respectivelor invenţii şi informaţii tehnice sau orice alte organizaţii sau persoane autorizate detinind o cota parte din dreptul de proprietate asupra respectivelor invenţii şi informaţii tehnice sub rezerva rambursarii tuturor plãţilor efectuate de organizaţie sau pretinse de acesta în executarea respectivelor drepturi.
(8) Comunicarea şi utilizarea tuturor inventiilor şi informaţiilor tehnice asupra cãrora organizaţia a dobîndit toate drepturile se efectueazã, fãrã discriminare, la adresa tuturor semnatarilor sau a altor persoane supuse jurisdicţiei oricãrei pãrţi.
(9) Nici una din dispoziţiile prezentului articol nu impiedica organizaţia, în caz de necesitate, sa încheie contracte cu o serie de persoane supuse unor legi şi reglementãri naţionale privind transmiterea informaţiilor tehnice.
ART. 22
Raspunderi
O parte nu este rãspunzãtoare ca atare, în raport cu actele şi obligaţiile organizaţiei, decît în cadrul relaţiilor sale cu nonpartile sau persoanele fizice sau juridice pe care le reprezintã şi doar în mãsura în care aceasta responsabilitate poate rezulta dintr-o serie de tratate aflate în vigoare între partea şi nonpartea interesatã. Totuşi dispoziţiile precedente nu interzic unei pãrţi desemnate, în virtutea unui asemenea tratat sa stabileascã o nonparte sau o persoana fizica sau juridicã pe care o reprezintã pentru a invoca drepturile ce pot decurge din respectivul tratat la adresa oricãrei alte pãrţi.
ART. 23
Costuri exclusive
Impozitele asupra veniturilor pentru sumele plãtite de organizaţie tuturor semnatarilor nu sînt incluse în cheltuielile organizaţiei.
ART. 24
Verificarea conturilor
Conturile organizaţiei sînt verificate anual de un comisar independent desemnat de consiliu. Orice parte sau semnatar beneficiazã de dreptul de a verifica conturile organizaţiei.
ART. 25
Personalitatea juridicã
Organizaţia are personalitate juridicã şi este rãspunzãtoare de actele şi obligaţiile sale. În scopul exercitãrii funcţiilor ce-i incumba, ea poate încheia contracte, achizitiona, închiria, deţine şi ceda bunuri mobiliare şi imobiliare şi se poate constitui parte într-o procedura legalã sau încheia acorduri cu state sau organizaţii internaţionale.
ART. 26
Privilegii şi imunitãţi
(1) În cadrul activitãţilor autorizate prin prezenta convenţie, organizaţia şi bunurile sale sînt scutite în toate statele pãrţi la convenţie, de orice impozit naţional asupra veniturilor şi de orice impozit direct naţional asupra bunurilor şi de toate taxele vamale asupra satelitilor de comunicaţii precum şi asupra elementelor şi pieselor respectivilor sateliti ce trebuiesc lansati în vederea utilizãrii lor în cadrul segmentului spatial INMARSAT. Fiecare parte se angajeazã sa depunã diligenţele necesare în vederea punerii de acord, conform procedurii naţionale aplicabile asupra tuturor celorlalte exonerari de impozite şi a obligaţiilor vamale considerate necesare asa cum este de fapt avînd în vedere spiritul şi caracterul specific al organizaţiei.
(2) Toţi semnatarii actionind în aceasta calitate, cu excepţia celui desemnat de partea pe teritoriul cãreia este situat sediul, sînt degrevati de impozitul naţional asupra veniturilor care provin din sumele vãrsate de organizaţie în teritoriul respectivei pãrţi.
(3) (a) Imediat dupã intrarea în vigoare a prezentei convenţii, organizaţia încheie cu orice parte pe teritoriul cãreia îşi stabileşte sediul, alte birouri sau instalaţii, un acord ce va fi negociat de consiliu şi aprobat de adunare, privitor la privilegiile şi imunitãţile organizaţiei, ale directorului sau general, ale personalului sau, ale experţilor executind o serie de misiuni pentru organizaţie şi ale reprezentanţilor pãrţilor şi semnatarilor în perioada în care se afla pe teritoriul guvernului gazda în scopul exercitãrii funcţiilor lor.
