Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGEA nr. 59 din 26 decembrie 1968  privind comisiile de judecata    Twitter Facebook
Cautare document

LEGEA nr. 59 din 26 decembrie 1968 privind comisiile de judecata

EMITENT: MAREA ADUNARE NATIONALA
PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 169 din 27 decembrie 1968
*) Republicatã în BULETINUL OFICIAL nr. 27 din 9 martie 1973

CAP. 1
Organizarea comisiilor de judecata
ART. 1
Comisiile de judecata, expresie a democraţiei socialiste, a creşterii rolului opiniei publice în viata socialã, sînt organe obşteşti de influentare şi jurisdicţie, alese în adunãri generale ale oamenilor muncii sau în sesiuni ale consiliilor populare, prin care se realizeazã participarea maselor largi la înfãptuirea legalitãţii şi la educarea socialistã a cetãţenilor în spiritul promovãrii unei atitudini corecte fata de munca, intaririi şi dezvoltãrii avutului obştesc, precum şi al asigurãrii unei bune comportãri în societate.
În îndeplinirea sarcinilor ce le revin, comisiile de judecata incearca împãcarea pãrţilor în unele pricini şi judeca abateri de la regulile de convieţuire socialã, litigii de munca, precum şi unele litigii patrimoniale.
ART. 2
Comisiile de judecata se constituie:
a) în întreprinderi, organizaţii economice, instituţii şi celelalte organizaţii socialiste de stat, pe lîngã comitetele de direcţie şi, respectiv, organele de conducere ale acestora;
b) în organizaţii cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti, pe lîngã organele de conducere ale acestora;
c) pe lîngã comitetele executive ale consiliilor populare municipale, orãşeneşti, ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi ale comunelor.
ART. 3
Comisiile de judecata prevãzute în art. 2 lit. a şi b se constituie în organizaţiile socialiste care au cel puţin 100 angajaţi sau membri.
În organizaţiile socialiste cu un numãr mare de angajaţi sau membri, organele de conducere pot stabili sa funcţioneze, în caz de nevoie, mai multe comisii de judecata.
Pentru organizaţiile socialiste cu mai puţin de 100 angajaţi sau membri, cu sediul în aceeaşi localitate cu organul lor superior, se va constitui o singura comisie de judecata pe lîngã acel organ, dacã împreunã au cel puţin 100 angajaţi sau membri.
ART. 4
Pe lîngã comitetele executive ale consiliilor populare prevãzute în art. 2 lit. c se constituie comisii de judecata, pentru rezolvarea pricinilor privind pe cetãţeni.
Comitetele executive ale comisiilor populare pot stabili sa funcţioneze asemenea comisii, în caz de nevoie, şi în sate şi cartiere. Competenta teritorialã a comisiilor din sate şi cartiere se stabileşte de comitetele executive ale consiliilor populare pe lîngã care acestea funcţioneazã.
Pentru rezolvarea pricinilor privind pe angajaţii comitetelor executive ale consiliilor populare prevãzute în art. 2 lit. c şi pe angajaţii şi membrii organizaţiilor socialiste, situate în aceeaşi localitate, în care nu se pot infiinta comisii de judecata în condiţiile art. 3, se va constitui o singura comisie pe lîngã comitetul executiv al consiliului popular, dacã împreunã au cel puţin 100 angajaţi sau membri. În cazul în care nu au împreunã cel puţin acest numãr de angajaţi sau membri, pricinile se vor rezolva de comisiile prevãzute în alin. 1.
ART. 5
Comisiile de judecata sînt alcãtuite din 5 membri, care se aleg, în condiţiile legii de fata, pe timp de 2 ani, dupã cum urmeazã:
a) membrii comisiilor prevãzute în art. 3, de cãtre angajaţii sau membrii organizaţiilor respective;
b) membrii consiliilor de judecata prevãzute în art. 4, de cãtre consiliile populare.
Membrii consiliilor de judecata se aleg dintre persoanele majore, care au o pregãtire corespunzãtoare şi reputaţie nestirbita.
Membrii comisiilor prevãzute în alin. 1 lit. a se aleg dintre angajaţii, membrii cooperatori sau membrii celorlalte organizaţii obşteşti, iar membrii comisiilor prevãzute în alin. 1 lit. b se aleg dintre persoanele domiciliate în localitãţile respective.
Propunerile de candidaţi în vederea alegerii se fac de oamenii muncii şi organizaţiile obşteşti; listele cuprinzînd propunerile de candidaţi se vor afişa cu cel puţin 10 zile înainte de data alegerii, la sediul organizaţiilor la care se fac alegerile sau, dupã caz, la sediul comitetelor executive ale consiliilor populare.
ART. 6
Membrii comisiei de judecata desemneazã dintre ei un preşedinte şi un înlocuitor al acestuia.
Comisia de judecata îşi exercita atribuţiile în complet de 3 membri, prezidat de preşedinte sau de inlocuitorul sau.
ART. 7
Cînd rezolva litigii de munca privind pe angajaţii organizaţiilor socialiste, completul de judecata se întregeşte cu 2 membri delegaţi, unul de cãtre conducerea organizaţiei socialiste şi celãlalt de cãtre comitetul sindicatului, constituindu-se în comisie cu atribuţii de soluţionare a litigiilor de aceasta natura.
ART. 8
Lucrãrile cu caracter tehnic ale comisiei de judecata vor fi efectuate de un secretar desemnat, dupã caz, de conducerea organizaţiei socialiste sau comitetul executiv al consiliului popular pe lîngã care funcţioneazã comisia.
Secretarul comisiei de judecata va fi desemnat dintre persoanele care au studii juridice, iar în lipsa, dintre cele cu pregãtire şi experienta corespunzãtoare pentru îndeplinirea acestei sarcini.
