Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGEA nr. 29 din 7 noiembrie 1990 LEGEA contenciosului administrativ
ART. 1 Orice persoana fizica sau juridicã, dacã se considera vãtãmatã în drepturile sale, recunoscute de lege, printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autoritãţi administrative de a-i rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege, se poate adresa instanţei judecãtoreşti competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzatã. Se considera refuz nejustificat de rezolvare a cererii referitoare la un drept recunoscut de lege şi faptul de a nu se rãspunde petitionarului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii respective, dacã prin lege nu se prevede un alt termen. ART. 2 Nu pot fi atacate în justiţie: a) actele care privesc raporturile dintre parlament sau Preşedintele României şi guvern; actele administrative de autoritate şi actele de gestiune ale organelor de conducere din cadrul parlamentului; actele administrative referitoare la siguranta interna şi externa a statului, precum şi cele referitoare la interpretarea şi executarea actelor internaţionale, la care România este parte; mãsurile urgente luate de organele puterii executive pentru evitarea sau înlãturarea efectelor unor evenimente prezentind pericol public, cum sînt actele emise ca urmare a stãrii de necesitate sau pentru combaterea calamitãţilor naturale, incendiilor de pãduri, epidemiilor, epizootiilor şi altor evenimente de aceeaşi gravitate; b) actele de comandament cu caracter militar; c) actele administrative pentru desfiinţarea sau modificarea cãrora se prevede, prin lege specialã, o alta procedura judiciarã; d) actele de gestiune sãvîrşite de stat în calitate de persoana juridicã şi pentru administrarea patrimoniului sau; e) actele administrative adoptate în exercitarea atribuţiilor de control ierarhic. ART. 3 Cererile privitoare la stabilirea şi scãderea impozitelor şi a taxelor, precum şi a amenzilor prevãzute în legile de impozite şi taxe, se rezolva de cãtre organele prevãzute de legea specialã şi în condiţiile stabilite de acestea. ART. 4 Actele administrative jurisdicţionale - cu excepţia celor prevãzute la art. 3 şi a celor din domeniul contravenţiilor - pot fi atacate cu recurs, dupã epuizarea cãilor administrativ-jurisdicţionale, în termen de 15 zile de la comunicare, la secţia de contencios administrativ a Curţii Supreme de Justiţie. Hotãrîrea curţii este definitiva. ART. 5 Înainte de a cere tribunalului anularea actului sau obligarea la eliberarea lui, cel care se considera vãtãmat se va adresa pentru apãrarea dreptului sau, în termen de 30 de zile de la data cînd i s-a comunicat actul administrativ sau la expirarea termenului prevãzut la art. 1 alin. 2, autoritãţii emitente, care este obligatã sa rezolve reclamaţia în termen de 30 de zile de la aceasta. În cazul în care cel care se considera vãtãmat nu este multumit de soluţia data reclamaţiei sale, el poate sesiza tribunalul în termen de 30 de zile de la comunicarea soluţiei. Dacã cel care se considera vãtãmat în dreptul sau s-a adresat cu reclamaţie şi autoritãţii administrative ierarhic superioare celei care a emis actul, termenul de 30 de zile, prevãzut în alineatul precedent, se calculeazã de la comunicarea de cãtre acea autoritate a soluţiei date reclamaţiei. Sesizarea tribunalului se va putea face şi în cazul în care autoritatea administrativã emitenta sau autoritatea ierarhic superioarã nu rezolva reclamaţia în termenul prevãzut la alin. 1. În toate cazurile, introducerea cererii la tribunal nu se va putea face mai tirziu de un an de la data comunicãrii actului administrativ a cãrui anulare se cere. ART. 6 Judecarea acţiunilor formulate în baza art. 1 din prezenta lege este de competenta tribunalului judeţean sau al municipiului Bucureşti în a cãrui raza teritorialã îşi are domiciliul reclamantul. Tribunalul judeca, de urgenta, acţiunile în şedinţa publica în complet format din doi judecãtori. Sentinţele vor fi redactate în cel mult cinci zile de la pronunţare. ART. 7 Acţiunile introduse în temeiul prezentei legi sînt supuse taxelor de timbru prevãzute de lege pentru acţiunile cu caracter nepatrimonial sau patrimonial de drept comun, fãrã a putea depãşi suma de 1.000 lei. ART. 8 Reclamantul va depune, o data cu acţiunea, actul administrativ pe care îl ataca sau, dupã caz, rãspunsul autoritãţii administrative prin care i se comunica refuzul rezolvarii cererii sale privind un drept recunoscut de lege. În situaţia în care reclamantul nu a primit nici un rãspuns în legatura cu cererea sa, va depune la dosar copia cererii, certificatã pentru conformitate cu originalul. ART. 9 În cazuri bine justificate şi pentru a se preveni producerea unei pagube iminente, reclamantul poate cere tribunalului sa dispunã suspendarea executãrii actului administrativ pînã la soluţionarea acţiunii. Tribunalul va soluţiona cererea de suspendare, de urgenta, chiar şi fãrã citarea pãrţilor, hotãrîrea pronunţatã în acest caz fiind executorie de drept. ART. 10 La primirea acţiunii, tribunalul va dispune citarea pãrţilor şi va putea cere autoritãţii al carei act este atacat sa-i comunice