Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 96 din 21 aprilie 2006 (*republicata*) privind Statutul deputatilor si al senatorilor*)
__________ *) Republicatã în temeiul <>art. II din Legea nr. 385/2007 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 din 7 ianuarie 2008, dându-se textelor o nouã numerotare. <>Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 3 mai 2006, a fost rectificatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006 şi a mai fost modificatã prin <>Legea nr. 501/2006 pentru completarea <>Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.051 din 29 decembrie 2006.
CAP. I Principii generale
ART. 1 Mandatul reprezentativ (1) Deputaţii şi senatorii sunt reprezentanţi aleşi ai poporului român, prin care acesta îşi exercitã suveranitatea, în condiţiile prevãzute de Constituţie şi de legile ţãrii. (2) În exercitarea mandatului deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului. (3) Orice mandat imperativ este nul.
CAP. II Validarea şi regimul mandatului
ART. 2 Procedura validãrii (1) Deputaţii şi senatorii intrã în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiţia validãrii alegerii şi a depunerii jurãmântului. (2) Validarea mandatului de deputat sau de senator se face în conformitate cu prevederile regulamentului fiecãrei Camere. ART. 3 Jurãmântul (1) Dupã constituirea legalã a Camerei Deputaţilor şi a Senatului, fiecare deputat şi fiecare senator depune în faţa plenului Camerei din care face parte, întrunitã în şedinţã solemnã, jurãmântul de credinţã faţã de ţarã şi popor: "Jur credinţã patriei mele România; Jur sã respect Constituţia şi legile ţãrii; Jur sã apãr democraţia, drepturile şi libertãţile fundamentale ale cetãţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorialã a României; Jur sã-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor; Aşa sã mã ajute Dumnezeu". (2) Jurãmântul de credinţã se poate depune şi fãrã formula religioasã, care se înlocuieşte cu formula: "Jur pe onoare şi conştiinţã" şi aceasta prefaţeazã jurãmântul. (3) Jurãmântul scris se rosteşte solemn, se semneazã de fiecare deputat sau senator şi se încredinţeazã spre pãstrare preşedintelui Camerei. (4) Refuzul de a depune jurãmântul de credinţã atrage de drept invalidarea mandatului, de care plenul Camerei ia act. (5) Supleanţii de pe listele oficiale de aleşi şi care sunt chemaţi sã ocupe locurile vacante, în condiţiile legii electorale, vor depune jurãmântul de credinţã dupã validarea mandatului, potrivit aceleiaşi proceduri şi cu aceleaşi consecinţe juridice. ART. 4 Declaraţia de avere (1) Dupã întrunirea legalã a Camerelor şi înainte de validarea mandatului, fiecare deputat şi fiecare senator este obligat sã depunã declaraţia de avere în condiţiile prevãzute de lege. (2) Declaraţia de avere se completeazã, se dateazã şi se semneazã personal şi se depune la secretarul general al Camerei Deputaţilor sau al Senatului, care elibereazã dovada de primire, pe care titularul o prezintã Comisiei de validare a mandatelor. (3) Dupã validarea mandatelor, declaraţia de avere se publicã pe paginile de internet ale Camerei Deputaţilor şi ale Senatului şi în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. (4) Deputaţii şi senatorii au obligaţia de a declara averea la începutul şi la încheierea mandatului, inclusiv la încetarea acestuia înainte de termen. Deputaţii şi senatorii care, în urma alegerilor, obţin un nou mandat depun numai declaraţia de avere aferentã începutului de mandat, care va fi consideratã şi declaraţie de avere pentru sfârşitul mandatului anterior. (5) Deputaţii şi senatorii au obligaţia de a actualiza anual declaraţia de avere, în situaţia dobândirii unor bunuri de natura celor prevãzute în anexa la Legea nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ART. 5 Legitimaţia şi însemnul distinctiv (1) Dupã constituirea legalã a fiecãrei Camere, deputaţilor şi senatorilor li se elibereazã legitimaţia de membru al Camerei, semnatã de preşedintele acesteia. (2) Deputaţii şi senatorii primesc un însemn distinctiv al calitãţii lor de reprezentanţi ai poporului, cu dreptul de a-l purta pe toatã durata mandatului. (3) Modelul însemnului se stabileşte de Biroul permanent al fiecãrei Camere, iar cheltuielile pentru confecţionarea acestuia se asigurã din bugetul fiecãrei Camere. ART. 6 Durata mandatului Durata mandatului de deputat sau de senator este egalã cu durata mandatului Camerei din care face parte, în afarã de cazurile în care mandatul înceteazã din alte cauze prevãzute de Constituţie şi de prezenta lege, înainte de termen. ART. 7 Încetarea mandatului (1) Calitatea de deputat sau de senator înceteazã la data întrunirii legale a Camerelor nou-alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces. (2) Încetarea mandatului datoritã incompatibilitãţii se face prin notificare scrisã, fãcutã de deputat sau de senator, înaintatã Biroului permanent al Camerei din care face parte şi prezentatã plenului Camerei. (3) În cazul în care deputatul sau senatorul aflat în stare de incompatibilitate nu notificã în scris acest lucru şi starea de incompatibilitate continuã sã existe, acesta este considerat demis de drept din funcţia de deputat sau de senator, cu data constatãrii stãrii de incompatibilitate, situaţie care se aduce la cunoştinţa Camerei din care face parte. Hotãrârea Camerei prin care se constatã starea de incompatibilitate şi de vacantare a locului de deputat sau, respectiv, de senator se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I. (4) Deputatul sau senatorul poate demisiona prin notificare scrisã adresatã preşedintelui Camerei din care face parte. Preşedintele, în şedinţã publicã a plenului Camerei, îl întreabã pe deputat sau pe senator dacã stãruie în demisie şi, dacã acesta rãspunde afirmativ sau nu se prezintã în şedinţa de plen pentru a rãspunde, preşedintele declarã locul vacant. Hotãrârea Camerei prin care s-a luat act de vacantarea locului se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I. (5) Prevederile alin. (2), (3) şi (4) se aplicã în mod corespunzãtor şi în celelalte cazuri de încetare a mandatului de deputat sau de senator, înainte de termen în cazul încetãrii mandatului pentru pierderea drepturilor electorale. (6) Mandatul de deputat sau de senator se prelungeşte de drept în cazul în care mandatul Camerei din care face parte se prelungeşte de drept în conformitate cu prevederile art. 63 alin. (1) şi (4) din Constituţie, republicatã. ART. 8 Regimul juridic (1) Mandatul de deputat sau de senator se supune regimului juridic prevãzut de Constituţie şi de prezenta lege, completat cu dispoziţiile regulamentelor Camerelor Parlamentului. (2) Mandatul de deputat sau de senator nu poate fi întrerupt, suspendat sau revocat.