(b) Acest acord are caracter de sine statator fata de convenţie şi îşi înceteazã aplicabilitatea fie printr-un acord între guvernul gazda şi organizaţie, fie în situaţia în care sediul organizaţiei este transferat în afarã teritoriului aparţinînd guvernului gazda.
(4) Imediat dupã intrarea în vigoare a prezentei convenţii, toate pãrţile, altele decît cele care au încheiat un acord conform paragrafului (3) încheie un protocol asupra privilegiilor şi imunitãţilor organizaţiei, ale directorului sau general, ale personalului, experţilor ce exercita o serie de misiuni pentru organizaţie şi ale reprezentanţilor pãrţilor şi semnatarilor, în perioada în care se afla pe teritoriul pãrţilor, în scopul exercitãrii funcţiilor lor.
Acest protocol are caracter de sine statator fata de prezenta convenţie şi stipuleazã condiţiile în care îşi înceteazã aplicabilitatea.
ART. 27
(Text original)
Relaţiile cu celelalte organizaţii internaţionale
Organizaţia colaboreazã cu Organizaţia Naţiunilor Unite, cu organismele sale ce se ocupa de modalitãţile de utilizare paşnicã a spaţiului extrtmosferic şi a oceanului, cu instituţiile sale specializate, precum şi cu alte organizaţii internaţionale, în legatura cu probleme de interes comun. Organizaţia tine cont, în special, de rezoluţiile şi recomandãrile Organizaţiei interguvernamentale consultative de navigaţie maritima. Organizaţia respecta dispoziţiile pertinente ale Convenţiei internaţionale a telecomunicatiilor şi regulilor care decurg, bazindu-se în cursul conceperii, punerii la punct, constituirii şi amplasarii segmentului spatial INMARSAT, precum şi, în cadrul modalitãţilor stabilite în vederea reglementãrii exploatãrii acestuia şi a statiilor de sol, pe recomandãrile şi procedurile pertinente adoptate de organele Uniunii Internaţionale de Telecomunicaţii.
ART. 27
(Text modificat)
Relaţiile cu celelalte organizaţii internaţionale
Organizaţia colaboreazã cu Organizaţia Naţiunilor Unite, cu organele sale ce se ocupa de modalitãţile de utilizare paşnicã a spaţiului extrtmosferic şi a oceanului, cu instituţiile sale specializate, precum şi cu alte organizaţii internaţionale, în legatura cu probleme de interes comun. Organizaţia trebuie sa ţinã cont în principal de normele internaţionale, regulile, rezoluţiile, procedurile şi recomandãrile pertinente ale Organizaţiei maritime internaţionale şi ale Organizaţiei aviaţiei civile internaţionale. Organizaţia respecta dispoziţiile pertinente ale Convenţiei internaţionale a telecomunicatiilor şi regulilor care decurg, bazindu-se în cursul conceperii, reglarii, constituirii şi amplasarii segmentului spatial INMARSAT, precum şi, în cadrul procedurilor stabilite în vederea reglementãrii exploatãrii segmentului spatial INMARSAT şi a statiilor de sol, pe recomandãrile şi procedurile pertinente adoptate de organele Uniunii Internaţionale de Telecomunicaţii.
ART. 28
Notificarea adresatã Uniunii Internaţionale de Telecomunicaţii
La solicitarea organizaţiei, partea pe teritoriul cãreia se afla sediul organizaţiei coordoneazã frecventele necesare în vederea utilizãrii segmentului spatial şi, în numele fiecãrei pãrţi care consimte la aceasta, comunica Uniunii Internaţionale de Telecomunicaţii frecventele ce urmeazã a fi stabilite în acest scop precum şi alte informaţii, asa cum este prevãzut în Regulamentul de radiocomunicatii anexat Convenţiei internaţionale de telecomunicaţii.
ART. 29
Retragerea
(1) Orice parte sau semnatar pot, în urma notificãrii scrise adresate depozitarului, sa se retragã în mod voluntar din organizaţie în orice moment.
Atunci cînd, în virtutea legalitãţii naţionale aplicabile s-a hotãrît ca un semnatar poate sa se retragã, retragerea acestuia este notificatã în scris depozitarului de cãtre partea care l-a desemnat, notificarea implicind acceptarea retragerii de cãtre parte. Retragerea unei pãrţi, actionind în aceasta calitate, antreneaza retragerea simultanã a tuturor semnatarilor desemnaţi de parte sau a partii în calitatea sa de semnatar, dupã caz.
