Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 94 din 8 septembrie 1992 (*republicata*) privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi
*) Republicatã în temeiul <>art. II din Legea nr. 204 din 28 decembrie 1999 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 30 decembrie 1999, dându-se articolelor o noua numerotare. <>Legea nr. 94/1992 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 9 septembrie 1992 şi a mai fost modificatã prin <>Legea nr. 59/1993 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 26 iulie 1993, prin <>Legea nr. 50/1995 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 din 31 mai 1995, şi prin <>Legea nr. 99/1999 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 27 mai 1999.
CAP. 1 Dispoziţii generale
ART. 1 (1) Curtea de Conturi este instituţia suprema de control financiar asupra modului de formare, administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. Curtea de Conturi exercita şi atribuţii jurisdicţionale în condiţiile prezentei legi. (2) Curtea de Conturi funcţioneazã pe lângã Parlamentul României şi îşi desfãşoarã activitatea în mod independent, în conformitate cu dispoziţiile prevãzute în Constituţie şi în legile tarii. (3) În unitãţile administrativ-teritoriale, funcţiile Curţii se exercita prin camerele de conturi judeţene. (4) Sediul Curţii este în capitala tarii, iar sediile camerelor de conturi sunt în oraşele resedinta de judeţ şi în municipiul Bucureşti. ART. 2 (1) Curtea de Conturi decide în mod autonom asupra programului sau de control. (2) Controalele Curţii de Conturi se iniţiazã din oficiu şi nu pot fi oprite decât de Parlament şi numai în cazul depãşirii competentelor stabilite prin lege. (3) Hotãrârile Camerei Deputaţilor sau ale Senatului, prin care se cere Curţii de Conturi efectuarea unor controale, în limitele competentelor sale, sunt obligatorii. Nici o alta autoritate publica nu o mai poate obliga. ART. 3 (1) Curtea de Conturi înainteazã Parlamentului şi, prin camerele de conturi judeţene, consiliilor locale rapoarte în domeniile în care este competenta. (2) Raportul anual al Curţii de Conturi se publica în Monitorul Oficial al României. ART. 4 (1) Curtea de Conturi are acces neingradit la acte, documente şi informaţii necesare exercitãrii funcţiilor sale de control şi jurisdicţionale, oricare ar fi persoanele juridice sau fizice deţinãtoare. (2) Toate persoanele juridice şi fizice supuse controlului sau jurisdicţiei Curţii de Conturi sunt obligate sa-i transmitã actele, documentele şi informaţiile solicitate la termenele stabilite de Curte şi sa-i asigure accesul în sediile lor, dacã aceasta hotãrãşte efectuarea controlului sau cercetarea la fata locului. (3) Dacã în exercitarea funcţiilor sale, Curtea de Conturi ia cunostinta de informaţii care constituie secrete de stat, de serviciu, comerciale sau individuale, aceasta este obligatã sa respecte caracterul lor şi sa le facã cunoscute numai autoritãţilor îndreptãţite. ART. 5 Curtea de Conturi îşi întocmeşte buget propriu, care se prevede distinct în bugetul de stat. ART. 6 Salarizarea personalului Curţii de Conturi se stabileşte prin lege*).
--------- *) A se vedea <>Legea nr. 50/1995 cu privire la salarizarea membrilor şi personalului Curţii de Conturi, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 din 31 mai 1995.
ART. 7 (1) Curtea de Conturi poate sa participe la activitatea organismelor internaţionale de specialitate şi sa devinã membru al acestora. (2) Curtea de Conturi poate colabora cu organismele internaţionale de profil şi poate exercita, în numele lor, controlul asupra gestionãrii fondurilor puse la dispoziţia României, dacã prin tratate, convenţii sau alte înţelegeri internaţionale se stabileşte aceasta competenta.
CAP. 2 Organizarea şi conducerea Curţii de Conturi
ART. 8 (1) Curtea de Conturi se compune din: doua secţii de control ulterior, Secţia jurisdicţionalã, Colegiul jurisdicţional al Curţii de Conturi şi camerele de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti. Curtea de Conturi are un Secretariat general. (2) Pe lângã Curtea de Conturi funcţioneazã procurori financiari. ART. 9 Membrii Curţii de Conturi sunt consilieri de conturi, în numãr de 25. Aceştia alcãtuiesc plenul Curţii de Conturi. ART. 10 (1) Conducerea Curţii de Conturi se exercita de cãtre plen, de comitetul de conducere, de preşedintele şi vicepreşedinţii Curţii, care sunt consilieri de conturi. (2) Comitetul de conducere se compune din preşedintele Curţii, vicepreşedinţii acesteia, preşedinţii de secţii şi 5 consilieri de conturi, aleşi de plenul Curţii. (3) La şedinţele plenului participa procurorul general financiar şi secretarul general. (4) La şedinţele plenului Curţii de Conturi şi ale comitetului de conducere pot participa, în calitate de invitaţi, specialişti cu inalta pregãtire în diferite domenii de activitate ce intra în competenta Curţii. ART. 11 (1) Secţiile sunt conduse de câte un consilier de conturi, care îndeplineşte funcţia de preşedinte al sectiei. (2) Secţiile de control ulterior sunt formate din 13 consilieri de conturi şi din controlori financiari. Ele se organizeazã în divizii sectoriale şi direcţii teritoriale. Diviziile sunt conduse de consilieri de conturi. În cadrul diviziilor pot fi organizate direcţii de specialitate. (3) Secţia jurisdicţionalã este instanta de fond şi de recurs şi se compune din 9 consilieri de conturi. ART. 12 Colegiul jurisdicţional al Curţii este instanta de fond, se compune din judecãtori financiari şi este condus de un preşedinte de colegiu. ART. 13 (1) Camera de conturi judeteana se compune din compartimentul de control financiar şi colegiul jurisdicţional. (2) Compartimentul de control financiar este format din controlori financiari şi este condus de un şef de compartiment. (3) Colegiul jurisdicţional este format din judecãtori financiari şi este condus de un preşedinte. ART. 14 (1) Pe lângã Curtea de Conturi funcţioneazã procurorul general financiar şi procurorii financiari. (2) Procurorii financiari îşi exercita atribuţiile pe lângã secţiile Curţii, Colegiul jurisdicţional al Curţii şi camerele de conturi judeţene. ART. 15 (1) Secretariatul general este condus de un secretar general. (2) În cadrul Secretariatului general funcţioneazã compartimente de studii-sinteze-legislaţie, norme metodologice-documentare, de informatica, de relaţii interne şi externe, de finanţe-contabilitate şi de personal-secretariat-administrativ.
CAP. 3 Atribuţii de control
Secţiunea 1 Dispoziţii generale
ART. 16 (1) Curtea de Conturi îşi exercita funcţiunea de control asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, precum şi asupra modului de gestionare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale. (2) Prin controlul sau Curtea de Conturi urmãreşte respectarea legii în gestionarea mijloacelor materiale şi bãneşti. ART. 17 Pentru exercitarea funcţiei prevãzute la art. 16, Curtea de Conturi controleazã: a) formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurãrilor sociale de stat şi ale bugetelor unitãţilor administrativ-teritoriale, precum şi miscarea fondurilor între aceste bugete; b) constituirea, utilizarea şi gestionarea fondurilor speciale şi a fondurilor de tezaur; c) formarea şi gestionarea datoriei publice şi situaţia garanţiilor guvernamentale pentru credite interne şi externe; d) utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi transferurilor şi a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unitãţilor administrativ-teritoriale; e) constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice de cãtre autoritãţile administrative autonome şi de cãtre instituţiile publice înfiinţate prin lege, precum şi de organismele autonome de asigurãri sociale ale statului; f) situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale de cãtre instituţiile publice, regiile autonome, companiile şi societãţile naţionale, precum şi concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea publica; g) constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunãtãţirea calitãţii condiţiilor de viata şi de munca; h) alte domenii în care, prin lege, s-a stabilit competenta Curţii. ART. 18 Sunt supuse controlului prevãzut la art. 17: a) statul şi unitãţile administrativ-teritoriale, în calitate de persoane juridice de drept public, cu serviciile şi instituţiile lor publice, autonome sau neautonome; b) Banca Nationala a României; c) regiile autonome; d) societãţile comerciale la care statul, unitãţile administrativ-teritoriale, instituţiile publice sau regiile autonome deţin, singure sau împreunã, integral sau mai mult de jumãtate din capitalul social; e) organismele autonome de asigurãri sociale sau de alta natura, care gestioneazã bunuri, valori sau fonduri, într-un regim legal obligatoriu, în condiţiile în care prin lege sau prin statutele lor se prevede acest lucru. ART. 19 Curtea de Conturi poate hotãrî efectuarea de controale şi la alte persoane juridice decât cele menţionate la art. 18, care: a) beneficiazã de garanţii guvernamentale pentru credite, de subvenţii sau de alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unitãţilor administrativ-teritoriale sau a instituţiilor publice; b) administreazã, în baza unui contract de concesiune sau închiriere, bunuri aparţinând domeniului public sau privat al statului sau al unitãţilor administrativ-teritoriale. ART. 20 (1) Controlul execuţiei bugetelor Presedintiei, Guvernului, Curţii Supreme de Justiţie şi Curţii Constituţionale se exercita exclusiv de Curtea de Conturi. (2) Curtea de Conturi controleazã execuţia bugetelor Camerei Deputaţilor şi Senatului numai la cererea Biroului permanent al fiecãrei Camere. Rezultatul controlului se prezintã Biroului permanent pentru a decide. (3) Controlul bugetului Curţii de Conturi se exercita de cãtre o comisie instituitã în acest scop de cele doua Camere ale Parlamentului. (4) Curtea de Conturi supune Parlamentului, spre aprobare, execuţia bugetului propus în prima sesiune a fiecãrui an, cu avizul comisiei prevãzute la alin. (3). ART. 21 Controlul exercitat de Curtea de Conturi este ulterior şi priveşte respectarea dispoziţiilor legale privind gestionarea şi folosirea fondurilor publice.