CAP. III Principii şi reguli de conduitã parlamentarã
ART. 9 Principiul interesului naţional Deputaţii şi senatorii au îndatorirea de a acţiona în interesul întregii naţiuni şi al locuitorilor din circumscripţiile electorale pe care le reprezintã. ART. 10 Principiul legalitãţii şi al bunei-credinţe (1) Deputaţii şi senatorii, în calitatea lor de reprezentanţi aleşi ai poporului român, îşi îndeplinesc îndatoririle şi îşi exercitã drepturile în conformitate cu Constituţia, legile ţãrii şi regulamentele Camerei Deputaţilor şi Senatului, pe toatã durata mandatului pe care îl deţin. (2) Deputaţilor şi senatorilor le este interzis sã îşi asume faţã de persoanele fizice sau juridice obligaţii financiare ori de alt tip, menite sã influenţeze exercitarea mandatului cu bunã-credinţã, potrivit propriei conştiinţe. ART. 11 Principiul transparenţei (1) Deputaţii şi senatorii trebuie sã dea dovadã de transparenţã în activitatea parlamentarã. (2) Deputaţii şi senatorii au obligaţia menţinerii unui dialog permanent cu cetãţenii pe problemele care îi intereseazã şi care rezultã din asumarea şi exercitarea mandatului de parlamentar. ART. 12 Principiul fidelitãţii Deputaţii şi senatorii sunt datori sã manifeste pe durata exercitãrii mandatului fidelitate faţã de România şi popor şi respect faţã de oameni. ART. 13 Respectarea regulamentelor Deputaţii şi senatorii sunt obligaţi sã respecte prevederile regulamentelor, sã se supunã normelor de conduitã civilizatã, de curtoazie şi de disciplinã parlamentarã şi sã nu aibã atitudini sau sã foloseascã expresii ori cuvinte injurioase, ofensatoare sau calomnioase.
CAP. IV Incompatibilitãţi, interdicţii şi declaraţia de interese
ART. 14 Incompatibilitãţi cu caracter general (1) Nimeni nu poate fi în acelaşi timp deputat şi senator. (2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilã cu exercitarea oricãrei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului. ART. 15 Incompatibilitãţi cu funcţii din economie (1) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilã cu urmãtoarele funcţii: a) preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societãţi comerciale, inclusiv la bãnci ori la alte instituţii de credit, la societãţi de asigurare şi la cele financiare, precum şi în instituţii publice; b) preşedinte sau secretar al adunãrilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la societãţile comerciale prevãzute la lit. a); c) reprezentant al statului în adunãrile generale ale societãţilor comerciale prevãzute la lit. a); d) manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor autonome, companiilor şi societãţilor naţionale; e) comerciant persoanã fizicã; f) membru al unui grup de interes economic, definit conform legii. (2) Procedura de constatare a incompatibilitãţii este cea prevãzutã în prezenta lege. ART. 16 Alte incompatibilitãţi (1) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilã cu funcţiile şi activitãţile persoanelor care conform statutului lor nu pot face parte din partide politice. (2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilã cu calitatea de membru cu drepturi depline în Parlamentul European. (3) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilã cu o funcţie publicã încredinţatã de un stat strãin, cu excepţia acelor funcţii prevãzute în acordurile şi convenţiile la care România este parte. (4) Alte incompatibilitãţi cu calitatea de deputat sau de senator se pot stabili numai prin lege organicã. ART. 17 Interdicţie publicitarã Este interzisã folosirea numelui însoţit de calitatea de deputat sau de senator în orice acţiune publicitarã privitoare la orice societate comercialã, financiarã ori industrialã sau altele asemenea cu scop lucrativ. ART. 18 Procedura declarãrii incompatibilitãţii (1) Deputatul sau senatorul care la data intrãrii în exerciţiul mandatului şi dupã validare se aflã în una dintre incompatibilitãţile prevãzute la art. 15, 16 şi 17 sau în alte legi speciale va informa în scris, în termen de 15 zile, Biroul permanent al Camerei din care face parte despre aceastã situaţie. (2) În termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevãzut la alin. (1), deputatul sau senatorul va opta între mandatul de deputat sau de senator şi funcţia ori funcţiile incompatibile, demisionând potrivit opţiunii sale. (3) Dupã expirarea termenului prevãzut la alin. (2), dacã nu şi-a exprimat opţiunea, deputatul sau senatorul este considerat demisionat de drept. Situaţia se aduce la cunoştinţa Camerei, care constatã demisia de drept. Hotãrârea Camerei de constatare a demisiei şi declararea locului vacant se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I. (4) Orice stare de incompatibilitate survenitã în timpul exercitãrii mandatului de parlamentar trebuie adusã la cunoştinţa Biroului permanent al Camerei, în scris şi în termen de 30 de zile de la data intervenirii acesteia. (5) Procedura de declarare a stãrii de incompatibilitate se desfãşoarã conform prevederilor prezentei legi şi ale regulamentului fiecãrei Camere. ART. 19 Declaraţia de interese Deputaţii şi senatorii au obligaţia ca în termen de 15 zile de la validare sã depunã la secretarul general al Camerei din care fac parte declaraţia de interese întocmitã pe propria rãspundere, în conformitate cu prevederile legale.