ART. 9
Nu pot fi membri ai comisiilor de judecata persoanele care fac parte din conducerea organizaţiilor socialiste.
ART. 10
Membrii comisiei de judecata care nu justifica încrederea ce li s-a acordat pot fi revocaţi de cei care i-au ales.
Dacã comisia se descompleteaza din orice cauza, completarea ei se face în condiţiile prevãzute în art. 5.
CAP. 2
Competenta comisiilor de judecata
SECŢIUNEA I
Competenta comisiilor de judecata din întreprinderi, organizaţii economice, instituţii şi celelalte organizaţii de stat
& 1. Judecarea unor abateri de la regulile de convieţuire socialã
ART. 11
Comisiile de judecata din întreprinderi, organizaţii economice, instituţii şi celelalte organizaţii socialiste de stat judeca pricinile privitoare la urmãtoarele fapte sãvîrşite de angajaţii acestora la locul de munca şi care, prezentind pericol social redus, nu se considera infracţiuni, ci constituie abateri*:
a) lovirea sau alte violenţe care nu au cauzat o vãtãmare integritãţii corporale sau sãnãtãţii, ameninţarea, precum şi insulta;
* Textul art. 11 alin. 1 prima fraza este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 86/1973, publicat în B. Of. nr. 20 din februarie 1973.
b) furtul şi abuzul de încredere între membrii aceluiaşi colectiv, dacã valoarea pagubei nu depãşeşte 500 lei;
c) sustragerile sub orice forma din avutul obştesc, cînd sãvîrşirea lor nu a fost inlesnita prin fals, distrugerea sau degradarea cu intenţie a unui bun din avutul obştesc şi abuzul în serviciu, dacã în toate aceste cazuri valoarea pagubei pricinuite nu depãşeşte 500 lei, cu excepţia cazurilor în care fapta a pus sau ar fi putut pune în pericol maşini, instalaţii, depozite, alte bunuri sau valori importante, ori ar fi putut provoca tulburãri grave în desfãşurarea procesului muncii;
d) neglijenţa în serviciu, dacã valoarea pagubei pricinuite avutului obştesc nu depãşeşte 1000 lei, cu excepţia cazurilor în care fapta a pus sau ar fi putut pune în pericol maşini, instalaţii, depozite, alte bunuri sau valori importante, ori ar fi putut provoca tulburãri grave în desfãşurarea procesului muncii, precum şi a celor în care fapta a creat o stare de pericol pentru siguranta circulaţiei trenurilor sau a avut ca urmare o tulburare în activitatea de transport pe calea feratã.
Constituie de asemenea abateri şi se judeca de aceleaşi comisii faptele constind în stricãciuni provocate locuinţelor, precum şi instalaţiilor comune din imobilele proprietate de stat, aflate în administrarea directa a organizaţiilor socialiste cu care angajaţii se afla în raporturi de munca, sãvîrşite de aceştia cu intenţie şi prin care s-a adus avutului obştesc o paguba ce nu depãşeşte 500 lei*.
Tot asemenea constituie abateri instigarea, complicitatea, tãinuirea şi favorizarea la una dintre faptele prevãzute în acest articol.
Dispoziţiile alineatelor precedente nu se aplica dacã fãptuitorul a fost anterior condamnat**.
* Textul art. 11 alin. 2 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 86/1973, publicat în B. Of. nr. 20 din 28 februarie 1973.
** Alineatul 4 al art. 11 a fost introdus potrivit art. I pct. 3 din Decretul nr. 86/1973, publicat în B. Of. nr. 20 din 28 februarie 1973.
Condamnarea anterioarã se considera inexistenta dacã fapta nu mai este prevãzutã ca infracţiune de legea penalã, infracţiunea a fost sãvîrşitã în timpul minoritãţii, s-a împlinit termenul de reabilitare sau cel de prescripţie a executãrii pedepsei, ori dacã infracţiunea sãvîrşitã a fost amnistiatã*.
De asemenea, dispoziţiile alin. 1-3 nu se aplica dacã fata de fãptuitor s-au luat în ultimii 3 ani, de cel mult doua ori, mãsuri de influentare obsteasca ori i s-au aplicat sancţiuni cu caracter administrativ prevãzute de legea penalã, fãrã a se tine seama dacã, potrivit art. 47, mãsura de influentare obsteasca se considera ca nu a fost aplicatã sau ca executarea sancţiunii cu caracter administrativ s-a prescris*.
Prejudiciile cauzate prin fapte repetate sãvîrşite cu intenţie, pînã la aplicarea unei pedepse sau a unei sancţiuni cu caracter administrativ ori luarea unei mãsuri de influentare obsteasca, se totalizeazã. În acelaşi fel se procedeazã şi cînd prejudiciile au fost cauzate prin fapte sãvîrşite fãrã intenţie*.
& 2. Impaciuirea în unele infracţiuni şi judecarea unor fapte prevãzute de legea penalã
ART. 12
Comisiile de judecata din întreprinderi, organizaţii economice, instituţii şi celelalte organizaţii socialiste de stat incearca împãcarea pãrţilor în urmãtoarele infracţiuni prevãzute de Codul penal, sãvîrşite de angajaţi la locul de munca:
a) lovire sau alte violenţe (art. 180 alin. 2);
b) vãtãmare corporalã din culpa (art. 184 alin. 1)**;
c) calomnie (art. 206);
d) abuzul de încredere (art. 213), cînd valoarea pagubei este mai mare de 500 lei.
* Alineatele 5, 6, şi 7 ale art. 11 au fost introduse potrivit dispoziţiilor art. I pct. 3 din Decretul nr. 86/1973, publicat în B. Of. nr. 20 din 28 februarie 1973.
** Textul art. 12 alin. 1 lit. b este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 86/1973, publicat în B. Of. nr. 20 din 28 februarie 1973.