de urgenta acel act, împreunã cu intreaga documentaţie care a stat la baza emiterii lui, precum şi orice alte lucrãri necesare pentru soluţionarea cauzei. În acelaşi mod se va proceda şi în cazul refuzului nejustificat de rezolvare a cererii privind un drept recunoscut de lege. Dacã autoritatea administrativã nu trimite, în termenul stabilit de tribunal, lucrãrile cerute, conducãtorul acesteia va fi obligat sa plãteascã statului, cu titlu de amenda, 500 lei pentru fiecare zi de intirziere nejustificatã. ART. 11 Instanta, solutionind acţiunea, poate, dupã caz, sa anuleze, în total sau în parte, actul administrativ, sa oblige autoritatea administrativã sa emita un act administrativ ori sa elibereze un certificat, o adeverinta sau orice alt înscris. Instanta este competenta sa se pronunţe şi asupra legalitãţii actelor sau operaţiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecaţii. În cazul admiterii cererii, instanta va hotãrî şi asupra daunelor materiale şi morale cerute. ART. 12 În cazul în care cel vãtãmat a cerut anularea actului administrativ, fãrã a cere în acelaşi timp şi despãgubiri, întinderea pagubei nefiindu-i cunoscutã la data judecãrii acţiunii de anulare, termenul de prescripţie pentru cererea de despãgubiri curge de la data la care a cunoscut sau ar fi trebuit sa cunoascã întinderea pagubei. ART. 13 Acţiunile în justiţie, prevãzute în prezenta lege, vor putea fi formulate şi personal impotriva funcţionarului autoritãţii pirite, care a elaborat actul sau care se face vinovat de refuzul rezolvarii cererii, dacã se solicita plata unor despãgubiri pentru prejudiciul cauzat pentru intirziere. În cazul în care acţiunea se admite, persoana respectiva va putea fi obligatã la plata daunelor, solidar cu autoritatea administrativã. Persoana actionata astfel în justiţie poate chema în garanţie pe superiorul sau ierarhic de la care a primit ordin scris sa semneze actul, a cãrui legalitate - totalã sau parţialã - este supusã judecaţii. ART. 14 Sentinta tribunalului judeţean sau al municipiului Bucureşti, prin care s-a soluţionat acţiunea prevãzutã în prezenta lege, poate fi atacatã cu recurs la Curtea Suprema de Justiţie în termen de 15 zile de la comunicare. Recursul este suspensiv de executare. ART. 15 Curtea Suprema de Justiţie va judeca recursul de urgenta. În cazul admiterii recursului, Curtea Suprema de Justiţie, casind sentinta, va rejudeca litigiul în fond. ART. 16 Dacã, în urma admiterii acţiunii, autoritatea administrativã este obligatã sa înlocuiascã sau sa modifice actul administrativ, sa elibereze un certificat, o adeverinta sau orice alt înscris, executarea hotãrîrii definitive se va face în termenul prevãzut în cuprinsul ei, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rãmînerii definitive a hotãrîrii. În cazul în care termenul nu este respectat se va aplica conducatorului autoritãţii administrative sancţiunea prevãzutã la art. 10 alin. 3, iar reclamantului i se vor putea acorda daune pentru intirziere. Tribunalul hotãrãşte în camera de consiliu, de urgenta, la cererea reclamantului, cu citarea pãrţilor, fãrã plata vreunei taxe de timbru, hotãrîrea fiind definitiva şi executorie. Conducãtorul autoritãţii administrative se poate indrepta cu acţiune impotriva celor vinovaţi de neexecutarea hotãrîrii, potrivit dreptului comun. ART. 17 Pentru soluţionarea litigiilor prevãzute de prezenta lege se înfiinţeazã la Curtea Suprema de Justiţie, la tribunalele judeţene şi al municipiului Bucureşti secţii de contencios administrativ. La secţiile de contencios administrativ pot fi încadraţi şi absolvenţi ai facultãţilor de drept, secţia drept administrativ. Vechimea acestora în munci administrative este consideratã vechime în specialitate pentru ocuparea funcţiei de judecãtor. ART. 18 Dispoziţiile prezentei legi se completeazã cu prevederile Codului de procedura civilã. ART. 19 Prezenta lege nu se aplica actelor administrative emise anterior intrãrii sale în vigoare, dar se aplica cererilor introduse anterior acestei date, termenul de 30 de zile - prevãzut la art. 1 alin. 2 - reincepind sa curgã de la intrarea ei în vigoare. ART. 20 Cauzele aflate pe rolul instanţelor la data intrãrii în vigoare a prezentei legi vor continua sa se judece potrivit legii aplicabile în momentul sesizãrii instanţei. ART. 21 Prezenta lege intra în vigoare la 30 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial. Pe aceeaşi data se abroga <>Legea nr. 1/1967 cu privire la judecarea de cãtre tribunale a cererilor celor vãtãmaţi în drepturile lor prin acte administrative ilegale, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 31 octombrie 1990.
PREŞEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU
Aceasta lege a fost adoptatã de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 5 noiembrie 1990.
PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILOR MARŢIAN DAN
În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României, promulgãm Legea contenciosului administrativ şi dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României.
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU
------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
