Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
LEGEA nr. 32 din 16 noiembrie 1990 pentru modificarea si completarea unor dispozitii ale Codului de procedura penala
EMITENT: PARLAMENTUL ROMANIEI PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL NR. 128 DIN 17/11/90
Parlamentul României adopta prezenta lege.
Codul de procedura penalã se modifica şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. Articolul 5 va avea urmãtorul cuprins:
"Garantarea libertãţii persoanei
Art. 5. - În tot cursul procesului penal este garantatã libertatea persoanei.
Nici o persoana nu poate fi reţinutã sau arestata şi nici nu poate fi supusã vreunei forme de restringere a libertãţii decît în cazurile şi în condiţiile prevãzute de lege.
Dacã cel impotriva cãruia s-a luat mãsura arestãrii preventive sau o mãsura de restringere a libertãţii considera ca aceasta este ilegala, are dreptul, în tot cursul procesului, sa se adreseze instanţei competente, potrivit legii.
Orice persoana impotriva cãreia s-a luat ilegal o mãsura preventivã are dreptul la repararea pagubei suferite, în condiţiile prevãzute de lege.
În tot cursul procesului penal, invinuitul sau inculpatul arestat preventiv poate cere punerea în libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauţiune."
2. Dupã articolul 5 se introduce articolul 5^1, cu urmãtorul cuprins:
"Respectarea demnitãţii umane
Art. 5^1. - Orice persoana care se afla în curs de urmãrire penalã sau de judecata trebuie tratata cu respectarea demnitãţii umane. Supunerea acesteia la tortura sau la tratamente cu cruzime, inumane ori degradante este pedepsita prin lege."
3. Articolul 6 va avea urmãtorul cuprins:
"Garantarea dreptului de apãrare
Art. 6. - Dreptul de apãrare este garantat învinuitului, inculpatului şi celorlalte pãrţi în tot cursul procesului penal.
În cursul procesului penal, organele judiciare sînt obligate sa asigure pãrţilor deplina exercitare a drepturilor procesuale în condiţiile prevãzute de lege şi sa administreze probele necesare în apãrare.
Organele judiciare au obligaţia sa încunoştiinţeze pe invinuit sau pe inculpat despre fapta pentru care este invinuit, încadrarea juridicã a acesteia şi sa-i asigure posibilitatea pregãtirii şi exercitãrii apãrãrii.
Orice parte are dreptul sa fie asistatã de apãrãtor în tot cursul procesului penal.
Organele judiciare au obligaţia sa încunoştiinţeze pe invinuit sau inculpat, înainte de a i se lua prima declaraţie, despre dreptul de a fi asistat de un apãrãtor, consemnindu-se aceasta în procesul-verbal de ascultare. În condiţiile şi în cazurile prevãzute de lege, organele judiciare sînt obligate sa ia mãsuri pentru asigurarea asistenţei juridice a învinuitului sau inculpatului, dacã acesta nu are apãrãtor ales."
4. La articolul 136 se introduce un alineat final, cu urmãtorul cuprins:
"Cînd se dispune arestarea preventivã a învinuitului sau inculpatului, procurorul sau instanta de judecata încunoştinţeazã despre aceasta, în termen de 24 de ore, un membru din familia acestuia ori o alta persoana pe care o desemneazã invinuitul sau inculpatul, consemnindu-se aceasta într-un proces-verbal."
5. Dupã articolul 140 se introduce articolul 140^1, cu urmãtorul cuprins:
"Plîngerea impotriva mãsurilor preventive luate de procuror
Art. 140^1. - Impotriva ordonanţei de arestare preventivã sau a aceleia de obligare de a nu pãrãsi localitatea se poate face plîngere la instanta cãreia i-ar reveni competenta sa judece cauza în fond.
Plîngerea împreunã cu dosarul cauzei va fi trimisa instanţei prevãzute la alin. 1, în termen de 24 de ore, iar invinuitul sau inculpatul arestat va fi adus în fata instanţei şi va fi asistat de apãrãtor.
Plîngerea se va cerceta în camera de consiliu.
Instanta se pronunţa în aceeaşi zi, prin încheiere definitiva, asupra legalitãţii mãsurii, dupã ascultarea învinuitului sau a inculpatului.
Participarea procurorului este obligatorie.
Cînd considera ca mãsura preventivã luatã este ilegala, instanta dispune revocarea arestãrii şi punerea în libertate a învinuitului sau a inculpatului ori, dupã caz, revocarea mãsurii obligatorii de a nu pãrãsi localitatea."