De asemenea, incearca împãcarea pãrţilor în urmãtoarele infracţiuni sãvîrşite la locul de munca, dacã fãptuitorul a mai fost condamnat şi nu exista vreunul dintre cazurile arãtate în art. 11 alin. 5 sau dacã fãptuitorul se afla în una dintre situaţiile prevãzute în art. 11 alin. 6*:
a) lovire sau alte violenţe (art. 180 alin. 1);
b) ameninţare (art. 193);
c) insulta (art. 205);
d) abuzul de încredere (art. 213), cînd valoarea pagubei este de cel mult 500 lei.
În cazul cînd, pentru faptele de lovire sau alte violenţe (art. 180 alin. 1), vãtãmare corporalã din culpa (art. 184 alin. 1) şi insulta (art. 205), împãcarea pãrţilor nu a reuşit şi dacã la ultima şedinţa în care s-a încercat împãcarea persoana vãtãmatã a cerut ca plîngerea sa fie soluţionatã de comisie, aceasta va proceda la judecarea pricinii.
* Textul art. 12 alin. 2 prima fraza este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 86/1973, publicat în B. Of. nr. 20 din 28 februarie 1973.
& 3. Judecarea unor litigii de munca
ART. 13
Comisiile de judecata din întreprinderi, organizaţii economice, instituţii şi celelalte organizaţii socialiste de stat, constituite conform prevederilor art. 7, judeca urmãtoarele litigii de munca, dacã obiectul lor are o valoare de cel mult 5000 lei sau este neevaluabil în bani:
a) litigiile dintre angajaţi şi organizaţiile socialiste în legatura cu încheierea şi executarea contractului de munca;
b) litigiile privind pretenţii referitoare la drepturi în legatura cu desfacerea contractului sau reintegrarea în munca, în cazul în care nu se contesta temeinicia şi legalitatea acestor mãsuri.
ART. 14
Nu intra în competenta de judecata a comisiilor prevãzute în art. 13:
a) contestaţiile impotriva desfacerii contractului de munca, precum şi orice litigii în legatura cu desfacerea contractului sau reintegrarea în munca, altele decît cele prevãzute în art. 13 lit. b;
b) orice alte litigii care, printr-o dispoziţie expresã a legii, sînt date în competenta altor organe.
SECŢIUNEA II
Competenta comisiilor de judecata din organizaţiile cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti
ART. 15
Comisiile de judecata din organizaţiile cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti au urmãtoarea competenta:
a) judeca pricinile privitoare la abaterile prevãzute în art. 11 alin. 1 şi 3, sãvîrşite de membrii sau angajaţii acestor organizaţii;
b) incearca împãcarea pãrţilor în infracţiunile prevãzute în art. 12 alin. 1 şi 2 şi judeca faptele prevãzute în art. 12 alin. 3, sãvîrşite de membrii sau angajaţii acestor organizaţii, la locul de munca;
c) judeca, constituite conform prevederilor art. 7, litigiile de munca prevãzute în art. 13 dintre aceste organizaţii şi angajaţii lor.
Prevederile art. 11 alin. 2 se aplica, în mod corespunzãtor, în cazul stricaciunilor provocate locuinţelor sau instalaţiilor comune din imobilele proprietatea organizaţiilor cooperatiste ori a celorlalte organizaţii obşteşti.
ART. 16
Comisiile de judecata din cooperativele agricole de producţie au, pe lîngã competenta prevãzutã în art. 15, şi pe aceea de a judeca litigiile privind plingerile membrilor cooperativelor agricole de producţie impotriva hotãrîrilor consiliului de conducere al cooperativei, prin care au fost obligaţi la despãgubiri pentru pagube aduse cooperativei, precum şi impotriva hotãrîrilor prin care consiliul de conducere le-a rezolvat cererile referitoare la retributia muncii, dacã în toate aceste cazuri obiectul lor are o valoare de cel mult 5000 lei.
ART. 17
Comisiile de judecata din cooperativele meşteşugãreşti au, pe lîngã competenta prevãzutã în art. 15, şi pe aceea de a judeca litigiile dintre cooperativele meşteşugãreşti şi membrii acestora, în legatura cu pagubele aduse cooperativei, precum şi orice pretenţii dintre cooperativele meşteşugãreşti şi membrii cooperatori în legatura cu raporturile de munca, dacã în toate aceste cazuri obiectul lor are valoare de cel mult 5000 lei.
ART. 18
Nu intra în competenta comisiilor de judecata din organizaţiile cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti judecarea urmãtoarelor pricini:
a) contestaţiile şi litigiile prevãzute în art. 14;
b) cererile de restituire a bunurilor aduse ca aport social în natura de membrii cooperativelor meşteşugãreşti sau, dupã caz, a contravalorii acestor bunuri, precum şi cererile privind restituirea pãrţilor sociale.
SECŢIUNEA III
Competenta comisiilor de judecata de pe lîngã comitetele executive ale consiliilor populare
& 1. Judecarea unor abateri de la regulile de convieţuire socialã
ART. 19
Comisiile de judecata de pe lîngã comitetele executive ale consiliilor populare ale municipiilor, oraşelor, sectoarelor municipiului Bucureşti sau comunelor în care domiciliazã fãptuitorul judeca pricinile privitoare la urmãtoarele fapte sãvîrşite de cetãţeni şi care, prezentind pericol social redus, nu se considera infracţiuni, ci constituie abateri*:
a) lovirea sau alte violenţe care nu au cauzat o vãtãmare integritãţii corporale sau sãnãtãţii, ameninţarea, precum şi insulta;
* Textul art. 19 prima fraza este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 86/1973, publicat în B. Of. nr. 20 din 28 februarie 1973.
b) abuzul de încredere savirsit între persoane fizice, dacã valoarea pagubei nu depãşeşte 5000 lei;
c) stricãciuni provocate locuinţelor precum şi instalaţiilor comune, sãvîrşite cu intenţie, prin care s-a adus avutului obştesc o paguba ce nu depãşeşte 500 lei.
