Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGEA Nr. 6 din 30 iunie 1977 privind rolul si atributiile maistrului in productie
Dezvoltarea şi modernizarea accelerata a producţiei materiale impun întãrirea rolului maistrului în organizarea şi conducerea procesului de producţie, sporirea neîntreruptã a contribuţiei sale la utilizarea cu maximum de eficienta economicã a resurselor materiale şi umane, la identificarea sistematica şi utilizarea rezervelor de creştere a productivitatii muncii, îmbunãtãţirea continua a nivelului calitãţii produselor, mobilizarea colectivelor de muncitori pentru îndeplinirea exemplara a sarcinilor, în concordanta cu obiectivele planului naţional unic de dezvoltare economicã şi socialã. În acest scop, Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege. CAP. 1 Rolul şi locul maistrului în producţie ART. 1 (1) Maistrul este organizatorul şi conducãtorul nemijlocit al formatiei de lucru încredinţate şi rãspunde de activitatea de producţie şi de realizarea sarcinilor de plan ale acesteia. Maistrul are în subordine un numãr de muncitori stabiliţi prin normative şi, dupã caz, şefi de echipe sau de brigada care rãspund de sarcinile unor colective de munca. (2) Maistrul participa direct, alãturi de muncitorii din subordine, la procesul de producţie şi face parte din categoria de personal tehnic productiv. ART. 2 Maistrul este subordonat direct şefului de atelier, şefului de secţie sau altor conducatori de compartimente de producţie, în funcţie de forma organizatoricã a unitãţii. Maistrul colaboreazã cu compartimentele de producţie sau functionale ale unitãţii în problemele legate de îndeplinirea sarcinilor de plan, precum şi cu proiectantii şi tehnologii pentru modernizarea proceselor de producţie, introducerea în fabricaţie a produselor şi tehnologiilor noi şi îmbunãtãţirea continua a calitãţii producţiei. CAP. 2 Atribuţiile şi rãspunderile maistrului ART. 3 (1) Maistrul are obligaţia sa asigure realizarea ritmica a sarcinilor de plan care revin formatiei de lucru încredinţate şi sa ia toate mãsurile de organizare ştiinţificã a producţiei şi a muncii. În acest scop, maistrul rãspunde de: a) realizarea programului de producţie, pe sortimente şi la termenele prevãzute; b) organizarea fiecãrui loc de munca şi pregãtirea condiţiilor de fabricaţie; repartizarea lucrãrilor pe fiecare echipa, brigada şi pe executanti; supravegherea executãrii operaţiilor pe întreg timpul desfãşurãrii lucrãrilor; c) organizarea aprovizionarii pe fiecare loc de munca cu materii prime, materiale şi semifabricate şi asigurarea cu desene, fise tehnologice şi alte documentaţii tehnice, precum şi cu scule, dispozitive şi aparate de mãsura şi control necesare executãrii şi verificãrii lucrãrilor, operaţiilor, produselor şi serviciilor; d) folosirea completa a capacitãţilor de producţie, utilizarea cu randament maxim a utilajelor, maşinilor şi instalaţiilor, prevenirea şi eliminarea intreruperilor sau deficienţelor în funcţionarea acestora; e) introducerea şi extinderea metodelor moderne de producţie şi de munca, aplicarea în cadrul formatiei de lucru a inventiilor şi inovatiilor şi sprijinirea iniţiativelor în domeniul progresului tehnic şi mecanizarii operaţiilor manuale; f) încadrarea în normele de consum de materii prime, materiale, energie şi combustibil stabilite pentru fiecare reper, subansamblu şi produs; recuperarea şi valorificarea superioarã a deşeurilor, gospodãrirea judicioasã a tuturor bunurilor materiale; g) îndeplinirea sarcinilor de munca pe fiecare muncitor şi pe intreaga formatie şi raportarea operativã cãtre şeful ierarhic superior a stadiului realizãrii programului de producţie, preluarea sarcinilor formatiei de la schimbul precedent şi predarea sarcinilor cãtre schimbul urmãtor, cu precizarea obiectivelor de urmãrit. (2) Maistrul are obligaţia sa participe direct la realizarea unui anumit volum de produse sau lucrãri, prin executarea unor operaţii complexe, lucrãri de montaj, întreţinere, reparaţii, reglaje şi manevre ale utilajelor, urmãrirea aparaturii de mãsura şi control, precum şi a altor operaţii care necesita inalta calificare şi experienta, asigurindu-se prin aceasta folosirea întregii capacitãţi de munca a formatiei de lucru pe care o conduce. ART. 4 Maistrul rãspunde de asigurarea calitãţii produselor sau lucrãrilor executate în cadrul formatiei sale de lucru şi este obligat sa ia mãsuri pentru: a) respectarea riguroasã de cãtre executanti a tehnologiilor de fabricaţie şi a instrucţiunilor privind exploatarea şi întreţinerea mijloacelor şi uneltelor de producţie; instruirea muncitorilor