CAP. V Imunitatea parlamentarã
ART. 20 Scopul imunitãţii (1) Imunitatea parlamentarã este ansamblul de dispoziţii legale care asigurã deputaţilor şi senatorilor un regim juridic derogatoriu de la dreptul comun în raporturile lor cu justiţia şi în scopul de a le garanta independenţa. (2) Imunitatea parlamentarã este direct şi indisolubil legatã de mandatul de deputat sau de senator. ART. 21 Caracterele imunitãţii (1) Imunitatea parlamentarã nu este susceptibilã de suspendare sau de întrerupere şi nu se poate renunţa la aceasta. Imunitatea parlamentarã este imperativã şi de ordine publicã. (2) Imunitatea parlamentarã poate fi ridicatã numai de cãtre Camera din care deputatul sau senatorul face parte, în conformitate cu prevederile art. 72 din Constituţie, republicatã, şi potrivit procedurii prevãzute de regulamentul fiecãrei Camere. (3) Imunitatea parlamentarã începe odatã cu validarea mandatului de deputat sau de senator şi înceteazã la data încheierii mandatului, în cazurile şi în condiţiile prevãzute de Constituţie şi de prezenta lege. ART. 22 Imunitatea pentru opinii politice Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la rãspundere juridicã pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. ART. 23 Regimul în procesul penal (1) Deputaţii şi senatorii pot fi urmãriţi şi trimişi în judecatã penalã pentru fapte care nu au legãturã cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi ori arestaţi fãrã încuviinţarea Camerei din care fac parte şi numai dupã ascultarea lor. (2) Urmãrirea şi trimiterea în judecatã penalã se pot face numai de cãtre Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecatã aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (3) În caz de infracţiune flagrantã, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi percheziţiei. În cazul în care Camera constatã cã nu existã temei pentru reţinere va dispune imediat revocarea acestei mãsuri, cu votul secret al majoritãţii membrilor Camerei. Dispoziţia de revocare a reţinerii se executã de îndatã de cãtre ministrul justiţiei. (4) Dacã Parlamentul nu este în sesiune, Camera cãreia îi aparţine deputatul sau senatorul în cauzã va fi convocatã de urgenţã de cãtre preşedintele acesteia. Biroul permanent al Camerei este competent a lua de urgenţã mãsura provizorie a revocãrii reţinerii, pe care o va supune plenului de îndatã la întrunirea Camerei. (5) Deputaţii şi senatorii pot fi chemaţi în faţa parchetului şi a instanţei de judecatã în calitate de martor. În cazul în care se solicitã sã depunã mãrturie asupra unor fapte sau informaţii de care au luat cunoştinţã în exercitarea mandatului parlamentar, care au caracter clasificat, mãrturia se va depune în condiţiile Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi cu prealabila aprobare a Biroului permanent al Camerei respective. ART. 24 Procedura în caz de reţinere, arestare sau percheziţie (1) Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului se adreseazã preşedintelui Camerei din care face parte de cãtre ministrul justiţiei. (2) Preşedintele Camerei din care face parte deputatul sau senatorul aduce de îndatã cererea la cunoştinţa Biroului permanent, dupã care o trimite Comisiei juridice respective, care va întocmi un raport în termen de 3 zile. Hotãrârea Comisiei juridice se adoptã prin votul secret al majoritãţii membrilor sãi. (3) Cererea ministrului justiţiei, însoţitã de raportul Comisiei juridice, se supune spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei din care face parte deputatul sau senatorul, în termen de 5 zile de la depunerea raportului. (4) Camera hotãrãşte asupra cererii cu votul secret al majoritãţii membrilor sãi. Hotãrârea Camerei se comunicã de îndatã ministrului justiţiei şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 3 zile. Data comunicãrii cãtre ministrul justiţiei este data intrãrii în vigoare a hotãrârii. (5) În condiţiile în care Parlamentul se gãseşte în vacanţã, preşedintele Camerei ia mãsurile necesare respectãrii termenelor prevãzute în prezentul articol. ART. 25 Caracterul hotãrârilor Camerelor Hotãrârile Camerei Deputaţilor şi ale Senatului, ca şi cele ale birourilor permanente respective, adoptate în materie de imunitate parlamentarã, sunt definitive şi executorii, obligatorii faţã de orice autoritate publicã, şi se executã întocmai şi de îndatã. Ministrul justiţiei rãspunde de executarea acestor hotãrâri. ART. 26 Protecţia autoritãţii (1) Pe durata exercitãrii mandatului de parlamentar deputaţii şi senatorii sunt purtãtori ai autoritãţii publice de stat. (2) Orice faptã prin care se aduce atingere onoarei ori reputaţiei unui deputat sau senator, ca şi ameninţarea ori actele de violenţã sãvârşite împotriva acestuia, în legãturã cu exercitarea mandatului, se pedepsesc conform dispoziţiilor Codului penal privind infracţiunile contra autoritãţii. (3) Dispoziţiile alin. (2) se aplicã şi în cazurile în care faptele sunt sãvârşite împotriva soţiei sau copiilor deputatului ori senatorului în scopul de a exercita presiuni sau de a influenţa deciziile acestuia în exercitarea mandatului. (4) Protecţia juridicã penalã prevãzutã la alin. (2) şi (3) se aplicã şi dupã încetarea mandatului dacã faptele sunt comise în legãturã cu exercitarea acestuia. ART. 27 Regimul mobilizãrii sau concentrãrii Pe durata exercitãrii mandatului de parlamentar deputaţii şi senatorii nu pot fi concentraţi sau mobilizaţi.