(2) Imediat dupã primirea de cãtre depozitar a notificãrii unei decizii de retragere, partea respectiva şi orice semnatar desemnat de ea, sau semnatarul implicat în notificare, dupã caz, înceteazã de a mai beneficia de orice drept de reprezentare şi de vot în cadrul organizaţiei indiferent de natura lor şi de asemenea ei nu mai dobîndesc nici o obligaţie de la data primirii notificãrii. Semnatarul ce se retrage este obligat totuşi, în lipsa altor decizii din partea consiliului, prin aplicarea art. XIII din Acordul de exploatare sa achite partea sa din contribuţiile la capital necesare satisfacerii angajamentelor contractuale autorizate de organizaţie înainte de primirea notificãrii precum şi responsabilitãţile decurgind din acte sau omisiuni anterioare respectivei notificãri. Cu excepţia acestor contribuţii la capital şi a situaţiilor reglementate de art. 31 din prezenta convenţie şi art. XVI al Acordului de exploatare, retragerea intra în vigoare iar prezenta convenţie şi/sau Acord
ul de exploatare înceteazã de a mai fi în vigoare la adresa partii şi/sau a semnatarului care se retrage, dupã 3 luni de la data primirii de cãtre depozitar a notificãrii scrise menţionate la paragraful (1).
(3) În cazul retragerii unui semnatar, partea care l-a desemnat stabileşte, înainte de data la care intra în vigoare retragerea şi începînd cu aceasta data, un nou semnatar sau îşi asuma aceasta calitate, conform dispoziţiilor paragrafului (4) din prezentul articol sau se retrage. Dacã, la aceasta data, partea nu a luat nici o mãsura în acest sens, ea se considera retrasã începînd chiar de la aceasta data. Orice semnatar nou îşi asuma toate obligaţiile neindeplinite de semnatarul precedent în ceea ce priveşte contribuţiile la capital şi obligaţia de a achitã cota sa parte din aceasta, necesarã satisfacerii angajamentelor contractuale autorizate de organizaţie dupã data primirii notificãrii şi responsabilitãţile rezultind din acte sau omisiuni ulterioare acestor date.
(4) Dacã indiferent de motiv, o parte doreşte sa se substituie semnatarului desemnat de ea sau doreşte sa stabileascã un nou semnatar, ea trebuie sa comunice în scris decizia sa depozitarului. Acordul de exploatare intra în vigoare fata de noul semnatar şi înceteazã fata de cel precedent imediat ce noul semnatar îşi asuma toate obligaţiile neindeplinite ale semnatarului precedent, asa cum sînt ele specificate în ultima fraza a paragrafului (3) şi semneazã Acordul de exploatare.
ART. 30
Suspendarea şi retragerea obligatorie
(1) La cel puţin un an dupã data la care organul conducãtor a primit o comunicare scrisã informindu-l asupra faptului ca o parte nu şi-a îndeplinit vreuna din obligaţiile ce-i incumba în termenii prezentei convenţii, adunarea, în urma examinãrii tuturor obligaţiilor prezentate de respectiva parte poate hotãrî, dacã constata o neîndeplinire a unei obligaţii şi faptul ca aceasta compromite buna funcţionare a organizaţiei, ca partea sa nu mai fie membra a organizaţiei, convenţia îşi înceteazã aplicabilitatea fata de respectiva parte începînd cu data acestei decizii sau, cu orice alta data ulterioara fixatã de adunare. Adunarea poate fi convocatã în sesiune extraordinarã în acest scop. Retragerea obligatorie antreneaza retragerea calitãţii de semnatar al partii, dupã caz. Acordul de exploatare îşi înceteazã aplicabilitatea fata de semnatar la data la care prezenta convenţie nu mai este în vigoare, fata de partea interesatã, excepţie fãcînd contribuţiile la capital necesare pentru satisfacerea angajamentelor contractuale autorizate de organizaţie înaintea hotãrîrii retragerii şi responsabilitãţile rezultind din aceste acte sau omisiuni precedente, precum şi în situaţiile prevãzute de art. 31 din prezenta convenţie şi art. XVI din Acordul de exploatare.
