Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adopta prezenta lege. TITLUL I Dispoziţii generale ART. 1 Puterea judecătorească este separată de celelalte puteri ale statului, avînd atribuţii proprii ce sînt exercitate prin instanţele judecătoreşti şi Ministerul Public, în conformitate cu principiile şi dispoziţiile prevăzute de Constituţie şi celelalte legi ale tarii. ART. 2 Instanţele judecătoreşti infaptuiesc justiţia în scopul apărării şi realizării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, precum şi a celorlalte drepturi şi interese legitime deduse judecaţii. Instanţele judeca toate procesele privind raporturile civile, comerciale, de munca, de familie, administrative, penale, precum şi orice alte cauze pentru care legea nu stabileşte o alta competenta. Ministerul Public reprezintă, în activitatea judiciară, interesele generale ale societăţii şi apara ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. ART. 3 Judecătorii sînt independenţi şi se supun numai legii. ART. 4 Nimeni nu este mai presus de lege. Justiţia se înfăptuieşte în mod egal pentru toate persoanele, fără deosebire de rasa, de naţionalitate, de origine etnică, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţa politica, de avere sau de origine socială. ART. 5 Şedinţele de judecata sînt publice, în afară de cauzele prevăzute de lege. ART. 6 Procedura judiciară se desfăşoară în limba romana. Cetăţenii apartinid minorităţilor naţionale, precum şi persoanele care nu înţeleg sau nu vorbesc limba romana au dreptul de a lua cunoştinţa de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanta şi de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit. ART. 7 In tot cursul procesului părţile au dreptul sa fie reprezentate sau, după caz, asistate de apărător. ART. 8 Asistenta juridică internaţionala se solicita sau se acorda de instanţele de judecata şi Ministerul Public în condiţiile prevăzute de lege şi de convenţiile internaţionale la care România este parte. ART. 9 Hotărîrile instanţelor judecătoreşti se pronunţa în numele legii şi se executa în numele Preşedintelui României. TITLUL II Compunerea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti CAP. 1 Dispoziţii comune ART. 10 Instanţele judecătoreşti sînt: a) judecătoriile; b) tribunalele; c) curţile de apel; d) Curtea Suprema de Justiţie. In limitele stabilite prin lege vor funcţiona şi instanţele militare. Competenta instanţelor judecătoreşti se stabileşte prin lege. ART. 11 Organizarea şi funcţionarea Curţii Supreme de Justiţie şi a instanţelor militare sînt reglementate prin lege. ART. 12 Dispoziţiile prezentei legi se aplica şi altor instanţe judecătoreşti, în măsura în care legile lor de organizare şi funcţionare nu dispun altfel. ART. 13 Fiecare judecătorie, tribunal şi curte de apel se încadrează cu numărul necesar de judecători. Instanţele sînt conduse de cîte un preşedinte, care exercita şi atribuţii de administraţie. Preşedinţii tribunalelor şi ai curţilor de apel sînt ajutaţi de vicepreşedinţi. Ministrul justiţiei stabileşte judecătoriile la care preşedinţii sînt ajutaţi de vicepreşedinţi. Preşedinţii tribunalelor desemnează judecătorii care urmează sa îndeplinească, potrivit legii, şi alte atribuţii decît cele privind activitatea de judecata. ART. 14 Tribunalele şi curţile de apel pot avea una sau mai multe secţii, după natura proceselor. La tribunalele şi curţile de apel care au o singura secţie, aceasta este mixtă. Numărul secţiilor tribunalelor şi curţilor de apel se stabileşte de ministrul justiţiei. Ministrul justiţiei stabileşte tribunalele şi curţile de apel la care funcţionează secţii maritime şi fluviale, pentru judecarea cauzelor prevăzute de lege. ART. 15 Secţiile tribunalelor şi ale curţilor de apel sînt conduse de către un preşedinte de secţie. Vicepreşedintele instanţei este şi preşedinte al uneia dintre secţii. Preşedintele instanţei repartizează judecătorii pe secţii. ART. 16 Preşedinţii instanţelor sau, după caz, preşedinţii de secţii constituie complete de judecata. Cînd este necesar, pot fi constituite complete specializate pentru judecarea cauzelor privind anumite materii. Cauzele penale privind pe minori se judeca de judecători anume desemnaţi de ministrul justiţiei. ART. 17 Completul de judecata este prezidat de preşedintele sau vicepreşedintele instanţei ori de preşedintele sectiei, atunci cînd aceştia participa la judecata. In celelalte cazuri, completul de judecata este prezidat de către judecătorul desemnat de preşedintele instanţei sau al sectiei. ART. 18 Hotărîrile instanţelor judecătoreşti se iau cu majoritatea voturilor judecătoreşti din completul de judecata. In cazul în care completul de judecata este format din 2 judecători, iar aceştia nu ajung la un acord, procesul se judeca din nou în complet de divergenta. Completul de divergenta se constituie prin includerea, în completul de judecata, a preşedintelui sau vicepreşedintelui instanţei ori a unui alt judecător desemnat de preşedinte. ART. 