6. Articolul 155 va avea urmãtorul cuprins:
"Prelungirea duratei arestãrii inculpatului de cãtre procuror
Art. 155. - Durata arestãrii inculpatului poate fi prelungitã în caz de necesitate şi numai motivat.
Prelungirea duratei arestãrii inculpatului poate fi dispusã de procurorul şef al unitãţii de procuratura în cadrul cãreia funcţioneazã procurorul care exercita supravegherea cercetãrii penale sau care efectueazã urmãrirea penalã. Prelungirea poate fi dispusã o singura data, cu cel mult 30 de zile.
În cazul cînd mandatul de arestare a fost emis de procurorul şef al unitãţii de procuratura în cadrul cãreia se exercita supravegherea cercetãrii penale, prelungirea prevãzutã în alineatul precedent se dispune de procurorul şef al unitãţii ierarhic superioare.
Dacã mandatul de arestare a fost emis de un procuror din Procuratura Generalã, prelungirea prevãzutã în alin. 2 se dispune de procurorul ierarhic superior."
7. Articolul 158 alineatele 1 şi 2 vor avea urmãtorul cuprins:
"În cazul cînd durata arestãrii preventive a fost prelungitã, procurorul care a dispus prelungirea, primind propunerea întocmitã potrivit art. 156, cu cel puţin 8 zile înainte de expirarea duratei arestãrii, dacã apreciazã ca nu este cazul ca inculpatul sa fie pus în libertate, sesizeazã, cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea prelungirii, instanta cãreia i-ar reveni competenta sa judece cauza în fond.
Dacã prelungirea a fost dispusã de procurorul de la unitatea de procuratura ierarhic inferioarã celei corespunzãtoare instanţei competente sa judece cauza în fond, acesta, dacã apreciazã ca nu este cazul ca inculpatul sa fie pus în libertate, înainteazã propunerea, în termen de 24 de ore, procurorului de la unitatea ierarhic superioarã, care, dacã o socoteşte intemeiata, sesizeazã instanta."
8. Articolul 159 va avea urmãtorul cuprins:
"Procedura prelungirii arestãrii de cãtre instanta
Art. 159. - Instanta sesizatã fixeazã termen de înfãţişare înainte de expirarea duratei mandatului.
Completul de judecata va fi prezidat de preşedintele instanţei sau de un judecãtor desemnat de acesta, iar participarea procurorului este obligatorie.
Dosarul cauzei va fi depus de cãtre procuror cu cel puţin 2 zile înainte de termen şi va putea fi consultat de cãtre apãrãtor la cererea acestuia.
Inculpatul este adus în fata instanţei şi va fi asistat de apãrãtor.
În cazul în care instanta acorda prelungirea, aceasta nu va putea depãşi 30 de zile.
Încheierea prin care s-a hotãrît asupra prelungirii nu este supusã recursului. Mãsura se comunica administraţiei locului de deţinere, care este obligatã sa o aducã la cunostinta inculpatului.
Instanta poate acorda şi alte prelungiri, fiecare neputind depãşi 30 de zile. Dispoziţiile alineatelor precedente şi ale art. 158 se aplica în mod corespunzãtor."
9. Articolul 160 va avea urmãtorul cuprins:
"Procedura în cauzele cu mai mulţi inculpati arestaţi
Art. 160. - Cînd în aceeaşi cauza se gãsesc mai mulţi inculpati arestaţi, pentru care durata prelungirii arestãrii expira la date diferite, procurorul şef sau, dupã caz, procurorul ierarhic superior, care sesizeazã instanta potrivit art. 158 pentru unul din inculpati, va sesiza, totodatã, instanta şi cu privire la ceilalţi inculpati."
10. Dupã articolul 160 se introduce o secţiune noua, secţiunea V, cu urmãtorul cuprins:
"Secţiunea V
Liberarea provizorie sub control judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune
Modalitãţile liberãrii provizorii
Art. 160^1. - În tot cursul procesului penal, inculpatul arestat preventiv poate cere punerea sa în libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauţiune.
& 1. Liberarea provizorie sub control judiciar
Condiţiile liberãrii
Art. 160^2. - Liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracţiunilor sãvîrşite din culpa, precum şi al infracţiunilor intenţionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii care nu depãşeşte 7 ani.
Liberarea provizorie sub control judiciar nu se acorda în cazul în care inculpatul este recidivist ori exista date care justifica temerea ca va savirsi o alta infracţiune.
