Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE NUMAR: 14 DIN 15/5 /68 privind organizarea si functionarea cooperatiei mestesugaresti
CAP. 1 ART. 1 Cooperativele meşteşugãreşti sînt organizaţii socialiste obşteşti cu caracter economic, care se constituie prin asociere, din initiativa proprie a mestesugarilor, a persoanelor care au fãcut ucenicia în cooperatia mestesugareasca, precum şi a celor care vor sa se califice pe locul de munca într-o meserie din cadrul cooperativelor. Cooperativele meşteşugãreşti desfãşoarã activitatea de producţie şi prestãri de servicii pentru populaţie, prin folosirea mijloacelor comune şi prin ajutor reciproc. Prin activitatea lor cooperativele meşteşugãreşti îşi aduc contribuţia la desavirsirea construirii socialismului în Republica Socialistã România. Cooperativele meşteşugãreşti asigura membrilor lor condiţii de munca şi ridicarea nivelului de trai. ART. 2 Activitatea cooperativelor meşteşugãreşti are ca obiect: a) lucrãri de comanda şi prestãri de servicii; b) producţia de bunuri de consum; c) producţia de obiecte de arta populara şi artizanat; d) activitatea productiva specifica invalizilor; e) realizarea de produse prin cooperare cu întreprinderi industriale de stat şi executarea de lucrãri solicitate de acestea; f) desfacerea de mãrfuri. ART. 3 Cooperatia mestesugareasca se încadreazã în sistemul economiei socialiste şi în normele generale de planificare şi conducere a acestei economii. Activitatea cooperaţiei meşteşugãreşti este luatã în calcul la elaborarea planului de stat de dezvoltare a economiei naţionale. Organizaţiile cooperaţiei meşteşugãreşti îşi desfãşoarã activitatea pe baza de planuri aprobate de organele prevãzute în statute. Activitatea cooperativelor meşteşugãreşti se desfãşoarã în ateliere şi la domiciliu. Pentru îndeplinirea de lucrãri care cer cunoştinţe de specialitate în activitatea de producţie sau tehnic-administrativã, precum şi pentru munci auxiliare, cooperativele meşteşugãreşti folosesc angajaţi cu contracte de munca, potrivit legislaţiei în vigoare. La cererea lor, aceşti angajaţi pot deveni membri cooperatori în condiţiile prevãzute de statut. CAP. 2 ART. 4 Organizaţiile cooperaţiei meşteşugãreşti sînt: - cooperativele meşteşugãreşti; - uniunile de cooperative meşteşugãreşti; - Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti. De asemenea, sînt organizaţii ale cooperaţiei meşteşugãreşti unitãţile anexe create de uniunile de cooperative meşteşugãreşti şi de Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti. ART. 5 Cooperativele meşteşugãreşti iau fiinta, se organizeazã şi îşi desfãşoarã activitatea potrivit statutelor adoptate în adunãri generale. Ele sînt conduse de organe alese potrivit statutelor. ART. 6 Cooperativele meşteşugãreşti se pot asocia în uniuni organizate teritorial pe judeţe şi în municipiul Bucureşti, sau pe ramuri de producţie. Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti este organizaţia generalã a sistemului cooperaţiei meşteşugãreşti rezultatã din asocierea uniunilor de cooperative meşteşugãreşti. ART. 7 Uniunile de cooperative meşteşugãreşti şi Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti iau fiinta, se organizeazã şi funcţioneazã potrivit statutelor adoptate, dupã caz, de conferinţe sau de congresul cooperaţiei meşteşugãreşti. Ele sînt conduse de organe alese potrivit statutelor. ART. 8 Recunoaşterea infiintarii cooperativelor meşteşugãreşti şi a uniunilor de cooperative se face de cãtre consiliul organizaţiei cooperatiste meşteşugãreşti imediat superioarã. Ele dobîndesc personalitate juridicã prin înregistrare potrivit legii. Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti dobîndeşte personalitate juridicã în temeiul prezentei legi prin adoptarea statutului sau de cãtre congresul cooperaţiei meşteşugãreşti. ART. 9 Uniunile de cooperative meşteşugãreşti şi Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti pot infiinta unitãţi anexe cu caracter economic pentru o cît mai buna desfãşurare a activitãţii cooperaţiei meşteşugãreşti. De asemenea, ele pot infiinta unitãţi anexe cu caracter social, cultural şi sportiv, pentru membrii cooperatori. Recunoaşterea infiintarii unitãţilor prevãzute la alineatul precedent se face de cãtre organele uniunii de cooperative sau ale Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugãreşti, dupã caz, conform statutelor acestora. Ele dobîndesc personalitate juridicã potrivit legii. ART. 10 Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti indrumeaza, coordoneazã şi controleazã intreaga activitate a organizaţiilor cooperaţiei meşteşugãreşti. Cooperativele meşteşugãreşti pot fi reprezentate de uniunile la care sînt asociate şi de Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti, în fata organelor puterii şi administraţiei de stat, în fata instanţelor judecãtoreşti şi a organelor arbitrale. ART. 11 Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti emite norme obligatorii pentru toate organizaţiile cooperaţiei meşteşugãreşti cu privire la: a) planificarea şi organizarea activitãţii economice şi social-culturale; b) constituirea şi utilizarea fondurilor proprii pentru producţie, investiţii, reparaţii capitale şi pentru acţiuni social-culturale; c) analiza oportunitãţii şi eficientei economice a investiţiilor şi reparaţiilor capitale, precum şi controlul asupra documentaţiei şi asupra finanţãrii investiţiilor şi reparaţiilor capitale de cãtre organele cooperaţiei meşteşugãreşti; d) organizarea muncii şi raporturile de munca dintre membrii cooperatori şi cooperativa; e) retribuirea muncii şi cointeresarea materialã pentru membrii cooperatori şi angajaţi; f) asigurãrile sociale ale membrilor cooperatori; g) alte probleme economico-financiare cu privire la funcţionarea cooperaţiei meşteşugãreşti. ART. 12 Organizaţiile cooperaţiei meşteşugãreşti şi unitãţile de producţie şi de deservire a populaţiei ale acestora stabilesc, potrivit competentei date prin dispoziţii legale, preţuri şi tarife pentru produsele şi serviciile executate de ele, precum şi preţuri de achiziţie pentru produsele ce le cumpara. ART. 13 Litigiile dintre organizaţiile cooperaţiei meşteşugãreşti se rezolva, dupã caz, de uniunile cooperatiste la care sînt afiliate, respectiv de Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti. ART. 14 Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti, uniunile de cooperative şi cooperativele meşteşugãreşti organizeazã activitãţi cultural-sportive pentru cooperatori şi membrii lor de familie. Mestesugarii cu ateliere proprii, membrii lor de familie şi ucenicii care se pregãtesc în atelierele mestesugarilor pot participa la activitatea cultural-sportiva organizatã în cadrul cooperaţiei meşteşugãreşti. ART. 15 În vederea îndrumãrii activitãţii mestesugarilor care lucreazã în ateliere proprii şi pentru sprijinirea acestora în exercitarea meseriei, se înfiinţeazã comisii pe lîngã uniunile judeţene şi Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti. ART. 16 Organizaţiile cooperaţiei meşteşugãreşti pãstreazã fondurile disponibile în conturi deschise la unitãţile bancare, care efectueazã operaţiunile lor de decontare. ART. 17 Organizaţiile cooperaţiei meşteşugãreşti sînt obligate sa verse cãtre stat impozitele şi taxele pentru activitatea ce o desfãşoarã, în temeiul dispoziţiilor legale în vigoare. ART. 18 Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti reprezintã organizaţiile cooperaţiei meşteşugãreşti din Republica Socialistã România în raporturile cu organizaţiile cooperatiste din alte tari, precum şi în raporturile cu organizaţiile cooperatiste cu caracter internaţional. CAP. 3 ART. 19 Bunurile mobile şi imobile, mijloace fixe, proprietatea organizaţiilor cooperaţiei meşteşugãreşti pot fi transmise în proprietate sau date în folosinta, numai cu plata, în condiţiile prevãzute în statute. Bunurile prevãzute în alineatul precedent nu pot fi urmãrite de creditorii organizaţiilor cooperatiste şi de creditorii personali ai membrilor cooperatori. Bunurile imobile mijloace fixe proprietatea organizaţiilor cooperaţiei meşteşugãreşti nu pot fi dobîndite de terţi, cu excepţia statului, prin prescripţie achizitiva, iar bunurile mobile mijloace fixe proprietatea aceloraşi organizaţii nu pot fi dobîndite de terţi prin posesia de buna-credinţa. Acţiunea în revendicare a bunurilor arãtate în alineatele precedente este imprescriptibila. Dispoziţiile alineatelor precedente se aplica în mod corespunzãtor şi mijloacelor