Secţiunea a 2-a Controlul ulterior
ART. 22 Curtea de Conturi are ca principala atribuţie verificarea: a) contului general anual de execuţie a bugetului de stat; b) contului anual de execuţie a bugetului asigurãrilor sociale de stat; c) conturilor anuale de execuţie a bugetelor locale; d) conturilor anuale de execuţie a bugetelor fondurilor speciale; e) conturilor fondurilor de tezaur; f) contului anual al datoriei publice a statului şi situaţiei garanţiilor guvernamentale pentru credite interne şi externe primite de cãtre alte persoane juridice. ART. 23 În exercitarea atributiei prevãzute la art. 22, Curtea de Conturi, în baza programului propriu de control, verifica, pe parcursul exerciţiului bugetar şi la finele acestuia: a) conturile gestiunilor publice de bani, alte valori şi de bunuri materiale publice; b) conturile execuţiei de casa a bugetelor publice; c) conturile de execuţie ale subvenţiilor şi alocaţiilor bugetare pentru investiţii acordate altor beneficiari decât instituţiile publice; d) bilanţurile şi conturile de execuţie ale ordonatorilor de credite bugetare şi ale administratorilor care gestioneazã fonduri ce se supun regimului bugetului public; e) conturile operaţiunilor referitoare la datoria publica. ART. 24 Este de competenta Curţii de Conturi sa stabileascã limitele valorice minime de la care conturile prevãzute în articolul precedent sunt supuse controlului sau în fiecare exerciţiu bugetar. ART. 25 Prin verificarea conturilor Curtea constata dacã: a) conturile supuse controlului sau sunt exacte şi conforme cu realitatea şi dacã inventarierea patrimoniului public a fost facuta la termenele şi în condiţiile stabilite de lege; b) veniturile statului, unitãţilor administrativ-teritoriale, asigurãrilor sociale de stat şi ale instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din mijloacele extrabugetare au fost legal stabilite şi încasate la termenele prevãzute de lege; c) cheltuielile au fost angajate, lichidate, ordonanţate, plãtite şi înregistrate conform reglementãrilor legale şi în concordanta cu prevederile legii bugetare; d) modificãrile aduse prevederilor iniţiale ale bugetelor sunt autorizate şi dacã s-au fãcut în condiţiile legii; e) subvenţiile şi alocaţiile pentru investiţii s-au acordat de la buget sau din fonduri speciale, în condiţiile legii, şi s-au utilizat conform destinaţiilor stabilite; f) contractarea împrumuturilor de stat, rambursarea ratelor scadente ale acestora şi plata dobânzilor aferente s-au fãcut în condiţiile legii; g) creanţele şi obligaţiile statului şi ale unitãţilor administrativ-teritoriale sunt îndreptãţite sau garantate, iar activele sunt protejate potrivit legii. ART. 26 De asemenea, Curtea analizeazã: a) legalitatea concesionarii sau închirierii de bunuri proprietate publica; b) calitatea gestiunii financiare din punct de vedere al economicitatii, eficacitatii şi eficientei. ART. 27 (1) Prin controalele sale la persoanele juridice prevãzute la art. 18 Curtea de Conturi urmãreşte, în principal: a) exactitatea şi realitatea bilanţurilor contabile şi a conturilor de profit şi pierderi; b) îndeplinirea obligaţiilor financiare cãtre buget sau cãtre alte fonduri stabilite prin lege; c) utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din alte fonduri speciale, conform destinaţiei stabilite; d) calitatea gestiunii economico-financiare, dacã prin aceasta se afecteazã drepturile statului, unitãţilor administrativ-teritoriale sau instituţiilor publice ori se creeazã obligaţii în sarcina acestora. (2) De asemenea, Curtea de Conturi mai verifica modul de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare ale Fondului Proprietãţii de Stat şi modul în care acesta îşi îndeplineşte obligaţiile prevãzute de lege în raport cu societãţile comerciale. ART. 28 Obiectivele controalelor Curţii de Conturi dispuse de Camera Deputaţilor sau de Senat ori dispuse de Curte la persoanele juridice menţionate la art. 19 se stabilesc de acestea prin hotãrâre şi se aduc la cunostinta celor interesaţi.
Secţiunea a 3-a Proceduri de control
ART. 29 (1) Curtea de Conturi este singura competenta ca în urma verificãrii conturilor sa hotãrascã asupra descãrcãrii de gestiune. (2) Orice decizie a autoritãţii executive privind descãrcarea de gestiune nu este decât provizorie. ART. 30 (1) Curtea de Conturi exercita controlul conturilor la sediul sau sau la fata locului. (2) Controlorii financiari desemnaţi sa verifice conturile întocmesc rapoarte în care prezintã constatãrile şi concluziile lor şi formuleazã propuneri cu privire la mãsurile ce urmeazã a fi luate în legatura cu situaţia conturilor. (3) În cazul în care conturile prezentate nu întrunesc condiţiile care sa facã posibila verificarea lor, controlorii le restituie titularilor acestora, fixând termen pentru completarea sau refacerea lor, dupã caz. Dacã titularii conturilor nu se conformeazã acestei mãsuri, completarea sau refacerea conturilor se face, pe cheltuiala acestora, de cãtre un expert contabil numit de Curtea de Conturi. ART. 31 (1) Rapoartele asupra conturilor sunt examinate de un complet format dupã cum urmeazã: a) 3 consilieri de conturi din Secţia de control ulterior; b) şeful compartimentului de control financiar al camerei de conturi judeţene şi 2 controlori financiari. (2) Asupra rapoartelor, completul, astfel format, pronunţa încheieri prin care dispune fie descãrcarea de gestiune, fie sesizarea Colegiului jurisdicţional al Curţii sau, dupã caz, a colegiului jurisdicţional al camerei de conturi, pentru stabilirea rãspunderii juridice potrivit legii. (3) Completul poate, de asemenea, dispune restituirea raportului pentru completare sau refacere, dupã caz. (4) Dacã în urma examinãrii raportului, a actelor şi a documentelor pe care se sprijinã acesta se constata sãvârşirea unor fapte care, potrivit legii penale, constituie infracţiuni, completul dispune sesizarea organelor de urmãrire penalã competente, suspendand examinarea cazului. (5) În cursul examinãrii raportului completul poate cere lãmuriri titularilor de conturi sau altor persoane care sunt în mãsura sa facã aceasta. (6) Dacã exista pericolul înstrãinãrii bunurilor ce aparţin persoanei rãspunzãtoare, completul prevãzut la alin. (1) poate solicita colegiului jurisdicţional ce urmeazã a fi investit cu judecarea cauzei încuviinţarea pentru luarea mãsurilor asiguratorii, în limita valorii prejudiciului constatat. (7) La şedinţele în care sunt examinate rapoartele asupra conturilor poate participa şi procurorul financiar. ART. 32 Descãrcarea de gestiune nu constituie temei pentru exonerarea de rãspundere juridicã. ART. 33 Încheierea prin care s-a dispus sesizarea colegiului jurisdicţional sau descãrcarea de gestiune se comunica pãrţilor interesate şi procurorului financiar. ART. 34 Impotriva încheierii prin care s-a dispus descãrcarea de gestiune poate fi introdusã plângere la colegiul jurisdicţional, în termen de 30 de zile de la comunicare. ART. 35 Pentru motive întemeiate, în termen de 1 an de la pronunţarea încheierii prin care s-a dispus descãrcarea de gestiune, procedura examinãrii contului poate fi redeschisã. ART. 36 (1) În situaţia în care, în urma verificãrilor efectuate pe parcursul execuţiei bugetului la persoanele juridice prevãzute la art. 18 şi 19, organele de control ale Curţii de Conturi constata fapte prin care au fost cauzate prejudicii sau abateri cu caracter financiar încheie procesverbal de constatare, în condiţiile prevãzute de lege. (2) Actele de constatare astfel întocmite se trimit, în termen de 5 zile, procurorului financiar de cãtre consilierii de conturi din secţiile de control sau, dupã caz, de şefii compartimentelor de control financiar ale camerelor de conturi judeţene, însoţite de propunerile lor. ART. 37 (1) În toate cazurile procurorul financiar se pronunţa, în termen de 10 zile de la primire, asupra procesului-verbal de constatare, întocmind, dupã caz, actul de sesizare a colegiului jurisdicţional competent, actul de sesizare a organelor de urmãrire penalã ori actul de clasare. (2) Procurorul financiar poate dispune, motivat, restituirea procesului-verbal de constatare pentru completarea ori refacerea controlului. (3) Actul de sesizare a colegiului jurisdicţional şi actul de clasare se comunica pãrţilor interesate. (4) Atunci când exista pericolul înstrãinãrii bunurilor ce aparţin persoanei rãspunzãtoare, procurorul financiar sesizat conform art. 36 alin. (2) poate solicita colegiului jurisdicţional ce urmeazã a fi investit cu judecarea cauzei încuviinţarea pentru luarea mãsurilor asiguratorii, în limita valorii prejudiciului constatat. ART. 38 (1) Impotriva actului de clasare, cei interesaţi pot face plângere în termen de 30 de zile de la comunicare. Plângerea se soluţioneazã de procurorul general financiar. (2) În cazul admiterii plângerii, procurorul general financiar poate dispune, dupã caz, sesizarea colegiului jurisdicţional ori a organului de urmãrire penalã competent sau restituirea dosarului pentru completarea ori refacerea controlului. ART. 39 (1) Impotriva soluţiei procurorului general financiar, partea interesatã poate face cerere de reexaminare, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Curtea de Conturi, în compunerea prevãzutã la art. 56. (2) În cazul în care admite cererea de reexaminare, Curtea de Conturi dispune sesizarea colegiului jurisdicţional competent sa judece cauza în prima instanta sau, dupã caz, a organului de urmãrire penalã competent.