Constituie de asemenea, abateri: instigarea, complicitatea, tãinuirea şi favorizarea la una dintre faptele prevãzute în alin. 1.
Dispoziţiile art. 11 alin. 4-7 sînt aplicabile*.
& 2. Impaciuirea în unele infracţiuni şi judecarea unor fapte prevãzute de legea penalã
ART. 20
Comisiile de judecata de pe lîngã comitetele executive ale consiliilor populare ale municipiilor, oraşelor, sectoarelor municipiului Bucureşti sau comunelor în care domiciliazã fãptuitorul, incearca împãcarea pãrţilor în urmãtoarele infracţiuni prevãzute de Codul penal, sãvîrşite de cetãţeni:
a) lovire sau alte violenţe (art. 180 alin. 2);
b) vãtãmarea corporalã din culpa (art. 184 alin. 1)**;
c) calomnie (art. 206);
d) furtul savirsit între soţi ori între rude apropiate sau de cãtre un minor în paguba tutorelui sau ori de cãtre cel care locuieşte împreunã cu persoana vãtãmatã sau este gãzduit de acesta (art. 210). În cazul acestei infracţiuni, sînt competente sa incerce împãcarea pãrţilor şi comisiile de judecata de la locul sãvîrşirii faptei**;
e) abuzul de încredere (art. 213), cînd valoarea pagubei este mai mare de 500 lei;
f) tulburarea de posesie (art. 220).
* Alineatul 3 al art. 19 a fost introdus potrivit dispoziţiilor art. I pct. 7 din Decretul nr. 86/1973, publicat în B. Of. nr. 20 din 28 februarie 1973.
** Textul art. 200 alin. 1 lit. b şi d este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 86/1973, publicat în B. Of. nr. 20 din 28 februarie 1973.
De asemenea, incearca împãcarea pãrţilor în urmãtoarele infracţiuni sãvîrşite de cetãţeni, dacã fãptuitorul a mai fost condamnat şi nu exista vreunul dintre cazurile arãtate în art. 11 alin. 5 sau dacã fãptuitorul se afla în una dintre situaţiile prevãzute în art. 11 alin. 6*:
a) lovire sau alte violenţe (art. 180 alin. 1);
b) ameninţare (art. 193);
c) insulta (art. 205);
d) abuzul de încredere (art. 213), cînd valoarea pagubei este de cel mult 500 lei.
În cazul cînd, pentru faptele de lovire sau alte violenţe (art. 180 alin. 1), vãtãmare corporalã din culpa (art. 184 alin. 1) şi insulta (art. 205), împãcarea pãrţilor nu a reuşit şi dacã la ultima şedinţa în care s-a încercat împãcarea persoana vãtãmatã a cerut ca plîngerea sa fie soluţionatã de comisie, aceasta va proceda la judecarea pricinii.
& 3. Impaciuirea în unele litigii patrimoniale şi judecarea acestor litigii
ART. 21
Comisiile de judecata de pe lîngã comitetele executive ale consiliilor populare ale municipiilor, oraşelor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi ale comunelor în care domiciliazã pîrîtul incearca împãcarea pãrţilor în litigiile dintre persoane fizice, avînd ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun mobil, cînd valoarea litigiului nu depãşeşte 30000 lei**.
Dispoziţiile alin. 1 nu sînt aplicabile în litigiile privind succesiuni, imparteli de bunuri şi obligaţii de întreţinere.
* Textul art. 20 alin. 2 prima fraza este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 86/1973, publicat în B. Of. nr. 20 din 28 februarie 1973.
** Textul art. 21 alin. 1 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 86/1973, publicat în B. Of. nr. 20 din 28 februarie 1973.
ART. 22
Comisiile judeca litigiile prevãzute în art. 21, în cazul în care împãcarea pãrţilor nu a reuşit şi dacã la ultima şedinţa la care s-a încercat împãcarea, pãrţile au convenit ca litigiul sa fie soluţionat de comisia de judecata.
& 4. Impaciuirea şi judecarea pricinilor privind pe angajaţi precum şi membrii unor organizaţii obşteşti
ART. 23
Comisiile de judecata prevãzute în art. 4 alin. 1, atunci cînd judeca pricini privind pe angajaţii comitetelor executive ale consiliilor populare ori pe angajaţii sau membrii organizaţiilor socialiste în care nu se pot infiinta comisii de judecata, precum şi cele la care se referã art. 4 alin. 3, au aceeaşi competenta ca şi comisiile prevãzute în secţiunile I şi II.
Comisiile de judecata prevãzute în art. 4 alin. 1 judeca, de asemenea, litigiile de munca privind pe angajaţii persoanelor fizice, precum şi pe aceia ai persoanelor juridice altele decît organizaţiile socialiste, dacã obiectul acestor litigii are o valoare de cel mult 5000 lei, cu excepţia contestaţiilor impotriva desfacerii contractului de munca.
SECŢIUNEA IV
Dispoziţii comune
ART. 24
Deosebit de competenta prevãzutã în secţiunile I, II şi III, comisiile de judecata rezolva pricinile trimise de organele judiciare în vederea luãrii unor mãsuri de influentare obsteasca, ca o consecinta a înlocuirii rãspunderii penale.
ART. 25
Cînd o fapta din cele prevãzute în art. 11 şi 12 sau din cele la care se referã art. 24 a fost sãvîrşitã la locul de munca, de un angajat sau de un membru al unei organizaţii socialiste împreunã cu o persoana din afarã acestei organizaţii, rezolvarea cauzei se face de cãtre comisia de judecata din organizaţia socialistã unde s-a savirsit fapta. Aceeaşi comisie judeca abaterile prevãzute în art. 11 alin. 3 şi atunci cînd faptele celor din afarã organizaţiei socialiste se judeca separat.