circulante. Mijloacele circulante pot fi de asemenea transmise în proprietate cu plata dacã sînt excedentare sau au devenit necorespunzãtoare destinaţiei cãreia i-au fost afectate, potrivit reglementãrilor Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugãreşti. ART. 20 Creditorii organizaţiilor cooperatiste meşteşugãreşti pot urmãri disponibilul în bani al organizaţiei debitoare, în limita soldurilor creditoare la fondurile în legatura cu destinaţia cãrora s-a nãscut creanta. În cazul în care creanta nu poate fi realizatã în acest mod, creditorii vor putea urmãri produsele organizaţiei cooperatiste debitoare care nu sînt necesare acesteia pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale existente la începutul urmarii, precum şi partea excedentarã a mijloacelor circulante CAP. 4 ART. 21 Proprietatea organizaţiilor cooperaţiei meşteşugãreşti este ocrotitã de stat. Statul, prin organele sale, sprijinã organizaţiile cooperaţiei meşteşugãreşti în realizarea obiectivelor lor, prin: - acordarea de credite; - aprovizionarea cu materii prime, materiale, utilaje şi mijloace de transport pe baza de repartiţii din fond central şi prin autorizarea de a face procurari directe, în scopul îndeplinirii planului de producţie; - atribuirea de terenuri în folosinta din fondul funciar de stat; - repartizarea cu chirie de imobile sau pãrţi de imobile construite din fondul de stat pentru unitãţile de deservire a populaţiei; - stabilirea unui sistem de impunere care sa stimuleze dezvoltarea producţiei şi a activitãţii de deservire a populaţiei; - reduceri şi scutiri de impozite pentru cooperativele şi secţiile de invalizi; - asistenta tehnica de specialitate, la cererea organizaţiilor cooperaţiei meşteşugãreşti; - alte mãsuri ce se considera necesare pentru imbunatatire continua a activitãţii cooperaţiei meşteşugãreşti. Organele de control economic-financiar de stat acorda sprijin la cerere pentru îndeplinirea sarcinilor de control ce revin organelor cooperaţiei meşteşugãreşti. ART. 22 Abaterile de la regulile interne de disciplina financiarã şi de la regulile de disciplina a muncii sãvîrşite de membri cooperativelor meşteşugãreşti se constata de cãtre organele cooperatiste, iar sumele provenite din penalitãţile aplicate de aceste organe pentru abaterile constatate se vor vãrsa în fondurile organizaţiilor cooperatiste respective, potrivit prevederilor statutare. ART. 23 Datoriile organizaţiei cooperatiste meşteşugãreşti, inclusiv pãrţile sociale, fata de membrii cooperatori, foştii membri sau angajaţii acestor organizaţii, care nefiind valorificate de titularii creanţelor în termenul prevãzut de lege se prescriu, se vireazã la fondurile cooperatiste. ART. 24 Contractele încheiate de cooperativele meşteşugãreşti cu persoanele fizice în cadrul deservirii populaţiei, contractele de executãri de lucrãri la domiciliu, precum şi contractele încheiate între cooperativele meşteşugãreşti şi mestesugarii cu ateliere proprii, au caracterul de titluri executorii, organizaţiile creditoare putind proceda în temeiul acestora la executarea creanţelor bãneşti în cazul neîndeplinirii obligaţiilor de cãtre debitori. ART. 25 Organizaţiile cooperaţiei meşteşugãreşti pot sa urmãreascã şi sa execute creanţele lor bãneşti prin executori proprii. CAP. 5 ART. 26 Cooperatia mestesugareasca îşi organizeazã sistemul sau propriu de asigurãri sociale. ART. 27 Dreptul de asigurare materialã se realizeazã în cadrul asigurãrilor sociale din cooperatia mestesugareasca prin: pensii, ajutoare sociale, ajutoare materiale pentru incapacitate temporarã de munca, pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea şi întãrirea sãnãtãţii, maternitate şi deces, precum şi prin trimiterea la tratament balneoclimateric şi la odihna. Membrii de familie ai asiguraţilor beneficiazã de pensii şi ajutoare sociale de urmaş precum şi ajutoare materiale în caz de deces al susţinãtorului. Elevii şi ucenicii din cooperatia mestesugareasca, deveniti invalizi în timpul şi din cauza efectuãrii practicii profesionale, beneficiazã de pensii de invaliditate cauzatã de accident de munca sau boala profesionalã. ART. 28 Drepturile de asigurãri sociale în cooperatia mestesugareasca se acorda prin organe proprii stabilite de Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti. Condiţiile de acordare, cuantumul şi procedura de stabilire a drepturilor ce se cuvin asiguraţilor, precum şi organele competente sa judece contestaţiile privind aceste drepturi, sînt cele prevãzute în regulamentele aprobate de Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti, potrivit statutului acesteia. Aceste regulamente se elaboreazã pe baza principiilor din reglementãrile referitoare la asigurãrile sociale de stat, ţinînd seama de specificul cooperaţiei meşteşugãreşti. Încadrarea în grade de invaliditate se face de organele şi cu procedura prevãzutã de normele legale ce se aplica asigurãrilor sociale de stat. ART. 29 Asiguraţii din asigurãrile sociale ale cooperaţiei meşteşugãreşti şi membrii lor de familie beneficiazã, în condiţiile legii, de asistenta medicalã, întreţinere, medicamente şi materiale sanitare pe tot timpul internãrii, precum şi de asistenta medicalã ambulatorie. ART. 30 Mestesugarii cu ateliere proprii vor fi înscrişi în asigurãrile sociale din cooperatia mestesugareasca, plãtind o cotizatie de asigurãri sociale calculatã la venitul profesional impozabil. Ucenicii ce se pregãtesc în atelierele mestesugarilor asiguraţi beneficiazã de pensii de invaliditate plãtite din fondurile de asigurãri sociale ale cooperaţiei meşteşugãreşti, dacã au devenit invalizi în timpul şi din cauza efectuãrii practicii profesionale. ART. 31 Fondurile asigurãrilor sociale din cooperatia mestesugareasca provin din contribuţia de asigurãri sociale a cooperativelor, contribuţia pentru pensia suplimentarã a membrilor cooperatori şi cotizaţiile mestesugarilor cu ateliere proprii înscrişi în asigurãrile sociale din cooperatia mestesugareasca, precum şi din alte venituri prevãzute în statute. Aceste fonduri nu pot fi înstrãinate. ART. 32 Stabilirea cuantumului contribuţiilor, cotizaţiilor de asigurare, precum şi a majorãrii acestora în caz de neplata la termenele stabilite, se va face de cãtre Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti. ART. 33 Pensiile şi ajutoarele sociale acordate în cadrul asigurãrilor sociale din cooperatia mestesugareasca nu sînt impozabile şi nu pot fi cedate cu nici un titlu, nici total, nici parţial. Dreptul la pensie şi ajutor social este imprescriptibil. Normele legale stabilite pentru asigurãrile sociale de stat, referitoare la recuperarea sumelor plãtite fãrã temei cu titlu de pensie, ajutor social sau alte drepturi aferente, precum şi cele referitoare la recuperarea sumelor plãtite în plus ca ajutoare materiale, se aplica în mod corespunzãtor şi în cadrul asigurãrilor sociale din cooperatia mestesugareasca. CAP. 6 Dispoziţii finale ART. 34 Prin cooperative meşteşugãreşti în sensul acestei legi se înţeleg şi cooperativele de invalizi, cãrora li se aplica în mod corespunzãtor toate prevederile legii de fata. ART. 35 Dispoziţiile articolului 19 alineatul 5 şi ale articolului 20 nu sînt aplicabile creanţelor statului derivînd din impozite sau taxe şi creanţelor Bãncii Naţionale derivînd din credite, a cãror urmãrire se face potrivit legilor speciale. ART. 36 De la data intrãrii în vigoare a prezentei legi nu mai sînt aplicabile cooperaţiei meşteşugãreşti dispoziţiile <>Decretului nr. 133/1949 pentru organizarea cooperaţiei, republicat la 5 iulie 1951, dispoziţiile Decretului nr. 120 din 1 aprilie 1959 privind stabilirea imputatiilor pentru pagubele constatate de organele de control şi revizie ale Ministerului Finanţelor şi ale Hotãrîrii Consiliului de Miniştri nr. 513 din 24 aprilie 1959 privind reglementarea stabilirii imputatiilor pentru pagubele constatate de organele de control şi revizie ale Ministerului Finanţelor, precum şi dispoziţiile Hotãrîrii Consiliului de Miniştri nr. 46 din 16 ianuarie 1959 privind unele mãsuri pentru întãrirea controlului bancar în sectorul investiţiilor. ART. 37 Decretul nr. 144 din 18 aprilie 1960 privind organizarea şi funcţionarea asigurãrilor sociale din cooperatia mestesugareasca, articolul 21 litera c din Decretul nr. 320 din 17 iulie 1958 privitor la consiliile de judecata din întreprinderi şi instituţii, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi, se abroga.
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