CAP. 4 Atribuţii jurisdicţionale
Secţiunea 1 Competenta materialã şi teritorialã a instanţelor Curţii de Conturi
ART. 40 (1) Colegiul jurisdicţional judeca şi hotãrãşte, în prima instanta, cu privire la plata despãgubirilor civile pentru pagube cauzate şi plata de amenzi pentru abateri cu caracter financiar comise de administratorii, gestionãrii şi contabilii, precum şi de celelalte persoane supuse jurisdicţiei Curţii de Conturi, potrivit legii, cu care este sesizat conform art. 31 alin. (2) şi art. 37 alin. (1). (2) Colegiul jurisdicţional judeca şi hotãrãşte cu privire la plata de despãgubiri civile şi pe alte persoane, în cazul în care au participat, împreunã cu cei prevãzuţi la alin. (1), la producerea daunei. ART. 41 Colegiul jurisdicţional judeca, în prima instanta, contestaţiile introduse impotriva actelor de imputaţie de cãtre administratorii, gestionãrii, contabilii, precum şi de cãtre ceilalţi salariaţi care au participat, împreunã cu aceştia, la producerea pagubelor cauzate persoanelor juridice prevãzute la art. 18, în legatura cu formarea, administrarea şi întrebuinţarea resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, precum şi cu gestionarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale. ART. 42 Colegiul jurisdicţional judeca, în prima instanta, intampinarile introduse impotriva deciziilor emise, potrivit art. 95 alin. (1), de şefii compartimentelor de control ale camerelor de conturi judeţene. ART. 43 Colegiul jurisdicţional judeca, în prima instanta, plângerile introduse impotriva încheierilor prin care completele constituite potrivit art. 31 alin. (1) au dispus descãrcarea de gestiune. ART. 44 Colegiul jurisdicţional al camerei de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti judeca cauzele care fac obiectul art. 40-43 privind unitãţile administrativ-teritoriale şi instituţiile publice, regiile autonome de interes local, sucursalele sau filialele regiilor autonome de interes naţional, precum şi companiile, societãţile naţionale şi societãţile comerciale la care statul sau autoritatea administraţiei publice locale este acţionar majoritar, care îşi au sediul pe teritoriul judeţului sau al municipiului Bucureşti în care funcţioneazã camera de conturi judeteana sau a municipiului Bucureşti. De asemenea, Colegiul jurisdicţional judeca cauzele privind respectarea dispoziţiilor art. 19. ART. 45 Cauzele care nu intra în competenta colegiilor jurisdicţionale ale camerelor de conturi judeţene se soluţioneazã de Colegiul jurisdicţional al Curţii de Conturi. ART. 46 Secţia jurisdicţionalã judeca, în prima instanta, intampinarile introduse impotriva deciziilor emise, potrivit art. 95 alin. (1), de preşedinţii secţiilor de control ale Curţii. ART. 47 Secţia jurisdicţionalã judeca, în prima şi ultima instanta: a) conflictele de competenta dintre colegiile jurisdicţionale; b) cererile de strãmutare a cauzelor de la un colegiu la alt colegiu jurisdicţional. ART. 48 (1) Secţia jurisdicţionalã judeca, în ultima instanta, cererile de recurs jurisdicţional îndreptate impotriva încheierilor şi sentinţelor pronunţate de colegiile jurisdicţionale, precum şi pe cele îndreptate impotriva sentinţelor pronunţate de Secţia jurisdicţionalã, ca instanta de fond, în cazurile prevãzute la art. 46. (2) De asemenea, Secţia jurisdicţionalã judeca, în ultima instanta, recursurile în anulare jurisdicţionale, declarate impotriva hotãrârilor definitive ale colegiilor jurisdicţionale, date în cauzele prevãzute la art. 43. ART. 49 Curtea de Conturi judeca, în ultima instanta: a) recursurile în anulare jurisdicţionale declarate de procurorul general financiar impotriva hotãrârilor definitive ale colegiilor şi Sectiei jurisdicţionale, cu excepţia celor prevãzute la art. 48 alin. (2); b) conflictele de competenta ivite între Secţia jurisdicţionalã şi colegiile jurisdicţionale; c) cererile de reexaminare introduse, potrivit art. 39 alin. (2), impotriva soluţiilor procurorului general financiar date asupra actelor de clasare. ART. 50 Conflictele de competenta ivite între instanţele Curţii de Conturi şi instanţele judecãtoreşti se soluţioneazã de Curtea Suprema de Justiţie.
Secţiunea a 2-a Investirea instanţelor Curţii de Conturi
ART. 51 (1) Colegiul jurisdicţional se investeste prin încheierea de sesizare a completului constituit potrivit art. 31 alin. (1), prin actul de sesizare al procurorului financiar, prin contestaţia introdusã de persoana obligatã la plata impotriva actului de imputaţie şi prin întâmpinarea introdusã impotriva deciziei emise, potrivit art. 95 alin. (1), de şefii compartimentelor de control ale camerelor de conturi judeţene. (2) Colegiul jurisdicţional se considera, de asemenea, legal investit şi în cazul în care a admis plângerea facuta impotriva încheierii completelor, constituite potrivit art. 31 alin. (1), prin care acestea au dispus descãrcarea de gestiune, precum şi în cazul în care sesizarea sa a fost dispusã de Curtea de Conturi, în condiţiile prevãzute la art. 39 alin. (2). ART. 52 Secţia jurisdicţionalã se investeste prin cererea de recurs jurisdicţional, de recurs în anulare jurisdicţional în cazurile prevãzute la art. 48 alin. (2), cererea de soluţionare a conflictului de competenta în cazurile prevãzute la art. 47 lit. a), cererea de strãmutare, precum şi prin întâmpinarea introdusã impotriva deciziei emise, potrivit art. 95 alin. (1), de preşedinţii secţiilor de control ale Curţii. ART. 53 Curtea de Conturi, în compunerea prevãzutã la art. 56, se investeste prin cererea de recurs în anulare jurisdicţional, cu excepţia cazurilor prevãzute la art. 48 alin. (2), prin cererea pentru soluţionarea conflictului de competenta, în cazurile prevãzute la art. 49 lit. b), şi prin cererea de reexaminare introdusã, potrivit art. 39 alin. (2), impotriva soluţiei procurorului general financiar date asupra actului de clasare.