în subordine asupra modului de realizare a lucrãrilor, executarea directa a unor operaţii sau manevre cu grad de dificultate ridicat, pînã la însuşirea acestora de cãtre muncitorii în subordine, desfãşurarea activitãţii de producţie în condiţii igienico-sanitare şi sanitar-veterinare prevãzute de lege; b) verificarea şi rezolvarea operativã a sesizarilor muncitorilor din subordine privind caracteristicile calitative ale materiilor prime, materialelor şi sculelor utilizate în fabricaţie, ce nu corespund standardelor, normelor tehnice sau caietelor de sarcini; c) controlul permanent al calitãţii operaţiilor, lucrãrilor şi produselor executate de muncitorii formatiei de lucru, pentru a asigura parametrii calitativi prevãzuţi în documentaţiile tehnice, precum şi în scopul prevenirii abaterilor de la prescripţiile acestora; conservarea calitãţii produselor în timpul manipulãrii, ambalarii şi depozitarii lor la locul de munca; d) oprirea executãrii operaţiilor şi a fabricaţiei în cazul unor abateri grave de la normele de calitate, informind despre aceasta pe conducãtorul ierarhic; e) organizarea dezbaterii în cadrul colectivului de munca a cazurilor de încãlcare a normelor de calitate, a cauzelor rebuturilor şi a mãsurilor pentru evitarea acestora; stabilirea vinovatilor pentru producerea de rebuturi sau produse declasate. ART. 5 În domeniul asigurãrii creşterii productivitatii muncii, aplicãrii normelor de munca şi retribuirii dupã cantitatea şi calitatea muncii, maistrul rãspunde de: a) elaborarea şi aplicarea mãsurilor din programul de creştere a productivitatii muncii, pe locuri de munca şi pe ansamblul formatiei de lucru; asigurarea folosirii complete a zilei de munca de cãtre toţi muncitorii formatiei de lucru; b) crearea la fiecare loc de munca a condiţiilor tehnice şi organizatorice prevãzute în documentaţia care a stat la baza stabilirii normelor şi normativelor de munca; c) participarea la activitatea de normare operativã a muncii, aplicarea riguroasã a normelor de munca şi urmãrirea permanenta a modului de îndeplinire a acestora de cãtre muncitorii în subordine; adoptarea de mãsuri pentru eliminarea cauzelor care determina nerealizarea normelor de munca; d) elaborarea propunerilor pentru îmbunãtãţirea normelor de munca în concordanta cu modificãrile condiţiilor tehnice şi organizatorice stabilite; e) aplicarea formelor de retribuire stabilite pentru formatia de lucru; f) aplicarea prevederilor legii privind stabilirea retributiei muncitorilor ce lucreazã în acord sau în regie şi acordarea acesteia cu condiţia realizãrii sarcinilor proprii de munca şi a prevederilor privind majorarea sau diminuarea retributiei individuale cuvenite în cadrul acordului colectiv, în funcţie de contribuţia efectivã a fiecãrui membru al formatiei la realizarea lucrãrilor; g) programarea concediilor de odihna, ţinînd seama de necesitãţile producţiei şi interesele personalului, cu respectarea normelor legale. ART. 6 Maistrul are rãspunderea pentru desfãşurarea activitãţii de producţie în deplina securitate şi pentru realizarea integrala a mãsurilor de protecţie a muncii. În acest scop, maistrul ia mãsuri pentru: a) instruirea muncitorilor din formatie şi supravegherea aplicãrii stricte a reglementãrilor privind protecţia muncii, a regulilor de igiena a muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor; repetarea periodicã a instructajului şi verificarea însuşirii acestuia de cãtre membrii formatiei; b) asigurarea dispozitivelor de securitate a muncii şi a echipamentelor de protecţie prevãzute în normele specifice fiecãrui loc de munca; afişarea instrucţiunilor şi planşelor privind securitatea şi protecţia muncii la toate locurile de munca şi a indicatoarelor de avertizare a locurilor periculoase; c) funcţionarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor în condiţii de deplina siguranta pentru întregul personal; d) urmãrirea realizãrii lucrãrilor de protecţie a muncii şi de prevenire a incendiilor, prevãzute în programul întreprinderii pentru formatia sa; oprirea lucrului în caz de pericol pentru securitatea muncii, cu anunţarea şefului ierarhic; interzicerea participãrii la lucru a muncitorilor în stare de ebrietate, oboseala, sau fãrã echipament de protecţie corespunzãtor; e) acordarea primului ajutor în caz de accident, anunţarea imediata a organelor ierarhice superioare; înlãturarea cauzelor generatoare de pericol pentru securitatea muncii; f) îmbunãtãţirea continua a condiţiilor igienico-sanitare ale muncii; sesizarea cauzelor ce duc la poluarea mediului înconjurãtor şi prevenirea acestora precum şi pentru