19 Ministrul justiţiei, prin inspectori generali, judecători-inspectori de la curţile de apel sau prin judecători-delegaţi are drept de control asupra activităţii judecătorilor de la judecătorii, tribunale şi curţi de apel. Acelaşi drept îl au şi preşedinţii instanţelor asupra judecătorilor din subordinea lor. Controlul se exercita prin verificarea lucrărilor, a modului în care se desfăşoară raporturile de serviciu cu justitiabilii şi avocaţii, precum şi prin aprecierea asupra activităţii, pregătirii şi aptitudinilor profesionale. Nu pot fi supuse controlului la care se referă alin. 1 şi 2 soluţiile date în procese, pînă la rămînerea lor definitiva. CAP. 2 Judecătoriile ART. 20 Judecătoriile funcţionează în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti. Numărul şi localităţile de reşedinţa ale judecătoriilor sînt prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta lege. In fiecare judeţ, circumscripţiile judecătoriilor se stabilesc prin hotărîre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei. ART. 21 Judecătoriile judeca toate procesele şi cererile, în afară de cele date prin lege în competenta altor instanţe. ART. 22 Procesele şi cererile de competenta judecătoriilor se judeca în complete formate din 2 judecători. Următoarele procese şi cereri de competenta judecătoriilor se judeca de către un singur judecător: 1. In materie civilă: a) cererile introduse pe cale principala, referitoare la pensii de întreţinere; litigiile patrimoniale dintre persoanele fizice, avînd ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun mobil, în cazul în care valoarea litigiului nu depăşeşte 300.000 lei şi nu priveşte o succesiune sau împărţeli de bunuri; acţiunile posesorii; cererile privind înregistrările în registrele de stare civilă; plingerile impotriva încheierilor de aprobare a proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor vamale; luarea unor măsuri asiguratorii sau a unor măsuri vremelnice în cazuri urgente; cererile de orice fel referitoare la popriri; litigiile de munca privind pretenţiile băneşti a căror valoare nu depăşeşte 100.000 lei; b) procesele şi cererile care, potrivit legii, se soluţionează de judecătorii în ultima instanta; c) cererile şi căile de atac de competenta judecătoriilor, referitoare la cauzele arătate la lit. a) şi b). 2. In materie penală: a) infracţiunile prevăzute în art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedura penală; b) cererile şi căile de atac de competenta judecătoriile, în legătura cu infracţiunile arătate la lit. a); c) cererile de reabilitare. ART. 23 Ministrul justiţiei poate dispune ca, în municipiul Bucureşti, unele categorii de procese sau cereri sa fie soluţionate numai de anumite judecătorii, cu respectarea competentei materiale prevăzute de lege. CAP. 3 Tribunalele ART. 24 In fiecare judeţ funcţionează un tribunal, cu sediul în localitatea de reşedinţa a judeţului. In municipiul Bucureşti funcţionează, de asemenea, un tribunal. In circumscripţia fiecărui tribunal sînt cuprinse toate judecătoriile din judeţ sau din municipiul Bucureşti. ART. 25 Tribunalele judeca, în prima instanta, procesele şi cererile date prin lege în competenta lor. Tribunalele, ca instanţe de apel, judeca apelurile declarate impotriva hotărîrilor pronunţate de judecătorii în prima instanta. Tribunalele, ca instanţe de recurs, judeca recursurile impotriva hotărîrilor pronunţate de judecătorii, care potrivit legii, nu sînt supuse apelului. ART. 26 Tribunalele judeca procesele şi cererile de competenta lor, în prima instanta, în complet format din 2 judecători, iar apelurile şi recursurile, în complet format din 2 judecători. CAP. 4 Curţile de apel ART. 27 Fiecare curte de apel îşi exercita competenta într-o circumscripţie cuprinzînd mai multe tribunale. Numărul curţilor de apel, resedintele acestora, precum şi tribunalele cuprinse în circumscripţiile lor sînt prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta lege. ART. 28 Curţile de apel judeca, în prima instanta, cauzele date în competenta lor prin lege. Ca instanţe de apel, curţile judeca apelurile declarate impotriva hotărîrilor pronunţate în prima instanta de tribunale. Ca instanţe de recurs, curţile de apel judeca recursurile declarate impotriva hotărîrilor pronunţate de lege. ART. 29 Curţile de apel judeca procesele lor în prima instanta, în complete formate din 2 judecători, iar apelurile şi recursurile, în complete formate din 3 judecători. TITLUL III Ministerul Public CAP. 1 Dispoziţii comune ART. 30 Ministerul Public îşi exercita atribuţiile prin procurori, constituiţi în parchete pe lîngă fiecare instanta judecătorească, sub autoritatea ministrului justiţiei. Activitatea Ministerului Public este organizată potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi al controlului ierarhic. Ministerul Public este independent în relaţiile cu celelalte autorităţi publice şi îşi exercita atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia. ART. 31 