Secţiunea a 3-a Compunerea instanţelor Curţii de Conturi
ART. 54 Cauzele date în competenta colegiilor jurisdicţionale se judeca de cãtre un singur judecãtor. ART. 55 Cauzele date în competenta Sectiei jurisdicţionale se judeca de un complet format din 3 consilieri de conturi, cu excepţia celor prevãzute la art. 46, care se judeca de un singur consilier de conturi. ART. 56 Cauzele la care se referã art. 49 se judeca de un complet constituit din 5 consilieri de conturi, care fac parte din Secţia jurisdicţionalã a Curţii de Conturi. ART. 57 Participarea procurorului financiar la şedinţele de judecata ale colegiilor jurisdicţionale, ale Sectiei jurisdicţionale şi ale Curţii de Conturi în compunerea prevãzutã la art. 56 este obligatorie.
Secţiunea a 4-a Reguli speciale privind judecarea cauzelor în fata instanţelor Curţii de Conturi
ART. 58 (1) În cazul când considera ca nu este competent material sau, dupã caz, teritorial, colegiul jurisdicţional sesizat îşi declina competenta în favoarea colegiului competent. (2) Impotriva hotãrârii de declinare a competentei se poate declara recurs jurisdicţional, în termen legal de la comunicare. ART. 59 (1) Partea interesatã şi procurorul financiar pot cere Sectiei jurisdicţionale strãmutarea judecãrii cauzei aflate pe rolul unui colegiu jurisdicţional la un alt colegiu jurisdicţional. (2) Dezbaterile asupra cererii de strãmutare au loc în camera de consiliu, iar hotãrârea pronunţatã este definitiva. (3) Strãmutarea cauzei poate fi dispusã şi din oficiu de cãtre Secţia jurisdicţionalã în cazul când, judecand recursul jurisdicţional, a casat sentinta colegiului jurisdicţional şi considera ca judecarea în fond a cauzei nu mai poate fi facuta de cãtre acelaşi colegiu. ART. 60 (1) Contestaţia impotriva actului de imputaţie se depune la colegiul jurisdicţional competent cu soluţionarea acesteia şi se motiveaza, în scris, în acelaşi termen prevãzut de lege pentru introducerea ei. (2) Contestaţiei i se anexeazã atâtea exemplare câte pãrţi sunt în proces, precum şi un exemplar pentru procurorul financiar. ART. 61 (1) La cererea instanţelor Curţii de Conturi, conducãtorii ministerelor, ai celorlalte instituţii publice centrale sau locale şi ai altor persoane juridice interesate sunt obligaţi sa înainteze instanţei actele, documentele şi informaţiile necesare judecãrii cauzelor cu care acestea sunt investite. (2) Dacã din cauza neîndeplinirii acestei obligaţii judecarea cauzei a fost intarziata, instanta poate aplica persoanei fizice sau juridice rãspunzãtoare, dupã caz, o amenda de 10.000 lei pentru fiecare zi de întârziere. (3) Impotriva încheierii de amendare se poate face plângere în termen de 15 zile de la comunicare, care se soluţioneazã de completul de judecata care a aplicat amenda. Încheierea prin care s-a soluţionat plângerea este definitiva şi executorie. ART. 62 (1) Şedinţele de judecata ale instanţelor Curţii de Conturi sunt publice. (2) Când exista temeiuri ca datoritã publicitãţii şedinţei de judecata s-ar pune în pericol siguranta nationala ori interesele statului, instanta poate dispune ca aceasta sa fie secreta. Şi în acest caz, pãrţile pot fi asistate de apãrãtor. ART. 63 În cazul când în cursul judecãrii a intervenit decesul ori punerea sub interdicţie a persoanei cu judecarea cãreia au fost investite, colegiile sau Secţia jurisdicţionalã introduc din oficiu în cauza pe succesorii acesteia, ori, dupã caz, pe curatorul ei, în condiţiile stabilite de lege. ART. 64 (1) În fata colegiilor şi a Sectiei jurisdicţionale, audierea în calitate de martor a unei persoane se face dupã depunerea jurãmântului, potrivit legii. (2) Depune, de asemenea, jurãmânt şi expertul numit în cauza. ART. 65 În cazul în care la cauzarea prejudiciului care face obiectul judecãrii au participat mai multe persoane a cãror rãspundere are, potrivit legii, caracter solidar, din care numai una sau unele au introdus contestaţie impotriva actului de imputaţie, colegiul jurisdicţional poate extinde, din oficiu, efectele contestaţiei sau ale contestaţiilor şi asupra celorlalte persoane, pe care le introduce în cauza, pronunţând o singura hotãrâre cu privire la toate acestea. ART. 66 Colegiile şi, respectiv, Secţia jurisdicţionalã pot proceda la administrarea unor probe, precum şi la efectuarea cercetãrii locale şi prin intermediul altor colegii jurisdicţionale, cu respectarea condiţiilor prevãzute de lege. ART. 67 (1) În cazurile prevãzute la art. 40 alin. (1) şi (2), colegiul jurisdicţional este obligat sa dispunã luarea mãsurilor prevãzute de lege în scopul asigurãrii repararii prejudiciului rezultat din actul de investire, al plãţii dobânzilor, amenzilor şi cheltuielilor de judecata. (2) Mãsurile asiguratorii dispuse de colegiul jurisdicţional se executa prin organul competent teritorial al Ministerului Finanţelor*), care este obligat sa procedeze de îndatã la identificarea bunurilor mobile şi imobile, precum şi a oricãror venituri ale pârâtului şi sa le indisponibilizeze în limita valorii prejudiciului rezultat din actul de investire, înaintând instanţei actele încheiate. (3) Dispoziţiile alin. (2) se aplica şi în cazurile când colegiul jurisdicţional a încuviinţat luarea mãsurilor asiguratorii potrivit art. 31 alin. (6) sau, dupã caz, art. 37 alin. (4), mai înainte de a fi investit cu judecarea cauzei. (4) Impotriva încheierilor colegiului jurisdicţional, prin care au fost dispuse ori încuviinţate mãsurile asiguratorii, se poate face recurs jurisdicţional, care nu suspenda executarea acestora.