CAP. VI Obligaţiile deputaţilor şi senatorilor
ART. 28 Izvorul obligaţiilor Îndatoririle fundamentale şi obligaţiile principale ale deputaţilor şi senatorilor sunt cele care decurg din Constituţie, lege, din prezentul statut şi din regulamente. ART. 29 Participarea la şedinţã (1) Participarea la lucrãrile Camerei din care fac parte reprezintã pentru deputaţi şi senatori o obligaţie legalã, moralã şi regulamentarã. (2) Se considerã absent motivat deputatul sau senatorul care: a) este membru al Guvernului; b) a primit de la Camera din care face parte sau de la Parlament o însãrcinare care îl reţine în afara lucrãrilor Parlamentului; c) este în concediu medical; d) are aprobatã motivarea absenţei conform regulamentelor Camerelor, pentru rezolvarea unor probleme personale sau a celor ce rezultã din exercitarea mandatului. (3) Numele deputaţilor şi senatorilor absenţi nemotivat de la lucrãrile fiecãrei Camere, precum şi din comisiile permanente vor fi publicate pe paginile de Internet ale acestora, lunar, potrivit procedurii stabilite de regulamentul fiecãrei Camere. ART. 30 Sancţionarea pentru absenţele nemotivate (1) Deputatul sau senatorul care lipseşte de la 5 şedinţe ale Camerei sau de la 3 şedinţe ale comisiei permanente din care face parte, în aceeaşi sesiune, fãrã a avea concediu sau peste concediul aprobat, este obligat sã justifice în scris absenţele. (2) Deputatul sau senatorul care nu se conformeazã prevederilor alin. (1) pierde drepturile la indemnizaţie, la diurnã şi la celelalte drepturi bãneşti, corespunzãtor perioadei în care a lipsit. (3) Regulamentele Camerelor stabilesc procedurile de urmat pentru executarea prevederilor alin. (1) şi (2), inclusiv acordarea concediilor cu plata drepturilor bãneşti, care nu pot fi mai mari de 8 zile pe durata unei sesiuni şi care se aprobã de preşedintele Camerei pentru cele de pânã la 4 zile şi de Biroul permanent al Camerei pentru cele de peste 4 zile.
CAP. VII Drepturile deputaţilor şi senatorilor în exercitarea mandatului
ART. 31 Sfera şi semnificaţia (1) Drepturile şi libertãţile ce decurg din mandatul de deputat sau de senator sunt specifice acestei demnitãţi publice şi se fundamenteazã pe drepturile şi libertãţile generale ale cetãţeanului, completate cu ceea ce implicã în mod special exercitarea mandatului. (2) Drepturile, libertãţile, ca şi obligaţiile deputatului sau senatorului sunt politice şi patrimoniale; prin exercitarea acestora se realizeazã conţinutul politic al mandatului, precum şi strategia mãsurilor de protecţie a mandatului şi a titularului acestuia. ART. 32 Dreptul de a fi ales în structuri parlamentare Un deputat sau un senator are dreptul sã fie ales, în condiţiile regulamentului, ca membru al Biroului permanent al Camerei respective, ca membru sau în conducerea unei comisii permanente, al unei comisii speciale ori al unei comisii de anchetã. ART. 33 Dreptul de a alege organele de conducere (1) Organizarea şi funcţionarea fiecãrei Camere se stabilesc prin regulamentul propriu. Resursele financiare ale fiecãrei Camere sunt prevãzute în bugetul propriu pe care şi-l adoptã fiecare Camerã. (2) Fiecare Camerã îşi alege un birou permanent, în condiţiile prevãzute de Constituţie şi de regulamente. Pierderea sprijinului politic atrage încetarea de drept a statutului de membru al Biroului permanent sau de titular al oricãrei funcţii obţinute prin susţinere politicã. (3) Fiecare Camerã îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetã sau alte comisii speciale, în condiţiile prevãzute de regulamente. Camerele îşi pot constitui comisii comune. Condiţiile de constituire, obiectivele activitãţii şi procedurile de lucru ale comisiilor de orice fel se stabilesc în regulamentul fiecãrei Camere şi în regulamentul şedinţelor comune ale Camerelor sau ad-hoc pentru comisiile speciale ori de anchetã. ART. 34 Dreptul de asociere în grup parlamentar Deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecãrei Camere. ART. 35 Drepturile politice specifice Principalele drepturi politice ale deputaţilor şi senatorilor, precum şi obligaţiile corelative acestora sunt urmãtoarele: a) dreptul la iniţiativã legislativã; b) dreptul de a iniţia şi de a susţine moţiuni simple sau de cenzurã; c) dreptul de a iniţia şi de a susţine hotãrâri ale Camerei, în orice problemã de competenţa acesteia; d) dreptul de a face declaraţii politice, de a pune întrebãri, de a face interpelãri şi alte asemenea intervenţii; e) dreptul de a cere întrunirea în sesiune extraordinarã a Camerei sau a structurilor de lucru ale acesteia; f) dreptul de a sesiza Curtea Constituţionalã, potrivit art. 146 lit. a)-c) din Constituţie, republicatã; g) dreptul de a cere suspendarea din funcţie sau punerea sub acuzare a Preşedintelui României, în condiţiile art. 95 şi 96 din Constituţie, republicatã; h) dreptul de a cere punerea sub urmãrire penalã a membrilor Guvernului, în condiţiile art. 109 din Constituţie, republicatã; i) dreptul de control parlamentar sub toate formele de exercitare a acestuia, în reglementarea prevãzutã de lege şi de regulamentele parlamentare; j) dreptul la cuvânt, libertatea de exprimare şi dreptul de vot. ART. 36 Modalitãţi de exercitare (1) Drepturile pot fi exercitate individual, prin grupurile parlamentare sau prin numãrul de parlamentari stabilit de Constituţie, potrivit naturii lor juridice. (2) Drepturile şi libertãţile se exercitã în limitele conţinutului legal al mandatului de parlamentar şi numai în formele şi cu procedura prevãzute în regulamentul fiecãrei Camere şi în Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. (3) Deputaţii şi senatorii pot exercita funcţii sau activitãţi în domeniul didactic, al cercetãrii ştiinţifice ori al creaţiei intelectuale, precum şi în alte domenii stabilite de lege.