Atribuţiile Ministerului Public sînt următoarele: a) efectuarea urmăririi penale si, după caz, supravegherea acesteia; în exercitarea acestei atribuţii, procurorii conduc şi controlează activitatea de cercetare penală a poliţiei şi a altor organe, care sînt obligate sa aducă la îndeplinire dispoziţiile procurorului, în condiţiile legii; b) sesizarea instanţelor judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale; c) exercitarea acţiunii civile în cazurile prevăzute de lege; d) participarea, în condiţiile legii, la judecarea cauzelor de către instanţele judecătoreşti; e) exercitarea căilor de atac impotriva hotărîrilor judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege; f) supravegherea respectării legii în activitatea de punere în executare a hotărîrilor judecătoreşti şi a altor titluri executorii; g) verificarea respectării legii la locurile de deţinere preventivă, de executare a pedepselor, a măsurilor educative şi de siguranţa; h) apărarea drepturilor şi intereselor minorilor şi ale persoanelor puse sub interdicţie; i) studierea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea şi prezentarea propunerilor în vederea eliminării acestora. Ministerul Public exercita orice alte atribuţii prevăzute de lege. ART. 32 Procurorii din fiecare parchet sînt subordonaţi conducătorului acelui parchet. Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie teritorială. Procurorul ierarhic superior poate sa îndeplinească oricare dintre atribuţiile procurorilor în subordine şi sa suspende ori sa infirme actele şi dispoziţiile acestora, dacă sînt contrare legii. Dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în conformitate cu legea, sînt obligatorii pentru procurorii în subordine. Cu toate acestea, procurorul este liber sa prezinte în instanta concluziile pe care le considera întemeiate potrivit legii, ţinînd seama de probele administrate în cauza. ART. 33 In exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Public are dreptul sa ceara direct sprijinul agenţilor forţei publice, care sînt obligaţi sa execute dispoziţiile procurorului. ART. 34 Fiecare parchet se încadrează cu numărul necesar de procurori. Structura şi organizarea aparatului fiecărui parchet, precum şi parchetele la care se vor înfiinţa secţii maritime şi fluviale, birouri sau servicii de criminalistica şi criminologie se stabilesc de către ministrul justiţiei, la propunerea procurorului general. Repartizarea procurorilor pe compartimente de activitate se face de către conducătorul fiecărui parchet. ART. 35 Parchetele militare vor fi organizate şi vor funcţiona potrivit legii. ART. 36 Parchetele sînt independente fata de instanţele judecătoreşti. ART. 37 Dispoziţiile ministrului justiţiei, date prin procurorul general în vederea respectării şi aplicării legii, sînt obligatorii. ART. 38 Ministrul justiţiei, prin procurori-inspectori din cadrul Parchetului General de pe lîngă Curtea Suprema de Justiţie şi din parchetele de pe lîngă curţile de apel sau alţi procurori delegaţi, exercita controlul asupra tuturor membrilor Ministerului Public. Controlul se efectuează prin verificarea lucrărilor, a modului cum se desfăşoară raporturile de serviciu cu justitiabilii şi celelalte persoane implicate în lucrările de competenta Ministerului Public, precum şi prin aprecierea asupra activităţii, pregătirii şi aptitudinilor profesionale ale procurorilor. Ministrul justiţiei poate sa ceara procurorului general informări asupra activităţii Ministerului Public şi sa dea îndrumări cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru combaterea criminalitatii. Ministrul justiţiei poate da dispoziţie scrisă, prin procurorul general, procurorului competent sa înceapă, în condiţiile legii, procedura de urmărire a infracţiunilor despre care are cunoştinţa şi sa promoveze în fata instanţelor judecătoreşti acţiunile necesare apărării interesului public. Nu vor putea fi date, însă, dispoziţii pentru oprirea procedurii de urmărire penală legal deschise. CAP. 2 Parchetele de pe lîngă judecătorii, tribunale şi curţi de apel ART. 39 Parchetele de pe lîngă judecătorii, tribunale şi curţi de apel sînt conduse de către prim-procurori. Prim-procurorii parchetelor de pe lîngă tribunale şi curţi de apel sînt ajutaţi de adjuncţi. Ministrul justiţiei la propunerea procurorului general, stabileşte parchetele de pe lîngă judecătorii la care prim-procurorii sînt ajutaţi de adjuncţi. ART. 40 Parchetele de pe lîngă tribunale şi curţi de apel vor avea secţii de urmărire penală şi judiciare, conduse de către procurori şefi. ART. 41 Prim-procurorii parchetelor curţilor de apel exercita direct sau prin procurori-inspectori controlul asupra parchetelor din circumscripţia lor. Prim-procurorii parchetelor de pe lîngă tribunale exercita controlul asupra parchetelor din circumscripţia lor. ART. 42 In cauzele în care participarea procurorului este obligatorie, potrivit legii, prim-procurorii anume desemnaţi de aceştia participa la şedinţele de judecata, conduse