--------- *) A se vedea <>Hotãrârea Guvernului nr. 447/1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 18 august 1997, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 68 (1) În tot cursul judecãrii contestaţiei, la cererea contestatorului sau din oficiu, în cazul când a extins efectele contestaţiei şi asupra altor persoane rãspunzãtoare, potrivit art. 65, colegiul jurisdicţional poate dispune, motivat, suspendarea executãrii actului de imputaţie, pana la pronunţarea sentinţei. (2) Încheierea prin care s-a dispus suspendarea executãrii actului de imputaţie poate fi atacatã cu recurs jurisdicţional. (3) Recursul jurisdicţional suspenda executarea încheierii. (4) Colegiul jurisdicţional, chiar şi din oficiu, revoca mãsura suspendãrii executãrii actului de imputaţie, atunci când constata ca motivul care a justificat aceasta mãsura a încetat. ART. 69 (1) Colegiul jurisdicţional poate suspenda judecarea actului de sesizare ori a contestaţiei atunci când exista o cauza legalã de împiedicare ori o împrejurare de care depinde judecarea acestora sau o cauza de forta majorã. (2) Suspendarea este obligatorie în cazul când, în legatura cu aceleaşi fapte deduse judecaţii, au fost sesizate şi organele de urmãrire penalã ori când, pentru repararea aceluiaşi prejudiciu dedus judecaţii, persoana juridicã interesatã a acţionat pe o alta cale prevãzutã de lege, pana la soluţionarea definitiva a acelei cauze. (3) Lipsa pãrţilor, legal citate, nu constituie motiv pentru suspendarea judecãrii cauzei, cu excepţia judecãrii contestaţiei. (4) Prin încheierea de suspendare a judecãrii cauzei, colegiul jurisdicţional se pronunţa şi cu privire la mãsurile asiguratorii dispuse sau încuviinţate anterior, pe care le poate menţine pe durata suspendãrii. (5) Încheierea prin care s-a dispus suspendarea judecãrii cauzei poate fi atacatã cu recurs jurisdicţional. (6) Colegiul jurisdicţional dispune, chiar şi din oficiu, reluarea judecãrii cauzei, atunci când constata ca motivul sau motivele suspendãrii acesteia au încetat. ART. 70 În cazul când, fiind investit conform art. 31 alin. (2) sau art. 37 alin. (1), colegiul jurisdicţional constata existenta unor acte materiale noi ori a unor fapte noi în sarcina aceleiaşi persoane rãspunzãtoare sau ca la producerea aceluiaşi prejudiciu dedus judecaţii au mai participat şi alte persoane, pune în discuţia pãrţilor extinderea obiectului judecaţii sau, dupã caz, introducerea în cauza a acestor persoane. ART. 71 (1) Hotãrârile colegiului jurisdicţional se numesc sentinţe. (2) Judecand cauza, colegiul jurisdicţional se pronunţa cu privire la actul de sesizare cu care a fost investit conform art. 31 alin. (2) sau art. 37 alin. (1), dispunând, dupã caz: admiterea acestuia şi obligarea persoanei sau persoanelor rãspunzãtoare la plata despãgubirilor civile şi a dobânzii practicate de Banca Nationala a României la data pronunţãrii hotãrârii, obligarea acestora la plata amenzii pentru abateri cu caracter financiar reţinute în sarcina lor ori respingerea actului de sesizare. (3) În cazul în care abatererea cu caracter financiar consta în neîndeplinirea de cãtre o persoana juridicã din cele prevãzute la art. 18 şi 19 a obligaţiilor financiare cãtre stat, unitãţile administrativ-teritoriale sau instituţiile publice, colegiul jurisdicţional dispune şi virarea sumelor datorate de aceasta, inclusiv a dobânzilor şi majorãrilor de întârziere datorate. (4) În cazul contestaţiei persoanei obligate la plata, colegiul jurisdicţional se pronunţa atât cu privire la aceasta, cat şi cu privire la actul de imputaţie, pe care îl poate menţine total sau parţial, reducand corespunzãtor suma de plata, ori îl poate anula. (5) În toate cazurile, colegiul jurisdicţional se pronunţa şi cu privire la mãsurile asiguratorii luate în cursul judecãrii cauzei sau încuviinţate anterior investirii sale şi la plata cheltuielilor de judecata avansate de stat sau efectuate de pãrţi. ART. 72 Hotãrârile pronunţate de instanţele Curţii de Conturi nu sunt supuse apelului. ART. 73 Impotriva hotãrârilor pronunţate în prima instanta se poate declara recurs jurisdicţional, care nu este limitat la motivele de casare prevãzute la art. 304 din Codul de procedura civilã, instanta putând sa examineze cauza sub toate aspectele. ART. 74 (1) Pentru toate pãrţile şi pentru procurorul financiar, termenul de recurs jurisdicţional este de 15 zile de la comunicarea sentinţei. (2) În cazul încheierilor prevãzute la art. 67 alin. (4), art. 68 alin. (2) şi art. 69 alin. (5), termenul de recurs jurisdicţional curge de la pronunţare. ART. 75 (1) Instanta de recurs jurisdicţional poate dispune, la cerere sau din oficiu, suspendarea, pana la pronunţarea deciziei, a executãrii hotãrârilor date de prima instanta în cauzele privind contestaţiile introduse impotriva actelor de imputaţie. (2) Aceasta mãsura poate fi revocatã, chiar şi din oficiu, atunci când motivele care au justificat-o au încetat. ART. 76 În cazul când prin sentinta recuratã au fost obligate, în solidar, la plata despãgubirilor civile mai multe persoane rãspunzãtoare, dar impotriva acesteia au declarat recurs jurisdicţional numai una sau numai unele din ele, Secţia jurisdicţionalã poate extinde, la cerere sau din oficiu, efectele recursului jurisdicţional sau ale recursurilor jurisdicţionale şi asupra celorlalte persoane obligate la plata, pe care le introduce în cauza, pronunţând o singura decizie fata de toate acestea. ART. 77 Dispoziţiile art. 67 alin. (1) şi (2) cu privire la mãsurile asiguratorii, ale art. 69 alin. (1), (2) şi (3) referitoare la suspendarea judecãrii cauzelor, precum şi ale art. 71 privind cuprinsul hotãrârii se aplica şi în cazul când Secţia jurisdicţionalã, judecand recursul jurisdicţional, a casat hotãrârea colegiului jurisdicţional şi rejudeca în fond cauza.
Secţiunea a 5-a Reguli speciale cu privire la exercitarea cãilor extraordinare de atac în fata instanţelor Curţii de Conturi
ART. 78 Cererea de revizuire poate fi introdusã, pe lângã cazurile de revizuire prevãzute de art. 322 din Codul de procedura civilã, şi atunci când, ulterior judecãrii definitive a cauzei: a) a fost descoperit un înscris nou care conţine o operaţiune de natura sa modifice situaţia rãspunderii stabilite prin hotãrâre, despre care instanta nu a avut cunostinta la pronunţarea acesteia; b) s-a constatat ca una sau mai multe înregistrãri în evidenta contabila au fost omise ori sunt eronate, ceea ce a determinat sa se retina o situaţie neconforma realitãţii; c) s-a constatat ca prejudiciul a fost cauzat de o alta persoana fizica, prin fapta sa proprie. ART. 79 (1) Termenul în care poate fi introdusã cererea de revizuire este de 30 de zile de la data când s-a descoperit ori s-a constatat una din împrejurãrile prevãzute la art. 78, dar nu mai târziu de 1 an de la data rãmânerii definitive a hotãrârii a carei revizuire se cere. (2) Pana la judecarea cererii de revizuire, instanta sesizatã poate dispune suspendarea executãrii hotãrârii. ART. 80 (1) În cazul când, ulterior rãmânerii definitive a hotãrârii, s-a constatat ca prin aceasta s-a adus o încãlcare esenţialã a legii sau ca este vadit netemeinica, procurorul general financiar al Curţii de Conturi poate declara impotriva ei recurs în anulare jurisdicţional, în termen de 1 an de la data rãmânerii definitive. (2) La cererea procurorului general financiar, a pãrţilor sau din oficiu, instanta constituitã potrivit art. 56 poate dispune suspendarea executãrii hotãrârii atacate. (3) În cazul admiterii recursului în anulare jurisdicţional, instanta poate modifica sentinta sau o poate casa cu reţinere şi rejudeca în fond cauza. Cu toate acestea, în cazul casãrii pentru lipsa de competenta, cauza se trimite spre rejudecare instanţei competente sau altui organ cu activitate jurisdicţionalã, competent, potrivit legii.
Secţiunea a 6-a Cai de atac la instanţele judecãtoreşti
ART. 81 (1) Impotriva hotãrârilor pronunţate în prima şi ultima instanta de colegiile de jurisdicţie ale camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi a încheierilor prevãzute la art. 61 alin. (3), se poate face recurs la secţia de contencios administrativ a curţii de apel în a carei circumscripţie îşi au sediul camerele de conturi şi a municipiului Bucureşti. (2) Impotriva hotãrârilor pronunţate în prima şi ultima instanta de Colegiul jurisdicţional al Curţii de Conturi se poate face recurs la Secţia de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti. ART. 82 (1) Impotriva hotãrârilor pronunţate în ultima instanta de Secţia jurisdicţionalã a Curţii de Conturi se poate face recurs la Secţia de contencios administrativ a Curţii Supreme de Justiţie. La aceeaşi secţie a Curţii Supreme de Justiţie se poate face recurs şi impotriva hotãrârilor pronunţate de Curtea de Conturi, în completul de 5 consilieri de conturi. (2) Recursul prevãzut la alin. (1) se poate face de cãtre pãrţi şi de cãtre procurorul general financiar. ART. 83 Recursurile prevãzute la art. 81 şi 82 se formuleazã în termen de 15 zile de la comunicarea hotãrârii pronunţate de instanţele de jurisdicţie sus-menţionate. ART. 84 (1) Solutionand recursurile formulate, secţiile de contencios administrativ competente le pot admite sau respinge. (2) În cazul admiterii recursului, secţiile de contencios administrativ competente pot retine cauzele pentru judecarea în fond sau le pot trimite pentru soluţionare, din nou, instanţei de jurisdicţie din sistemul Curţii de Conturi care a pronunţat hotãrârile impotriva cãrora s-au formulat recursurile la instanţele de contencios administrativ. ART. 85 Hotãrârile irevocabile ale instanţelor de contencios administrativ se transmit instanţelor jurisdicţionale de executare din sistemul Curţii de Conturi.