ART. 26
Comisia de judecata este competenta sa rezolve pricina şi în cazul în care angajatul, membrul cooperator sau membrul altei organizaţii obşteşti nu mai lucreazã în organizaţia respectiva, însã fapta a fost sãvîrşitã ori litigiul s-a ivit în timpul cît a fãcut parte din acea organizaţie.
CAP. 3
Mãsurile de influentare obsteasca şi celelalte mãsuri ce se pot lua de comisiile de judecata
ART. 27
Comisiile de judecata pot lua prin hotãrîre, în cazurile în care judeca abateri de la regulile de convieţuire socialã şi unele fapte prevãzute de legea penalã, potrivit dispoziţiilor art. 11, 12 alin. 3, art. 15 alin. 1 lit. a şi b şi alin. 2, art. 19, 20 alin. 3, art. 23 alin. 1 şi art. 24, una dintre urmãtoarele mãsuri de influentare obsteasca:
a) mustrarea cu avertisment, care consta în dojenirea celui care a savirsit abaterea, punîndu-i-se, totodatã, în vedere ca dacã nu se va indrepta în viitor se va lua fata de el o mãsura mai severã;
b) amenda de la 50 la 2000 lei. Aceasta mãsura nu poate fi luatã impotriva minorului care nu realizeazã cistiguri din munca*.
Mãsuri de influentare obsteasca se vor aplica minorilor între 14-16 ani numai dacã se va stabili ca au savirsit fapta cu discernamint.
Comisiile de judecata pot dispune, atunci cînd apreciazã ca este cazul, afişarea hotãrîrilor prin care s-au aplicat mãsuri de influentare obsteasca. Afişarea se va face la locul de munca sau, dupã caz, la comitetul executiv al consiliului popular, în urma rãmînerii definitive a hotãrîrilor.
* Textul art. 27 alin. 1 lit. b este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 86/1973, publicat în B. Of. nr. 20 din 28 februarie 1973.
ART. 28
Aplicarea unei mãsuri de influentare pentru abateri sãvîrşite la locul de munca nu exclude posibilitatea aplicãrii de sancţiuni disciplinare.
Cînd comisia de judecata, care a luat o mãsura de influentare pentru abateri sãvîrşite la locul de munca, considera ca acestea au şi aspect disciplinar, sesizeazã organele de conducere ale organizaţiilor socialiste, pentru a aprecia dacã nu este cazul sa aplice o sancţiune disciplinarã.
Dacã prin fapta sãvîrşitã s-a cauzat o paguba, comisia obliga pe cel care a produs-o la repararea acesteia.
CAP. 4
Procedura în fata comisiilor de judecata
SECŢIUNEA I
Sesizarea comisiei şi procedura de rezolvare
ART. 29
Comisia de judecata poate fi sesizatã:
a) în cazurile abaterilor de la regulile de convieţuire socialã sãvîrşite, la locul de munca, de angajaţi, membrii cooperatori sau membrii celorlalte organizaţii obşteşti, de cãtre:
- conducerea organizaţiei socialiste;
- comitetul executiv al consiliului popular;
- persoana vãtãmatã ;
b) în cazul litigiilor de munca dintre organizaţiile socialiste şi angajaţii sau membrii acestora, precum şi în cazul celorlalte litigii de munca, de cãtre partea interesatã;
c) în cazul pricinilor în care se efectueazã procedura impaciuirii, precum şi în cel al abaterilor de la regulile de convieţuire socialã sãvîrşite de cetãţeni în afarã locului de munca, dupã caz, de persoana vãtãmatã sau partea interesatã. În cazul abaterilor la care se referã alineatul precedent la lit. a şi c, comisia de judecata poate fi sesizatã şi de instanta de judecata, de procuror sau de organele de cercetare*.
ART. 30
Termenul de sesizare a comisiei de judecata, pentru abaterile de la reguli de convieţuire socialã, este de o luna de cînd cel în drept sa facã sesizarea a ştiut cine este fãptuitorul, dar nu mai mult de un an de la sãvîrşirea faptei.
Termenul de sesizare în infracţiunile pentru care se efectueazã procedura de impaciuire este de 2 luni din ziua în care persoana vãtãmatã sau, dupã caz, reprezentantul legal al acestuia, a ştiut cine este fãptuitorul.
Termenele de sesizare în litigiile de munca sînt cele prevãzute în Codul muncii sau în alte acte normative, iar în litigiile patrimoniale, cele prevãzute în legea civilã.
Sesizarea facuta în termen legal, dar adresatã unui organ de urmãrire penalã sau unei instanţe de judecata, ori unei alte comisii decît cea indreptatita, este consideratã valabilã, iar pricina va fi trimisa comisiei îndreptãţite sa o examineze.
ART. 31
Preşedintele comisiei fixeazã termenul şedinţei şi dispune chemarea pãrţilor iar atunci cînd este cazul, dispune şi chemarea martorilor.
Comisia de judecata incearca împãcarea în termen de cel mult 30 zile de la sesizare, în cazul în care legea prevede aceasta procedura.
Judecarea pricinilor se face în termen de 30 zile de la sesizare sau, dupã caz, de la data cînd încercarea de împãcare nu a reuşit.
ART. 32
Şedinţele comisiei de judecata sînt publice.
* Alineatul final al art. 29 a fost introdus potrivit dispoziţiilor art. I pct. 12 din Decretul nr. 86/1973, publicat în B. Of.nr. 20 din 28 februarie 1973.