CAP. VIII Exercitarea mandatului în circumscripţia electoralã
ART. 37 În activitatea din circumscripţiile electorale deputaţii şi senatorii au drepturile şi îndeplinesc obligaţiile pe care le implicã exercitarea legalã a mandatului de parlamentar, adaptate în mod corespunzãtor naturii şi formelor specifice ale acestei activitãţi din teritoriu. ART. 38 Birourile parlamentare ale deputaţilor şi senatorilor (1) În scopul exercitãrii mandatului în circumscripţiile electorale, deputaţii şi senatorii primesc lunar o sumã forfetarã din bugetul Camerei Deputaţilor şi, respectiv, al Senatului, echivalentã cu o indemnizaţie şi jumãtate brutã a deputatului, respectiv a senatorului. (2) În limitele sumei prevãzute la alin. (1), deputaţii şi senatorii pot organiza, separat sau prin asociere, birouri parlamentare, ca regulã, în circumscripţiile electorale în care au fost aleşi. (3) Deputaţii care reprezintã organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale pot organiza birouri parlamentare şi în alte circumscripţii electorale decât cele în care au fost aleşi. Ceilalţi parlamentari pot organiza, în limita sumei prevãzute la alin. (1), astfel de birouri parlamentare, la solicitarea partidelor politice pe lista cãrora au candidat, cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor sau, dupã caz, al Senatului. (4) În cazul în care spaţiile necesare birourilor parlamentare nu pot fi asigurate de cãtre autoritãţile administraţiei locale, acestea se pot închiria de la alte persoane juridice sau fizice. (5) Chiria aferentã spaţiilor, cheltuielile de întreţinere, drepturile bãneşti ale persoanelor angajate la birourile parlamentare ale deputaţilor şi senatorilor şi alte cheltuieli aferente exercitãrii mandatului se asigurã din sumele forfetare alocate deputaţilor şi senatorilor. (6) Angajarea personalului birourilor parlamentare ale deputaţilor şi senatorilor se face prin încheierea unui contract de muncã pe duratã determinatã sau a unui contract civil. În cazul angajãrii pe baza unui contract de muncã pe duratã determinatã, încadrarea salariaţilor se face prin ordin al secretarului general al Camerei Deputaţilor sau al Senatului, dupã caz, la propunerea deputaţilor sau a senatorilor în cauzã, iar în cazul contractului civil, acesta se încheie între deputaţii sau senatorii în cauzã şi persoana fizicã. (7) Modul de utilizare şi justificare a sumei forfetare se stabileşte prin hotãrâre a birourilor permanente reunite ale celor douã Camere, care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I. (8) Deputaţii şi senatorii pot primi cetãţeni în audienţã şi în alte circumscripţii electorale decât cele în care au fost aleşi, în birourile parlamentare existente, la solicitarea titularilor acestora, sau în alte spaţii publice corespunzãtoare. ART. 39 Obligaţiile autoritãţilor locale (1) Autoritãţile publice locale şi prefecturile sunt obligate sã sprijine organizarea şi funcţionarea birourilor parlamentare ale deputaţilor şi senatorilor, prin asigurarea de spaţii pentru sedii, procurarea mobilierului necesar, inclusiv prin împrumut de folosinţã sau închiriere. (2) Serviciile descentralizate şi deconcentrate ale ministerelor şi ale autoritãţilor centrale de reglementare sunt obligate sã sprijine prin mijloacele specifice ale activitãţii lor organizarea şi funcţionarea legalã a birourilor parlamentare ale deputaţilor şi senatorilor, precum şi activitatea acestora. ART. 40 Diurna de deplasare şi cheltuielile de cazare (1) Deputaţii şi senatorii prezenţi la lucrãrile Parlamentului, care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti, primesc o diurnã de deplasare, pe zi, de 2% din indemnizaţia lunarã prevãzutã pentru deputat sau senator. (2) Deputaţilor şi senatorilor, care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti, li se asigurã pe durata mandatului cazare gratuitã sau, la alegere, în cazul în care nu beneficiazã de cazare gratuitã, li se acordã, pe noapte, pe bazã de declaraţie pe propria rãspundere datã în condiţiile legii, 70% din tariful minim practicat de unitãţile hoteliere şi care este achitat unui deputat sau senator. (3) De aceleaşi diurnã şi drepturi de decontare a cazãrii la unitãţi hoteliere, în alte spaţii de cazare autorizate, sau pe bazã de declaraţie conform alin. (2), a 70% din tariful minim aplicat de unitãţile hoteliere şi care este achitat unui deputat sau senator în municipiul Bucureşti beneficiazã deputaţii şi senatorii care: a) efectueazã deplasãri în ţarã din însãrcinarea preşedintelui Camerei Deputaţilor sau al Senatului, a birourilor permanente ale celor douã Camere, a birourilor comisiilor permanente sau a liderilor grupurilor parlamentare; b) nu domiciliazã în circumscripţiile electorale în care au fost aleşi, pe timpul deplasãrii în aceste circumscripţii, în vederea îndeplinirii activitãţilor legate de desfãşurarea mandatului; c) se deplaseazã în circumscripţiile electorale în care au fost aleşi, în altã localitate decât cea de domiciliu, în vederea îndeplinirii activitãţilor legate de desfãşurarea mandatului; d) deputaţii care reprezintã organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, care se deplaseazã în alte localitãţi din ţarã, în afara celei de domiciliu, pentru activitãţile legate de exercitarea mandatului. (4) Deputaţii şi senatorii care se deplaseazã în timpul vacanţelor parlamentare în cadrul circumscripţiilor electorale în care au fost aleşi, în altã circumscripţie sau la Bucureşti pentru îndeplinirea unor sarcini legate de exercitarea mandatului beneficiazã de diurna de deplasare şi cazare conform alin. (1) şi (2), în limita numãrului de zile stabilit de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, respectiv de Biroul permanent al Senatului.