Secţiunea a 7-a Reguli speciale privind executarea hotãrârilor instanţelor Curţii de Conturi
ART. 86 Instanta de executare este colegiul jurisdicţional care a soluţionat cauza în prima instanta. ART. 87 (1) În cazul când impotriva hotãrârii date în prima instanta s-a declarat recurs jurisdicţional, Secţia jurisdicţionalã trimite instanţei de executare un extras al deciziei pronunţate de ea, pentru a o pune în executare. (2) Pe baza hotãrârilor definitive ale organelor de jurisdicţie din sistemul Curţii de Conturi sau, dupã caz, pe baza hotãrârilor irevocabile pronunţate de instanţele de contencios administrativ instanta de executare comunica de îndatã organelor competente teritorial ale Ministerului Finanţelor sau, dupã caz, persoanei juridice creditoare un ordin de executare a despãgubirilor civile şi a dobânzilor sau a altor sume datorate statului, unitãţilor administrativ-teritoriale sau instituţiilor publice şi a cheltuielilor de judecata, acest ordin constituind titlu executoriu. (3) În baza acestui ordin, organele prevãzute la alin. (2) procedeazã la înscrierea sumelor datorate în evidenta debitorilor şi la executarea silitã, în condiţiile prevãzute de lege. ART. 88 Pe toatã durata executãrii silite, în baza titlului executoriu prevãzut la art. 87 persoanele interesate pot face contestaţie la executare potrivit dispoziţiilor Codului de procedura civilã.
CAP. 5 Atribuţii de raportare, avizare şi alte competente
ART. 89 (1) În termen de 6 luni de la primirea conturilor prevãzute la art. 22 de la organele competente sa le întocmeascã şi obligate sa i le transmitã, Curtea de Conturi elaboreazã Raportul public anual pe care îl înainteazã Parlamentului. (2) Rapoartele anuale referitoare la finanţele publice locale sunt înaintate de cãtre camerele de conturi judeţene autoritãţilor publice deliberative ale unitãţilor administrativ-teritoriale. ART. 90 Raportul public anual cuprinde: observaţiile Curţii de Conturi asupra conturilor de execuţie a bugetelor supuse controlului sau; concluziile degajate din controalele dispuse de Camera Deputaţilor sau de Senat sau efectuate la regii autonome, societãţi comerciale cu capital integral sau majoritar de stat şi la celelalte persoane juridice supuse controlului Curţii; încãlcãrile de lege constatate şi mãsurile de tragere la rãspundere luate; alte aspecte pe care Curtea le considera necesare. ART. 91 Curtea de Conturi poate inainta Parlamentului sau, prin camerele de conturi judeţene, autoritãţilor publice deliberative ale unitãţilor administrativ-teritoriale rapoarte pe domeniile în care este competenta, ori de câte ori considera necesar. ART. 92 Curtea de Conturi avizeazã: a) la cererea Senatului sau a Camerei Deputaţilor, proiectul bugetului de stat şi proiectele de lege în domeniul finanţelor şi al contabilitãţii publice sau prin aplicarea cãrora ar rezulta o diminuare a veniturilor sau o majorare a cheltuielilor aprobate prin legea bugetarã; b) înfiinţarea de cãtre Guvern sau ministere a unor organe de specialitate în subordinea lor. ART. 93 Curtea de Conturi, ca organ de control financiar, în îndeplinirea atribuţiilor pe care i le conferã legea, mai are competenta: a) sa evalueze activitatea de control financiar propriu a persoanelor juridice controlate, prevãzute la art. 18; b) sa solicite organelor de control financiar şi ale Bãncii Naţionale a României verificarea, cu prioritate, a unor obiective, în cadrul atribuţiilor lor legale; c) sa ceara şi sa utilizeze, pentru exercitarea funcţiilor sale de control şi jurisdicţionale, rapoartele celorlalte organisme cu atribuţii de control financiar. ART. 94 În baza constatãrilor rezultate din controlul efectuat, Curtea de Conturi are dreptul sa decidã: a) suspendarea aplicãrii mãsurilor care contravin reglementãrilor legale din domeniul financiar, contabil şi fiscal; b) blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constata utilizarea nelegalã sau ineficienta a acestora; c) înlãturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabila controlatã, corectarea bilanţurilor contabile, a conturilor de profit şi pierderi şi a conturilor de execuţie. ART. 95 (1) Mãsurile prevãzute la art. 94 se iau prin decizie emisã de preşedintele Sectiei de control competente sau, dupã caz, de şeful compartimentului de control al camerei de conturi judeţene. (2) Impotriva deciziei partea interesatã poate face întâmpinare, în termen de 5 zile de la comunicare, la Secţia jurisdicţionalã sau, dupã caz, la colegiul jurisdicţional competent teritorial. (3) Întâmpinarea nu suspenda executarea deciziei. (4) Întâmpinarea se judeca de urgenta, instanta putând amana, motivat, executarea mãsurii decise, pana la pronunţarea hotãrârii. (5) Impotriva hotãrârii se poate declara recurs jurisdicţional în termen de 5 zile de la comunicare. (6) Hotãrârea definitiva se comunica de îndatã unitãţii interesate şi, dupã caz, instituţiei în drept sa aplice mãsura decisa. ART. 96 Curtea de Conturi poate cere celor în drept suspendarea din funcţie, în condiţiile prevãzute de lege, a persoanelor rãspunzãtoare de sãvârşirea faptelor cauzatoare de pagube importante sau a abaterilor grave cu caracter financiar, constatate de organele de control ale Curţii şi pentru care sunt judecate conform dispoziţiilor art. 40 alin. (1) şi (2), pana la pronunţarea hotãrârii definitive în cauza.
CAP. 6 Atribuţiile procurorilor financiari
ART. 97 (1) Procurorul financiar investeste cu act de sesizare colegiul jurisdicţional cu privire la faptele şi persoanele asupra cãrora este sesizat de organele de control proprii ale Curţii de Conturi. (2) În cazul în care procurorul financiar constata inexistenta prejudiciului ori a rãspunderii claseaza, motivat, actul de control. (3) Când constata ca pe baza datelor rezultate din actele de control nu poate adopta una din soluţiile prevãzute de alin. (1) sau (2), procurorul financiar procedeazã, motivat, la restituirea acestora pentru completarea sau refacerea lor. ART. 98 Procurorul financiar sesizeazã organele de urmãrire penalã competente asupra faptelor cu caracter infractional rezultate în urma examinãrii actelor de control cu care a fost sesizat. ART. 99 (1) Procurorul financiar participa la şedinţele colegiului jurisdicţional ca instanta de fond şi de executare, la şedinţele Sectiei jurisdicţionale, precum şi la şedinţele Curţii de Conturi, în compunerea prevãzutã la art. 56. (2) Procurorul financiar poate participa şi la şedinţele completelor constituite potrivit art. 31 alin. (1) în care sunt examinate rapoartele întocmite în urma examinãrii conturilor. ART. 100 (1) Procurorul financiar exercita, în condiţiile legii, cãile ordinare şi extraordinare de atac impotriva hotãrârilor colegiilor şi Sectiei jurisdicţionale, precum şi calea ordinarã a recursului jurisdicţional impotriva încheierilor colegiilor jurisdicţionale. (2) Procurorul financiar exercita, de asemenea, calea de atac a plângerii impotriva încheierilor pronunţate conform art. 31 alin. (2). (3) Procurorul general financiar exercita calea extraordinarã de atac a recursului în anulare jurisdicţional impotriva hotãrârilor definitive ale colegiilor şi Sectiei jurisdicţionale. ART. 101 În vederea exercitãrii atribuţiilor prevãzute la art. 97-100, procurorul financiar poate dispune efectuarea de verificãri suplimentare, poate cere acte, documente şi informaţii de la orice persoana juridicã sau fizica şi poate lua explicaţii, în scris, de la orice persoana fizica. ART. 102 Procurorul financiar supravegheazã modul în care sunt puse în executare hotãrârile definitive pronunţate de instanţele Curţii de Conturi, precum şi încheierile prin care acestea au dispus ori au încuviinţat aplicarea mãsurilor asiguratorii, putând efectua în acest scop verificãri la organele financiare investite cu aceasta, potrivit prezentei legi, precum şi la persoanele juridice creditoare. În cazul când constata ca hotãrârile sau încheierile nu au fost puse în executare, procurorul financiar sesizeazã organele competente pentru a lua mãsuri de tragere la rãspundere a celor vinovaţi, în condiţiile prevãzute de lege. ART. 103 Procurorul general financiar participa la şedinţele plenului Curţii de Conturi.