În situaţii deosebite, data şedinţelor de judecata se va aduce la cunostinta, dupã caz, şi comitetului executiv al consiliului popular, comitetului sindical de secţie, comitetului sindicatului, sau organului de conducere al cooperativei sau organizaţiei obşteşti respective.
La cererea comisiei, organizaţiile socialiste sînt obligate sa punã la dispoziţie actele în legatura cu pricina şi sa dea informaţiile necesare.
ART. 33
Cînd comisia de judecata are temeiuri sa creadã ca fãptuitorul se afla în una dintre situaţiile prevãzute în art. 11 alin. 4 şi 6, dovada acestor situaţii se va face întotdeauna cu înscrisuri oficiale*.
ART. 34
În pricinile în care se efectueazã procedura de impaciuire, comisia stãruie ca pãrţile sa se împace; dacã s-au împãcat, comisia constata aceasta printr-un proces-verbal. Cînd vreuna dintre pãrţi şi-a luat obligaţii în legatura cu repararea pagubei, plata unei sume de bani sau predarea unui bun mobil, acestea vor fi cuprinse de asemenea în procesul-verbal, care va fi semnat şi de pãrţi.
ART. 35
Dacã încercarea de împãcare nu a reuşit şi nici nu s-a cerut ca pricina sa fie judecata de comisie, sau dacã la doua termene consecutive se prezintã numai persoana vãtãmatã ori, dupã caz, reclamantul, iar cealaltã parte lipseşte nemotivat, comisia încheie un proces-verbal, care serveşte drept dovada necesarã pentru sesizarea judecãtoriei. Lipsa nejustificatã a persoanei vãtãmate sau, dupã caz, a reclamantului la doua termene consecutive este socotitã drept retragere a plingerii ori cererii.
În cauzele în care se efectueazã procedura de impaciuire, dacã împãcarea nu s-a fãcut în termen de 30 zile, partea interesatã se poate adresa instanţei de judecata, cãreia îi va prezenta dovada eliberata de comisie, din care rezulta ca procedura de impaciuire nu s-a efectuat în termen.
* Textul art. 33 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 86/1973, publicat în B. Of. nr. 20 din 28 februarie 1973.
ART. 36
Examinarea pricinii în fata comisiei se desfãşoarã dupã cum urmeazã:
- preşedintele expune conţinutul sesizãrii;
- se asculta pãrţile şi martorii; declaraţiile martorilor se consemneazã în scris şi vor fi semnate de ei, precum şi de preşedinte;
- se administreazã orice alte dovezi necesare pentru rezolvarea pricinii.
Pãrţile pot pune întrebãri persoanelor chemate în fata comisiei.
În caz de amînare a judecãrii se întocmeşte un proces-verbal, aratindu-se motivele care au determinat amînarea.
Dupã administrarea probelor, preşedintele da cuvintul pãrţilor, iar cînd considera necesar, poate da cuvintul şi altor persoane care asista la dezbateri. În desfãşurarea cauzelor de competenta comisiilor de judecata se foloseşte limba romana. În fata comisiilor de judecata din unitãţile administrativ-teritoriale locuite şi de populaţie de alta naţionalitate decît cea romana, se asigura folosirea limbii materne a acelei populaţii.
Pãrţile care nu vorbesc limba în care se desfãşoarã cauzele li se asigura posibilitatea de a lua cunostinta de piesele dosarului şi dreptul de a vorbi în fata comisiei şi a pune concluzii, prin traducãtor.
ART. 37
Cînd constata ca fapta a fost sãvîrşitã şi ca fãptuitorul este vinovat, comisia, ţinînd seama de gravitatea faptei şi de persoana fãptuitorului, ia una dintre mãsurile prevãzute în prezenta lege.
În cazurile în care persoana indicatã în sesizare nu a fost gasita vinovata ori fapta nu a fost sãvîrşitã de aceasta persoana, precum şi atunci cînd sesizarea s-a fãcut peste termen, comisia dispune închiderea dosarului.
În litigiile de munca şi în cele patrimoniale, comisia, în raport de probele fãcute, admite, în întregime sau în parte, cererea sau contestaţia reclamantului ori o respinge.
ART. 38
În pricinile primite de la instanţele judecãtoreşti în vederea luãrii unor mãsuri de influentare, constatarea instanţelor cu privire la existenta faptei şi vinovãţia fãptuitorului este obligatorie pentru comisia de judecata.
ART. 39
Cînd fãptuitorul este minor, comisia de judecata, fie ca a luat sau nu cu privire la aceasta vreo mãsura de influentare, dacã apreciazã din datele dosarului ca minorul este expus sa devinã infractor sau ca dezvoltarea sa fizica, morala ori intelectualã este primejduita, sesizeazã autoritatea tutelara.
SECŢIUNEA II
Hotãrîrile şi cãile de atac
ART. 40
Comisia de judecata hotãrãşte cu majoritatea voturilor completului, dupã care se pronunţa în şedinţa publica.
Hotãrîrea cuprinde denumirea organizaţiei socialiste, numele membrilor comisiei şi al secretarului, numele şi, dupã caz, domiciliul sau sediul pãrţilor, susţinerile acestora, descrierea în esenta a faptei sau a litigiului, probele administrate, textele de lege aplicate, soluţia şi data pronunţãrii, indicarea caii de atac şi menţiunea dacã pronunţarea s-a fãcut în prezenta sau în lipsa pãrţilor. Hotãrîrea se semneazã de toţi membrii comisiei şi de secretar şi se comunica pãrţilor care au lipsit la pronunţare.
ART. 41
Impotriva hotãrîrilor date de comisiile de judecata, partea nemultumita poate face plîngere la judecãtoria în a carei raza teritorialã funcţioneazã comisia, în termen de 15 zile de la pronunţarea hotãrîrii sau de la comunicare, dacã a lipsit la pronunţare:
a) în cazurile privind abateri de la regulile de convieţuire socialã şi fapte prevãzute de legea penalã, precum şi în cele trimise de organele judiciare în vederea luãrii unei mãsuri de influentare;
b) în cazurile privind litigii de munca, al cãror obiect are o valoare mai mare de 1000 lei sau este neevaluabil în bani;
c) în cazurile privind litigiile patrimoniale dintre persoanele fizice.