(2) Dacã un semnatar, actionind în aceasta calitate, nu îşi achitã una din obligaţiile ce îi incumba în termenii prezentei convenţii sau ai Acordului de exploatare, altele decît cele impuse de paragraful (1) din art. III al Acordului de exploatare, şi dacã nu a remediat aceasta abatere în urmãtoarele trei luni consecutive notificãrii scrise a unei rezoluţii din partea consiliului, luind nota de aceasta abatere, consiliul poate în urma examinãrii observaţiilor prezentate de semnatar şi dupã caz, de partea interesatã sa suspende drepturile semnatarului vinovat. Dacã, la sfîrşitul unui termen suplimentar de 3 luni şi în urma examinãrii observaţiilor prezentate de semnatar şi dupã caz, de parte, consiliul constata ca respectiva abatere nu a fost remediata, adunarea poate hotãrî la recomandarea consiliului sa retragã investitura de membru. Retragerea intra în vigoare la data acestei decizii, iar Acordul de exploatare îşi înceteazã aplicabilitatea fata de semnatar tot începînd cu aceasta data.
(3) În cazul în care un semnatar omite sa plãteascã orice suma datoratã, conform paragrafului I din art. III al Acordului de exploatare, într-un termen de patru luni de la data ce urmeazã scadentei, drepturile semnatarului decurgind din prezenta convenţie şi din Acordul de exploatare sînt în mod automat suspendate. Dacã, în urmãtoarele trei luni ce urmeazã suspendãrii semnatarul nu a achitat toate sumele datorate sau dacã partea ce l-a desemnat nu a efectuat o substituire conform paragrafului (4) din art. 29, consiliul, în urma examinãrii tuturor observaţiilor prezentate de semnatar sau de partea care l-a desemnat, poate hotãrî retragerea calitãţii de membru a semnatarului. Începînd cu data deciziei, Acordul de exploatare înceteazã de a mai fi în vigoare fata de semnatar.
(4) Pe perioada suspendãrii drepturilor unui semnatar în virtutea paragrafelor (2) sau (3) semnatarul continua sa-şi asume toate obligaţiile unui semnatar decurgind din prezenta convenţie şi din Acordul de exploatare.
(5) Un semnatar nu îşi mai asuma nici o obligaţie, ulterioara retragerii calitãţii de membru, excepţie fãcînd obligaţia ce-i revine în legatura cu achitarea partii sale din contribuţiile la capital necesare în vederea satisfacerii angajamentelor contractuale autorizate, înaintea retragerii acestei calitãţi de membru şi responsabilitãţile decurgind din acte sau omisiuni ce au precedat aceasta retragere precum şi dispoziţiile art. 31 din prezenta convenţie şi ale art. XVI din Acordul de exploatare.
(6) Dacã un semnatar îşi retrage calitatea de membru, partea care l-a desemnat va trebui, într-un termen de trei luni de la data retragerii şi începînd cu aceasta data, sa desemneze un nou semnatar, sa-şi asume ea însãşi calitatea de semnatar conform dispoziţiilor paragrafului (4) al art. 29 sau sa se retragã. Partea care nu acţioneazã pînã la sfîrşitul acestui termen se considera ca s-a retras de la data retragerii calitãţii de semnatar, iar prezenta convenţie îşi înceteazã aplicabilitatea fata de parte, la aceeaşi data.
(7) De fiecare data cînd prezenta convenţie îşi înceteazã aplicabilitatea fata de una din pãrţi, orice angajament financiar între organizaţie şi orice semnatar desemnat de aceasta parte sau partea în calitatea sa de semnatar, trebuie sa se efectueze conform dispoziţiilor art. XIII din Acordul de exploatare.
ART. 31
Reglementarea diferendelor
(1) Orice diferend între pãrţi, sau între pãrţi şi organizaţie, în legatura cu drepturile şi obligaţiile rezultind din prezenta convenţie trebuie sa fie rezolvat pe calea tratativelor între pãrţile interesate. Dacã într-un termen de un an începînd cu data la care oricare dintre pãrţi a solicitat o reglementare a situaţiei de fapt, aceasta nu a intervenit şi dacã pãrţile implicate la diferend nu au acceptat supunerea acestuia în fata Curţii Internaţionale de Justiţie sau nu au acceptat o alta procedura în vederea reglementãrii, diferendul poate, dacã pãrţile consimt, sa fie supus arbitrajului conform anexei la prezenta convenţie. O decizie arbitralã asupra unui diferend între pãrţi şi organizaţie nu va putea afecta o decizie luatã de adunare cu aplicarea paragrafului (1) din art. 30, în termenii cãreia convenţia înceteazã de a mai fi în vigoare fata de una din pãrţi.