CAP. 7 Numirea şi statutul personalului Curţii de Conturi
ART. 104 (1) Membrii Curţii de Conturi sunt numiţi de Parlament, la propunerea comisiilor pentru buget, finanţe, bãnci ale celor doua Camere, pentru un mandat de 6 ani. Mandatul poate fi reînnoit. (2) Pentru membrii Curţii de Conturi care vor compune Secţia jurisdicţionalã a acesteia, propunerea prevãzutã la alin. (1) se face cu acordul comisiilor juridice, de disciplina şi imunitãţi ale celor doua Camere ale Parlamentului. (3) Înainte de a începe sa-şi exercite mandatul, membrii Curţii de Conturi depun urmãtorul jurãmânt în fata preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului României: "Jur sa respect Constituţia şi celelalte legi ale tarii, sa apar interesele României, ordinea de drept, drepturile şi libertãţile fundamentale ale cetãţenilor, sa-mi îndeplinesc cu onoare, constiinta şi fãrã partinire atribuţiile ce-mi revin ca membru al Curţii de Conturi. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!". (4) Depun jurãmânt, potrivit alin. (3), judecãtorii şi procurorii financiari, în fata plenului Curţii de Conturi. ART. 105 (1) Dintre consilierii de conturi Parlamentul numeşte în funcţii pe preşedintele Curţii de Conturi, pe vicepreşedinţii acesteia şi pe preşedinţii secţiilor. (2) Funcţiile de preşedinte şi de vicepreşedinţi vor fi ocupate de doi economişti şi un jurist. (3) Pentru a fi numiţi consilieri de conturi, se cer: vechime în activitãţi din domeniile economico-financiar sau juridic de minimum 15 ani, studii superioare economice sau juridice şi inalta competenta profesionalã. ART. 106 (1) Judecãtorii financiari sunt numiţi pe 6 ani de Preşedintele României, la propunerea plenului Curţii de Conturi. (2) Pentru a fi numiţi judecãtori financiari se cer: studii superioare juridice, inalta competenta profesionalã, vechime în funcţii juridice de minimum 14, 11 şi, respectiv, 8 ani, în raport cu gradele de încadrare. ART. 107 (1) Membrii Curţii de Conturi şi judecãtorii financiari sunt independenţi şi inamovibili pe durata mandatului lor. (2) Se interzice membrilor Curţii de Conturi şi judecãtorilor financiari sa facã parte din partidele politice sau sa desfãşoare activitãţi publice cu caracter politic. (3) Funcţiile de consilier de conturi şi de judecãtor financiar sunt incompatibile cu orice alta funcţie publica sau privatã, cu excepţia funcţiilor didactice din învãţãmântul superior. (4) Membrilor Curţii de Conturi şi judecãtorilor financiari le este interzisã exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activitãţilor de comerţ, participarea la administrarea sau conducerea unor societãţi comerciale sau civile. Ei nu pot fi experţi sau arbitri desemnaţi de pãrţi într-un arbitraj. ART. 108 (1) Membrii Curţii de Conturi şi judecãtorii financiari sunt obligaţi: a) sa-şi îndeplineascã funcţia încredinţatã cu impartialitate şi în respectul Constituţiei; b) sa pãstreze secretul deliberãrilor şi al voturilor şi sa nu ia poziţie publica sau sa dea consultaţii în probleme de competenta Curţii de Conturi; c) sa-şi exprime votul afirmativ sau negativ în adoptarea actelor Curţii de Conturi, abţinerea de la vot nefiind permisã; d) sa comunice în scris preşedintelui Curţii orice situaţie care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercita; e) sa nu permitã folosirea funcţiilor pe care le îndeplinesc în scop de reclama comercialã sau propaganda de orice fel; f) sa se abţinã de la orice activitate sau manifestare contrare independentei şi demnitãţii funcţiei lor. (2) Încãlcarea grava a vreuneia din obligaţiile prevãzute la alin. (1) atrage revocarea din funcţie a celor care au sãvârşit-o. (3) Revocarea membrilor Curţii de Conturi se face de cãtre Parlament, la propunerea comisiilor de specialitate prevãzute la art. 104 alin. (1) şi (2). (4) Revocarea judecãtorilor financiari se face de Preşedintele României, la propunerea plenului Curţii de Conturi. ART. 109 Membrii Curţii de Conturi nu pot fi cercetati, reţinuţi, arestaţi sau trimişi în judecata penalã sau contravenţionalã decât la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie, cu aprobarea Birourilor permanente ale celor doua Camere ale Parlamentului, la propunerea comisiilor de specialitate prevãzute la art. 104 alin. (1) şi (2). ART. 110 (1) Procurorul general financiar şi procurorii financiari sunt numiţi pe termen de 6 ani prin decret al Preşedintelui României, la propunerea plenului Curţii de Conturi. (2) Funcţia de procuror financiar este incompatibilã cu oricare din activitãţile prevãzute la art. 107 alin. (2), (3) şi (4). (3) Încãlcarea grava de cãtre procurorii financiari a vreuneia din obligaţiile prevãzute la art. 108 alin. (1), lit. a), d), e) sau f) atrage revocarea din funcţie a acestora. (4) Revocarea din funcţie a procurorilor financiari se face de Preşedintele României, la propunerea plenului Curţii de Conturi. ART. 111 Controlorii financiari sunt numiţi de preşedintele Curţii de Conturi şi sunt supuşi incompatibilitãţilor prevãzute la art. 107 alin. (2), (3) şi (4). ART. 112 Procurorii şi controlorii financiari se bucura de stabilitate. ART. 113 Judecãtorii, procurorii şi controlorii financiari nu pot fi cercetati, reţinuţi, arestaţi sau trimişi în judecata contravenţionalã sau penalã decât la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie, cu aprobarea plenului Curţii de Conturi. ART. 114 (1) Competenta de judecata, pentru infracţiunile sãvârşite de membrii Curţii de Conturi, judecãtorii, procurorii şi controlorii financiari ai acesteia, aparţine Curţii Supreme de Justiţie, Secţia penalã. (2) Competenta de judecata, pentru infracţiunile sãvârşite de judecãtorii şi controlorii financiari ai camerelor de conturi judeţene, aparţine Curţilor de apel. (3) De la data trimiterii în judecata penalã, membrii Curţii de Conturi, judecãtorii, procurorii şi controlorii financiari sunt suspendaţi de drept din funcţiile lor. În caz de condamnare definitiva, ei sunt excluşi de drept, iar în caz de achitare, suspendarea înceteazã. ART. 115 (1) Personalul cu funcţii de conducere este numit de comitetul de conducere, cu excepţia celui numit de plenul Curţii de Conturi, iar personalul de specialitate este numit de preşedintele Curţii. (2) Incompatibilitãţile la care este supus personalul de conducere şi de specialitate prevãzut la alin. (1) sunt cele prevãzute în Statutul funcţionarilor publici*) şi în Codul etic al profesiei.
--------- *) A se vedea <>Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 8 decembrie 1999.
ART. 116 Mandatul de membru al Curţii de Conturi, de judecãtor şi de procuror financiar înceteazã: a) la expirarea termenului pentru care a fost numit sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de excludere de drept ori de deces; b) în situaţiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitãrii funcţiei mai mult de 6 luni; c) în caz de încãlcare a prevederilor art. 16 alin. (3) sau ale art. 37 alin. (3) din Constituţie; d) în cazul revocãrii din funcţie. ART. 117 Judecãtorii şi procurorii financiari rãspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru comportarile care dauneaza interesului serviciului sau prestigiului Curţii de Conturi. ART. 118 Sunt abateri disciplinare: a) întârzierea sistematica sau neglijenţa repetatã în efectuarea lucrãrilor; b) absentele nemotivate de la serviciu; c) exercitarea în afarã cadrului legal sau omisiunea de a îndeplini atribuţiile prevãzute de lege; d) nerespectarea secretului deliberãrii sau a confidenţialitãţii lucrãrilor care au acest caracter; e) manifestãrile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale. ART. 119 (1) Sancţiunile disciplinare ce se pot aplica judecãtorilor şi procurorilor financiari în raport cu gravitatea abaterilor sunt: a) observatie; b) mustrare; c) diminuarea salariului cu pana la 15% pe o perioada de 1-3 luni; d) suspendarea dreptului de avansare pe o perioada de 1-3 ani; e) suspendarea din funcţie pe timp de maximum 6 luni. (2) În timpul suspendãrii din funcţie, judecãtorului sau procurorului financiar nu i se plãteşte salariul. ART. 120 (1) Acţiunea disciplinarã, în cazul abaterilor de la art. 118, se exercita de cãtre preşedintele Curţii de Conturi. (2) Acţiunea disciplinarã se exercita în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrãrii actului de constatare, dar nu mai târziu de 1 an de la data sãvârşirii abaterii disciplinare. (3) Acţiunea disciplinarã se soluţioneazã şi sancţiunea se aplica de cãtre o comisie de disciplina formatã din 3 consilieri de conturi din cadrul Sectiei jurisdicţionale a Curţii de Conturi, aleşi de plenul Curţii. (4) Impotriva hotãrârii comisiei de disciplina cel în cauza poate face contestaţie în termen de 15 zile de la comunicare. (5) Contestaţia se soluţioneazã de un complet constituit din 5 consilieri de conturi din cadrul Sectiei jurisdicţionale a Curţii de Conturi, aleşi de plenul Curţii. ART. 121 Rãspunderea disciplinarã a controlorilor financiari, a personalului de alta specialitate şi a celui auxiliar, condiţiile şi procedura de aplicare a acesteia se stabilesc prin Codul etic al profesiei, aprobat de plenul Curţii de Conturi.