CAP. IX Alte drepturi patrimoniale ale parlamentarilor
ART. 41 Dreptul la indemnizaţie (1) Deputaţii şi senatorii primesc, pe durata exercitãrii mandatului de parlamentar, o indemnizaţie lunarã, stabilitã prin lege. (2) Indemnizaţia se primeşte de fiecare parlamentar de la data intrãrii în exerciţiul mandatului, sub condiţia validãrii, şi pânã la data încetãrii mandatului. (3) Indemnizaţia lunarã are regimul juridic prevãzut de lege pentru salariu, cu reducerile şi majorãrile prevãzute de lege şi de regulamentele celor douã Camere. (4) Indemnizaţiile lunare sunt impozabile în condiţiile legii. Acestea vor fi actualizate, în aceleaşi procente, odatã cu indexãrile salariale acordate personalului din sistemul bugetar, sau prin alte prevederi legale. (5) Indemnizaţia lunarã a deputaţilor şi senatorilor se cumuleazã cu pensia sau cu alte venituri şi se supune impozitului pe venit, conform legii. (6) Dupã expirarea mandatului, deputaţii şi senatorii care nu au mai fost aleşi şi nici nu beneficiazã de pensie sau de altã sursã de venit beneficiazã în continuare, pe o perioadã de cel mult 3 luni, de o indemnizaţie tranzitorie din partea Camerei respective. ART. 42 Deputaţii şi senatorii membri ai Guvernului (1) Deputaţii şi senatorii pot fi numiţi membri ai Guvernului şi pot fi revocaţi din aceste funcţii în conformitate cu prevederile Constituţiei şi ale legilor în vigoare. (2) Deputaţilor şi senatorilor care deţin funcţia de membru al Guvernului, în perioada exercitãrii acesteia, li se aplicã, în privinţa salarizãrii, dispoziţiile Legii nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupã funcţii de demnitate publicã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (3) Deputaţii şi senatorii, membri ai Guvernului, beneficiazã de drepturile cuvenite exercitãrii mandatului de parlamentar, cu excepţia drepturilor pentru decontul de teritoriu şi a diurnei de şedinţã. ART. 43 Dreptul la cheltuieli de protocol (1) Fondul Preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Fondul Preşedintelui Senatului se aprobã anual, prin bugetul fiecãrei Camere. (2) Fondurile prevãzute la alin. (1) se constituie pentru ajutoare, recompense, stimulente, contribuţii la acţiuni umanitare şi burse. (3) Pentru primirea delegaţiilor strãine şi a invitaţilor din ţarã sau din strãinãtate se constituie Fondul de protocol, aprobat anual prin bugetul fiecãrei Camere. Baremele de cheltuieli pentru acţiunile de protocol se aprobã de birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. ART. 44 Dreptul la transport gratuit (1) Deputaţii şi senatorii beneficiazã, pe perioada mandatului, de transport intern gratuit pe liniile aeriene interne, auto, fluviale şi pe calea feratã, cu orice categorie de trenuri de cãlãtori, la clasa I. Biletele de cãlãtorie se vor elibera pe baza legitimaţiei de deputat sau de senator. (2) Deputaţii şi senatorii beneficiazã, pe perioada mandatului, de autoturism pentru deplasãri în circumscripţia electoralã, necesar activitãţilor legate de exercitarea mandatului. (3) Deputaţii şi senatorii care folosesc autoturismul proprietate personalã pentru a se deplasa sãptãmânal din localitatea unde domiciliazã la Bucureşti şi înapoi, cei care au domiciliul în Bucureşti şi se deplaseazã, cel mult o datã pe sãptãmânã, în circumscripţia electoralã în care au fost aleşi şi înapoi, precum şi cei care efectueazã deplasãri în ţarã, ca urmare a sarcinilor trasate de cãtre preşedintele Camerei Deputaţilor şi, respectiv, al Senatului, de birourile permanente ale celor douã Camere, de comisiile permanente sau de cãtre liderii grupurilor parlamentare, pentru activitãţi legate de exercitarea mandatului, vor primi contravaloarea a 9,5 litri de combustibil la 100 km parcurşi. (4) De drepturile prevãzute la alin. (3) beneficiazã şi deputaţii şi senatorii care se deplaseazã din localitatea de domiciliu în localitatea cea mai apropiatã de unde se asigurã transportul la Bucureşti şi înapoi. (5) La sfârşitul mandatului, deputaţii şi senatorii care nu au mai fost aleşi mai au dreptul de decontare a 6 cãlãtorii, cu mijloacele prevãzute la alin. (1) sau cu autoturismul proprietate personalã în condiţiile prevãzute la alin. (3), pentru efectuarea formalitãţilor de lichidare, într-o perioadã de maximum 30 de zile. ART. 45 Dreptul la rambursarea cheltuielilor Cheltuielile efectuate de deputaţi şi de senatori pentru taxe de poştã şi telecomunicaţii interne, efectuate în exercitarea mandatului, se deconteazã pânã la limita valoricã stabilitã de Biroul permanent al Camerei, în funcţie de prevederea bugetarã. ART. 46 Dreptul la vechime în muncã (1) Perioada de exercitare a mandatului de parlamentar constituie vechime în muncã şi în specialitate, cu toate drepturile prevãzute de lege. (2) Pe durata exercitãrii mandatului de deputat sau de senator, contractul de muncã sau raportul de serviciu al titularului se suspendã şi este supus regulilor prevãzute de Codul muncii şi de Statutul funcţionarilor publici, dupã caz. ART. 47 Dreptul la asistenţã medicalã Deputaţii şi senatorii beneficiazã de medicamente, asistenţã medicalã şi de concedii de boalã potrivit reglementãrii din sistemul public şi reglementãrilor speciale în domeniu. ART. 48 Dreptul la paşaport diplomatic Deputaţii şi senatorii au dreptul la paşaport diplomatic.