(2) În lipsa altor înţelegeri, orice diferend survenind între organizaţie şi una sau mai multe pãrţi în virtutea acordurilor dintre ele, la solicitarea oricãreia dintre pãrţile implicate în diferend, va fi supus arbitrajului conform anexei la prezenta convenţie, dacã nu a fost rezolvat pe calea tratativelor într-un termen de un an de la data la care una dintre pãrţi a solicitat o astfel de rezolvare.
(3) Orice diferend între una sau mai multe pãrţi şi unul sau mai mulţi semnatari, actionind în aceasta calitate, în legatura cu drepturile şi obligaţiile decurgind din prezenta convenţie sau din Acordul de exploatare poate fi supus arbitrajului conform anexei prezentei convenţii, cu condiţia ca partea sau pãrţile şi semnatarul sau semnatarii în cauza, sa consimtã.
(4) Dispoziţiile prezentului articol continua sa se aplice unei pãrţi sau unui semnatar care au încetat sa mai fie investiti cu aceasta calitate, privind diferendele referitoare la drepturile şi obligaţiile rezultind din fosta calitate de parte sau semnatar al prezentei convenţii.
ART. 32
Semnare şi ratificare
(1) Prezenta convenţie rãmîne deschisã semnãrii la Londra pînã la intrarea sa în vigoare; ea rãmîne apoi deschisã aderãrii. Toate statele pot deveni pãrţi ale prezentei convenţii prin:
(a) semnarea fãrã rezerva în ceea ce priveşte ratificarea, acceptarea sau aprobarea, sau
(b) semnarea sub rezerva ratificãrii, acceptãrii sau aprobãrii urmate de ratificare, acceptare sau aprobare, sau
(c) aderare.
(2) Ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea se efectueazã prin depunerea instrumentului adecvat pe lîngã depozitar.
(3) (Text original). În momentul aderãrii la prezenta convenţie sau oricind dupã aceasta data, un stat poate face cunoscute, prin notificarea scrisã adresatã depozitarului, registrele maritime aflate sub autoritatea sa precum şi staţiile de sol fixe plasate sub jurisdicţia sa, cãrora li se aplica aceasta convenţie.
(3) (Text modificat). În momentul aderãrii la aceasta convenţie sau oricind dupã aceasta data, un stat poate face cunoscute prin notificare scrisã adresatã depozitarului, registrele maritime, aeronavele aflate sub autoritatea sa precum şi staţiile de sol fixe plasate sub jurisdicţia sa, cãrora li se aplica aceasta convenţie.
(4) Nici un stat nu devine parte în prezenta convenţie înainte de a fi semnat Acordul de exploatare sau ca organismul pe care l-a desemnat sa fi semnat respectivul acord.
(5) Nu se pot formula rezerve în legatura cu prezenta convenţie sau Acordul de exploatare.
ART. 33
Intrarea în vigoare
(1) Prezenta convenţie intra în vigoare la şaizeci de zile dupã data la care statele, reprezentind 95% din pãrţile de investiţie iniţiale, au devenit pãrţi în convenţie.
(2) În pofida dispoziţiilor paragrafului (1), dacã prezenta convenţie nu a intrat în vigoare într-un interval de 36 de luni de la data deschiderii ei spre semnare, ea nu intra în vigoare.
(3) În legatura cu un stat care a depus un instrument de ratificare, acceptare sau aprobare a prezentei convenţii sau de aderare la ea dupã data intrãrii în vigoare, ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea intra în vigoare la data depunerii instrumentului respectiv.
ART. 34
Amendamente
(1) Orice parte poate propune o serie de amendamente la prezenta convenţie. Proiectele acestora sînt supuse organului conducãtor care informeazã toate celelalte pãrţi şi ceilalţi semnatari. Un preaviz de trei luni trebuie sa curgã înainte ca proiectul de amendament sa fie examinat de consiliu, care înainteazã adunãrii opiniile sale într-un termen de şase luni de la data difuzãrii proiectului. Adunarea nu studiazã proiectul decît dupã epuizarea unui interval de şase luni ţinînd cont de opiniile exprimate de consiliu. Adunarea poate, în situaţii deosebite, sa reducã durata acestei perioade printr-o decizie luatã conform procedurii prevãzute pentru problemele de fond.