Organul judiciar dispune ca, pe timpul liberãrii provizorii, inculpatul sa respecte una sau mai multe din urmãtoarele obligaţii:
a) sa nu depãşeascã limita teritorialã fixatã decît în condiţiile stabilite de organul judiciar;
b) sa comunice organului judiciar orice schimbare de domiciliu sau resedinta;
c) sa nu meargã în locuri anume stabilite;
d) sa se prezinte la organul de urmãrire penalã sau, dupã caz, la instanta de judecata ori de cîte ori este chemat;
e) sa nu între în legatura cu anumite persoane determinate;
f) sa nu conducã nici un autovehicul sau anumite autovehicule;
g) sa nu exercite o profesie de natura aceleia de care s-a folosit la sãvîrşirea faptei.
Ridicarea controlului judiciar
Art. 160^3. - Controlul judiciar instituit de cãtre procuror sau instanta poate fi ridicat oricind, în totul sau în parte, pentru motive temeinice.
& 2. Liberarea provizorie pe cauţiune
Condiţiile liberãrii
Art. 160^4. - Liberarea provizorie pe cauţiune se poate acorda, la cerere, cînd este asigurata repararea pagubei produse prin infracţiune şi s-a depus cauţiunea stabilitã de organul judiciar competent.
Pe timpul liberãrii provizorii, inculpatul este obligat sa se prezinte la chemarea organelor judiciare şi sa comunice orice schimbare de domiciliu sau resedinta.
Liberarea provizorie pe cauţiune nu se acorda în cazul sãvîrşirii infracţiunilor intenţionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 7 ani sau cînd inculpatul este recidivist ori exista date care justifica temerea ca va savirsi o alta infracţiune.
Cauţiunea
Art. 160^5. - Cauţiunea garanteazã respectarea de cãtre inculpat a obligaţiilor ce-i revin în timpul liberãrii provizorii.
Cuantumul cauţiunii este de la 10.000 la 100.000 lei.
Consemnarea cauţiunii se face pe numele inculpatului şi la dispoziţia organului care a stabilit cuantumul acesteia.
Cauţiunea se restituie cînd:
a) se revoca liberarea provizorie pentru cazul prevãzut în art. 160^10 alin. 1 lit. a);
b) se constata, de cãtre procuror prin ordonanta, iar de instanta prin încheiere, ca nu mai exista temeiurile care au justificat mãsura arestãrii preventive;
c) se dispune scoaterea de sub urmãrire penalã, încetarea urmãririi penale, achitarea sau încetarea procesului penal;
d) se pronunţa pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii cu suspendarea condiţionatã a executãrii ori cu executarea prin munca corecţionalã;
e) se dispune condamnarea la pedeapsa închisorii.
Cauţiunea nu se restituie, în cazul prevãzut la lit. e), cînd liberarea provizorie s-a revocat potrivit dispoziţiilor art. 160^10 alin. 1 lit. b). Cauţiunea se face venit la bugetul statului la rãmînerea definitiva a hotãrîrii de condamnare.
În cazurile prevãzute la lit. b)-e) se dispune şi încetarea stãrii de liberare provizorie.
Cererea de liberare provizorie şi organul competent sa o rezolve
Art. 160^6. - Cererea de liberare provizorie poate fi facuta în cursul urmãririi penale, precum şi în cursul judecaţii, pînã la terminarea cercetãrii judecãtoreşti la prima instanta, de cãtre inculpat, soţul acestuia, rudele apropiate.
Cererea poate fi facuta şi în cazul în care s-a dispus rejudecarea cauzei de cãtre instanta de recurs pentru administrarea de noi probe sau cînd s-a dispus rejudecarea cauzei de cãtre instanta a carei hotãrîre a fost casatã.
Cererea trebuie sa cuprindã numele, prenumele, domiciliul şi calitatea persoanei care o face, precum şi menţiunea cunoaşterii dispoziţiilor legii privitoare la cazurile de revocare a liberãrii provizorii.
În cazul liberãrii provizorii pe cauţiune, cererea trebuie sa cuprindã şi obligaţia depunerii cauţiunii şi menţiunea cunoaşterii dispoziţiilor legii privind cazurile de nerestituire a cauţiunii.
Competenta de rezolvare a cererii revine, în cursul urmãririi penale, dupã caz, procurorului care efectueazã urmãrirea penalã sau procurorului care exercita supravegherea cercetãrii penale, iar în cursul judecaţii, instanţei sesizate cu judecarea cauzei.
Cererea depusa la organul de cercetare penalã ori la administraţia locului de deţinere se înainteazã, în termen de 24 de ore, procurorului sau instanţei competente, dupã cum cauza se afla în curs de urmãrire penalã sau de judecata.
Mãsurile premergãtoare examinãrii cererii
Art. 160^7. - Procurorul sau instanta verifica dacã cererea de liberare provizorie cuprinde menţiunile prevãzute la art. 160^6 alin. 3 şi 4 şi, dacã este cazul, ia mãsuri pentru completarea acesteia. Cînd cererea este depusa la instanta înaintea termenului de judecata, aceste obligaţii revin preşedintelui instanţei, care procedeazã şi la încunoştinţarea petitionarului despre termenul de judecare a cererii.
Cînd cererea este facuta de cãtre o alta persoana decît inculpatul, din cele arãtate în art. 160^6 alin. 1, organul competent sa o rezolve întreabã pe inculpat dacã îşi însuşeşte cererea, iar declaraţia acestuia se consemneazã pe cerere.
Examinarea şi admiterea cererii
Art. 160^8. - Procurorul sau instanta examineazã de urgenta cererea, verificind dacã sînt îndeplinite condiţiile prevãzute de lege pentru admisibilitatea acesteia.
În cazul cererii de liberare pe cauţiune, dacã procurorul sau instanta constata ca sînt îndeplinite condiţiile prevãzute de lege, stabileşte cuantumul cauţiunii şi încunoştinţeazã despre aceasta persoana care a fãcut cererea. Dupã depunerea dovezii de consemnare a cauţiunii, procurorul soluţioneazã cererea, iar instanta fixeazã termenul pentru judecare.
Soluţionarea cererii de cãtre instanta se face dupã ascultarea inculpatului şi a concluziilor aparatorului acestuia, precum şi ale procurorului.
În cazul în care constata ca sînt îndeplinite condiţiile prevãzute de lege şi cererea este intemeiata, procurorul sau instanta admite cererea şi dispune punerea în libertate provizorie a inculpatului.
Soluţionarea cererii se face de cãtre procuror, prin ordonanta, iar de cãtre instanta prin încheiere.
Încheierea instanţei nu este supusã recursului.
Prin ordonanta procurorului sau încheierea instanţei, în cazul admiterii cererii de liberare provizorie sub control judiciar, se stabilesc şi obligaţiile ce urmeazã a fi respectate de inculpat.
Copie de pe ordonanta sau de pe dispozitivul încheierii, ori un extras al acesteia, se trimite administraţiei locului de deţinere, precum şi organului de poliţie în a cãrui raza teritorialã locuieşte inculpatul. Persoanele interesate se încunoştinţeazã.
Administraţia locului de deţinere este obligatã sa ia mãsuri pentru punerea de îndatã în libertate a inculpatului.
Respingerea cererii de liberare provizorie
Art. 160^9. - În cazul în care nu sînt îndeplinite condiţiile prevãzute de lege, cînd cererea este neîntemeiatã sau cînd aceasta a fost facuta de cãtre o alta persoana şi nu a fost însuşitã de inculpat, procurorul sau instanta respinge cererea.
Impotriva ordonanţei procurorului se poate face plîngere la instanta cãreia i-ar reveni competenta sa judece cauza.
Dispoziţiile art. 160^8 se aplica în mod corespunzãtor.
Revocarea liberãrii
Art. 160^10. - Liberarea provizorie poate fi revocatã dacã:
a) se descoperã fapte sau împrejurãri ce nu au fost cunoscute la data admiterii cererii de liberare provizorie şi care justifica arestarea inculpatului;
b) inculpatul nu îndeplineşte, cu rea-credinţa, obligaţiile ce-i revin potrivit art. 160^2 alin. 2 şi art. 160^4 alin. 2 sau incearca sa zadarniceasca aflarea adevãrului ori sãvîrşeşte din nou, cu intenţie, o infracţiune pentru care este urmãrit sau judecat.
Revocarea liberãrii provizorii se dispune de cãtre procuror prin ordonanta, iar de instanta prin încheiere, cu ascultarea inculpatului asistat de apãrãtor. Revocarea se dispune şi în lipsa inculpatului, cînd acesta, fãrã motive temeinice, nu se prezintã la chemarea facuta.
În caz de revocare a liberãrii provizorii, procurorul sau instanta dispune arestarea preventivã a inculpatului şi emite un nou mandat de arestare.
Dispoziţiile art. 160^9 alin. 2 şi 3 sînt aplicabile."
11. Articolul 171 alineatele 1 şi 2 vor avea urmãtorul cuprins:
"Invinuitul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de apãrãtor în tot cursul urmãririi penale şi al judecaţii, iar organele judiciare sînt obligate sa-i aducã la cunostinta acest drept.
Asistenta juridicã este obligatorie cînd invinuitul sau inculpatul este minor, militar în termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat, elev al unei instituţii militare de învãţãmînt, internat într-o şcoala specialã de reeducare şi munca ori cînd este arestat, chiar în alta cauza."
12. Articolul 172 va avea urmãtorul cuprins:
"Drepturile aparatorului
Art. 172. - În cursul urmãririi penale, apãrãtorul învinuitului sau inculpatului are dreptul sa asiste la efectuarea oricãrui act de urmãrire penalã şi poate formula cereri şi depune memorii. Lipsa aparatorului nu impiedica efectuarea actului de urmãrire penalã, dacã exista dovada ca apãrãtorul a fost încunoştinţat de data şi ora efectuãrii actului.
Cînd asistenta juridicã este obligatorie, organul de urmãrire penalã va asigura prezenta aparatorului la ascultarea inculpatului.
În cazul în care apãrãtorul învinuitului sau inculpatului este prezent la efectuarea unui act de urmãrire penalã, se face menţiunea despre aceasta, iar actul este semnat şi de apãrãtor.
Inculpatul arestat are dreptul sa ia contact cu apãrãtorul. În mod excepţional, cînd interesul urmãririi cere, procurorul, din oficiu sau la propunerea organului de cercetare penalã, poate dispune, prin ordonanta motivatã, interzicerea luãrii de contact a inculpatului arestat cu apãrãtorul, o singura data, pe o durata de cel mult 5 zile.
Luarea de contact cu apãrãtorul nu poate fi interzisã la prelungirea duratei arestãrii de cãtre instanta de judecata, iar la prezentarea materialului de urmãrire penalã aceasta este obligatorie.
Apãrãtorul are dreptul de a se plînge, potrivit art. 275, dacã cererile sale nu au fost acceptate.
În cursul judecaţii apãrãtorul are dreptul sa asiste pe inculpat, sa exercite drepturile procesuale ale acestuia, iar în cazul cînd inculpatul este arestat, sa ia contact cu acesta."
13. Articolul 201 va avea urmãtorul cuprins:
"Organele de urmãrire penalã
Art. 201. - Urmãrirea penalã se efectueazã de cãtre procurori şi de cãtre organele de cercetare penalã.
Organele de cercetare penalã sînt:
a) organele de cercetare ale poliţiei;
b) organele de cercetare specialã.
Ca organe de cercetare ale poliţiei funcţioneazã lucrãtorii operativi anume desemnaţi din Ministerul de Interne."
14. La articolul 245 alineatul 1, dupã litera d) se introduce litera e), cu urmãtorul cuprins:
"e) restituirii cauţiunii în cazurile prevãzute de lege."
15. La articolul 350, dupã alineatul 6 se introduce un alineat nou, cu urmãtorul cuprins:
"Cînd în cursul urmãririi penale sau al judecaţii, invinuitul sau inculpatul a fost liberat provizoriu pe cauţiune, instanta va dispune restituirea sumei depuse drept cauţiune, în cazurile prevãzute de lege. Dispoziţiile art. 160^5 alin. 5 se aplica în mod corespunzãtor."
16. Capitolul IV din titlul IV al partii speciale va avea urmãtorul cuprins:
"REPARAREA PAGUBEI ÎN CAZUL CONDAMNĂRII SAU AL LUĂRII UNEI MĂSURI PREVENTIVE PE NEDREPT"
17. Articolul 504 alineatul 2 va avea urmãtorul cuprins:
"Are dreptul la repararea pagubei şi persoana impotriva cãreia s-a luat o mãsura preventivã, iar ulterior, pentru motivele arãtate în alineatul precedent, a fost scoasa de sub urmãrire sau a fost achitatã."
18. Termenul de organ de militie sau militie din Codul de procedura penalã sau alte legi speciale se înlocuieşte cu termenul de organ de poliţie sau poliţie.
Aceasta lege a fost adoptatã de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 12 noiembrie 1990.
PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILOR
MARŢIAN DAN
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 12 noiembrie 1990.
PREŞEDINTELE SENATULUI
academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU
În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României,
promulgãm Legea pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii ale Codului de procedura penalã şi dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României.
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
ION ILIESCU
------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