CAP. X Regimul pensionãrii parlamentarilor
ART. 49 Categorii de pensii (1) Deputaţii şi senatorii, la împlinirea condiţiilor de pensionare prevãzute de <>Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, respectiv stagiul de cotizare şi vârsta de pensionare, beneficiazã de pensie în cuantum prevãzut de <>art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, republicatã, cu modificãrile ulterioare, dacã au deţinut cel puţin trei mandate de parlamentar. (2) Prin excepţie de la dispoziţiile <>Legii nr. 19/2000 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, referitoare la vârsta de pensionare, la împlinirea vârstei de 63 de ani şi a unui stagiu de cotizare de 30 de ani, deputaţii şi senatorii beneficiazã de pensie în condiţiile prevãzute la alin. (1). (3) De pensie beneficiazã şi deputaţii şi senatorii care au deţinut douã sau un mandat de parlamentar, caz în care cuantumul pensiei, calculatã conform alin. (1), se diminueazã cu 20% şi, respectiv, 40%. (4) Pentru mandate incomplete, pensiile prevãzute la alin. (3) se diminueazã sau se majoreazã în mod proporţional. (5) La îndeplinirea condiţiilor de pensionare, deputaţii şi senatorii vor opta pentru pensia calculatã conform alin. (1)-(4) sau pentru pensia calculatã în condiţiile <>Legii nr. 19/2000 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ori ale altor legi speciale din cadrul sistemului public. (6) Prevederile alin. (1)-(5) se aplicã în mod corespunzãtor deputaţilor şi senatorilor al cãror mandat s-a derulat şi a expirat în perioada 1990-2004. (7) Deputaţii şi senatorii nu pot beneficia din sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale decât de o singurã pensie. (8) Pensiile stabilite conform prevederilor de mai sus se impoziteazã în condiţiile legii. ART. 50 (1) Partea din pensie stabilitã potrivit <>art. 49, care depãşeşte nivelul pensiei rezultate conform Legii nr. 19/2000 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se suportã din bugetul de stat. (2) În condiţiile în care indemnizaţiile deputaţilor şi senatorilor aflaţi în îndeplinirea mandatului se modificã, pensiile deputaţilor şi senatorilor se actualizeazã corespunzãtor în termen de maximum 6 luni. ART. 51 Regimul juridic prevãzut la art. 49 şi 50 se aplicã de Casa Naţionalã de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurãri Sociale.
CAP. XI Regimul disciplinei parlamentare
ART. 52 Sfera abaterilor disciplinare Constituie abateri disciplinare parlamentare urmãtoarele fapte sãvârşite de deputaţi sau de senatori şi dacã, potrivit legii, nu constituie infracţiuni: a) încãlcarea dispoziţiilor privind îndatoririle deputaţilor şi ale senatorilor prevãzute de Constituţie şi de prezenta lege; b) nerespectarea prevederilor regulamentului Camerei din care fac parte şi a Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului; c) exercitarea abuzivã a mandatului de senator sau de deputat; d) comportamentul injurios sau calomniator la adresa unui parlamentar ori a altui demnitar în şedinţele de plen, de comisii sau de birou ori în afara acestora, dar cu privire la exercitarea mandatului de parlamentar. ART. 53 Sfera sancţiunilor disciplinare (1) Sancţiunile disciplinare parlamentare pentru abaterile disciplinare prevãzute la art. 52 sunt urmãtoarele: a) atenţionarea; b) chemarea la ordine; c) retragerea cuvântului; d) îndepãrtarea din salã pe durata şedinţei; e) avertismentul; f) interzicerea de a participa la lucrãrile Camerei din care face parte, pe o perioadã de cel mult 30 de zile calendaristice. (2) În cazul aplicãrii sancţiunii prevãzute la alin. (1) lit. f), deputatul sau senatorul în cauzã nu beneficiazã de drepturile bãneşti şi materiale ce s-ar cuveni pe durata interzicerii participãrii la lucrãrile Camerei respective. ART. 54 Aplicarea sancţiunilor (1) Sancţiunile prevãzute la art. 53 alin. (1) lit. a), b) şi c) se aplicã de cãtre preşedintele de şedinţã. (2) Sancţiunile prevãzute la art. 53 alin. (1) lit. d) se aplicã la solicitarea preşedintelui de şedinţã sau a unui grup parlamentar de cãtre plenul Camerei prin votul majoritãţii celor prezenţi. (3) Abaterile care implicã aplicarea sancţiunilor prevãzute la art. 53 alin. (1) lit. e) şi f) se constatã de cãtre Comisia juridicã a Camerei Deputaţilor sau a Senatului, la sesizarea unui grup parlamentar ori la sesizarea personalã a unui deputat sau senator. Sesizarea se adreseazã preşedintelui Camerei respective în termen de cel mult o lunã de la data sãvârşirii faptei. (4) Comisia juridicã soluţioneazã sesizarea în termen de 10 zile lucrãtoare de la înregistrarea ei. Hotãrârea Comisiei se adoptã cu votul majoritãţii membrilor sãi, în şedinţã secretã. (5) Raportul Comisiei se înainteazã de îndatã, împreunã cu dosarul cauzei, Biroului permanent al Camerei respective. (6) Biroul permanent al Camerei respective soluţioneazã cauza în termen de 3 zile lucrãtoare de la primirea raportului. Hotãrârea Biroului permanent al Camerei se prezintã în şedinţã publicã a Camerei respective. ART. 55 Contestaţia (1) Împotriva hotãrârii Biroului permanent al Camerei, care vizeazã aplicarea sancţiunilor prevãzute de art. 54 alin. (6), se poate face contestaţie în termen de 15 zile lucrãtoare de la data comunicãrii. (2) Contestaţia se soluţioneazã de cãtre plenul Camerei în termen de 15 zile lucrãtoare de la înregistrarea acesteia, cu votul majoritãţii membrilor prezenţi ai Camerei, în şedinţã secretã. (3) Hotãrârea plenului Camerei este definitivã şi executorie şi se aduce la cunoştinţã publicã în şedinţa de plen.