(2) În cazul în care este adoptat de adunare, amendamentul intra în vigoare la o suta douãzeci de zile dupã primirea de cãtre depozitar a comunicãrii acceptãrii acestui amendament de doua treimi dintre statele care la data aprobãrii sale de cãtre adunare erau constituite pãrţi şi reprezentau cel puţin doua treimi din totalul cotelor de investiţie. O data intrat în vigoare, amendamentul capata caracter de obligativitate pentru toate pãrţile şi toţi semnatarii, inclusiv pentru cei care nu l-au acceptat.
ART. 35
Depozitarul
(1) (Text original). Secretarul general al Organizaţiei interguvernamentale consultative a navigaţiei maritime este depozitarul prezentei convenţii.
(1) ( Text modificat). Secretarul general al Organizaţiei maritime internaţionale este depozitarul prezentei convenţii.
(2) Depozitarul informeazã urgent toate statele semnatare ale convenţiei sau care au aderat la ea, precum şi pe toţi semnatarii, în legatura cu:
(a) orice semnare a convenţiei;
(b) depunerea oricãrui instrument privind ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea;
(c) intrarea în vigoare a convenţiei;
(d) adoptarea oricãrui amendament la convenţie şi intrarea sa în vigoare;
(e) orice notificare privind retragerea;
(f) orice suspendare sau retragere obligatorie;
(g) orice alte comunicãri şi notificãri privind prezenta convenţie.
(3) O data cu intrarea în vigoare a convenţiei, depozitarul trimite o copie autentificatã secretarului Organizaţiei Naţiunilor Unite în vederea înregistrãrii şi publicãrii, conform dispoziţiilor art. 102 din Carta Naţiunilor Unite.
Drept pentru care, în deplina cunostinta de cauza, subsemnaţii, împuterniciţi în acest scop de guvernele lor, au semnat aceasta convenţie.
Încheiatã la Londra la trei septembrie una mie nouasute şaptezeci şi şase în limba engleza, spaniola, franceza şi rusa, toate textele fiind autentic legale aflate într-un singur exemplar, depus pe lîngã depozitar, care adreseazã o copie autentificatã guvernului fiecãrui stat invitat sa participe la Conferinţa internationala asupra creãrii unui sistem de telecomunicaţii maritime internaţionale prin sateliti, precum şi guvernelor oricãror altor state semnatare ale convenţiei sau care au aderat la ea.
ANEXA 1
Proceduri de urmat în vederea reglementãrii diferendelor prevãzute prin art. 31 din convenţie şi art. XVI din Acordul de exploatare
ART. 1
Diferendele susceptibile de a fi rezolvate prin aplicarea art. 31 din convenţie sau a art. XVI din Acordul de exploatare sînt supuse unui tribunal arbitral format din trei membri.
ART. 2
Orice reclamant sau grup de reclamanţi care doreşte supunerea unui referend la arbitraj adreseazã fiecãrui pîrît precum şi organului conducãtor un dosar cuprinzînd:
(a) O descriere completa a diferendului, motivele pentru care pîrîtul este chemat a se supune arbitrajului precum şi mãsurile solicitate;
(b) O expunere conţinînd motivele pentru care diferendul este considerat a fi de competenta tribunalului şi motivele pentru care mãsurile cerute pot fi admise dacã tribunalul se pronunţa în favoarea reclamantului;
(c) O expunere explicind motivele pentru care partea reclamanta nu a putut rezolva diferendul în mod amabil sau prin alte mijloace decît arbitrajul;
(d) Dovada acordului sau a consimtamintului pãrţilor atunci cînd acesta reprezintã o condiţie de recurgere la procedura de arbitraj;
(e) Numele persoanei desemnate ca arbitru de partea reclamanta.
Organul conducãtor distribuie fãrã intirziere un exemplar al dosarului tuturor pãrţilor şi semnatarilor.