preintimpinarea accidentelor şi imbolnavirilor profesionale. ART. 7 În domeniul ridicãrii continue a calificãrii profesionale a personalului din formatia de lucru la nivelul cerinţelor progresului tehnic şi de educare în spiritul disciplinei socialiste a muncii, maistrul rãspunde de: a) supravegherea şi îndrumarea fiecãrui muncitor în vederea însuşirii cunoştinţelor şi deprinderilor necesare executãrii în bune condiţii a sarcinilor de producţie; instruirea la locul de munca a tinerilor muncitori în vederea ridicãrii calificãrii şi perfecţionãrii lor profesionale; b) însuşirea de cãtre membrii formatiei de lucru a reglementãrilor privind ordinea şi disciplina tehnologicã şi de munca, a prescripţiilor de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor, maşinilor şi utilajelor, precum şi a regulilor de manipulare, transport şi depozitare a materiilor prime şi produselor; c) instruirea muncitorilor formatiei de lucru în vederea însuşirii procedeelor avansate de munca realizate de muncitorii fruntasi şi crearea condiţiilor pentru aplicarea acestora; d) organizarea practicii în producţie a elevilor şi studenţilor repartizaţi formatiei de lucru pe care o conduce; e) crearea condiţiilor pentru frecventarea cursurilor de calificare sau a formelor de perfecţionare a pregãtirii profesionale de cãtre muncitorii pe care i-a propus sa urmeze aceste cursuri; îmbunãtãţirea conţinutului cursurilor de pregãtire pentru muncitorii din formatia sa de lucru şi propunerea de completare a programelor de calificare şi perfecţionare. ART. 8 Maistrul are îndatorirea de a participa la organizarea intrecerii socialiste şi a adunãrilor lunare ale grupelor sindicale şi de a acţiona împreunã cu birourile acestora pentru fundamentarea şi realizarea angajamentelor în intrecere. În cadrul adunãrilor lunare, maistrul raporteazã asupra modului de realizare a sarcinilor de producţie, inclusiv a angajamentelor asumate şi a stadiului rezolvarii propunerilor oamenilor muncii, prezintã sarcinile programului de producţie ale formatiei de lucru pentru perioada urmãtoare şi supune dezbaterii mãsurile necesare îndeplinirii acestuia. ART. 9 Neîndeplinirea din vina maistrului a atribuţiilor stabilite prin prezenta lege şi a sarcinilor proprii, atrage, dupã caz, rãspunderea sa disciplinarã, administrativã, materialã sau penalã. CAP. 3 Drepturile maistrului ART. 10 În calitatea sa de conducãtor al formatiei de lucru, maistrul are dreptul sa dea dispoziţii muncitorilor din subordine, direct sau prin şefii de echipa ori de brigada; dispoziţiile sefilor ierarhici superiori sau ale organelor tehnice de control cãtre muncitorii dintr-o formatie de lucru, se dau prin maistrul care o conduce. În cazuri de excepţie, cînd maistrul lipseşte şi necesitãţile impun luarea unor mãsuri urgente, şeful ierarhic poate da dispoziţii direct muncitorilor, cu obligaţia de a-l informa imediat ce revine la locul de munca. ART. 11 Pentru realizarea sarcinilor ce revin formatiei de lucru, maistrul are dreptul sa repartizeze personalul pe echipe, brigazi şi locuri de munca; încadrarea, transferarea sau desfacerea contractului de munca pentru membrii formatiei de lucru pe care o conduce, se face numai cu acordul maistrului. ART. 12 (1) Pentru realizari deosebite obţinute în munca de cãtre personalul din subordine, maistrul, cu consultarea organizaţiilor sindicale şi de tineret stabileşte urmãtoarele stimulente: a) multumirea verbalã sau în scris pentru realizari deosebite; b) desemnarea muncitorilor care vor putea fi declaraţi evidentiati sau fruntasi în intrecere; popularizarea la panoul de onoare al unitãţii. (2) Rezolvarea de cãtre conducerea unitãţii a cererilor de locuinţe şi a altor probleme sociale ale muncitorilor în subordine, se va face cu consultarea maistrului. (3) Înscrierea muncitorilor la examenul pentru promovarea în categorii superioare de calificare, acordarea de trepte de retribuire, premierea muncitorilor pentru realizari deosebite în timpul anului din fondurile destinate în acest scop şi acordarea altor recompense materiale care se stabilesc de conducerea unitãţii se vor face cu acordul maistrului. ART. 13 (1) În scopul intaririi ordinii şi disciplinei la locul de munca, evitãrii şi eliminãrii abaterilor de la normele stabilite în regulamentele de ordine interioarã, maistrul, cu consultarea organizaţiilor sindicale şi de tineret are dreptul sa aplice urmãtoarele sancţiuni: a) mustrare; b) avertisment; c) retragerea unei trepte de retributie pe o durata de pînã la 3 luni. (2) Pentru abateri mai grave, maistrul propune sefilor ierarhici aplicarea altor