Plîngerea se depune la comisia de judecata, care o înainteazã de îndatã judecãtoriei, împreunã cu dosarul.
Judecãtoria fixeazã termenul de judecata cu citarea pãrţilor, iar dupã cercetarea cauzei şi, atunci cînd este cazul, dupã administrarea de noi probe, pronunţa o hotãrîre definitiva care se executa în condiţiile legii.
Hotãrîrile comisiilor de judecata, impotriva cãrora nu s-a fãcut plîngere în termen, sînt definitive şi executorii.
ART. 42
Hotãrîrile definitive prin care s-au aplicat mãsuri de influentare obsteasca angajaţilor, membrilor cooperatori sau membrilor celorlalte organizaţii obşteşti se vor comunica conducerii organizaţiilor respective, pentru a fi aduse la cunostinta colectivelor de munca.
ART. 43
Hotãrîrile date de comisia de judecata în rezolvarea litigiilor de munca sînt executorii. Ele sînt şi definitive dacã au fost date în litigii al cãror obiect are o valoare ce nu depãşeşte 1000 lei. Aceste hotãrîri pot fi reexaminate de comisie, dupã caz, la sesizarea sindicatului sau a comisiei de revizie din organizaţia socialistã, facuta în termen de 30 zile de la pronunţarea hotãrîrii. Procurorul poate sesiza judecãtoria în termen de 60 zile de la pronunţare, din oficiu sau la cererea partii interesate, dacã apreciazã ca hotãrîrea comisiei de judecata în urma reexaminarii este netemeinica sau nelegalã. Hotãrîrea data de judecãtorie în aceasta situaţie este definitiva.
ART. 44
În cazul în care, dupã pronunţarea hotãrîrii de cãtre comisia de judecata, pentru aceeaşi fapta s-a început urmãrirea penalã, executarea hotãrîrii pronunţate de comisie se suspenda pînã la soluţionarea procesului penal, iar dacã a intervenit o condamnare, se considera revocatã de drept.
ART. 45
Hotãrîrile comisiei de judecata rãmase definitive, precum şi procesele-verbale încheiate în caz de împãcare atunci cînd cel reclamat s-a obligat sa repare paguba, sa plãteascã o suma de bani, ori sa predea un bun mobil, se pun în executare fãrã a mai fi necesarã îndeplinirea vreunei formalitãţi. În acelaşi mod se pun în executare şi hotãrîrile comisiei de judecata care sînt executorii potrivit prevederilor art. 43 alin. 1.
Amenzile se fac venit la bugetul statului.
ART. 46
Hotãrîrile executorii ale comisiei de judecata prin care s-au recunoscut ori acordat drepturi de orice fel organizaţiile socialiste şi cele prin care s-a luat mãsura prevãzutã în art. 27 alin. 1 lit. b se vor comunica organelor în drept în vederea executãrii lor.
Hotãrîrile comisiei de judecata prin care s-a luat o mãsura de influentare obsteasca nu pot fi executate dacã a trecut un an de la data cînd au rãmas definitive.
ART. 47
Dacã în termen de un an de la data rãmînerii definitive a hotãrîrii prin care s-a aplicat o mãsura de influentare obsteasca fãptuitorul nu a mai savirsit nici o fapta dintre cele prevãzute de legea de fata sau de legea penalã, mãsura de influentare se considera ca nu a fost aplicatã.
CAP. 5
ART. 48
Faptele prevãzute în art. 11 şi 19, sãvîrşite de militari care au atribuţii de cercetare penalã, din cadrul Ministerului Apãrãrii Naţionale şi Ministerului de Interne, ori de cãtre judecãtori, procurori sau notari de stat, nu constituie abateri în sensul prezentei legi, ci se cerceteazã şi se sancţioneazã potrivit legii penale.
Faptele prevãzute în art. 11 şi 19, sãvîrşite de alţi militari decît cei la care se referã alineatul precedent, se cerceteazã şi se sancţioneazã potrivit normelor privind disciplina militarã, de cãtre organele competente.
ART. 49
Prevederile prezentei legi se aplica în mod corespunzãtor angajaţilor civili din cadrul Ministerului Apãrãrii Naţionale şi Ministerului de Interne, cu excepţia prevederilor care se referã la litigiile în legatura cu rãspunderea materialã, care este reglementatã prin lege specialã.
Unitãţile sau formaţiunile pe lîngã care vor funcţiona comisiile de judecata se vor stabili de cãtre conducerea organelor arãtate în alin. 1.
ART. 50
Faptele prevãzute în legea de fata, sãvîrşite de studenţi sau elevi la locul de învãţãtura, se cerceteazã şi se sancţioneazã de comisii de judecata a cãror organizare şi funcţionare se stabileşte prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului.
Comisiile de judecata prevãzute în alin. 1 se compun din reprezentanţi ai corpului didactic şi, dupã caz, din reprezentanţi ai studenţilor ori ai pãrinţilor elevilor. Mãsurile şi sancţiunile ce se vor aplica sînt cele prevãzute în dispoziţiile legale referitoare la organizarea şi funcţionarea instituţiilor de învãţãmînt.
Abaterile prevãzute în art. 11, faptele prevãzute în art. 12, precum şi cele la care se referã art. 24, sãvîrşite de studenţi sau elevi în timpul practicii în producţie, se judeca de cãtre comisia de judecata din organizaţia socialistã unde s-a savirsit fapta, care aplica una dintre mãsurile prevãzute în capitolul 3.