ART. 3
(1) În urmãtoarele şaizeci de zile de la data primirii exemplarelor dosarului arãtat la art. 2, de cãtre toţi piritii, aceştia desemneazã în mod colectiv o persoana ca arbitru în cadrul tribunalului. În acelaşi termen piritii pot, în mod colectiv sau individual, sa furnizeze fiecãrei pãrţi, precum şi organului conducãtor, un document cuprinzînd rãspunsul lor, individual sau colectiv, la expunerile vizuale la art. 2 şi încheind orice cerere reconvenţionalã aferentã obiectului diferendului.
(2) În urmãtoarele treizeci de zile de la data desemnãrii lor, cei doi membri ai tribunalului cad la o înţelegere asupra alegerii unui al treilea arbitru.
Acesta nu va avea aceeaşi naţionalitate cu partea implicata în diferend, nu va avea resedinta pe teritoriul uneia dintre pãrţi şi nu se va afla în serviciul nici uneia dintre ele.
(3) Dacã una sau alta dintre pãrţi omite stabilitatea unui arbitru în cursul intervalelor prevãzute sau dacã cel de-al treilea arbitru nu este numit în intervalul prevãzut, preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie sau, dacã este împiedicat sau are aceeaşi naţionalitate, cu una dintre pãrţile implicate în diferend, vicepreşedintele sau dacã este împiedicat sau are aceeaşi naţionalitate cu una dintre pãrţi, judecãtorul cel mai vechi care nu are aceeaşi naţionalitate cu una dintre pãrţile participante la diferend, poate, la solicitarea uneia sau a alteia, sa stabileascã un arbitru sau mai mulţi, dupã caz.
(4) Cel de-al treilea arbitru îşi asuma funcţia de preşedinte al tribunalului.
(5) Tribunalul este constituit imediat dupã numirea preşedintelui sau.
ART. 4
(1) În momentul în care, în cadrul tribunalului devine vacant un post din motive pe care preşedintele sau membrii tribunalului rãmaşi în funcţie le considera independente de vointa pãrţilor sau compatibile cu buna desfãşurare a procedurii de arbitraj, locul vacant este ocupat conform urmãtoarelor dispoziţii:
(a) dacã el rezulta din retragerea unui membru desemnat de o parte, aceasta alege un înlocuitor în urmãtoarele zece zile de la apariţia locului vacant;
(b) dacã locul vacant rezulta din retragerea preşedintelui sau a altui membru stabilit conform dispoziţiilor paragrafului (3) din art. 3, este ales un înlocuitor conform modalitãţilor prevãzute respectiv la paragrafele (2) şi (3) ale art. 3.
(2) Dacã în cadrul tribunalului apare un loc vacant din orice alt motiv sau dacã el nu este ocupat în condiţiile prevãzute la paragraful (1), membrii tribunalului rãmaşi în funcţie pot, la solicitarea uneia dintre pãrţi, sa continue procedura şi sa hotãrascã.
ART. 5
(1) Tribunalul hotãrãşte în legatura cu data şi locul şedinţelor sale.
(2) Dezbaterile au loc cu uşile închise, iar toate documentele şi piesele prezentate tribunalului sînt confidenţiale.
Totuşi organizaţia şi orice parte care a desemnat un semnatar, parte la diferend, poate asista la dezbateri şi poate avea acces la documente în diferend. Toate pãrţile şi toţi semnatarii pot asista şi consulta toate documentele şi piesele prezentate.
(3) În caz de dezacord în legatura cu competenta tribunalului, acesta va examina respectiva problema cu prioritate.
(4) Procedura se desfãşoarã în scris, fiecare parte fiind abilitata sa prezinte dovezi scrise în sprijinul argumentatiei sale în fapt şi de drept. Totuşi, dacã tribunalul considera oportun, argumentarea poate fi prezentatã şi verbal putind fi admisã şi proba cu martori.
(5) Procedura începe cu prezentarea memoriului partii reclamante, care conţine argumentele sale, relatarea faptelor susţinute de dovezi precum şi arãtarea principiilor juridice invocate. Memoriul partii reclamante este urmat de o intimpinare a partii pirite. Partea reclamanta poate prezenta o replica la intimpinarea partii pirite care la rindul ei poate inainta o contrareplica. Nu se prezintã pledoarii suplimentare decît dacã tribunalul le considera necesare.
(6) Tribunalul se poate confrunta cu cereri reconventionale rezultind direct din obiectul diferendului şi va hotãrî în legatura cu ele dacã acestea sînt de competenta lui, asa cum este definitã aceasta în art. 31 din convenţie şi art. XVI din Acordul de exploatare.