sancţiuni, potrivit legii. ART. 14 Pentru creşterea cointeresarii în îndeplinirea sarcinilor repartizate şi obţinerea unor rezultate deosebite în producţie, maistrul beneficiazã de: a) acordarea unei retribuţii tarifare, stabilitã corespunzãtor cu rãspunderea şi rolul pe care îl are în producţie, care va fi în toate cazurile superioarã celei a muncitorilor din cadrul formatiei de lucru condusã. În acest scop, în cadrul formatiilor de munca vor putea fi cuprinşi numai muncitori a cãror retributie tarifara este inferioarã celei a maistrului. Maistrii promovati din rindul muncitorilor, sefilor de echipa sau brigada, vor fi încadraţi cu retributia tarifara stabilitã conform art. 24 (4) din Legea nr. 57/1974, luindu-se în calcul retributia de încadrare avutã ca muncitor, inclusiv indemnizaţia tarifara primitã pentru conducerea unei echipe sau brigazi; b) retribuirea în acord global, împreunã cu formatia de lucru condusã. În acest caz, maiştrilor li se acorda retributia în aceeaşi proporţie cu gradul de îndeplinire a retributiilor tarifare ale muncitorilor din cadrul formatiei de lucru conduse, corespunzãtor timpului lucrat. Acordarea integrala a adaosului de acord cuvenit maistrului se face cu condiţia realizãrii sarcinilor de producţie contractate, precum şi a sarcinilor ce-i revin în calitate de conducãtor de formatie. În cazul nerealizarii acestor sarcini, reducerea adaosului de acord, pînã la anulare, se stabileşte de organul de conducere colectivã al unitãţii; c) premierea pentru realizari deosebite în munca, prevãzutã de art. 59 din Legea nr. 57/1974, se face din fondul de premiere constituit prin aplicarea cotei de pînã la 1% asupra fondului de retribuire planificat pentru maiştri şi muncitori pe intreaga unitate. ART. 15 Maistrul face parte de drept din comisia tehnica de încadrare şi promovare a muncitorilor şi poate fi ales în organele de conducere colectivã ale unitãţii. CAP. 4 Obligaţiile organelor de conducere colectivã ale unitãţilor ART. 16 Organele de conducere colectivã ale unitãţilor economice sînt obligate sa ia toate mãsurile pentru a crea condiţiile necesare îndeplinirii de cãtre maistru a rolului sau în procesul de producţie şi sa asigure, prin şeful de atelier, şeful de secţie sau prin compartimentele unitãţii, urmãtoarele: a) repartizarea programului de producţie cu cel puţin 5 zile înainte de începerea lunii, cu precizarea sarcinilor de plan referitoare la sortimente, cantitãţi şi termene, numãrul de muncitori, fondul de retribuire şi normele de munca, indicatorii de calitate, indicii de consum şi coeficientul de rebuturi admis, indicii de utilizare a utilajelor, maşinilor şi instalaţiilor; b) pregãtirea tehnologicã, documentaţia tehnica, materiile prime şi materialele, sculele, dispozitivele şi verificatoarele, aparatura de mãsura şi control; mijloacele de depozitare şi transportul intern, potrivit sarcinilor de plan; stabilirea obligaţiilor concrete de dispecer sau asistenta tehnica pe care le au inginerii, subinginerii şi tehnicienii din secţie pentru a sprijini activitatea maistrului; c) organizarea şi executarea, conform programului a lucrãrilor de întreţinere şi reparaţii a utilajului, maşinilor, instalaţiilor şi dotarea cu dispozitive de securitate a muncii; d) stabilirea precisa în cadrul activitãţii de rationalizare a sistemului de evidenta şi calcul, a sarcinilor personalului de execuţie din secţie, atelier sau din alte compartimente ale unitãţii, care are atribuţii de a sprijini activitatea maistrului, în asa fel încît acesta sa efectueze cît mai putine asemenea lucrãri şi sa dispunã de datele necesare pentru conducerea şi controlul realizãrii cantitative şi calitative a producţiei planificate; e) informarea şi consultarea maistrului asupra deciziilor adoptate la nivelul conducerii unitãţii sau sectiei, în problemele care privesc activitatea formatiei de lucru; f) participarea maistrului la elaborarea programelor de producţie şi aplicarea mãsurilor tehnice şi organizatorice întreprinse în cadrul atelierului sau sectiei din care face parte şi care privesc formatia pe care o conduce; g) completarea regulamentului de organizare şi funcţionare al unitãţii şi a fisei postului cu sarcinile maistrului, specifice ramurii sau tehnologiei locului de munca. CAP. 5 Încadrarea, pregãtirea şi perfecţionarea profesionalã a maistrului ART. 17 Maistrul se selectioneaza din rindurile muncitorilor de inalta calificare şi ale tehnicienilor cu experienta îndelungatã în producţie, în specialitate şi cu pregãtirea profesionalã prevãzutã de lege, care se bucura în colectivul în care lucreazã de autoritate