CAP. 8 Atribuţiile organelor de conducere
ART. 122 Atribuţiile plenului Curţii de Conturi sunt: a) sa supunã Preşedintelui României propunerile de numire şi de revocare din funcţie a judecãtorilor financiari şi sa numeascã dintre aceştia pe preşedinţii colegiilor jurisdicţionale; b) sa supunã Preşedintelui României propunerile de numire şi de revocare din funcţie a procurorului general financiar şi a procurorilor financiari; c) sa aprobe Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi, Codul etic al profesiei şi statul de funcţii; d) sa aprobe programul de control financiar anual al Curţii de Conturi; e) sa emita avize potrivit art. 92 lit. a), precum şi asupra Raportului public anual al Curţii de Conturi; f) sa hotãrascã asupra modificãrii organizãrii interne a Curţii de Conturi, în limitele legii, fãrã a se afecta competentele sale legale şi prevederile bugetului propriu; g) sa emita instrucţiuni cu caracter obligatoriu pentru organele de control financiar ale Curţii de Conturi, necesare pentru exercitarea în bune condiţii a competentei acesteia; h) sa dezbata şi sa promoveze proiectul bugetului Curţii de Conturi în vederea integrãrii acestuia în bugetul de stat; i) sa ceara periodic şi sa examineze rapoartele asupra activitãţii secţiilor Curţii şi camerelor de conturi judeţene; j) sa aleagã pe cei 5 consilieri de conturi care sunt membri ai comitetului de conducere; k) sa aleagã pe consilierii de conturi la care se referã art. 120 alin. (3) şi (5); l) sa examineze şi sa aprobe propunerea de ordine de zi a şedinţei plenului, formulatã de preşedintele Curţii; m) sa examineze şi sa aprobe cercetarea, reţinerea, arestarea sau trimiterea în judecata penalã sau contravenţionalã a judecãtorilor, procurorilor şi controlorilor financiari. ART. 123 Plenul îşi exercita atribuţiile cu cel puţin 2/3 din numãrul membrilor sãi, iar hotãrârile se adopta cu o majoritate de 3/4 din numãrul celor prezenţi. ART. 124 Atribuţiile comitetului de conducere al Curţii de Conturi sunt: a) sa emita avize potrivit art. 92 lit. b); b) sa organizeze efectuarea controalelor solicitate prin hotãrârile Camerei Deputaţilor sau ale Senatului, precum şi a altor controale care nu sunt prevãzute în programul de control anual al Curţii de Conturi; c) sa initieze procedurile de cercetare a cazurilor de incapacitate şi incompatibilitate în îndeplinirea funcţiilor de cãtre membrii Curţii şi judecãtorii financiari; d) sa aprobe lista cuprinzând posturile vacante care urmeazã sa fie scoase la concurs în vederea ocupãrii lor; e) sa aprobe tematicile şi sa organizeze concursurile şi probele de selecţie pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul compartimentelor Curţii de Conturi, potrivit listei aprobate; f) sa numeascã secretarul general al Curţii de Conturi, directorii şi şefii compartimentelor de control; g) sa aprobe autorizaţiile pentru contractarea de lucrãri, bunuri, servicii sau alte prestaţii necesare functionarii Curţii de Conturi; h) sa examineze şi sa aprobe propunerea de ordine de zi a şedinţei comitetului de conducere, formulatã de preşedintele Curţii; i) sa exercite, în ceea ce priveşte activitatea Curţii de Conturi, personalul şi regimul de lucru, prerogativele care nu sunt atribuite, conform prezentei legi, plenului sau preşedintelui Curţii. ART. 125 Comitetul de conducere îşi exercita atribuţiile cu cel puţin 2/3 din numãrul membrilor sãi, iar hotãrârile se adopta cu o majoritate de 3/4 din numãrul celor prezenţi. ART. 126 (1) Atribuţiile preşedintelui Curţii de Conturi sunt: a) sa reprezinte Curtea de Conturi şi sa asigure relaţiile acesteia cu instituţiile şi autoritãţile publice şi cu organismele naţionale şi internaţionale de profil; b) sa coordoneze activitatea Curţii de Conturi; c) sa convoace şi sa prezideze dezbaterile plenului şi ale comitetului de conducere şi sa asigure executarea hotãrârilor acestora; d) sa propunã ordinea de zi a şedinţelor plenului şi ale comitetului de conducere şi sa le supunã aprobãrii acestora; e) sa urmãreascã transmiterea cãtre Parlament a rapoartelor Curţii de Conturi; f) sa numeascã personalul Curţii de Conturi, cu excepţia celui numit de plen sau de comitetul de conducere, şi sa dispunã, dacã este cazul, revocarea din funcţie a acestuia, în condiţiile legii; g) sa exercite acţiunea disciplinarã, potrivit art. 120 alin. (1), şi sa aplice sancţiuni disciplinare în cazurile prevãzute de Codul etic al profesiei; h) sa comunice posturile vacante de membri ai Curţii de Conturi cãtre Parlament, pentru luarea de mãsuri în vederea ocupãrii acestora; i) sa hotãrascã constituirea de grupe de control interdivizii, care vor funcţiona numai pe durata realizãrii sarcinii de control atribuite. (2) Atribuţiile prevãzute la alin. (1) se exercita, în lipsa preşedintelui Curţii de Conturi, de unul dintre vicepreşedinţii acesteia, desemnat de el, iar în cazul în care desemnarea nu este posibila, se exercita de cel mai în varsta dintre vicepreşedinţi.
CAP. 9 Abateri şi sancţiuni
ART. 127 Constituie abateri şi se sancţioneazã: a) nerespectarea obligaţiei de a prezenta Curţii de Conturi, în termenele stabilite, conturile ce urmeazã a fi verificate - cu amenda civilã egala cu salariul pe 1-3 luni al persoanei din vina cãreia s-a produs întârzierea; b) neaducerea la îndeplinire a mãsurilor dispuse prin decizii în baza art. 95, rãmase definitive - cu amenda civilã egala cu salariul pe 2-5 luni al persoanei din vina cãreia nu au fost aduse la îndeplinire mãsurile stabilite. ART. 128 Încãlcarea obligaţiilor prevãzute la art. 4 alin. (2) din prezenta lege se sancţioneazã cu amenda civilã de 10.000 lei pentru fiecare zi de întârziere. ART. 129 (1) Abaterile prevãzute la art. 127 şi 128 se constata de cãtre controlorii Curţii de Conturi, iar amenda se stabileşte de colegiul jurisdicţional potrivit art. 40. (2) Sumele reprezentând amenzi civile stabilite prin hotãrâri definitive ale organelor de jurisdicţie ale Curţii de Conturi se fac venit la bugetul de stat.
CAP. 10 Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 130 Dispoziţiile referitoare la activitatea de jurisdicţie se completeazã cu prevederile Codului de procedura civilã, precum şi cu orice alte dispoziţii legale, în mãsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel. ART. 131 (1) Cauzele la care se referã art. 40 şi 41 aflate în curs de judecata se vor soluţiona de organele competente la data când au fost sesizate. (2) Pana la data de 1 decembrie 1992 contestaţiile impotriva deciziilor de imputare şi angajamentelor de plata, a cãror judecare intra în competenta Curţii de Conturi, se depun la tribunalele judeţene şi, respectiv, la Tribunalul Bucureşti, care le vor inregistra într-o evidenta separatã. Dupã constituirea colegiilor jurisdicţionale ale Curţii de Conturi, contestaţiile înregistrate vor fi remise acestora, potrivit competentei prevãzute de prezenta lege. ART. 132 Prin acte de imputaţie, în sensul prezentei legi, se înţelege deciziile de imputare şi, dupã caz, angajamentele de plata luate în scris, potrivit Codului muncii. ART. 133 Membrii Curţii de Conturi sunt numiţi de Parlament în termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi. ART. 134 În termen de 30 de zile de la numirea membrilor Curţii de Conturi, preşedintele acesteia va asigura numirea personalului cu funcţii de conducere, a personalului de specialitate şi a celuilalt personal necesar functionarii Curţii. ART. 135 Fondurile necesare pentru funcţionarea în anul 1992 a Curţii de Conturi se aloca de Guvern din rezerva bugetarã la dispoziţia acestuia. ART. 136 În înţelesul prezentei legi Camera de Conturi a Municipiului Bucureşti se asimileazã cu camerele de conturi judeţene.
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