CAP. 6
ART. 51
Dispoziţiile legii de fata se aplica în ceea ce priveşte pe minori numai dacã aceştia, la data sãvîrşirii faptei, implinisera virsta de 14 ani.
ART. 52
Prevederile din legea de fata referitoare la procedura se completeazã, în mod corespunzãtor, cu dispoziţiile procedurale din dreptul comun.
Termenii sau expresiile al cãror înţeles este anume explicat în Codul penal au acelaşi înţeles şi în legea de fata.
ART. 53
Conducerile organizaţiilor socialiste au obligaţia sa ia mãsuri pentru descoperirea şi constatarea abaterilor prevãzute în prezenta lege, prin care s-au adus pagube avutului obştesc, şi sa sesizeze comisiile cu judecarea acestor abateri.
De asemenea, conducerile organizaţiilor socialiste sînt obligate sa creeze comisiilor de judecata condiţiile necesare pentru buna desfãşurare a activitãţii lor*.
ART. 53
bis În îndeplinirea sarcinilor ce le revin, membrii comisiilor de judecata se bucura de protecţia legii ca şi persoanele care îndeplinesc funcţii ce implica exerciţiul autoritãţii de stat**.
ART. 54
Cererile adresate comisiilor de judecata şi celelalte acte în legatura cu activitatea acestor comisii sînt scutite de orice taxa de timbru. Plingerile introduse impotriva hotãrîrilor pronunţate de comisii în litigiile patrimoniale prevãzute în art. 21 sînt supuse unei taxe de timbru egala cu 50% din taxa aferentã unei acţiuni de aceeaşi valoare introdusã la judecãtorie.
ART. 55
Pricinile pendinte la consiliile de judecata, cu excepţia celor privind fapte cu caracter disciplinar, precum şi pricinile pendinte la comisiile de impaciuire, la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, se trimit spre soluţionare comisiilor de judecata.
Pricinile privind fapte cu caracter disciplinar, pendinte la comisiile de judecata, se trimit spre soluţionare conducerii organizaţiilor socialiste, termenele în care se pot aplica sancţiuni disciplinare fiind suspendate pe timpul de cînd dosarul pricinii a fost trimis la consiliul de judecata şi pînã la primirea lui la organizaţia socialistã.
* Textul art. 53 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 86/1973, publicat în B. Of. nr. 20 din 28 februarie 1973.
** Art. 53^1 a fost introdus potrivit dispoziţiilor art. I pct. 15 din Decretul nr. 86/1973, publicat în B.Of. nr. 20 din 28 februarie 1973.
Litigiile patrimoniale prevãzute în art. 21, aflate în curs de judecata, se trimit spre soluţionare comisiei de judecata, numai dacã pãrţile, de comun acord, cer aceasta.
ART. 56
Litigiile aflate la data intrãrii în vigoare a legii, la comisiile pentru soluţionarea litigiilor de munca, la comisiile de judecata din cooperativele agricole de producţie, la comisiile de contestaţii din cooperativele meşteşugãreşti şi la judecãtorii în prima instanta, vor fi rezolvate de organele care, potrivit dispoziţiilor prezentei legi, au atributia de a le soluţiona.
Litigiile aflate la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, la comitetele sindicatelor, la comisiile de revizie din cooperative ori la alte organe competente, vor fi rezolvate în continuare de aceste organe potrivit legii anterioare.
În litigiile în care, înainte de intrarea în vigoare a legii de fata, a intervenit o hotãrîre care nu era definitiva la acea data, pãrţile pot exercita cãile de atac la organele şi în condiţiile prevãzute de legea anterioarã.
ART. 57
Hotãrîrile definitive de condamnare, pronunţate de instanţele de judecata în pricini privind fapte care potrivit legii de fata constituie abateri, a cãror executare nu a început, nu se mai executa, iar pricinile privind aceste fapte se trimit comisiei de judecata competente în vederea aplicãrii unei mãsuri de influentare. În cazul în care executarea pedepsei a început, ea înceteazã, pedeapsa considerindu-se executatã.
ART. 58
Litigiile privind desfacerea contractului sau reintegrarea în munca a angajaţilor, pricinile prevãzute în art. 18 lit. b, precum şi litigiile de munca prevãzute în art. 13, 15 alin. 1 lit. c, art.16, 17 şi 23, dacã obiectul lor are o valoare mai mare de 5000 lei, sînt de competenta judecãtoriei. Litigiile privind desfacerea contractului şi reintegrarea în munca a angajaţilor cu funcţii de rãspundere se soluţioneazã potrivit prevederilor Codului muncii, iar cele privind pe alţi angajaţi prevãzuţi în legi speciale se soluţioneazã potrivit dispoziţiilor din acele legi.
ART. 59
În cuprinsul oricãrui act normativ denumirile de consiliu de judecata, comisie pentru soluţionarea litigiilor de munca, comisie de impaciuire şi comisie de contestaţii sînt înlocuite cu aceea de comisie de judecata.
ART. 60
Pe lîngã Consiliul de Miniştri se instituie o comisie alcãtuitã din delegaţi ai Ministerului Justiţiei, Ministerului Muncii, Comitetului de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã, Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Uniunii Generale a Cooperativelor Meşteşugãreşti şi Consiliului Central al Asociaţiei Juristilor, care va da îndrumãri cu privire la organizarea şi funcţionarea comisiilor de judecata.
ART. 61
Decretul nr. 132/1957 pentru instituirea unor comisii de impaciuire şi Decretul nr. 320/1958 privitor la consiliile de judecata din întreprinderi şi instituţii, se abroga. De asemenea, se abroga dispoziţiile contrare legii de fata cuprinse în alte acte normative.
ART. 62
Prezenta lege intra în vigoare la 1 ianuarie 1969.

------------
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice