Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGEA NR. 3 DIN 30 MARTIE 1988 privind incheierea si executarea contractelor economice
Întãrirea autoconducerii muncitoresti, autogestiunii economico-financiare şi autofinantarii fiecãrei unitãţi socialiste, sporirea rolului colectivelor de oameni ai muncii la conducerea întregii vieţi economice şi sociale, impun perfecţionarea continua a raporturilor contractuale dintre unitãţile socialiste, creşterea participãrii şi rãspunderii acestora la înfãptuirea sarcinilor şi obiectivelor prevãzute în programele de dezvoltare a economiei naţionale. Contractul economic, instrument de baza pentru reglementarea relaţiilor dintre unitãţile socialiste în vederea largirii şi diversificãrii livrãrilor de produse, executãrii de lucrãri şi prestãrilor de servicii, trebuie sa conducã la reducerea duratelor de aprovizionare şi desfacere, încadrarea în normele de stoc şi normativele economico-financiare aprobate, accelerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante, utilizarea cu maximum de eficienta a fondurilor fixe, a tuturor mijloacelor materiale şi bãneşti, întãrirea ordinii şi disciplinei în relaţiile dintre unitãţile socialiste. În domeniul activitãţii de comerţ exterior, contractele trebuie sa asigure intensificarea schimburilor economice externe, creşterea participãrii Republicii Socialiste România la diviziunea internationala a muncii, în concordanta cu cerinţele dezvoltãrii economico-sociale a tarii. Perfecţionarea raporturilor contractuale dintre unitãţile socialiste trebuie sa conducã la realizarea prevederilor planului naţional unic de dezvoltare economico-socialã, la întãrirea şi dezvoltarea proprietãţii socialiste, precum şi la ridicarea, pe aceasta baza, a nivelului de trai material şi spiritual al oamenilor muncii. Pentru stabilirea cadrului general de încheiere şi executare a contractelor economice, asigurarea ordinii şi disciplinei în desfãşurarea relaţiilor contractuale dintre unitãţile socialiste, perfecţionarea corespunzãtoare a autoconducerii muncitoresti, autogestiunii şi autofinantarii fiecãrei unitãţi, Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege. CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Oamenii muncii, în calitate de proprietari ai mijloacelor de producţie, de producãtori şi beneficiari ai tuturor bunurilor materiale şi spirituale ale societãţii, poarta intreaga rãspundere pentru gospodãrirea cu maxima eficienta a patrimoniului unitãţilor socialiste din care fac parte, îndeplinirea sarcinilor şi obiectivelor ce revin acestora din planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã şi programele proprii, stabilirea şi desfãşurarea raporturilor contractuale dintre unitãţile socialiste în concordanta cu cerinţele dezvoltãrii diferitelor sectoare de activitate şi cu respectarea prevederilor legale. Pe baza principiilor autoconducerii muncitoresti şi democraţiei socialiste, fiecare om al muncii rãspunde în fata colectivului sau de munca pentru îndeplinirea sarcinilor ce îi revin şi, împreunã cu întregul colectiv, pentru bunul mers al activitãţii generale a unitãţii. Consiliul oamenilor muncii, ca reprezentant al proprietarilor şi producãtorilor din fiecare unitate, rãspunde pentru buna gestionare şi dezvoltare a patrimoniului acesteia şi este obligat sa ia mãsuri pentru stabilirea şi desfãşurarea raporturilor dintre unitãţile socialiste în concordanta cu obiectivele dezvoltãrii economico-sociale, executarea întocmai a obligaţiilor asumate prin contracte, întãrirea ordinii şi disciplinei în intreaga activitate. ART. 2 Specializarea, profilarea şi integrarea producţiei, în cadrul diviziunii muncii dintre ramurile, subramurile şi sectoarele economiei naţionale trebuie sa asigure sporirea şi diversificarea producţiei, lucrãrilor şi serviciilor, îmbunãtãţirea permanenta a nivelului tehnic şi calitativ al acestora, pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, perfecţionarea continua a raporturilor contractuale dintre unitãţile socialiste. În dezvoltarea relaţiilor economice dintre ele, unitãţile socialiste au obligaţia sa acţioneze, îndeosebi, pentru: - realizarea producţiei fizice, de materii prime, materiale, energie şi produse finite, în sortimentele şi de calitatea prevãzute în planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã, în standarde şi contracte; - realizarea producţiei de export cu respectarea întocmai a prevederilor contractuale; - specializarea producţiei şi dezvoltarea relaţiilor de cooperare; - îndeplinirea programelor şi planurilor de investiţii, reparaţii şi modernizãri, precum şi a celor de cercetare, dezvoltare tehnologicã şi proiectare pentru investiţii; - realizarea indicatorilor tehnico-economici aprobaţi la capacitatile de producţie puse în funcţiune; - înfãptuirea programelor privind recuperarea şi refolosirea materiilor prime, materialelor, pieselor de schimb şi subansamblelor; - reducerea normelor de consum, energetice şi materiale, îmbunãtãţirea coeficienţilor de scoatere şi utilizare, creşterea gradului de valorificare a materiilor prime, materialelor, combustibililor şi energiei; - ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, creşterea fiabilitatii acestora, pentru a fi competitive cu cele mai bune produse similare pe plan mondial; - creşterea productivitatii muncii, aducerea la îndeplinire a programelor de perfecţionare a organizãrii şi de modernizare a proceselor de producţie, încadrarea în normele de stoc şi în normativele economico-financiare aprobate şi sporirea rentabilitatii tuturor sectoarelor de activitate şi a eficientei economice. ART. 3 Fabricarea produselor, executarea lucrãrilor şi prestarea serviciilor pentru beneficiarii interni şi externi se fac numai pe baza de contract, în condiţiile prezentei legi. Unitãţile socialiste sînt obligate sa încheie contractele în stricta conformitate cu prevederile de plan, cu respectarea întocmai a normelor de consum şi de stoc şi a celorlalţi indicatori aprobaţi potrivit legii, precum şi a normativelor economico-financiare, în condiţii care sa asigure folosirea integrala şi eficienta a capacitãţilor de producţie, reducerea consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi energie, realizarea de economii în toate sectoarele de activitate. Pentru producţia de export, contractele se încheie în funcţie de capacitatile de producţie existente, în scopul valorificãrii superioare a materiilor prime, materialelor, combustibililor şi energiei, prin realizarea unor produse de inalta calitate şi nivel tehnic şi prin desfacerea lor pe piata externa în condiţii avantajoase. ART. 4 Contractul se încheie potrivit principiilor autoconducerii muncitoresti, autogestiunii şi autofinantarii şi trebuie sa asigure contractarea integrala a producţiei, volumului de lucrãri şi prestãrilor de servicii stabilite prin plan, folosirea integrala şi cu maximum de eficienta a capacitãţilor de producţie, a bazei tehnico-materiale şi a forţei de munca de care dispun unitãţile socialiste. Producţia destinatã consumului intern trebuie sa fie integral contractatã pe baza indicatorilor de plan aprobaţi prin decret al Consiliului de Stat, pînã la data de 1 octombrie premergãtoare începerii executãrii planului. Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, centralele, întreprinderile şi celelalte unitãţi socialiste rãspund de luarea mãsurilor necesare pentru executarea întocmai a obligaţiilor contractuale. ART. 5 În executarea contractelor încheiate, unitãţile producãtoare sînt obligate sa lanseze în fabricaţie, sa execute şi sa livreze produsele în sortimentele, calitatea, cantitatea şi la termenele cuvenite, cu respectarea stricta a normativelor de stoc stabilite potrivit dispoziţiilor legale. Normativul mediu de stoc pentru produsele finite destinate consumului intern, de 5 zile, se desfãşoarã pe ministere, centrale şi întreprinderi prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã. ART. 6 Unitãţile socialiste vor încheia contracte de aprovizionare numai pentru produsele care au asigurata desfacerea. Se interzice lansarea în fabricaţie de produse care nu au asigurata desfacerea prin contracte sau comenzi pentru consumul intern sau pe piata externa. În condiţiile legii, se vor introduce în fabricaţie mãrfuri care fac obiectul tranzacţiilor de bursa şi licitaţiilor, precum şi alte mãsuri justificate de cererile pieţei externe, pe baza contractului de vînzare-cumpãrare încheiat cu întreprinderea de comerţ exterior, înaintea încheierii contractului extern. CAP. 2 Regimul general al contractelor economice SECŢIUNEA 1 Încheierea contractelor economice ART. 7 Contractele economice se încheie prin acordul pãrţilor, de cãtre întreprinderi, centrale sau alte unitãţi socialiste cu personalitate juridicã ori de unitãţi fãrã personalitate juridicã, în limitele împuternicirii de reprezentare. Pentru unitãţile noi, prevãzute a fi puse în funcţiune dupã data aprobãrii planului, contractele economice privind desfacerea producţiei şi aprovizionarea tehnico-materialã se încheie de cãtre centrale sau alte unitãţi socialiste în subordinea cãrora acestea urmeazã sa funcţioneze. Dupã înfiinţare, unitãţile noi devin, de drept, pãrţi în contract. ART. 8 Contractele se încheie în stricta concordanta cu prevederile de plan şi la termenele prevãzute de lege, sub controlul şi îndrumarea centralelor, ministerelor, celorlalte organe centrale sau locale în subordinea cãrora funcţioneazã pãrţile. Etapele şi modalitãţile de contractare şi de soluţionare a eventualelor obiecţiuni sau neintelegeri se aproba de Consiliul de Miniştri, la propunerea Comitetului de Stat al Planificarii şi Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe. ART. 9 Contractele economice se încheie pe durata necesarã îndeplinirii sarcinilor şi obiectivelor din planurile cincinale sau anuale, dupã caz, precum şi din programele speciale aprobate potrivit legii. În cazul produselor pentru care se elaboreazã balante materiale, contractele se încheie pe baza de repartiţie. Repartiţia este obligatorie pe toatã durata sarcinii de plan. ART. 10 Unitãţile socialiste sînt obligate sa stabileascã, prin contractele pe care le încheie, toate clauzele necesare pentru reglementarea, în condiţiile legii, a raporturilor dintre ele, cu respectarea contractelor model elaborate pe ramuri, grupe de produse sau categorii de lucrãri şi servicii. Contractele model se elaboreazã de ministere, alte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, pentru ramurile sau domeniile lor de activitate, cu avizul ministerelor, celorlalte organe centrale şi locale interesate, Comitetului de Stat al Planificarii, Ministerului Finanţelor şi Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe; pentru contractele economice interne de comerţ exterior avizul se da de Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale. Contractele model se aproba de Consiliul de Miniştri. ART. 11 Unitãţile socialiste sînt obligate sa stabileascã raporturile contractuale în forma scrisã. Comanda confirmatã în scris în termen de cel mult 15 zile sau executarea acesteia de îndatã echivaleaza cu contract încheiat. Contractele economice se semneazã de cãtre conducãtorul unitãţii şi contabilul şef, dupã avizarea lor de cãtre oficiul juridic şi - dacã este cazul - de cãtre şeful compartimentului de control tehnic de calitate, precum şi dupã exercitarea controlului preventiv. ART. 12 În contractele economice nu pot fi cuprinse clauze contrare legii. Clauzele prin care se incalca prevederile legale sînt nule şi înlocuite de drept cu prevederi corespunzãtoare legii. Contractul va fi în întregime nul numai dacã înlocuirea clauzei nule nu este posibila. La produsele pentru care se elaboreazã balante materiale, contractele încheiate fãrã repartiţie sînt nule şi atrag rãspunderea persoanelor vinovate. SECŢIUNEA a 2-a Înregistrarea contractelor economice ART. 13 Contractele economice se înregistreazã de cãtre unitãţile producãtoare-furnizoare, executante de lucrãri sau prestatoare de servicii, la centrala sau organul central ori local cãruia aceste unitãţi îi sînt direct subordonate, precum şi la organele financiare. Contractele încheiate de centrala ca unitate producãtoare-furnizoare, executanta de lucrãri sau prestatoare de servicii se înregistreazã la ministerul, alt organ central sau local ierarhic superior, precum şi la organele financiare. Contractele pentru produsele şi lucrãrile prevãzute în anexa nr. 1 se înregistreazã la centrale, ministere, celelalte organe centrale sau locale ierarhic superioare unitãţilor prevãzute la alineatele precedente, precum şi la ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe, Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor. ART. 14 Înregistrarea contractelor se face la cererea unitãţii producãtoare, respectiv furnizoare, executante de lucrãri sau prestatoare de servicii, în termen de 10 zile de la încheierea acestora. Sînt supuse înregistrãrii şi modificãrile aduse contractelor încheiate, inclusiv preluarea, în condiţiile legii, a executãrii contractului de cãtre o alta unitate. SECŢIUNEA a 3-a Modificarea contractelor economice ART. 15 Modificarea sau denunţarea unilaterala a contractelor este interzisã. ART. 16 Pãrţile pot modifica contractul prin acordul lor. În cazul elementelor stabilite printr-un act de planificare, modificarea acestora se poate face numai cu condiţia modificãrii prealabile, potrivit legii, a actului respectiv. Unitatea care a solicitat modificarea este obligatã sa suporte consecinţele patrimoniale ce decurg din aceasta. ART. 17 Pãrţile sînt obligate sa adapteze contractul în funcţie de modificãrile aduse, potrivit legii, prevederilor actului de planificare pe baza cãruia acesta a fost încheiat, precum şi sa-l actualizeze în funcţie de cerinţele progresului tehnic. ART. 18 În cazul unor comenzi sau contracte noi de export, eficiente pentru economia nationala, centralele şi ministerele titulare de plan, împreunã cu Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe şi Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale, vor stabili mãsuri pentru realizarea acestor comenzi sau contracte, cu adaptarea corespunzãtoare a contractelor economice interne încheiate. SECŢIUNEA a 4-a Executarea contractelor economice ART. 19 Unitãţile socialiste sînt obligate sa execute contractele economice în natura, cu respectarea întocmai a producţiei fizice, a cantitãţilor, calitãţii, sortimentelor, termenelor şi celorlalte obligaţii asumate, dind prioritate, în condiţiile legii, executãrii produselor destinate exportului. În executarea contractelor, unitãţile socialiste sînt obligate sa-şi exercite drepturile şi sa-şi îndeplineascã obligaţiile cu buna-credinţa şi sa ia toate mãsurile corespunzãtoare posibilitãţilor de care dispun pentru evitarea oricãror pagube. Organele de conducere colectivã, directorii şi celelalte cadre de conducere rãspund de asigurarea condiţiilor şi de stabilirea mãsurilor pentru executarea contractelor, cu respectarea stricta a dispoziţiilor legale. ART. 20 Unitatea beneficiara este obligatã sa verifice, în condiţiile prevãzute de lege şi contract, pe parcursul executãrii produsului, realizãrii lucrãrii sau prestãrii serviciului contractat, modul în care unitatea furnizoare îndeplineşte clauzele convenite cu privire la calitate. ART. 21 Produsele şi lucrãrile contractate se vor livra, dupã caz, preda pe baza de recepţie cantitativã şi calitativã. Pãrţile contractante pot conveni, ţinînd seama de natura produselor, ca livrarea sa se facã şi prin autoreceptie. ART. 22 Livrarea produselor, executarea lucrãrilor şi prestarea serviciilor se fac la termenele prevãzute în contract. Îndeplinirea obligaţiilor la alte termene decît cele din contract se poate face numai pe baza acordului pãrţilor şi cu respectarea condiţiilor prevãzute de lege. Livrãrile executate sau serviciile prestate pentru obligaţiile restante se considera a fi fãcute în contul obligaţiei cu termenul cel mai apropiat, dupã acoperirea obligaţiilor curente. ART. 23 Unitatea beneficiara are obligaţia de a efectua plata preţului produselor, lucrãrilor şi serviciilor ce fac obiectul contractului, dupã recepţia şi primirea acestora, în condiţiile stabilite prin prezenta lege. La încheierea contractelor, unitãţile beneficiare sînt obligate sa facã dovada ca au asigurate mijloacele financiare pentru achitarea preţului prevãzut în contract, sa indice contul bancar şi sa deschidã acreditivul în condiţiile prevãzute de lege. Unitãţile furnizoare vor executa şi livra produse, realiza şi preda lucrãri sau presta servicii numai dacã unitãţile beneficiare au asigurate resursele financiare pentru plata acestora la termen. ART. 24 Unitatea furnizoare, executanta de lucrãri sau prestatoare de servicii rãspunde, în perioada de garanţie, pentru calitatea produselor sau lucrãrilor, iar dupã expirarea acesteia, pentru viciile ascunse, constatate potrivit legii. SECŢIUNEA a 5-a Disciplina şi rãspunderea contractualã ART. 25 Ministerele, celelalte organe centrale şi locale şi centralele rãspund de luarea tuturor mãsurilor necesare pentru asigurarea executãrii întocmai a obligaţiilor asumate de unitãţile socialiste prin contracte, de efectuarea unui control riguros al îndeplinirii obligaţiilor contractuale de cãtre pãrţi şi de stabilirea rãspunderii persoanelor vinovate pentru neexecutarea sau executarea necorespunzãtoare a prevederilor din contractele încheiate. Dacã dupã încheierea contractului se constata ivirea unor cauze, altele decît forta majorã, care ar pune una din pãrţi în imposibilitatea de a-l executa, ministerele, celelalte organe centrale şi locale, centralele, cãrora partea le este subordonata, au obligaţia sa ia mãsurile necesare pentru a asigura executarea contractului, inclusiv printr-o alta unitate din subordine, stabilitã, dupã caz, cu acordul coordonatorului de balanţa. ART. 26 Unitatea socialistã care nu executa obligaţiile asumate prin contract ori le executa necorespunzãtor datoreazã celeilalte pãrţi penalitãţi, potrivit anexei nr. 2, precum şi despãgubiri, în vederea repararii prejudiciului cauzat din culpa sa. Despãgubirea se datoreazã numai în mãsura în care prejudiciul nu a fost acoperit în întregime prin plata penalitatilor prevãzute în contract şi priveşte atît paguba efectiv suferitã, cît şi beneficiul realizat. ART. 27 Pãrţile sînt de drept în intirziere dacã nu îşi executa obligaţiile la termenele prevãzute prin contract. Beneficiarul rãspunde de neexecutarea contractului dacã nu-şi respecta obligaţiile de a cãror îndeplinire depinde executarea acestuia. ART. 28 Unitatea socialistã a carei obligaţie contractualã nu poate fi executatã din cauza de forta majorã, constatatã potrivit legii, este apãratã de rãspundere şi are obligaţia sa aducã la cunostinta celeilalte pãrţi imposibilitatea de executare survenitã, în termen de 5 zile de la data apariţiei acestei cauze, şi sa-i comunice actele doveditoare, în termen de cel mult 15 zile de la aceasta data; de asemenea, este obligatã sa-i comunice, de îndatã, data încetãrii cazului de forta majorã. În aceleaşi termene, unitatea socialistã va aduce la cunostinta cazul de forta majorã organului central sau local în subordinea cãruia funcţioneazã, precum şi Comitetului de Stat a Planificarii, pentru produsele ale cãror balante se aproba prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã, sau Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe, pentru produsele ce fac obiectul celorlalte balante, care vor stabili mãsurile necesare, potrivit legii. Unitatea socialistã care invoca cazul de forta majorã va suporta pagubele cauzate celeilalte unitãţi datoritã neîndeplinirii obligaţiilor ce îi revin potrivit prezentului articol. CAP. 3 Contractele economice dintre unitãţile socialiste SECŢIUNEA 1 Contractul de furnizare de produse ART. 29 Contractele privind furnizarea de produse se încheie pe baza sarcinilor ce revin unitãţilor socialiste din planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã şi trebuie sa cuprindã obligaţii şi raspunderi care sa asigure: a) realizarea producţiei fizice planificate în cantitãţile, sortimentele, tipurile, dimensiunile, condiţiile de calitate şi la termenele stabilite prin plan, standarde şi norme de tipizare; b) executarea integrala a comenzilor pentru export, în condiţiile valorificãrii superioare a resurselor utilizate, cu respectarea întocmai a prevederilor din contractele externe; c) utilizarea integrala şi eficienta a capacitãţilor de producţie, încadrarea stricta în normele şi normativele de consum şi de stoc; d) introducerea în fabricaţie de produse şi tehnologii noi sau modernizate, cu parametri tehnico-funcţionali superiori şi consumuri materiale şi energetice reduse fata de cele existente, în conformitate cu cerinţele beneficiarilor interni şi externi; e) utilizarea la maximum a resurselor materiale şi energetice refolosibile şi limitarea aprovizionarii cu materii prime, materiale şi piese de schimb noi în funcţie de îndeplinirea sarcinilor de predare a celor recuperate. Contractele se încheie cu respectarea prevederilor din anexa nr. 3. ART. 30 În contractele pentru livrarea de utilaje tehnologice şi instalaţii complexe pãrţile sînt obligate sa prevadã, în afarã clauzelor generale, şi urmãtoarele clauze specifice: a) termenele de livrare a utilajelor sau instalaţiilor, corelate cu ciclul de montaj, cu termenul de punere în funcţiune, precum şi cu durata transportului, fiind interzise realizarea şi livrarea de utilaje care sa fie imobilizate în stocuri; b) termenele şi responsabilitãţile de predare a documentaţiei tehnice complete pentru întregul obiectiv sau pentru ansamble şi subansamble ce se pot executa independent, ţinînd seama de termenele de livrare a utilajelor stabilite potrivit lit. a) şi de ciclul de fabricaţie al acestora; c) obligaţiile furnizorului de a asigura documentaţiile de montaj, asistenta tehnica la locul de montare, probele de punere în funcţiune, pregãtirea personalului de exploatare, livrarea de piese de schimb şi efectuarea de prestaţii în perioada de garanţie. Beneficiarii de investiţii vor prevedea în contractele ce le încheie cu unitãţile de proiectare clauze privind garanţiile necesare pentru predarea în termen şi completa a documentaţiilor tehnice definitive de execuţie. Pentru maşinile, utilajele şi instalaţiile cu o durata mai mare a ciclului de fabricaţie, documentaţiile tehnice şi comenzile se vor preda de cãtre beneficiari în cadrul termenelor prevãzute în anexa nr. 4 ART. 31 Pentru utilaje, echipamente, instalaţii şi alte livrãri complexe, la realizarea cãrora coopereazã mai multe unitãţi, beneficiarul încheie un singur contract cu furnizorul general sau furnizorul principal, dupã caz, iar acesta încheie contracte cu unitãţile specializate cu care coopereazã, cu respectarea prevederilor din anexa nr. 5. Furnizorul general, respectiv furnizorul principal, rãspund fata de beneficiar, iar unitãţile care coopereazã rãspund fata de furnizorul general sau, dupã caz, principal pentru neîndeplinirea ori executarea necorespunzãtoare a obligaţiilor contractuale. ART. 32 În cazul unor produse pentru care, la data contractãrii, nu sînt precizate sortimentele, tipurile, dimensiunile sau alte caracteristici necesare executãrii obligaţiilor, pãrţile vor stabili în contract termene de prezentare a acestora, care sa asigure respectarea termenului de execuţie şi de livrare stabilit. Pentru bunurile destinate fondului pieţei, a cãror sortimentatie variaza frecvent în raport cu cerinţele pieţei interne, se vor încheia contracte cadru, care se vor adapta şi detalia anual sau, dupã caz, în funcţie de sezon. Contractele cadru se vor încheia şi pentru livrarea produselor noi ce urmeazã sa fie asimilate în perioada planului cincinal. Pãrţile vor detalia şi concretiza prevederile acestor contracte dupã aprobarea omologãrii şi introducerii în fabricaţie a produselor contractate. ART. 33 Unitãţile au obligaţia sa livreze numai produse care corespund condiţiilor de calitate din normele de tipizare, standarde, caiete de sarcini şi documentaţii de execuţie, cu respectarea întocmai a cantitãţilor, sortimentelor, tipurilor şi a celorlalte caracteristici convenite, precum şi a termenelor prevãzute în contract. Produsele refuzate de unitatea beneficiara pentru lipsuri calitative se considera nelivrate dacã furnizorul nu asigura remedierea sau înlocuirea lor, în termenul stabilit de comun acord cu beneficiarul. Furnizorul rãspunde de intirzierea astfel produsã pînã la livrare. ART. 34 Recepţia, expediţia şi primirea produselor se fac cu respectarea prevederilor contractuale, în condiţiile prevãzute de dispoziţiile legale în vigoare. Pentru utilaje tehnologice, instalaţii şi alte produse de complexitate tehnica ridicatã, recepţia de cãtre beneficiar este obligatorie. Acesta va putea face recepţia şi pe faze de fabricaţie. Acceptarea de cãtre unitatea beneficiara a produselor ce nu corespund calitãţii prevãzute în contracte sau, dupã caz, în standarde, norme tehnice şi caiete de sarcini atrage şi rãspunderea acesteia pentru paguba adusã avutului obştesc. ART. 35 Unitãţile furnizoare şi beneficiare ale produselor agrozootehnice destinate constituirii fondului centralizat al statului sînt obligate sa asigure recepţia, predarea şi primirea acestora la termenele din graficele de livrare. Unitãţile furnizoare sînt obligate sa predea la cel mai apropiat centru sau baza de contractare şi achizitionare produsele agrozootehnice uşor alterabile, în cazul în care beneficiarul nu s-a prezentat, conform graficelor, pentru recepţie. Predarea se face pe baza recepţiei efectuate de centrul sau baza de contractare şi achizitionare, în prezenta unui delegat al consiliului popular local sau a altui delegat neutru, competent. Centrele sau bazele de contractare şi achizitionare sînt obligate sa receptioneze, sa preia şi sa valorifice aceste produse. Unitatea producãtoare rãspunde pentru pagubele cauzate ca urmare a nepredarii în termen la centrul sau baza de contractare şi achizitionare cea mai apropiatã a produselor, iar unitatea beneficiara contractantã rãspunde pentru pagubele cauzate producãtorului ca urmare a încãlcãrii obligaţiilor prevãzute la alin. 2. ART. 36 Livrarea cu anticipatie a produselor contractate se poate face numai cu acordul pãrţilor, dat prealabil fiecãrei livrãri. În cazul maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor destinate obiectivelor de investiţii, livrarea anticipata se poate face numai cu acordul prealabil al beneficiarului şi antreprenorului care executa montajul, prin care sa se ateste ca achiziţionarea în devans a utilajelor este justificatã economic, fiind asigurate condiţiile pentru montarea şi darea lor în exploatare înainte de termenele stabilite prin documentaţia tehnico-economicã aprobatã, precum şi cu acordul prealabil al bãncii finanţatoare privind asigurarea surselor de finanţare. Livrarea cu intirziere a produselor contractate se poate face numai cu acordul prealabil al beneficiarului, care va putea sa refuze primirea produselor dacã datoritã intirzierii este în imposibilitate de a le mai folosi sau s-ar depãşi nivelul stocurilor normate determinate potrivit legii. În cazurile prevãzute la alin. 2, furnizorul este obligat sa plãteascã beneficiarului penalitãţile şi despãgubirile datorate, potrivit legii. ART. 37 Furnizorul rãspunde pentru produsele livrate pînã la primirea acestora de cãtre beneficiar. Predarea - primirea se fac astfel: a) la furnizor, în cazul în care produsele se ridica de beneficiar; b) la beneficiar, în cazul în care produsele se expediazã de furnizor; produsele se considera primite o data cu preluarea acestora de la unitatea care efectueazã transportul. Pe data primirii produselor se transmit şi dreptul de administrare sau proprietate, dupã caz, precum şi riscurile. Organizaţiile de transport rãspund, în condiţiile legii, fata de expeditor, pentru integritatea produselor, pînã la predarea acestora cãtre destinatar. ART. 38 Penalitãţile pentru încãlcarea obligaţiilor contractuale sînt cele prevãzute în anexa nr. 2. Despãgubirile datorate de furnizor pentru repararea integrala a pagubei vor include şi pagubele suportate de beneficiar ca urmare a penalitatilor şi despãgubirilor pe care acesta le-a plãtit beneficiarilor sãi din cauza neexecutãrii sau executãrii necorespunzãtoare a contractului încheiat cu furnizorul respectiv. În acest caz, termenul de prescripţie curge de la data plãţii penalitatilor şi despãgubirilor în cauza. SECŢIUNEA a 2-a Contractul de furnizare de energie ART. 39 Contractul de furnizare a energiei electrice şi contractul de furnizare a energiei termice au ca obiect livrarea energiei electrice sau termice din reţelele furnizorului, în limitele normelor de consum stabilite potrivit legii, respectiv puterilor şi cantitãţilor de energie aprobate. Pãrţile vor încheia contractul cu respectarea reglementãrilor specifice privind relaţiile dintre furnizorii şi consumatorii de energie, aprobate în condiţiile legii. Preluarea de energie electrica şi de energie termica din reţelele furnizorului fãrã contract sau cu încãlcarea condiţiilor stabilite prin acesta se sancţioneazã potrivit legii. Furnizarea energiei unui subconsumator se poate face pe baza de contract şi numai cu acordul furnizorului. ART. 40 Unitãţile furnizoare de energie electrica şi de energie termica - producãtoare sau revinzatoare - rãspund de asigurarea alimentarii consumatorilor în condiţiile de siguranta şi de calitate prevãzute în contracte, precum şi de instalarea, exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor proprii situate la consumator. De asemenea, unitãţile furnizoare de energie electrica sau de energie termica sînt obligate sa ia mãsuri pentru folosirea raţionalã şi utilizarea cu maxima eficienta a energiei de cãtre toţi consumatorii, în care scop: a) urmãresc încadrarea stricta a consumatorilor în puterile şi cantitãţile de energie aprobate; b) controleazã la consumatori folosirea raţionalã a energiei şi respectarea condiţiilor privind regimurile de consum ale energiei electrice şi termice stabilite potrivit legii; c) limiteazã sau întrerup energia furnizatã consumatorilor în cazul nerespectãrii de cãtre aceştia a prevederilor legale. ART. 41 Unitãţile consumatoare de energie electrica sau de energie termica rãspund de încadrarea stricta în puterile şi în cantitãţile de energie aprobate, precum şi de respectarea riguroasã a regimurilor de consum stabilite. ART. 42 În scopul folosirii rationale şi eficiente a energiei livrate, unitãţile consumatoare de energie electrica sînt obligate sa asigure: a) reducerea puterilor absorbite în orele de virf de sarcina, nivelarea curbei de sarcina, compensarea puterii reactive; b) respectarea întocmai a prescripţiilor tehnice, prevenirea oricãror perturbatii sau efecte negative asupra calitãţii energiei electrice, îndeosebi prin evitarea degradãrii şi a poluarii, peste limitele stabilite, a instalaţiilor electrice; c) corelarea caracteristicilor receptoarelor, schemelor, protectiilor şi automatizarilor electrice din instalaţiile ce le deţin cu cele ale instalaţiilor de alimentare ale furnizorului. ART. 43 Unitãţile consumatoare de energie termica rãspund de luarea mãsurilor necesare pentru respectarea regimurilor de consum stabilite, restituirea agenţilor termici la calitatea şi în cantitãţile prevãzute în contract, recuperarea şi valorificarea resurselor energetice refolosibile rezultate din procesele tehnologice, precum şi utilizarea surselor noi de energie. ART. 44 Unitãţile consumatoare sînt obligate sa disponibilizeze, în condiţiile legii, cantitãţile de energie electrica sau termica devenite disponibile indiferent de cauza. Cu cantitãţile disponibilizate se modifica de drept contractul şi repartiţia. SECŢIUNEA a 3-a Alte contracte ART. 45 Contractele privind activitatea de cercetare ştiinţificã, de proiectare, de executare a lucrãrilor de construcţii-montaj, de prestãri de servicii şi altele se încheie şi se executa cu respectarea prevederilor prezentei legi şi a reglementãrilor specifice domeniilor de activitate respective. CAP. 4 Contractele de comerţ exterior şi de cooperare economicã internationala SECŢIUNEA 1 Încheierea contractelor externe ART. 46 În domeniul activitãţii de comerţ exterior şi cooperãrii economice internaţionale unitãţile socialiste sînt obligate sa asigure, prin contractele pe care le încheie, intensificarea schimburilor externe, creşterea participãrii Republicii Socialiste România la diviziunea internationala a muncii, în concordanta cu cerinţele dezvoltãrii economico-sociale a tarii, cu respectarea stricta a principiilor suveranitãţii şi independentei naţionale, egalitãţii în drepturi şi avantajului reciproc, neamestecului în treburile interne. ART. 47 Activitatea de comerţ exterior şi de cooperare economicã internationala se desfãşoarã pe baza urmãtoarelor categorii de contracte: a) contracte externe cu partenerii strãini; b) contracte economice interne pentru realizarea operaţiunilor de export, import şi cooperare economicã internationala, încheiate de unitãţile economice producãtoare de mãrfuri pentru export sau beneficiare de importuri cu întreprinderile de comerţ exterior. Contractele se încheie în conformitate cu prevederile de plan, ale acordurilor de lungã durata, convenţiilor sau altor înţelegeri internaţionale la care Republica Socialistã România este parte. Centralele, ministerele economice şi Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale rãspund de acoperirea cu contracte externe a planului de export şi de luarea mãsurilor necesare pentru asigurarea eficientei operaţiilor de comerţ exterior ce fac obiectul contractelor. ART. 48 Unitãţile producãtoare de mãrfuri pentru export sau beneficiare de import, împreunã cu întreprinderile de comerţ exterior, vor lua toate mãsurile necesare pentru asigurarea din timp a comenzilor la export şi pentru încheierea contractelor externe, în care scop sînt obligate: a) sa încheie contracte, îndeosebi pe termen lung, care sa dea stabilitate în raporturile economice cu celelalte tari, sa asigure în perspectiva desfacerea pe pieţele externe a produselor româneşti, precum şi necesarul economiei naţionale la unele materii prime, în condiţiile de calitate şi nivel tehnic corespunzãtoare cerinţelor pieţei internaţionale; b) sa stabileascã raporturi contractuale astfel încît la data aprobãrii planului anual de dezvoltare economico-socialã, prevederile acestuia referitoare la producţia pentru export, la acţiunile de cooperare economicã internationala, precum şi la importuri, sa fie fundamentate prin contracte, care sa asigure certitudinea desfacerii producţiei şi a aprovizionarii tehnico-materiale; c) sa asigure transmiterea din timp de oferte tehnico-comerciale, care sa ţinã seama de cerinţele pieţei externe şi de necesitatea valorificãrii superioare şi diversificãrii producţiei pentru export, în condiţii de eficienta economicã ridicatã; d) sa asigure continuitatea în raporturile externe, schimburi echitabile, reciproc avantajoase, promovarea unor forme noi, eficiente de comerţ şi cooperare. ART. 49 Unitãţile producãtoare au obligaţia de a asimila, introduce în fabricaţie şi oferi la export produse care asigura prelucrarea şi valorificarea superioarã a resurselor materiale din ţara, au un nivel tehnic şi calitativ ridicat, valorifica conceptia tehnico-ştiinţificã proprie, sub forma de licenţe, documentaţii tehnice, inginerie tehnologicã şi livrãri complexe. ART. 50 Oferta externa se întocmeşte de cãtre centrale, împreunã cu întreprinderile de comerţ exterior, şi se aproba de ministerul economic şi Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale. În cazul exporturilor de instalaţii complexe oferta se întocmeşte de furnizorul unic, în condiţiile prevãzute de lege, şi se aproba de Consiliul de Miniştri. Prevederile prezentului articol se aplica, în mod corespunzãtor, şi pentru aprobarea condiţiilor de participare a unitãţilor româneşti la licitaţii în strãinãtate. ART. 51 Unitãţile producãtoare de mãrfuri pentru export şi întreprinderile de comerţ exterior au obligaţia sa analizeze toate cererile de export primite, refuzul acestora putindu-se face numai în cazuri temeinic justificate, cu aprobãrile prevãzute de lege. ART. 52 Contractarea mãrfurilor la import se face prin analiza comparativa şi negocierea ofertelor partenerilor strãini sau prin emiterea de comenzi, ţinînd seama de rezultatele prospectarii pieţei externe şi satisfacerea optima a cerinţelor economiei naţionale. ART. 53 Exporturile complexe - instalaţii şi alte obiective executate în strãinãtate - se realizeazã în condiţiile prevãzute prin decret al Consiliului de Stat, printr-un sistem de contracte externe şi interne, încheiate cu întreprinderea parte în contractul extern, furnizorul unic, antreprenorul general, proiectantul şi celelalte unitãţi economice participante la executarea produselor, lucrãrilor şi serviciilor. Furnizorul unic încheie contractele economice interne cu unitãţile care participa la realizarea exportului complex. ART. 54 În funcţie de obiectul operaţiunii comerciale, contractele externe pot fi de vînzare-cumpãrare, de cooperare în producţie, executare de lucrãri, depozit, mandat şi reprezentare comercialã, transport şi expeditii internaţionale, transfer de tehnologie, turism şi altele, practicate în relaţiile comerciale internaţionale. La încheierea contractelor de export de mãrfuri, export de utilaje şi de exporturi complexe se va asigura ca, dupã caz, în funcţie de specificul obiectului contractului sau al operaţiunii de comerţ exterior, precum şi de condiţiile de piata sau conjuncturale existente, contractele respective sa conţinã clauzele din anexele nr. 6-8. Clauzele din contractele externe privind condiţiile de încãrcare şi descãrcare a mãrfurilor vor fi convenite de întreprinderile de comerţ exterior numai cu acordul unitãţii de transport româneşti. Pentru facilitarea încheierii şi executãrii contractelor externe pot fi folosite condiţii generale, contracte tip, contracte cadru şi alte forme de unificare a practicilor comerciale pe piata internationala. ART. 55 Contractele externe se semneazã de directorul întreprinderii de comerţ exterior sau, dupã caz, al unitãţii autorizate sa efectueze operaţii comerciale pe pieţe externe, dupã avizarea lor de cãtre oficiul juridic şi exercitarea controlului preventiv. Contractele de export pentru livrãri de produse se semneazã numai dupã avizarea lor prealabilã de cãtre directorul unitãţii care urmeazã sa execute produsele. Dupã încheierea contractului, directorul unitãţii producãtoare este obligat sa-l supunã dezbaterii biroului executiv al consiliului oamenilor muncii şi sa-l punã în discuţia secţiilor de producţie, în vederea luãrii tuturor mãsurilor necesare pentru executarea întocmai a obligaţiilor asumate. Prevederile alin. 2 se aplica, dacã e cazul, şi unitãţilor care îndeplinesc funcţiile de proiectant general, antreprenor general sau sînt deţinãtoare de tehnologie. Potrivit legii, contractele externe se semneazã şi de directorul general al centralei. În cazul în care contractul extern s-a încheiat în considerarea producţiei unei anumite unitãţi, schimbarea acesteia nu se poate face decît cu acordul beneficiarului extern. ART. 56 Contractele externe, precum şi modificarea acestora, se constata în forma scrisã, cu respectarea condiţiilor pentru validitatea convenţiilor şi se înregistreazã la Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale, Ministerul Finanţelor şi la Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România. Contractele ce au ca obiect instalaţii şi obiective complexe, produse de tehnicitate ridicatã şi alte mãrfuri stabilite de Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale intra în vigoare numai dupã obţinerea autorizaţiilor şi aprobãrilor necesare, potrivit legii, în termen de maximum 30 de zile, precum şi îndeplinirea celorlalte condiţii prevãzute în acest scop prin contract. SECŢIUNEA a 2-a Contractele interne pentru realizarea operaţiunilor de comerţ exterior ART. 57 Raporturile dintre unitãţile producãtoare şi întreprinderile de comerţ exterior, pentru desfãşurarea operaţiunilor de comerţ exterior, se stabilesc, în condiţiile legii, prin contracte economice de comision, contracte economice de vînzare-cumpãrare, executãri de lucrãri sau prestãri de servicii şi altele. ART. 58 La încheierea contractului economic de comision pãrţile sînt obligate sa stabileascã: a) operaţiunile comerciale care urmeazã a se efectua în nume propriu de cãtre întreprinderea de comerţ exterior, pe seama unitãţii economice care a împuternicit-o; b) condiţiile de negociere a operaţiunilor de comerţ exterior şi documentaţiile tehnico-economice necesare îndeplinirii împuternicirii acordate; c) alte elemente pentru concretizarea desfãşurãrii relaţiilor dintre pãrţi. ART. 59 Încheierea sau modificarea contractului extern, ca şi a oricãrui alt act, în condiţii diferite de cele oferite de cãtre unitatea producãtoare, îi sînt opozabile acesteia numai dacã au fost efectuate cu acordul sau prealabil sau în mãsura în care le-a confirmat. ART. 60 Contractele economice de vînzare-cumpãrare, executare de lucrãri sau prestare de servicii şi altele se încheie pe baza contractelor externe, în termen de 10 zile de la data primirii comenzilor emise de cãtre întreprinderile de comerţ exterior. În condiţiile legii, aceste contracte pot fi încheiate şi înainte de contractele externe. Contractele vor cuprinde obligaţii în stricta corelare cu contractele externe corespunzãtoare. ART. 61 Contractelor economice interne pentru realizarea operaţiunilor de comerţ exterior le sînt aplicabile, în raport cu specificul activitãţii de comerţ exterior, prevederile capitolelor II şi III din prezenta lege. În cazurile prevãzute la art. 55 alin. 2 şi 4 contractele economice interne pentru export se semneazã şi de cãtre directorii centralelor în ceea ce priveşte asigurarea bazei materiale şi a celorlalte condiţii necesare realizãrii contractului extern. SECŢIUNEA a 3-a Executarea contractelor de comerţ exterior şi cooperare economicã internationala ART. 62 Unitatea producãtoare rãspunde de executarea obligaţiilor stabilite pe seama sa prin actele încheiate de cãtre întreprinderea de comerţ exterior, în limitele împuternicirii acordate. Ministerele, centralele industriale şi întreprinderile producãtoare vor asigura la fiecare unitate de producţie programarea şi lansarea din timp a producţiei, îndeosebi a celei destinate exportului. Întreprinderile de comerţ exterior sînt obligate sa transmitã unitãţilor producãtoare comenzile şi, dupã caz, specificaţiile necesare executãrii contractelor externe, în termen de 5 zile de la înregistrare. Unitãţile producãtoare sînt obligate sa livreze produsele destinate exportului în termen de cel mult 10 zile de la executarea acestora. ART. 63 Unitãţile socialiste rãspund de livrarea la termen a mãrfurilor destinate exportului, cu respectarea condiţiilor de calitate şi a performantelor tehnice ale acestora, de asigurarea controlului exigent al calitãţii produselor provenite din import, precum şi de îndeplinirea tuturor obligaţiilor pe care şi le-au asumat prin contractele încheiate. Obligaţiile de livrare a produselor destinate exportului, prevãzute în contractele economice, rãmîn în vigoare pe toatã durata de valabilitate a angajamentelor stabilite în raporturile cu partenerii strãini şi în condiţiile prevãzute în contractele încheiate cu aceştia. Unitãţile de comerţ exterior sînt obligate sa asigure încasarea integrala şi la timp a preţului mãrfurilor exportate sau, dupã caz, primirea mãrfurilor în contrapartida, precum şi realizarea tuturor celorlalte drepturi ce li se cuvin potrivit contractului. ART. 64 La operaţiunile realizate pe baza contractului de comision dreptul asupra mãrfii şi riscurile corespunzãtoare se transmit direct, în condiţiile contractului extern, de la unitatea producãtoare pentru export la partenerul strãin sau de la acesta la unitatea beneficiara de import, în funcţie de natura operatiei de comerţ exterior. Întreprinderile de comerţ exterior şi organele financiare bancare rãspund de plata mãrfurilor destinate exportului, cu respectarea întocmai a termenelor şi condiţiilor prevãzute de lege. Beneficiarii de importuri vor plati întreprinderii de comerţ exterior contravaloarea mãrfurilor importate, dupã vamuire. ART. 65 Pentru asigurarea executãrii contractelor de export şi de cooperare economicã internationala, întreprinderile de comerţ exterior împreunã cu unitãţile producãtoare vor stabili programe pentru fiecare contract, care vor cuprinde mãsuri privind realizarea produselor, organizarea cooperãrii între întreprinderi, a service-ului şi asistenţei tehnice. ART. 66 Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale şi întreprinderile de comerţ exterior vor urmãri la uzine şi fabrici, modul cum se introduc în fabricaţie şi se realizeazã mãrfurile contractate la export, precum şi în cadrul acţiunilor de cooperare economicã internationala, vor determina luarea de mãsuri operative pentru respectarea obligaţiilor contractuale şi nu vor admite livrarea cãtre partenerii strãini a produselor care nu corespund condiţiilor contractuale. Pentru produsele destinate exportului, inclusiv în cadrul acţiunilor de cooperare, în special maşini, utilaje, instalaţii, la care asigurarea calitãţii produselor, a performantelor tehnice şi comportarea în exploatare sînt hotaritoare în promovarea exporturilor, întreprinderile de comerţ exterior vor efectua controlul calitãţii prin organe specializate de control, pe baza de contract. ART. 67 Consiliul Central de Control Muncitoresc al Activitãţii Economice şi Sociale şi Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calitãţii Produselor rãspund de organizarea şi efectuarea unui control riguros al mãrfurilor de export atît în procesul de fabricaţie, cît şi la expedierea acestora, conform prevederilor contractuale. Organele de control tehnic al calitãţii din unitãţi şi cele ale Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calitãţii Produselor vor controla pe fluxuri de fabricaţie modul cum se respecta procesele tehnologice, pentru a evita producerea de mãrfuri necorespunzãtoare calitativ fata de prevederile din contracte. SECŢIUNEA a 4-a Rãspunderea contractualã ART. 68 Rãspunderea patrimonialã a pãrţilor pentru neexecutarea sau executarea necorespunzãtoare a obligaţiilor asumate prin contractul extern se stabileşte prin clauzele acestuia. Întreprinderile de comerţ exterior vor urmãri realizarea despãgubirilor ce li se cuvin pentru încãlcarea obligaţiilor contractuale de cãtre partenerul strãin. Fata de partenerul strãin, rãspunderea legatã de încheierea şi executarea contractului aparţine exclusiv întreprinderii de comerţ exterior. ART. 69 Unitãţile producãtoare rãspund pentru toate pagubele sau cheltuielile suportate de întreprinderile de comerţ exterior ca urmare a unor pretenţii formulate de partenerii strãini şi care sînt determinate de încãlcarea obligaţiilor asumate de aceste unitãţi prin contract. Despãgubirile stabilite potrivit alin. 1 se datoreazã numai în mãsura în care nu sînt acoperite de penalitãţi. ART. 70 Penalitãţile pentru neexecutarea sau executarea necorespunzãtoare a obligaţiilor dn contractele interne de comerţ exterior sînt prevãzute în anexa nr. 9. SECŢIUNEA a 5-a Dispoziţii comune ART. 71 Prevederile prezentului capitol sînt aplicabile, în mod corespunzãtor, şi contractelor externe sau interne de comerţ exterior şi cooperare economicã internationala ce au ca obiect executãri de lucrãri sau prestãri de servicii. CAP. 5 Urmãrirea încheierii şi executãrii contractelor economice ART. 72 Unitãţile socialiste sînt obligate sa ţinã evidenta încheierii şi executãrii contractelor economice, potrivit normelor metodologice stabilite de ministere, alte organe centrale şi locale, cu avizul Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe şi Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale, dupã caz. Ministerele economice, celelalte organe centrale sau locale şi centralele vor urmãri permanent modul în care se încheie, se executa şi se tine evidenta contractelor economice de cãtre unitãţile socialiste din subordine şi vor lua, de îndatã, mãsurile care se impun pentru înlãturarea neajunsurilor constatate şi angajarea rãspunderii persoanelor vinovate de încãlcarea disciplinei contractuale. ART. 73 Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe şi Ministerul Finanţelor vor controla la ministere, celelalte organe centrale şi locale, centrale şi întreprinderi, activitatea de încheiere şi executare a contractelor economice. Pe baza constatãrilor proprii şi a informarilor date de ministere şi celelalte organe centrale, organele menţionate la alin. 1 vor raporta lunar Consiliului de Miniştri, împreunã cu Direcţia Centrala de Statistica, stadiul contractãrii şi executãrii contractelor economice, precum şi mãsurile luate pentru înlãturarea deficienţelor constatate. ART. 74 Ministerul Justiţiei va tine evidenta tuturor litigiilor dintre unitãţile socialiste cu care sînt sesizate instanţele judecãtoreşti, precum şi a celor în care una din pãrţi este o unitate româneascã, aflate în curs de soluţionare la organele de arbitraj sau alte organe de jurisdicţie din ţara ori din strãinãtate. Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale va comunica Ministerului Justiţiei fiecare litigiu de comerţ exterior. Ministerul Justiţiei are obligaţia de a raporta trimestrial Consiliului de Miniştri asupra deficienţelor constatate şi a altor aspecte rezultate cu prilejul soluţionãrii litigiilor prevãzute la alineatele precedente. În ceea ce priveşte litigiile de comerţ exterior raportarea se va face împreunã cu Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale. La nivelul fiecãrui judeţ, evidenta litigiilor se asigura de tribunalul judeţean. Obligaţia raportarii trimestriale revine şi ministerelor, celorlalte organe centrale şi locale, pentru litigiile din competenta lor de soluţionare. Soluţionarea acestor litigii se face cu respectarea normelor metodologice stabilite de organul respectiv, cu acordul Ministerului Justiţiei. ART. 75 Consiliul de Miniştri va analiza lunar modul de încheiere şi stadiul executãrii contractelor economice şi ale celor de comerţ exterior, raportind despre aceasta potrivit legii. CAP. 6 Atribuţiile şi rãspunderile personalului muncitor ART. 76 Oamenii muncii, în calitate de proprietari, producãtori şi beneficiari, rãspund, potrivit sarcinilor ce le îndeplinesc, de respectarea disciplinei de plan şi contractuale în unitãţile din care fac parte, în care scop le revin, în principal, urmãtoarele atribuţii: a) sa fundamenteze tehnico-economic comenzile şi sa le emita în termenele prevãzute de lege; b) sa ia mãsuri pentru încheierea contractelor în condiţiile şi la termenele stabilite de lege, cu respectarea sarcinilor de plan; c) sa întocmeascã toate lucrãrile legate de contractarea, înregistrarea contractelor şi evidenta acestora, sa elaboreze proiectul de contract cu respectarea stricta a dispoziţiilor legale şi cu un conţinut corespunzãtor, care sa asigure executarea obligaţiilor; d) sa aducã la îndeplinire sarcinile ce le revin cu privire la realizarea produselor contractate, asigurarea calitãţii acestora, respectarea termenelor de livrare, a condiţiilor de ambalare, efectuarea recepţiei, realizarea integrala a obligaţiilor asumate de unitate prin contract. ART. 77 Membrii biroului executiv al consiliului oamenilor muncii rãspund de stabilirea mãsurilor necesare pentru încheierea la timp a contractelor interne şi externe, precum şi pentru livrarea produselor, executarea lucrãrilor şi prestarea serviciilor la termenele şi cu respectarea celorlalte clauze prevãzute în contracte. Rãspunderea membrilor biroului executiv nu exclude pe aceea a directorului şi contabilului şef în angajarea cheltuielilor materiale şi bãneşti. ART. 78 Personalul care rãspunde de disciplina contractualã are obligaţia sa asigure ca livrarea de produse, executarea de lucrãri sau prestarea de servicii între unitãţile socialiste sa se facã numai pe baza de contract. Încãlcarea acestei obligaţii atrage virarea sumei reprezentind preţul la bugetul statului, precum şi rãspunderea directa a persoanei vinovate pentru paguba astfel adusã unitãţii. ART. 79 Încãlcarea disciplinei contractuale atrage rãspunderea materialã, civilã, disciplinarã, contravenţionalã şi penalã, dupã caz, a persoanei vinovate. ART. 80 Pagubele cauzate unitãţilor socialiste prin plata de penalitãţi şi despãgubiri ca urmare a încãlcãrii obligaţiilor asumate prin contracte se recupereazã, în condiţiile legii, de la persoanele vinovate. Conducerile unitãţilor rãspund nemijlocit de luarea mãsurilor necesare în vederea stabilirii persoanelor vinovate, angajãrii rãspunderii acestora şi recuperãrii operative a pagubelor. ART. 81 Pagubele rezultate din încãlcarea obligaţiilor contractuale care, potrivit legii, nu sînt imputabile unor persoane, se suporta astfel: a) 60 la suta din influentele negative, rezultate din penalitãţi şi din despãgubirile plãtite, se recupereazã din fondul de participare a oamenilor muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împãrţirea beneficiilor, determinat pe baza cotelor stabilite potrivit legii. Consiliile oamenilor muncii din întreprinderi şi centrale vor stabili, pe fiecare colectiv de oameni ai muncii, suma cu care se reduce fondul de participare la beneficii în raport cu rãspunderea ce îi revine pentru încãlcarea obligaţiei contractuale care a avut drept consecinta plata de penalitãţi şi despãgubiri; b) diferenţa de 40 la suta din influentele negative, rezultate din penalitãţile şi din despãgubirile plãtite, se retine din beneficiul total al întreprinderii sau centralei, dupã caz, înainte de determinarea beneficiului de repartizat potrivit legii. ART. 82 Încãlcarea disciplinei contractuale atrage, potrivit legii, rãspunderea disciplinarã a persoanei vinovate. În funcţie de gravitatea faptei, de împrejurãrile în care aceasta a fost sãvîrşitã şi de gradul de vinovãţie, impotriva persoanei vinovate se poate lua mãsura desfacerii contractului de munca, retrogradarii în funcţie sau în categorie, reducerii retributiei şi a indemnizaţiei de conducere, precum şi alte sancţiuni disciplinare prevãzute de lege. ART. 83 În afarã sancţiunii disciplinare, încãlcarea disciplinei contractuale atrage şi rãspunderea contravenţionalã a persoanei vinovate. Sînt contravenţii urmãtoarele fapte, dacã nu au fost sãvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, sa constituie infracţiuni şi se sancţioneazã dupã cum urmeazã: I. Cu amenda de la 6.000 la 15.000 lei: a) lansarea în fabricaţie de produse care nu au asigurata desfacerea prin contracte; b) aprovizionarea cu materiale şi produse pentru realizarea unei producţii fãrã desfacere asigurata sau aprovizionarea în devans a utilajelor de cãtre beneficiar cu încãlcarea legii; c) refuzul nejustificat de a încheia contracte economice sau refuzul adaptãrii acestora potrivit prevederilor legale; d) acceptarea livrãrii la export a unor produse de calitate necorespunzãtoare de cãtre organele de control ale Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calitãţii Produselor; e) neprezentarea la recepţia produselor agrozootehnice sau refuzul primirii acestora, cu încãlcarea prevederilor art. 35 alin. 2. II. Cu amenda de la 2.000 la 6.000 lei: a) neluarea mãsurilor de organizare a încheierii contractelor economice; b) neluarea mãsurilor de urmãrire a executãrii contractelor de cãtre organele în subordinea cãrora se afla pãrţile contractante; c) nerespectarea termenelor şi modalitãţilor de contractare şi de soluţionare a eventualelor obiecţiuni sau neintelegeri, stabilite potrivit art. 8; d) neprecizarea distinctã în specificaţii, repartiţii, contracte şi în celelalte documente privind contractarea, executarea şi livrarea materiilor prime şi materialelor, a cantitãţilor destinate producţiei pentru export; e) neînregistrarea în termen a contractelor. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de personalul anume împuternicit de cãtre conducãtorii ministerelor sau celorlalte organe centrale, de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti şi de directorii generali ai centralelor, pentru contravenţiile sãvîrşite în unitãţile subordonate, precum şi de cãtre conducãtorii Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe, Ministerului Finanţelor sau Ministerului de Interne, dupã caz, pentru contravenţiile sãvîrşite în oricare unitate sau organ, indiferent de subordonare. Agentul constatator are obligaţia de a sesiza şi conducerea unitãţii la care este incadrata persoana vinovata, în vederea aplicãrii sancţiunii disciplinare. Impotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se poate face plîngere, care se depune la organul din care face parte agentul constatator, împreunã cu copia procesului-verbal de constatare a contravenţiei, în termen de 15 zile de la data comunicãrii acestuia. Dispoziţiile prezentului articol se intregesc cu prevederile din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor. ART. 84 Constituie infracţiune urmãtoarele fapte, sãvîrşite în condiţiile art. 248 sau art. 249 din Codul penal, dacã au produs o perturbare deosebit de grava activitãţii unei organizaţii socialiste ori o paguba importanta economiei naţionale: a) lansarea în fabricaţie a unor produse care nu au asigurata desfacerea prin contracte interne sau externe; b) efectuarea aprovizionarii pentru producţie cu încãlcarea legii; c) neexecutarea sau executarea necorespunzãtoare a contractelor; d) contractarea fãrã repartiţie a produselor pentru care sînt aprobate balante materiale; e) neluarea mãsurilor de executare a contractelor economice de cãtre personalul din cadrul organelor în subordinea cãrora se afla pãrţile contractante; f) neprezentarea la recepţia produselor agrozootehnice sau refuzul primirii acestora, cu încãlcarea prevederilor art. 35 alin. 2. Sãvîrşirea faptelor prevãzute în alin. 1 se pedepseşte potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. 2 sau, dupã caz, ale art. 249 alin. 2 din Codul penal. CAP. 7 Dispoziţii finale ART. 85 Dispoziţiile prezentei legi se completeazã cu prevederile Codului civil în mãsura în care acestea nu sînt potrivnice legii de fata sau naturii raporturilor dintre unitãţile socialiste. ART. 86 În termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi, Consiliul de Miniştri va asigura aducerea la îndeplinire a obligaţiilor ce îi revin potrivit art. 8 şi 10. De asemenea, în acelaşi termen, Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe şi Ministerul Finanţelor vor stabili metodologia de înregistrare a contractelor economice. Pentru contractele externe, metodologia de înregistrare se stabileşte, înãuntrul aceluiaşi termen, de Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale împreunã cu Ministerul Finanţelor. Înregistrarea şi urmãrirea executãrii contractelor cu caracter de secret de stat şi a celor în care una din pãrţi este o unitate a forţelor armate se fac în condiţiile stabilite de organul central ierarhic superior al unitãţii producãtoare, executante de lucrãri sau prestatoare de servicii, cu acordul Comitetului de Stat al Planificarii şi Ministerului Finanţelor, precum şi, dupã caz, al Ministerului Apãrãrii Naţionale, Ministerului de Interne sau al Comitetului Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie. ART. 87 Dispoziţiile prezentei legi se aplica în mod corespunzãtor şi organizaţiilor cooperatiste şi obşteşti. De asemenea, prevederile referitoare la contractul economic se aplica şi acţiunilor de cooperare dintre unitãţile de stat şi cooperatiste. ART. 88 Activitatea de aprovizionare şi producţie desfasurata de cãtre unitãţile speciale de învãţãmînt, ocrotire şi asistenta socialã este exceptatã de la prevederile prezentei legi. ART. 89 Anexele 1 - 9 fac parte integrantã din prezenta lege. ART. 90 Prezenta lege intra în vigoare dupã 30 de zile de la publicarea în Buletinul Oficial. Pe aceeaşi data se abroga <>Legea contractelor economice, nr. 71/1969 , cu modificãrile ulterioare, Decretul Consiliului de Stat nr. 142/1970 privind stabilirea maximului amenzii pentru contravenţiile la normele privind disciplina contractualã, precum şi orice alte dispoziţii contrare. ANEXA 1 NOMENCLATORUL
contractelor economice care se înregistreazã şi la Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe, Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor 1. La Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe se înregistreazã contracte economice încheiate între unitãţile socialiste furnizoare şi beneficiare pentru urmãtoarele materii prime şi materiale de baza, cu rol hotaritor în îndeplinirea sarcinilor fizice de plan şi îndeosebi a exportului: Produsul Furnizorul Beneficiarul
- benzi de transport - întreprinderile - întreprinderile producãtoare
din cauciuc producãtoare de de utilaj minier
benzi din cauciuc - întreprinderile miniere
2. La Comitetul de Stat al Planificarii se înregistreazã: a) contractul încheiat de beneficiar cu antreprenorul general pentru obiectivele de investiţii a cãror nota de comanda se aproba prin decret prezidential; b) contractele de livrare de utilaje, maşini, echipamente, instalaţii şi linii tehnologice, nou nominalizate în planul pentru asimilare. 3. Contractele prevãzute la pct. 1 şi 2 se înregistreazã şi la Ministerul Finanţelor. NOTA: Nomenclatorul contractelor economice care se înregistreazã la Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe şi la Comitetul de Stat al Planificarii se va actualiza anual, o data cu aprobarea planului naţional unic de dezvoltare economico-socialã. ANEXA 2 PENALITĂŢI PENTRU NEEXECUTAREA SAU EXECUTAREA NECORESPUNZĂTOARE A CONTRACTELOR ECONOMICE Penalitãţile pentru neexecutarea sau executarea necorespunzãtoare a obligaţiilor asumate prin contractele economice sînt urmãtoarele: 1. pentru fiecare zi de intirziere a executãrii obligaţiei, pe durata corespunzãtoare îndeplinirii sarcinii din planul anual, 0,1 % în primele 10 zile, 0,2 % în urmãtoarele 20 de zile şi 0,3 % în perioada ce depãşeşte 30 de zile, pînã la data executãrii în natura a prestaţiei, renunţãrii de cãtre beneficiar la aceasta potrivit legii sau imposibilitãţii executãrii obligaţiei din cauza de forta majorã, dacã intirzierea este cu privire la: a) predarea sau, dupã caz, ridicarea produselor, preluarea lucrãrilor ori prestarea serviciilor; b) prezentarea la termenele stabilite în contract a specificatiilor ori a detaliilor necesare executãrii contractului, precum şi, în cazul utilajelor tehnologice şi instalaţiilor complexe, predarea la termenele convenite a documentaţiei tehnice pentru întregul obiectiv sau pe ansamble şi subansamble ce se executa independent; c) punerea la dispoziţie a ambalajelor de cãtre beneficiar cînd, potrivit contractului, îi revine aceasta obligaţie, sau restituirea în termen a ambalajelor, paletelor, containerelor, accesoriilor de paletizare - pachetizare şi altor mijloace asemãnãtoare. Penalitatea se calculeazã, în cazul prevãzut la lit. a), la preţul produsului, lucrãrii sau prestaţiei întîrziate, în cazul prevãzut de lit. b), la preţul produsului, lucrãrii sau prestaţiei ce nu a putut fi executatã, iar în cazul prevãzut la lit. c), la preţul prestaţiei nerealizate datoritã ambalajelor ce nu au fost puse la dispoziţie sau la preţul ambalajelor, paletelor, containerelor, accesoriilor de paletizare - pachetizare şi altor mijloace asemãnãtoare, în cazul nerestituirii; 2. Pentru nerespectarea modalitatii de efectuare a recepţiei sau autoreceptiei, 2 % din preţul produsului, lucrãrii sau prestaţiei ce trebuiau recepţionate, dacã nu se aplica penalitãţile pentru intirzierea executãrii obligaţiei potrivit pct. 1 lit. a); 3. pentru neexecutarea în natura a obligaţiei asumate prin contract, la data expirãrii duratei corespunzãtoare îndeplinirii sarcinii de plan anual, 8 % din preţul produsului, lucrãrii sau prestaţiei neexecutate; 4. pentru încãlcarea obligaţiilor privitoare la: a) marcare, stantare, etichetare sau trimiterea actelor de livrare ce trebuie sa însoţeascã documentele de transport, 1 % din preţul fiecãrui lor astfel livrat; b) trimiterea certificatelor de calitate, a buletinelor de analiza, a instrucţiunilor de folosire sau cãrţii tehnice a produsului şi a certificatelor de garanţie, 2 % din preţul fiecãrui lot astfel livrat; 5. pentru fiecare zi de intirziere a plãţii preţului, de la data cînd acesta este datorat pînã la efectuarea plãţii, 0,1 % în primele 10 zile, 0,2 % în urmãtoarele 20 de zile şi 0,3 % în perioada ce depãşeşte 30 de zile, din suma de trebuia achitatã; aceasta prevedere se aplica şi în cazul intirzierii restituirii garanţiei pentru ambalajele returnate de beneficiar furnizorului; 6. pentru fiecare zi de refuz nejustificat al plãţii preţului sau de nerestituire a unei sume încasate, fãrã indreptatire, de la data refuzului pînã la data plãţii, respectiv de la data încasãrii sumei nedatorate pînã la restituirea acesteia, 0,3 % din valoarea preţului neachitat sau a sumei nerestituite, dupã caz. Pãrţile vor putea stabili prin contracte penalitãţi mai mari decît cele prevãzute în prezenta anexa, precum şi aplicarea de penalitãţi pentru încãlcarea altor obligaţii decît cele prevãzute la pct. 1 - 6, ţinînd seama de specificul relaţiilor economice pentru care au încheiat contractul. ANEXA 3 PRINCIPALELE CLAUZE ALE CONTRACTULUI PRIVIND FURNIZAREA DE PRODUSE Contractul de furnizare de produse trebuie sa cuprindã urmãtoarele clauze principale: a) pãrţile contractante, prin precizarea denumirii complete a sediului, organelor ierarhice superioare ale pãrţilor, numelui şi prenumelui persoanelor care semneazã, potrivit legii, contractul; b) obiectul contractului, determinat prin denumirea completa a produselor şi indicarea caracteristicilor tehnico-functionale ale acestora; c) cantitatea, sortimentele, tipurile şi dimensiunile produselor contractate, precum şi condiţiile de calitate şi adaptarile şi îmbunãtãţirile constructive şi tehnologice care trebuie aduse acestora; d) termenele calendaristice de livrare, precum şi eşalonarea cantitativã corespunzãtoare, pe ani, trimestre, luni, decade, saptamini sau zile, dupã caz; e) preţurile sau tarifele în vigoare la data încheierii contractului, aprobate de organele în drept; preţurile şi tarifele se vor putea stabili, în condiţiile legii, şi la o data ulterioara încheierii contractului, urmînd ca prima livrare sa se facã pe baza preţului aprobat; f) modalitãţile şi condiţiile de plata; g) modalitãţile şi condiţiile de livrare, ambalare, marcare, etichetare şi expediţie; h) modalitãţile de recepţie şi autoreceptie cu indicarea metodelor de determinare a cantitãţii şi de constatare a calitãţii produselor contractate; i) modalitãţile de efectuare a probelor tehnologice, formele de asistenta tehnica şi regimul de garanţii; j) relaţiile de transport optimizate stabilite, potrivit legii, pe baza calculelor prealabile de optimizare, asigurind reducerea distantelor de transport, eliminarea transporturilor inutile, încadrarea în zonele de desfacere - aprovizionare aprobate; pentru produsele de balanţa coordonatorii rãspund de optimizarea transporturilor la emiterea repartitiilor; k) rãspunderile contractuale ale pãrţilor; l) condiţii restrictive de livrare a materiilor prime, materialelor şi produselor noi în funcţie de gradul de realizare a sarcinilor de predare a materialelor refolosibile; m) orice alte clauze necesare executãrii întocmai a obligaţiilor asumate prin contract. ANEXA 4 NORMATIV
privind termenele de predare de cãtre beneficiari, înaintea anului de plan în care se solicita livrarea, a comenzilor şi documentaţiilor tehnice de comanda, pentru maşinile şi utilajele cu perioade mai indelungate de pregãtire tehnica şi organizatoricã ------------------------------------------------------------------------------
NOTA: 1. La utilaje complexe, prin termen de livrare se înţelege anul de plan în care este prevãzutã terminarea livrãrii. 2. Termenele din paranteza se aplica numai atunci cînd pentru realizarea produselor sînt necesare importuri. ANEXA 5 PRINCIPALELE CLAUZE ALE CONTRACTELOR PRIVIND LIVRĂRILE COMPLEXE REALIZATE PRIN COOPERARE I. Contractele dintre furnizorul general, respectiv furnizorul principal, şi beneficiar vor cuprinde, pe lîngã clauzele generale privind contractul de furnizare, şi urmãtoarele clauze specifice: a) livrarea utilajelor, subansamblelor şi echipamentelor la termenele prevãzute în graficul de eşalonare a investiţiei şi în condiţiile stabilite în documentaţiile aprobate; b) calitatea furniturilor şi funcţionarea utilajelor, echipamentelor, instalaţiilor şi liniilor tehnologice la parametrii aprobaţi; c) condiţiile de acordare a asistenţei tehnice la montaj, la efectuarea probelor tehnologice şi la punerea în funcţiune a capacitãţilor; d) livrarea pieselor de prima dotare şi a documentaţiilor pentru executarea pieselor de schimb, în condiţiile stabilite potrivit legii; e) şcolarizarea şi instruirea personalului de exploatare a echipamentelor, instalaţiilor şi liniilor tehnologice livrate; f) orice alte clauze necesare îndeplinirii în întregime a obiectului livrãrii complexe sub rãspunderea nemijlocitã a furnizorului general sau principal, dupã caz. II. Contractul de cooperare între furnizorul general sau furnizorul principal şi unitãţile specializate trebuie sa fie în concordanta cu clauzele contractului încheiat cu beneficiarul final şi sa corespundã prevederilor din programele de cooperare aprobate, în care scop vor cuprinde clauze care sa asigure; a) ritmicitatea livrãrilor de pãrţi componente, piese, ansamble şi subansamble, în concordanta cu termenele stabilite pentru executarea livrãrii complexe; b) calitatea produselor livrate în cooperare, cu respectarea întocmai a documentaţiilor tehnico-constructive ale obiectului livrãrii complexe; c) asistenta tehnica şi, dupã caz, prestarea de servicii specializate; d) stabilirea, în condiţiile prevãzute de lege, a regimului de garanţii pentru toţi furnizorii care coopereazã; e) încadrarea costurilor de producţie ale furnizorilor în prevederile bugetelor de venituri şi cheltuieli la toate unitãţile care coopereazã. ANEXA 6 PRINCIPALELE CLAUZE ALE CONTRACTULUI DE EXPORT DE MĂRFURI GENERALE Contractul extern trebuie sa cuprindã, în funcţie de specificul mãrfii şi condiţiile de piata, urmãtoarele clauze principale: a) pãrţile contractante, prin precizarea denumirii exacte, sediului, adresei complete, statutului juridic al firmei cumparatoare, precum şi a numelui şi calitãţii reprezentanţilor abilitaţi sa semneze contractul; b) obiectul contractului care va cuprinde denumirea completa a mãrfii, cu indicarea elementelor necesare pentru determinarea preciza a produsului; c) cantitatea şi calitatea, cu indicarea unitãţii de mãsura, a locului, momentului şi modului de determinare a acestora, a documentului care atesta cantitatea şi calitatea, precum şi a condiţiilor de ambalare şi marcare; d) termenele de livrare, cu precizarea termenului final de livrare sau a datei livrãrii, dupã caz, a eşalonãrii livrãrilor, a condiţiilor în care pot fi modificate termenele de livrare stabilite şi a documentelor care atesta data livrãrii; e) preţul şi valoarea totalã, stabilirea preţului unitar corelat cu condiţia de livrare; f) condiţiile de plata, prin acreditiv şi alte modalitãţi uzuale, precizarea modului de garantare a plãţii, a momentului şi locului în care se face încasarea preţului, a raspunderilor şi sancţiunilor în sarcina cumpãrãtorului pentru nerespectarea obligaţiilor de plata la scadenta sau livrare, dupã caz, precum şi al documentelor necesare efectuãrii plãţii; g) condiţia de livrare, precum şi determinarea momentului cînd se transfera riscurile asupra mãrfii de la vinzator la cumpãrãtor, a obligaţiei cumpãrãtorului de a prelua marfa şi a condiţiilor de expediţie, încãrcare-descãrcare şi transport; h) reclamaţii, cu stabilirea condiţiilor şi termenelor limita în care se pot face reclamaţii de cãtre cumpãrãtor; j) clauze de exonerare de rãspundere a vinzatorului, prin definirea forţei majore, a modului de constatare şi notificare şi a altor cauze de exonerare; j) modul de soluţionare a litigiilor, determinarea neintelegerilor supuse arbitrajului; k) obligaţia cumpãrãtorului de a prelua şi plati preţul mãrfii, cît şi celelalte obligaţii ale pãrţilor care decurg din natura contractului, specificul mãrfii şi reglementãrile aplicabile contractului, care sa asigure eficienta operaţiunii de export. ANEXA 7 PRINCIPALELE CLAUZE ALE CONTRACTULUI DE EXPORT DE UTILAJE Contractul de export de utilaje trebuie sa cuprindã, în afarã clauzelor privind contractul de export de mãrfuri generale, şi urmãtoarele clauze specifice: a) descrierea utilajului, a principalilor parametri tehnico-funcţionali ai acestuia, indicarea standardului sau documentaţiei tehnice pe baza cãreia a fost executat utilajul; b) precizarea cãrţii tehnice sau, dupã caz, a altor documentaţii tehnice aferente utilajului, necesare pentru montaj, exploatare, întreţinere şi reparaţia acestuia; c) preţul, ţinînd seama, dupã caz, şi de costul pentru asistenta tehnica la montaj, service-ul în perioada de garanţie, setul de scule şi piese de schimb de prima dotare, şcolarizarea personalului de exploatare şi altele; d) modalitãţile de plata, de natura sa asigure preluarea utilajului, pe baza de avans, plata esalonata pe mãsura execuţiei utilajului şi altele asemenea; e) obligaţia cumpãrãtorului de a prelua utilajul la termen şi rãspunderile ce îi revin pentru montajul, exploatarea, întreţinerea şi reparaţia acestuia în perioada de garanţie, cu respectarea întocmai a documentaţiei vinzatorului; f) precizarea mijlocului de transport adecvat, îndeosebi în cazul utilajelor agabaritice; g) condiţiile specifice de plata pentru livrarea esalonata pe loturi sau pentru livrãri în avans; h) limitele garanţiilor oferite de vinzator, precum şi condiţiile şi termenele în care cumpãrãtorul poate formula cereri în cadrul garanţiei convenite; i) modul de suportare a pagubelor cauzate vinzatorului datoritã rezilierii contractului de cãtre cumpãrãtor, indiferent de motiv, sau din vina acestuia; j) obligaţiile şi rãspunderile cumpãrãtorului pentru asigurarea şi garantarea dreptului de proprietate industriala a vinzatorului; stabilirea condiţiilor şi modalitãţilor de plata pentru perfectionarile aduse utilajului; k) condiţiile de asigurare a asistenţei tehnice, service-ului şi a pieselor de schimb în perioada de postgaranţie. ANEXA 8 PRINCIPALELE CLAUZE ALE CONTRACTULUI DE EXPORTURI COMPLEXE Contractul de exporturi complexe trebuie sa cuprindã, în funcţie de specificul exportului şi condiţiile de piata, urmãtoarele clauze principale: a) pãrţile contractante, prin stabilirea denumirii, sediului şi adresei complete a acestora, statutului juridic al firmei cumparatoare, numelui şi calitãţii reprezentanţilor abilitaţi sa semneze contractul, precum şi a oricãror alte elemente necesare pentru determinarea concretã şi precisa a pãrţilor contractante; b) obiectul contractului, prin precizarea instalaţiei complexe, a agregatelor, echipamentelor, lucrãrilor de construcţii-montaj, de prospecţiuni geologice, de foraj, de minerit, de îmbunãtãţiri funciare, fabricii sau uzinei la cheie, proiectelor şi documentaţiilor tehnice şi a altor obiective convenite, cu stabilirea tuturor elementelor esenţiale pentru definirea amãnunţitã a conţinutului acestora, inclusiv proiectare, servicii, prestaţii, asistenta tehnica şi service în cadrul şi în afarã perioadei de garanţie, şcolarizare şi altele; c) termenele de livrare, respectiv de execuţie, stabilirea graficului coordonator şi a posibilitatii de prelungire a termenelor convenite, inclusiv fixarea termenului de recepţie provizorie pe etape - categorie de lucrãri sau livrãri -, precum şi a recepţiei finale; d) preţul total, defalcat pe categorii de lucrãri şi livrãri, servicii şi prestaţii, corelat cu condiţia de livrare convenitã, urmãrindu-se ca în preţ sa se includã, dupã caz, costul asistenţei tehnice la montaj, service-ului în perioada de garanţie, şcolarizãrii personalului beneficiarului şi alte cheltuieli aferente; e) modalitãţile şi condiţiile de plata, cu stabilirea unor instrumente de plata asiguratorii pe categorii de livrãri, lucrãri, respectiv servicii şi prestaţii cum sînt avans, cota la livrare, recepţie provizorie şi la expirarea perioadei de garanţie, precum şi stabilirea documentelor necesare pentru efectuarea şi încasarea preţului, cu modalitãţi de garanţie a plãţii prin scrisoarea de garanţie sau în alt mod; f) obligaţiile cumpãrãtorului referitoare, dupã caz, la asigurarea de cãtre acesta a documentaţiei de baza pentru obiectiv, la punerea la dispoziţia partii romane a amplasamentului liber de orice sarcina, cu toate dotãrile necesare, la avizarea de cãtre beneficiar, în termen, a proiectelor şi garantarea ca acestea corespund cerinţelor legislaţiei locale, la punerea la dispoziţia vinzatorului de echipamente, utilaje şi materiale pe piata localã, la obţinerea autorizaţiilor necesare, potrivit legislaţiei locale, pentru realizarea exportului complex cu asigurarea transportului pe plan local şi altele; g) condiţiile de livrare, ambalaj, marcaj, expediţie şi transport, cu precizarea modului de transfer a riscurilor şi, respectiv, a proprietãţii; h) obligaţiile cumpãrãtorului legate de suportarea taxelor comisioanelor, impozitelor şi altor cheltuieli pe plan local, aferente executãrii contractului; i) reclamaţiile, stabilirea condiţiilor şi termenelor limita în care cumpãrãtorul poate formula cereri, în cadrul garanţiei convenite, precum şi clauzele de exonerare de rãspundere a vinzatorului; j) modul de suportare a pagubelor cauzate vinzatorului pentru rezilierea contractului de cãtre cumpãrãtor, indiferent de motiv, sau din vina acestuia; k) garantarea dreptului de proprietate industriala a vinzatorului, obligaţiile şi rãspunderile corespunzãtoare ale cumpãrãtorului, inclusiv pentru perfectionarile ulterioare aduse utilajelor sau altor produse vîndute în cadrul exportului complex; stabilirea condiţiilor de vînzare a produselor fabricate cu echipamentele livrate în cadrul exportului complex; l) condiţiile de asigurare a asistenţei tehnice, a altor servicii şi livrãrilor de piese de schimb, în perioada de postgaranţie; m) modul de soluţionare a diferendelor şi litigiilor, inclusiv pe calea arbitrajului; n) celelalte obligaţii ale pãrţilor care decurg din natura contractului, specificul exportului complex şi reglementãrile aplicabile contractului, care sa asigure eficienta maxima a operaţiunii. ANEXA 9 PENALITĂŢI PENTRU NEEXECUTAREA SAU EXECUTAREA NECORESPUNZĂTOARE A CONTRACTELOR INTERNE DE COMERŢ EXTERIOR 1. Neexecutarea sau executarea necorespunzãtoare a obligaţiilor prevãzute în contractul economic de comision are drept consecinta plata, de cãtre partea în culpa, a urmãtoarelor penalitãţi: a) pentru nerespectarea termenelor de inaintare a documentaţiilor tehnico-economice, stabilite prin contract, inclusiv a documentelor necesare încasãrii valorii mãrfii livrate, 100 de lei pentru fiecare zi de intirziere; b) pentru nerezolvarea de cãtre unitatea producãtoare a reclamatiilor, a cererilor de daune sau penalitãţi, formulate de partenerii strãini, în termenele prevãzute în contractul extern, 0,03 % pe luna, calculat la valoarea mãrfii reclamate sau a pretenţiilor formulate; c) pentru depãşirea de cãtre întreprinderea de comerţ exterior a termenului prevãzut în contractul economic de comision pentru lansarea cererilor de oferta în exterior, precum şi pentru încãlcarea termenului de transmitere a reclamatiilor externe, 0,01 % pentru fiecare decada de intirziere, calculatã la valoarea specificatiei, fisei tehnice sau reclamaţiei externe întîrziate; d) pentru nerespectarea termenului de încunoştinţare a unitãţii producãtoare asupra imposibilitãţii executãrii contractului extern din cauza de forta majorã sau din culpa partenerului strãin, 50 de lei pentru fiecare zi de intirziere; e) pentru refuzul nejustificat al întreprinderii de comerţ exterior de a deconta în termen valoarea mãrfurilor exportate, 0,3 % pentru fiecare zi de intirziere. Intirzierea în efectuarea plãţii comisionului se penalizeaza potrivit reglementãrilor legale referitoare la neplata preţului. Dacã prejudiciul cauzat prin încãlcarea unei obligaţii contractuale nu este acoperit de penalitãţi, partea în culpa va plati daune în completare, pînã la acoperirea integrala a acestuia. 2. Neexecutarea sau executarea necorespunzãtoare a obligaţiilor asumate prin contractele economice de livrare pentru export atrage pentru partea în culpa plata dublului penalitatilor prevãzute în anexa nr. 2. Pentru remiterea cu intirziere de cãtre unitatea producãtoare a documentelor necesare încasãrii valorii mãrfii livrate se aplica penalitatea prevãzutã la pct. 1 lit. a). Prevederile alin. 1 se aplica şi în cazul contractelor de comision, sumele încasate urmînd sa fie vãrsate la bugetul statului. ---------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