profesionalã, politica şi morala şi dovedeşte ca este un bun organizator al producţiei şi al muncii. ART. 18 (1) Ocuparea funcţiei de maistru se face prin concurs, la care pot participa candidaţi care dovedesc capacitate de conducere şi organizare şi sînt: a) absolvenţi cu diploma ai şcolii de maiştri sau ai altor şcoli echivalente în specialitatea respectiva; b) muncitori de inalta calificare, absolvenţi ai liceelor sau ai şcolilor profesionale, cu o vechime de cel puţin 10 ani ca muncitori calificaţi în specialitatea respectiva şi sînt încadraţi în ultima sau penultima categorie de încadrare din reţeaua tarifara a ramurii; c) tehnicieni cu o vechime de cel puţin 10 ani în sectoarele de producţie, în domeniul pentru care participa la concurs. (2) Absolvenţii cu diploma ai şcolilor de maiştri pot participa la concursul organizat de alte întreprinderi numai dupã îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin actul adiţional fata de unitatea care i-a recomandat la şcoala. (3) Pentru înscrierea la concurs, persoanele prevãzute la alin. (1) lit. b) şi c), vor prezenta recomandarea colectivelor de munca în care lucreazã, avizatã de biroul consiliului oamenilor muncii al întreprinderii. ART. 19 (1) Concursul pentru ocuparea funcţiei de maistru se susţine în fata comisiei de încadrare şi promovare a personalului tehnic, economic, de alta specialitate şi administrativ din întreprindere, constituitã potrivit dispoziţiilor legale privind încadrarea şi promovarea în munca a personalului din unitãţile socialiste de stat. (2) Concursul consta din probe date sub forma unor lucrãri practice şi scrise, pentru verificarea cunoştinţelor profesionale în domeniul organizãrii producţiei şi a muncii, normelor de calitate a produselor, normelor de tehnica securitãţii, precum şi verificarea executãrii corecte a unor lucrãri complexe, specifice tehnologiei utilizate în întreprinderea respectiva. (3) Biroul consiliului oamenilor muncii sau, dupã caz, conducãtorul unitãţii va încadra sau promova ca maistru pe acela care, pe lîngã rezultatele obţinute la concurs, este apreciat pentru realizarile cele mai bune în producţie. (4) Persoanele încadrate pe baza concursului pentru ocuparea funcţiei de maistru sînt supuse unei perioade de încercare de 30 de zile. Dacã, la sfîrşitul acestei perioade, persoana respectiva s-a dovedit corespunzãtoare, promovarea va fi definitiva de la data începerii perioadei de încercare. În cazul cînd în perioada de încercare, persoana nu a dovedit ca poate face fata sarcinilor ce îi revin, va fi trecutã în funcţia avutã anterior sau alta echivalenta. ART. 20 (1) Maistrii promovati în condiţiile prevãzute la art. 18 (1) lit. b) şi c), au obligaţia sa absolve şcoala de maiştri - învãţãmînt seral, în urmãtorii 5 ani de la numirea lor în acesta funcţiei. (2) Aceeaşi obligaţie o au şi maistrii care pînã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi trebuiau sa absolve un curs special de maiştri. Persoanele promovate în funcţii de maiştri, înainte de aceasta data şi care au absolvit un curs special de maiştri, nu sînt supuse obligaţiei prevãzute în alineatul precedent. (3) Persoanele încadrate în funcţii de maiştri, înainte de data intrãrii în vigoare a prezentei legi, vor putea ocupa în continuare funcţiile respective în condiţiile prevãzute de art. 68 din Legea nr. 12/1971, privind încadrarea şi promovarea în munca a personalului din unitãţile socialiste de stat. ART. 21 (1) Pregãtirea profesionalã a maiştrilor se realizeazã prin şcoli de maiştri care funcţioneazã cu învãţãmînt de zi şi învãţãmînt seral. (2) Durata studiilor în şcolile de maiştri este de un an pînã la un an şi jumãtate la învãţãmîntul de zi şi de doi ani la învãţãmîntul seral. (3) La învãţãmîntul de zi, jumãtate din timpul de şcolarizare va fi afectat practicii în producţie, timp în care elevii vor lucra efectiv la maşinile şi instalaţiile cele mai importante din sectoarele respective de activitate, precum şi ca ajutoare ale maiştrilor. (4) Nomenclatorul specialiştilor care se pregãtesc prin şcoli de maiştri şi durata studiilor la învãţãmîntul de zi şi seral se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat. (5) Planul anual de şcolarizare se aproba prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului, cu acordul Comitetului de Stat al Planificarii, Ministerului Muncii şi Ministerului Finanţelor şi cu consultarea ministerelor şi a celorlalte organe centrale şi locale care organizeazã şcoli de maiştri. ART. 22 (1) Şcolile de maiştri se organizeazã pe lîngã întreprinderi şi alte organizaţii socialiste, de cãtre ministere şi celelalte