CAP. XII Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 56 Modificarea regulamentelor (1) Regulamentul Camerei Deputaţilor, Regulamentul Senatului şi Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului se vor modifica şi se vor completa în mod corespunzãtor cu dispoziţiile prezentei legi şi în conformitate cu deciziile Curţii Constituţionale pronunţate asupra prevederilor din aceste regulamente şi se vor adapta în mod corespunzãtor. (2) Camerele vor urmãri ca reglementãrile instituite prin regulamentele proprii sã fie concordate şi corelate pe structuri, competenţe, proceduri şi activitãţi. ART. 57 Activitatea Grupului Român al Uniunii Interparlamentare (1) Toţi deputaţii şi senatorii, în calitate de membri ai Grupului Român al Uniunii Interparlamentare (GRUI), plãtesc o cotizaţie individualã lunarã la bugetul Grupului. Cuantumul acestei cotizaţii se stabileşte, se aprobã şi se modificã, dupã caz, prin hotãrâre a birourilor permanente ale celor douã Camere, la propunerea Comitetului director al GRUI. (2) Modul de utilizare a fondului GRUI, rezultat din cotizaţiile individuale ale membrilor sãi, se aprobã de birourile permanente ale celor douã Camere, la propunerea Comitetului director şi în conformitate cu normele metodologice de utilizare a fondului, prevãzute în Statutul GRUI. ART. 58 Modificarea bugetelor Camera Deputaţilor şi Senatul vor introduce în structura bugetarã modificãrile ce decurg prin aplicarea prevederilor prezentei legi. ART. 59 Intrarea în vigoare Prezenta lege intrã în vigoare în conformitate cu art. 78 din Constituţie, republicatã, la 3 zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 60 Aplicarea legii (1) Comisia comunã specialã a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru Statutul deputaţilor şi senatorilor devine comisie permanentã însãrcinatã cu interpretarea unitarã şi aplicarea corectã a prevederilor legii, cu precãdere a principiilor şi regulilor de conduitã parlamentarã şi cu rezolvarea oricãror probleme legate de aplicarea ei. (2) Comisia comunã permanentã a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru Statutul deputaţilor şi senatorilor prezintã anual, în şedinţa comunã a celor douã Camere, un raport privind aplicarea prezentului statut. ART. 61 Începând cu 1 ianuarie 2007 pânã la alegerile pentru Parlamentul European şi validarea mandatelor de membri ai Parlamentului European, deputaţii şi senatorii români numiţi prin hotãrâre a Parlamentului României ca membri ai Parlamentului European se considerã în exercitarea unui mandat de membru al Parlamentului European. ART. 62 Dispoziţiile art. 16 alin. (2) nu se aplicã deputaţilor şi senatorilor menţionaţi la art. 61. ART. 63 Pe perioada 1 ianuarie 2007 pânã la alegerile pentru Parlamentul European şi validarea mandatelor de membri ai Parlamentului European, deputaţii şi senatorii membri ai Parlamentului European se considerã absenţi motivat în condiţiile art. 29 alin. (2) lit. b). ART. 64 Deputaţii şi senatorii membri ai Parlamentului European, pe perioada cuprinsã între 1 ianuarie 2007 şi pânã la alegerile pentru Parlamentul European şi validarea mandatelor de membri ai Parlamentului European, beneficiazã de drepturile cuvenite exercitãrii mandatului de parlamentar naţional, cu excepţia drepturilor prevãzute la art. 40 alin. (1), (2) şi alin. (3) lit. a). ART. 65 La data validãrii mandatelor de membri ai Parlamentului European, prevederile art. 61-64 îşi înceteazã de drept efectele. ART. 66 Modificãri şi abrogãri (1) La data intrãrii în vigoare a prezentei legi se modificã în mod corespunzãtor <>art. 61 alin. (3) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificãrile ulterioare. (2) La data intrãrii în vigoare a prezentei legi, cu privire la senatori şi deputaţi, se abrogã art. 1 alin. (1) şi (2), art. 16, 17, 18, art. 21 alin. (31)-(8), art. 22, 23, art. 24 alin. (1), art. 25, 26, 27, 28 şi <>art. 37 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 53/1991 privind indemnizaţiile şi celelalte drepturi ale deputaţilor şi senatorilor, precum şi salarizarea personalului din aparatul Parlamentului României, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 31 ianuarie 1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, <>art. 82 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