(7) Dacã în cursul procedurii pãrţile ajung la un acord, tribunalul îl considera sub forma unei hotãrîri date cu consimţãmîntul partilor.
(8) În orice moment al desfãşurãrii procesului, tribunalul o poate declara procedura deschisã atunci cînd considera ca diferendul depãşeşte limitele competentei sale, asa cum este ea definitã la art. 31 din convenţie şi la art. XVI al Acordului de exploatare.
(9) Deliberãrile tribunalului au caracter secret.
(10) Hotãrîrile tribunalului sînt date şi motivate în scris. Ele trebuie sa fie aprobate de cel puţin doi membri ai tribunalului. Un membru în dezacord cu decizia data îşi poate prezenta pãrerea în scris în mod separat.
(11) Tribunalul comunica decizia sa organului conducãtor care o difuzeazã tuturor pãrţilor şi semnatarilor.
(12) Tribunalul poate adopta regulile de procedura complementara necesare desfãşurãrii arbitrajului; acestea trebuie sa fie compatibile cu cele stabilite de prezenta anexa.
ART. 6
În cazul în care o parte nu îşi susţine cauza, cealaltã parte poate solicita tribunalului sa se pronunţe pe baza memoriului pe care l-a prezentat. Înainte de a hotãrî, tribunalul este obligat sa verifice dacã problema este de competenta sa şi ca este intemeiata în fapt şi în drept.
ART. 7
(1) Orice parte al carei semnatar desemnat este parte la diferend are dreptul de a interveni şi de a deveni ea însãşi parte în proces. Aceasta intervenţie trebuie comunicatã în scris tribunalului şi celorlalte pãrţi implicate în diferend.
(2) Orice alta parte, alt semnatar sau organizaţia poate solicita tribunalului autorizarea de a interveni în diferend sau de a se constitui parte a acestuia. Tribunalul da curs solicitãrii dacã stabileşte ca cel care a avansat-o are un interes fundamental în afacere.
ART. 8
Tribunalul poate desemna o serie de experţi pentru a asista, în urma solicitãrii unei pãrţi participante, la diferend sau din proprie initiativa.
ART. 9
Fiecare parte, semnatar şi organizaţia furnizeazã toate informaţiile pe care tribunalul, la cererea unei pãrţi participante la diferend sau din proprie initiativa, le considera necesare în desfãşurarea procedurii şi în rezolvarea diferendului.
ART. 10
Înainte de a hotãrî, tribunalul poate indica orice mãsura provizorie consideratã necesarã pentru apãrarea drepturilor respective ale pãrţilor implicate în diferend.
ART. 11
(1) Decizia tribunalului va fi luatã în conformitate cu dreptul internaţional şi va fi fondatã pe:
(a) convenţia şi Acordul de exploatare;
(b) principiile de drept general admise.
(2) Decizia tribunalului, inclusiv orice rezolvare pe cale amiabila între pãrţile participante la diferend prin aplicarea paragrafului 7 din art. 5 al prezentei anexe, are caracter obligatoriu pentru toate pãrţile ce trebuie sa se conformeze de bunãvoie. În cazul în care organizaţia este parte în diferend, iar tribunalul considera ca o decizie stabilitã de un organ oarecare al organizaţiei este nulã nefiind autorizata nici de convenţie nici de Acordul de exploatare sau nefiind conformã acestora din urma, hotãrîrea tribunalului are caracter obligatoriu pentru toate pãrţile şi toţi semnatarii.
(3) În cazul apariţiei unui dezacord asupra semnificatiei sau scopului deciziei, tribunalul reinterpreteaza, la solicitarea oricãrei pãrţi participante la diferend.
ART. 12
În afarã cazului în care tribunalul decide altfel, în anumite circumstanţe deosebite ale cazului, cheltuielile tribunalului, inclusiv remunerarea membrilor sãi, sînt repartizate în mod egal şi de o parte şi de alta. În cazul în care exista mai mulţi reclamanţi sau piriti tribunalul repartizeazã cheltuielile ce le incumba între reclamanţi sau între piriti. În cazul în care, organizaţia se constituie parte într-un diferend, cheltuielile aferente arbitrajului sînt considerate drept o cheltuiala administrativã a organizaţiei.
-----------------------







Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016