organe centrale, precum şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, care rãspund de pregãtirea forţei de munca. (2) Şcolile de maiştri funcţioneazã, de regula, în grupuri şcolare, împreunã cu licee de profil şi şcoli profesionale. În localitãţile în care nu sînt organizate astfel de unitãţi şcolare, şcolile de maiştri pot funcţiona ca unitãţi de-sine-stãtãtoare. (3) În şcolile de maiştri se organizeazã cursuri de pregãtire pentru mai multe specialitãţi. În funcţie de necesarul de maiştri se pot organiza şi clase de elevi cu doua specialitãţi. (4) Conducerea şcolilor de maiştri, asigurarea bazei tehnico-materiale, organizarea şi desfãşurarea procesului instructiv-educativ, precum şi controlul şi îndrumarea acestuia se realizeazã în condiţiile şi de cãtre organele prevãzute de lege pentru unitãţile şcolare din învãţãmîntul liceal. (5) Şcolile de maiştri sînt subordonate Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului, precum şi ministerelor şi celorlalte organe centrale şi organe locale, care le organizeazã şi au obligaţia de a asigura îndrumarea de specialitate, baza didactico-materialã şi cadrele de specialitate necesare desfãşurãrii procesului instructiv-educativ. ART. 23 (1) Admiterea în şcolile de maiştri se face pe baza de concurs, care se organizeazã şi se desfãşoarã în condiţiile stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, cu consultarea celorlalte organe centrale şi organe locale. (2) Recrutarea candidaţilor pentru admiterea în şcolile de maiştri se face din rindul muncitorilor absolvenţi ai liceelor sau ai şcolilor profesionale, cu vechime de cel puţin 8 ani în producţie, încadraţi în ultima sau în penultima categorie de încadrare, cu experienta îndelungatã în producţie, avînd prioritate cei care au îndeplinit funcţia de şef de echipa, care se bucura de autoritate profesionalã, politica şi morala şi sînt buni organizatori ai producţiei şi ai muncii. (3) Candidaţii vor avea recomandarea colectivului de munca în care lucreazã, inclusiv a maistrului, avizatã de biroul consiliului oamenilor muncii al întreprinderii din care provin. Pentru fiecare post de maistru necesar, întreprinderile vor propune la examenul de admitere cel puţin doi candidaţi. (4) Maistrii promovati din rindul muncitorilor şi al tehnicienilor, care au obligaţia de a absolvi şcoala de maiştri potrivit prevederilor art. 20 (1), vor fi admişi în şcolile de maiştri cu învãţãmîntul seral, fãrã concurs, în cadrul planului de şcolarizare aprobat. (5) Dupã admiterea în şcolile de maiştri - învãţãmînt de zi - fiecare elev va încheia cu întreprinderea un act adiţional la contractul de munca prin care se obliga sa lucreze în aceasta întreprindere ca maistru o perioada de minimum 5 ani, dupã absolvirea şcolii. ART. 24 (1) Prin procesul instructiv-educativ, şcoala de maiştri asigura elevilor cunoştinţele de conducere şi organizare ştiinţificã a producţiei şi a muncii, precum şi cunoştinţele privind cele mai moderne tehnici şi tehnologii de lucru, aparatura de mãsura şi control, exploatarea, reglarea, întreţinerea şi repararea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor, protecţia muncii, legislaţia economicã şi a muncii, specifice domeniului de activitate pentru care se pregãtesc. (2) Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului rãspunde de conţinutul procesului instructiv-educativ şi aproba planurile de învãţãmînt, programele şi manualele şcolare, cu consultarea ministerelor şi a celorlalte organe centrale şi locale care organizeazã şcolile de maiştri. Programele şi manualele şcolare se elaboreazã de ministere şi celelalte organe centrale şi locale care organizeazã şcoli de maiştri, împreunã cu Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului şi se imbunatatesc periodic, pe baza noilor realizari ale ştiinţei, tehnicii şi pedagogiei contemporane. ART. 25 (1) Încheierea studiilor şcolii de maiştri se face prin examen de absolvire, care consta din susţinerea de cãtre elevi a proiectului sau lucrãrii de diploma; tema proiectului sau lucrãrii se stabileşte cu consultarea întreprinderilor pentru care se pregãtesc elevii. (2) Persoanele care promoveazã examenul de absolvire a şcolii de maiştri primesc diploma de absolvire a acestei şcoli. (3) Cei care nu promoveazã examenul de absolvire au dreptul sa-l repete o singura data într-una din sesiunile anului şcolar urmãtor. Pînã la promovarea examenului de absolvire aceştia rãmîn încadraţi în producţie la locurile de munca în care au activat înainte de a urma şcoala de maiştri sau într-un alt loc de munca similar. ART. 26 (1) Pe timpul studiilor, elevii şcolilor de maiştri beneficiazã de sprijin material şi de studii. Formele de sprijin material şi de studii se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat. (2) Cheltuielile pentru acoperirea drepturilor prevãzute la alin. (1) se suporta de unitãţile pentru care se pregãtesc elevii, din fondurile prevãzute în plan pentru şcolarizarea personalului. (3) Elevii de la învãţãmîntul de zi care sînt exmatriculati în cursul şcolarizãrii, au obligaţia de a restitui sumele reprezentind cheltuielile de şcolarizare, stabilite conform reglementãrilor în vigoare. Se excepteazã de la aceasta prevedere cei aminati medical. (4) Obligaţia de restituire a sumelor reprezentind cheltuielile de şcolarizare o au şi elevii şcolii de maiştri - învãţãmînt de zi - care sînt respinsi la examenul de absolvire în termenul prevãzut la art. 25 (3), precum şi absolvenţii care refuza încadrarea la întreprinderea pentru care s-au pregãtit sau pãrãsesc locul de munca înainte de expirarea termenului prevãzut în actul adiţional la contractul de munca. ART. 27 În cazul în care şcoala de maiştri - învãţãmînt seral - se afla în alta localitate decît unitatea de producţie din care provin elevii, aceştia vor fi detasati, pe durata şcolarizãrii, la alte unitãţi de acelaşi profil, care au sediul în localitatea în care funcţioneazã şcoala. Pe durata detaşãrii, elevii-maiştri sînt retribuiţi de unitatea la care sînt detasati, beneficiind de drepturile stabilite potrivit art. 26 (1). ART. 28 (1) În situaţia în care, din lipsa de posturi, absolvenţii şcolilor de maiştri nu pot fi încadraţi în funcţia de maistru la unitatea care i-a recomandat, aceasta este obligatã sa le permitã înscrierea la concursurile pentru ocuparea posturilor de maiştri organizate de alte unitãţi, iar în caz de reusita, sa le acorde transferul în interesul serviciului, fãrã a mai fi necesarã aprobarea organului ierarhic superior al acesteia. (2) Pînã la realizarea transferului, absolvenţii şcolilor de maiştri vor fi încadraţi în producţie pe locurile de munca în care au activat înainte de a urma şcoala de maiştri sau în alte locuri de munca similare, în întreprinderea cu care au încheiat actele adiţionale la contractul de munca. ART. 29 (1) Maistrii au datoria de a-şi perfectiona pregãtirea profesionalã, prin însuşirea permanenta şi sistematica a celor mai noi cunoştinţe din domeniul conducerii şi organizãrii producţiei şi a muncii, precum şi din domeniul de specialitate în care lucreazã. Întreprinderile au obligaţia sa asigure condiţii ca fiecare maistru sa urmeze periodic - cel puţin o data la 5 ani - sau ori de cîte ori nevoile producţiei o impun, o forma organizatã de perfecţionare. (2) Perfecţionarea pregãtirii profesionale a maiştrilor se organizeazã, de regula, de cãtre întreprinderile în care aceştia activeazã. Pentru unele categorii de maiştri, care vor fi stabilite de cãtre ministere, celelalte organe centrale şi locale prin planuri şi programe anuale, perfecţionarea se va organiza de cãtre centralele industriale sau de centrele de perfecţionare ale acestor organe. (3) Obiectivele, conţinutul şi formele de perfecţionare a pregãtirii profesionale a maiştrilor se stabilesc de fiecare întreprindere sau centrala industriala, potrivit reglementãrilor în vigoare. ART. 30 (1) Principalele forme de perfecţionare a pregãtirii maiştrilor şi de verificare a nivelului de cunoştinţe profesionale şi a capacitãţii de a îndeplini în continuare funcţia de maistru sînt urmãtoarele: a) cursuri de perfecţionare cu durata de pînã la un an, organizate în cadrul întreprinderii, în alte întreprinderi sau în centre de perfecţionare, cu scoaterea parţialã de la locul de munca; b) programe personale de perfecţionare, cu verificarea periodicã a cunoştinţelor asimilate. (2) Perfecţionarea se poate face, dupã caz, şi prin: a) stagii de specializare în alte întreprinderi din ţara; b) stagii de specializare în strãinãtate, atunci cînd acestea sînt prevãzute în cadrul contractelor sau acordurilor încheiate cu alte tari. (3) Absolvirea formelor de perfecţionare de la paragraful (1) se va face, dupã caz, pe baza de probe teoretice şi practice, lucrãri şi examene în condiţiile stabilite de lege, cu eliberarea unor adeverinte. CAP. 6 Promovarea în funcţia de maistru principal ART. 31 Maistrul care obţine rezultate deosebite în producţie, are calitãţi politico-profesionale verificate în practica, îndeplineşte condiţiile de pregãtire prevãzute la art. 18 şi are o vechime de cel puţin 5 ani în funcţia de maistru sau în alte funcţii tehnice, are dreptul sa candideze la examen sau concurs pentru promovarea în funcţia de maistru principal, în limita posturilor disponibile. ART. 32 (1) Maistrul principal este o funcţie imediat superioarã celei de maistru sub aspectul pregãtirii profesionale şi al retributiei şi are toate atribuţiile, rãspunderile şi drepturile stabilite prin prezenta lege pentru funcţia de maistru. (2) Maistrului principal i se va repartiza formatia de lucru cea mai complexa sub raportul organizatoric şi tehnologic. (3) În cazul în care producţia nu este organizatã pe ateliere iar secţia are cel puţin opt formaţii de lucru pe un schimb, maistrul principal poate primi sarcina sa coordoneze un numãr de cel puţin patru formaţii conduse efectiv de cîte un maistru. De asemenea, în cazul în care unele unitãţi lucreazã în schimburi, dar nu au constituite secţii sau ateliere pe fiecare schimb, maistrul principal, poate primi sarcina sa coordoneze activitatea mai multor schimburi. ART. 33 Promovarea în funcţia de şef de atelier şi în alte funcţii de conducere a producţiei, specifice unor ramuri, se face cu precãdere din rindul maiştrilor principali, cu respectarea condiţiilor de pregãtire şi vechime minima în specialitate, prevãzute de lege. CAP. 7 Normative de maiştri şi maiştri principali ART. 34 (1) Numãrul de maiştri şi maiştri principali pe fiecare unitate se stabileşte pe baza de normative de constituire a formatiilor de lucru conduse de un maistru de schimb. (2) Normativele de constituire a formatiilor de lucru vor stabili numãrul minim de muncitori, precum şi unu sau doi parametri care caracterizeazã zona de activitate sau capacitate de producţie a instalaţiilor, agregatelor sau utilajelor deservite de formatie, în mod diferenţiat dupã gradul de inzestrare tehnica a locului de munca, suprafata sau palierele deservite şi de alţi factori specifici unor tehnologii sau ramuri de producţie. (3) Limitele privind numãrul minim de muncitori care constituie formatia de lucru condusã de un maistru de schimb, pe ramuri de activitate productiva, se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat. ART. 35 (1) Normativele unificate pe ramuri, subramuri şi grupuri de unitãţi cu profil similar, vor fi elaborate cu respectarea limitelor prevãzute la art. 34(3) şi aprobate de ministere, celelalte organe centrale şi locale, cu avizul Ministerului Muncii şi acordul Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. La aplicarea acestor normative conducerea unitãţii va preciza numãrul de muncitori în formatie, astfel încît sa se asigure un grad raţional de ocupare a timpului de lucru al maistrului şi capacitatea de cuprindere şi de realizare a sarcinilor de producţie. (2) Numãrul de maiştri principali poate fi de cel mult unu din trei posturi de maiştri, prevãzute în statul de funcţii. (3) În cadrul mãsurilor de rationalizare a personalului, conducerile de unitãţi sînt obligate sa asigure cu prioritate numãrul de posturi de maiştri necesar producţiei, potrivit cu prevederile normelor de structura în vigoare. (4) Inginerii şi subinginerii în perioada de stagiu de producţie pot fi utilizaţi ca ajutoare ale maistrului sau pot sa primeascã sarcina de a conduce o formatie de lucru, exercitind atribuţiile şi rãspunderile funcţiei de maistru. CAP. 8 Dispoziţii finale ART. 36 Ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi ale municipiului Bucureşti, precum şi consiliile oamenilor muncii din centrale şi întreprinderi au obligaţia sa ia mãsurile necesare pentru creşterea permanenta a rolului maistrului în organizarea şi conducerea nemijlocitã a producţiei şi a contribuţiei acestuia la îndeplinirea sarcinilor de plan ale fiecãrei unitãţi economice. ART. 37 Prevederile prezentei legi se aplica şi în unitãţile economice subordonate Ministerului Apãrãrii Naţionale şi Ministerului de Interne, precum şi în unitãţile cooperatiste şi obşteşti. ART. 38 Prezenta lege intra în vigoare la 30 de zile de la publicare. Pe data intrãrii în vigoare, se abroga Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1061/1959 privind ridicarea rolului maiştrilor în producţie, Regulamentul tip privind atribuţiile maiştrilor aprobat prin Hotãrîrea Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Central al Sindicatelor nr. 876 din 1 iulie 1960, dispoziţiile referitoare la şcolile de maiştri din <>Legea nr. 11/1968 privind învãţãmîntul în Republica Socialistã România şi din <>Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 125/1963 privind drepturile elevilor şcolilor de maiştri - cursuri serale, precum şi orice dispoziţii contrare prezentei legi. -------------------------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