de preşedinţii instanţelor. CAP. 3 Parchetul general ART. 43 Parchetul General funcţionează pe lîngă Curtea Suprema de Justiţie şi este condus de procurorul general, ajutat de 2 adjuncţi. Procurorul general exercita controlul asupra tuturor parchetelor. ART. 44 Procurorul general participa la şedinţele Curţii Supreme de Justiţie în secţii unite. Procurorul general desemnează, dintre membrii Parchetului General de pe lîngă Curtea Suprema de Justiţie, procurorii care participa la şedinţele Curţii Constituţionale, în cazurile prevăzute de lege. ART. 45 Parchetul General de pe lîngă Curtea Suprema de Justiţie are următoarea structura: a) Secţia de urmărire penală şi criminalistica; b) Secţia judiciară; c) Secţia parchetelor militare; d) Secţia de control, organizare şi studii; e) Secţia secretariat-administrativă. Secţiile din Parchetul General sînt conduse de procurori şefi, ajutaţi de adjuncţi. In cadrul secţiilor funcţionează servicii şi birouri. TITLUL IV Corpul magistraţilor, numirea şi avansarea lor în funcţie CAP. 1 Corpul magistraţilor ART. 46 Au calitatea de magistrat şi fac parte din corpul magistraţilor judecătorii de la toate instanţele judecătoreşti, procurorii din cadrul parchetelor de pe lîngă acestea, precum şi magistraţii-asistenţi ai Curţii Supreme de Justiţie. ART. 47 In cadrul corpului magistraţilor, ierarhia funcţiilor de execuţie se stabileşte în raport cu nivelul pregătirii şi vechimii, pe gradele profesionale prevăzute de lege. Ierarhia funcţiilor de conducere în cadrul corpului magistraţilor se stabileşte în raport cu nivelul instanţelor şi al parchetelor. Ministrul justiţiei, loctiitorii săi şi personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei sînt asimilaţi magistraţilor, pe durata îndeplinirii funcţiei. ART. 48 Constituie vechime în magistratura perioada în care o persoana a îndeplinit funcţiile de judecător ori procuror sau funcţia de magistrat-asistent la Curtea Suprema de Justiţie, precum şi perioada în care a îndeplinit una din funcţiile prevăzute la art. 47 alin. 2, inclusiv funcţii de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat. Timpul în care o persoana, licentiata în drept sau drept economic-administrativ, este senator sau deputat al Curţii Constituţionale, avocat al poporului, membru al Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, se considera vechime în magistratura. De asemenea, se considera vechime în magistratura timpul cît o persoana care a avut calitatea de magistrat sau asimilat al acestuia exercita o funcţie de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, al instituţiei prezidenţiale, al Curţii Constituţionale, al Curţii de Conturi, Consiliului Legislativ, al instituţiei Avocatul Poporului sau al Guvernului. ART. 49 Întreruperile de activitate datorate suspendării din funcţie, pensionării pentru incapacitate temporară de munca, precum şi trecerii în alte funcţii decît cele prevăzute la art. 48 alin. 2 nu se iau în calculul vechimii în magistratura, dacă legea nu prevede altfel. CAP. 2 Admiterea în magistratura Secţiunea I Condiţiile generale pentru numirea magistraţilor ART. 50 Poate fi numit magistrat cel care îndeplineşte următoarele condiţii: a) este numai cetăţean roman cu domiciliul în România şi are capacitate de exerciţiu al drepturilor; b) este licenţiat în drept şi are stagiul cerut de lege pentru funcţia în care urmează sa fie numit; la secţiile de contencios administrativ pot fi încadraţi şi licentiatii în drept economic-administrativ; c) nu are antecedente penale şi se bucura de o buna reputaţie; d) cunoaşte limba romana; e) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea funcţiei. Îndeplinirea condiţiei prevăzute de lit. e) trebuie dovedită cu certificat medical de sănătate, eliberat pe baza constatărilor făcute de o comisie medicală constituită prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii. ART. 51 Judecătorii şi procurorii cu excepţia celor stagiari, sînt numiţi prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. ART. 52 Înainte de a începe sa-si exercite funcţia, magistraţii sînt obligaţi sa depună următorul jurămînt: "Jur sa respect Constituţia şi legile tarii, sa apar interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, sa-mi îndeplinesc cu onoare, constiinta şi fără partinire atribuţiile ce-mi revin. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!". Jurămîntul se depune, în şedinţa solemna, în fata magistraţilor instanţei sau, după caz, ai parchetului la care a fost numit magistratul, după citirea comunicării actului de numire. Despre depunerea jurămîntului se încheie un proces-verbal, care se semnează de către 2 dintre magistraţii prezenţi şi de cel care a depus jurămîntul. ART. 53 Depunerea jurămîntului nu este necesară în cazul transferului sau avansarii magistratului în alta funcţie din cadrul corpului magistraţilor. ART. 54 Actele efectuate de magistrat înainte de depunerea jurămîntului sînt nule. Secţiunea a II-a Condiţii speciale pentru numirea şi avansarea în funcţie a magistraţilor ART. 55 La judecătorii şi la parchetele de pe lîngă aceste instanţe pot funcţiona judecători si, respectiv, procurori stagiari, numiţi prin ordin al ministrului justiţiei, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 50. Procurorii stagiari sînt numiţi la propunerea procurorului general. Judecătorii şi procurorii stagiari efectuează un stagiu de 2 ani. Preşedinţii judecătoriilor şi prim-procurorii parchetelor de pe lîngă aceste instanţe răspund de asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea normală a stagiului şi pregătirea corespunzătoare a magistraţilor stagiari. ART. 56 In primele 6 luni de la numirea în funcţie, magistraţii stagiari vor putea efectua lucrările necesare completării pregătirii profesionale, care nu implica pronunţarea unei hotărîri, în cazul judecătorilor, sau dreptul de a pune concluzii în instanta şi de a semna acte procedurale, în cazul procurorilor. ART. 57 După 6 luni de funcţionare efectivă, judecătorii care efectuează stagiul la instanţe vor da un examen cu privire la cunoştinţele dobîndite, în vederea exercitării dreptului de a participa la activitatea de judecata. Examenul va fi susţinut la sediul curţii de apel în circumscripţia căreia funcţionează judecătorii stagiari, în fata unei comisii numite de preşedintele acestei curţi. Comisia va fi prezidata de un preşedinte de secţie al curţii de apel sau de un judecător. Din comisie vor face parte 1-2 judecători de la curtea de apel şi 1-2 judecători de la tribunalele din circumscripţia curţii de apel. ART. 58 Examenul prevăzut la art. 57 va consta dintr-o proba orala, pe baza căreia comisia sa-si poată forma convingerea ca judecătorul stagiar si-a insusit cunoştinţele necesare pentru a putea participa la activitatea de judecata. După susţinerea examenului, preşedintele curţii de apel va comunica ministrului justiţiei şi preşedintelui judecătoriei dacă judecătorul stagiar a obţinut dreptul de a participa la activitatea de judecata, în complet prezidat de un alt judecător. In caz de nepromovare a examenului, se va stabili o noua data pentru reexaminarea judecătorului stagiar. ART. 59 Prevederile art. 57 şi 58 se aplica în mod corespunzător procurorilor stagiari pentru obţinerea dreptului de a pune concluzii în instanta şi de a semna acte procedurale, cu excepţia celor care privesc libertatea persoanei. Comisia de examinare va fi compusă din procurori, iar rezultatul va fi comunicat Parchetului General de pe lîngă Curtea Suprema de Justiţie. ART. 60 După efectuarea stagiului, magistraţii stagiari sînt obligaţi sa se înscrie la examenul de capacitate. In cazul în care candidatul este respins la primul examen, el este obligat sa se înscrie pentru sesiunea imediat următoare. Cei care au exercitat funcţia de magistrat stagiar timp de 2 ani, fără a da examenul de capacitate, se pot prezenta la acest examen dacă de la încetarea acestei funcţii şi pînă la data fixată pentru examen nu au trecut mai mult de 3 ani. ART. 61 Examenul de capacitate se tine în fiecare an, la data şi locul ce se stabilesc de ministrul justiţiei. Data şi locul ţinerii examenului se vor publica în Monitorul Oficial al României, cu cel puţin 2 luni înainte. ART. 62 Examenul de capacitate al magistraţilor se susţine în fata unei comisii compuse din: a) 2 membrii ai Curţii Supreme de Justiţie, desemnaţi de preşedintele curţii, respectiv 2 de la Parchetul General, desemnat de procurorul general; b) 2 profesori de la una din facultăţile de drept din ţara, din învăţămîntul de stat, desemnaţi de consiliul profesoral al facultăţii respective, dintre profesorii de drept civil, drept comercial, drept penal, procedurile civilă şi penală; c) un delegat al Ministerului Justiţiei, desemnat de ministrul justiţiei. Comisia de examinare va fi prezidata de magistratul mai mare în funcţie, iar la funcţii egale, de magistratul cu cea mai mare vechime în magistratura de la Curtea Suprema de Justiţie. Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoţite de actele necesare, vor fi înaintate Ministerului Justiţiei, în termen de 40 zile de la publicarea datei examenului în Monitorul Oficial al României. Comisia de examinare este indreptatita sa respingă de la examinare pe cei care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru a deveni judecători sau procurori. ART. 63 Examenul de capacitate consta, în mod obligatoriu, din probe scrise şi orale, cu caracter teoretic şi practic. Probele teoretice vor avea ca obiect principiile şi instituţiile de baza ale dreptului civil, comercial, penal, procesual, constituţional, administrativ şi ale organizării judecătoreşti. Probele practice vor consta din întocmirea unei lucrări scrise cu caracter aplicativ. ART. 64 Rezultatele examenului de capacitate se comunica Ministerului Justiţiei, care le va transmite Consiliului Superior al Magistraturii. Consiliul Superior al Magistraturii, după ce validează examenele şi centralizează rezultatele, va întocmi, în ordinea mediilor obţinute, tabelul de clasificare a candidaţilor, pe baza căruia se vor face numirile în funcţiile vacante. Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate în cazurile în care constata ca nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege privind organizarea examenului sau ca rezultatele au fost denaturate prin săvîrşirea unor fraude. Dacă invalideaza examenul, Consiliul Superior al Magistraturii dispune măsurile corespunzătoare. ART. 65 Îndată după întocmirea tabelului de clasificare a candidaţilor, Ministerul Justiţiei va publica în Monitorul Oficial al României lista posturilor vacante. Candidaţii declaraţi reusiti la examen au dreptul, în ordinea clasificării, sa-si aleagă posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României. Candidatului care nu si-a exercitat dreptul de alegere în termenul prevăzut la alin. 2 i se va propune, din oficiu, un post de către Ministerul Justiţiei. Refuzul de a accepta propunerea este considerată demisie. La medii egale vor avea prioritate, la alegerea postului, magistraţii în funcţie si, în lipsa acestora, candidatul avînd titlul de doctor în drept sau activitate mai îndelungată de la obţinerea licenţei. Neprezentarea nejustificată la examenul de capacitate, la prima sesiune după încheierea stagiului, sau respingerea candidatului la doua sesiuni atrage pierderea de judecător sau procuror stagiar. ART. 66 Pentru a fi numit judecător la judecătorie sau procuror la parchetul de pe lîngă aceasta instanta, candidatul trebuie sa îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 50 şi sa fi fost declarat reuşit la examenul de capacitate prevăzut de lege sau sa fi ocupat cel puţin 5 ani funcţia de avocat, jurisconsult, notar, membru al personalului didactic din învăţămîntul superior sau al celui de cercetare din Institutul de Cercetări Juridice al Academiei ori funcţii de specialitate juridică în administraţia publica, în aparatul Parlamentului sau al instituţiei prezidenţiale, Curţii Constituţionale, al instituţiei Avocatul Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ. ART. 67 Pentru a fi numit sau avansat în funcţii superioare, magistratul trebuie sa aibă o activitate meritorie, atestata prin notele calificative acordate de şefii ierarhici şi inspectori şi sa îndeplinească următoarele condiţii de vechime: a) pentru funcţiile de judecător de tribunal, procuror la parchetul de pe lîngă tribunal, preşedinte, vicepreşedinte de judecătorie, prim-procuror al parchetului de pe lîngă judecătorie şi adjunct al acestuia, sa aibă o vechime în magistratura de cel puţin 6 ani; b) pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte de tribunal, preşedinte de secţie, prim-procuror al parchetului de pe lîngă tribunal, adjunct al acestuia şi procuror-şef de secţie, sa aibă o vechime în magistratura de cel puţin 8 ani; c) pentru funcţiile de judecător de curte de apel sau procuror la parchetele de pe lîngă curţile de apel, sa aibă o vechime în magistratura de cel puţin 10 ani; d) pentru funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte, preşedinte de secţie de curte de apel, prim-procuror, adjunct al acestuia şi procuror-şef de secţie al parchetului de pe lîngă curtea de apel, precum şi cea de procuror-şef de secţie şi procuror la Parchetul General de pe lîngă Curtea Suprema de Justiţie, sa aibă o vechime în magistratura de cel puţin 15 ani; e) pentru funcţiile de procuror general al Parchetului General de pe lîngă Curtea Suprema de Justiţie şi de adjunct al acestuia, sa aibă o vechime în magistratura de cel puţin 18 ani. ART. 68 In mod excepţional, pot fi numiţi în magistratura, în oricare dintre funcţiile prevăzute la art. 67 lit a), b) şi c), persoane care au deţinut funcţii de natura celor prevăzute la art. 66, în cazul în care s-au distins prin modul în care si-au exercitat profesia. In cazurile de la alin. 1, vechimea prevăzută la art. 67, necesară pentru a ocupa una din funcţiile în magistratura, se majorează cu 3 ani. ART. 69 Magistraţii de la judecătorii, tribunale şi parchete de pe lîngă aceste instanţe pot fi mentinuti în funcţie pînă la împlinirea vîrstei de 65 de ani, cei de la curţile de apel şi parchetele de pe lîngă aceste curţi pînă la împlinirea vîrstei de 68 ani, iar procurorii de la Parchetul General de pe lîngă Curtea Suprema de Justiţie pînă la împlinirea vîrstei de 70 ani, în toate cazurile cu avizul conducătorului instanţei sau parchetului. ART. 70 Avansarea şi transferarea judecătorilor în funcţiile din magistratura se dispun de către Consiliul Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege. Avansarea şi transferarea procurorilor în funcţiile din Ministerul Public se fac de către ministrul justiţiei, la propunerea procurorului general, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege, iar transferarea procurorilor în funcţiile de judecători se face potrivit prevederilor de la alin. 1. TITLUL V Consiliul Superior al Magistraturii ART. 71 Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 15 membri aleşi, pentru o durata de 4 ani, de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţa comuna. ART. 72 In Consiliul Superior al Magistraturii sînt aleşi: a) 4 judecători ai Curţii Supreme de Justiţie; b) 3 procurori ai Parchetului General de pe lîngă Curtea Suprema de Justiţie; c) 6 judecători de la curţile de apel; d) 2 procurori ai Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel Bucureşti. Pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiecare instanta şi parchet prevăzute la alin. 1 lit. a), b) şi d), în adunarea generală a magistraţilor, va desemna un număr întreit de candidaţi. Pentru alegerea celor 6 judecători prevăzuţi la lit. c), fiecare curte de apel va propune cîte un candidat, desemnat de adunarea generală a judecătorilor curţii. ART. 73 Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii: a) propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari; b) dispune cu privire la promovarea, transferarea, suspendarea şi încetarea din funcţia de judecător; c) validează examenele de capacitate ale magistraţilor; d) îndeplineşte rolul de consiliu de disciplina al judecătorilor; e) da avize, la solicitarea ministrului justiţiei, în probleme privind administrarea justiţiei. Consiliul Superior al Magistraturii exercita orice alte atribuţii prevăzute de lege. Consiliul Superior al Magistraturii poate cere Ministerului Justiţiei, instanţelor judecătoreşti sau parchetelor relaţii sau acte referitoare la activitatea profesională sau conduita magistraţilor. Consiliul Superior al Magistraturii îşi desfăşoară lucrările în prezenta cel puţin doua treimi din numărul membrilor săi şi adopta hotărîri cu majoritatea voturilor membrilor consiliului. In cazurile în care Consiliul Superior al Magistraturii îşi exercita atribuţiile prevăzute la alin. 1 lit a), b) şi c), lucrările sînt prezidate, fără drept de vot, de ministrul justiţiei, iar cînd îndeplineşte rolul de consiliu de disciplina, este prezidat de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie. Lucrările de secretariat al Consiliului Superior al Magistraturii sînt asigurate de direcţia care răspunde de activitatea de personal din Ministerul Justiţiei. ART. 74 Consiliul Superior al Magistraturii va adopta un regulament propriu de funcţionare. TITLUL VI Drepturile şi îndatoririle magistraţilor ART. 75 Judecătorii numiţi de Preşedintele României sînt inamovibili. Membrii Ministerului Public şi judecătorii stagiari se bucura de stabilitate. Magistraţii nu pot fi cercetati, reţinuţi sau arestaţi fără avizul ministrului justiţiei. Ministerul de Interne are obligaţia sa acorde, la cerere, protecţie magistraţilor şi familiilor lor în cazurile în care viaţa, integritatea corporală sau avutul acestora sînt supuse unor ameninţări. ART. 76 Magistraţii nu pot fi eliberaţi din funcţiile pe care le deţin decît în următoarele cazuri: a) demisie; b) pensionare pentru limita de vîrsta sau incapacitate de munca, potrivit legii; c) dacă instanta şi parchetul se desfiinţează ori se schimba localitatea de reşedinţa a acestora, iar magistratul refuza postul oferit; d) dacă impotriva magistratului s-a luat măsura indepartarii din magistratura, fie ca sancţiune disciplinară, fie pentru vădită incapacitate profesională ori pentru boala psihică; e) dacă magistratul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevăzută de legea penală. Cînd impotriva unui magistrat se pune în mişcare acţiunea penală, acesta va fi suspendat din funcţie pînă la rămînerea definitiva a hotărîrii. Dacă se constata nevinovatia magistratului, suspendarea sa din funcţie încetează. Magistratul va fi repus în toate drepturile avute anterior, platindu-i-se drepturile băneşti de care a fost lipsit. In cazurile prevăzute la alin. 1 lit. d) şi e), calitatea de magistrat încetează, de drept, pe data rămînerii definitive a hotărîrii prin care s-a dispus îndepărtarea din magistratura sau condamnarea. ART. 77 In cazul în care magistratul cere eliberarea din funcţie prin demisie, ministrul justiţiei sau, după caz, procurorul general poate stabili un termen de cel mult 30 de zile la care demisia sa devină efectivă, dacă prezenta magistratului la post este necesară. ART. 78 Avansarea sau transferarea magistraţilor se poate face numai cu consimţămîntul acestora. Magistraţii care îndeplinesc condiţiile pentru a fi avansati, dar care nu doresc sa schimbe funcţia şi instanta ori parchetul, pot fi avansati pe loc. ART. 79 In cazul în care o instanta nu poate funcţiona normal datorită lipsei temporare a unor judecători, existenţei unor posturi vacante, incompatibilitatii sau recuzării tuturor judecătorilor, ministrul justiţiei, la propunerea preşedintelui acelei instanţe, poate delega judecători de la alte instanţe. Judecătorul nu poate fi delegat mai mult de 2 luni într-un an, fără acordul sau. In interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi de către procurorul general pe o durata de cel mult 2 luni într-un an. Delegarea poate fi prelungită peste acest termen, cu consimţămîntul procurorului. ART. 80 In cazul în care un magistrat suferă de o boala psihică, ministrul justiţiei, pe baza unui raport scris şi după examinarea de către o comisie formată din 3 medici specialişti, va dispune suspendarea din funcţie a magistratului. Suspendarea încetează, de drept, dacă, în termen de o luna, Consiliul Superior al Magistraturii nu hotărăşte eliberarea din funcţie a magistratului. Dacă, în cursul activităţii sale, magistratul manifesta o vădită incapacitate profesională, Consiliul Superior al Magistraturii poate dispune eliberarea sa din funcţie, la sesizarea ministrului justiţiei. Impotriva hotărîrilor de îndepărtare din magistratura, luate în cazurile prevăzute de alin. 1 şi 2, magistratul poate face contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicare. Contestaţia se judeca de Curtea Suprema de Justiţie în complet format din 7 judecători. ART. 81 Salarizarea magistraţilor se stabileşte prin lege. ART. 82 Se interzice magistraţilor sa facă parte din partide politice sau sa desfăşoare activităţi publice cu caracter politic. ART. 83 Funcţia de magistrat este incompatibilă cu orice alta funcţie publica sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţămîntul superior. ART. 84 Magistraţilor le este interzisă exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activităţilor de comerţ, participarea la administraţia sau conducerea unor societăţi comerciale sau civile. Ei nu pot fi experţi sau arbitri desemnaţi de părţi într-un arbitraj. ART. 85 Magistraţii pot colabora la publicaţii de specialitate, cu caracter literar, ştiinţific sau social, ori emisiuni audiovizuale, fiindu-le interzis ca în studiile, articolele şi intervenţiile lor sa se pronunţe cu privire la problemele curente de politica interna. ART. 86 Magistraţii pot sa facă parte din comisiile de studii sau de întocmire a proiectelor de legi, regulamente, tratate sau convenţii internaţionale, numai cu încuviinţarea ministrului justiţiei. ART. 87 Magistraţii nu pot sa dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sînt pe rolul altor instanţe decît cele la care îşi exercita funcţia, şi nici sa-si exprime public părerea asupra unor procese aflate în curs de desfăşurare. Magistraţii au dreptul sa pledeze cauzele lor personale, ale părinţilor, soţilor şi copiilor lor, precum şi ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. ART. 88 Numirea magistraţilor în diverse comisii sau comitete prevăzute de lege se face de ministrul justiţiei, în afară cazului în care legea prevede un alt mod de numire. ART. 89 Magistraţii sînt obligaţi sa respecte programul de lucru, sa rezolve lucrările în termenele stabilite, sa păstreze secretul deliberării şi sa îndeplinească toate îndatoririle ce le revin potrivit legilor şi regulamentelor. La şedinţele de judecata, magistraţii sînt obligaţi sa aibă ţinuta vestimentara corespunzătoare instanţei unde funcţionează. Ţinuta vestimentara a magistraţilor se stabileşte prin hotărîre a Guvernului şi se asigura gratuit. ART. 90 Magistraţii sînt datori sa se abţină de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor în funcţie şi în societate. ART. 91 Magistraţii sînt obligaţi sa efectueze periodic, conform programării aprobate de ministrul justiţiei, stagii de pregătire sau, după caz, de perfecţionare profesională. ART. 92 Magistraţii sînt liberi sa formeze asociaţii profesionale sau alte organizaţii avînd ca scop reprezentarea intereselor proprii, promovarea pregătirii profesionale şi protejarea statutului lor. De asemenea, magistraţii pot adera la asociaţii profesionale locale, naţionale şi internaţionale şi pot participa la reuniunile acestora. TITLUL VII Răspunderea disciplinară a magistraţilor ART. 93 Magistraţii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru comportarile care dauneaza interesului serviciului sau prestigiului justiţiei. ART. 94 Sînt abateri disciplinare: a) intirzierea sistematica în efectuarea lucrărilor; b) absente nemotivate de la serviciu; c) intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri privind satisfacerea intereselor lor sau ale membrilor familiei, în afară cadrului legal, precum şi imixtiunea în activitatea altui magistrat; d) atitudinile ireverentioase în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu; e) nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter; f) activităţile publice cu caracter politic; g) manifestările care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale; h) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce le revine potrivit legilor şi regulamentelor sau încălcarea altor obligaţii decurgînd din prezenta lege; i) neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor; j) încălcarea altor prevederi ale legii, referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind pe magistraţi. ART. 95 Sancţiunile disciplinare ce se pot aplica magistraţilor în raport cu gravitatea abaterilor sînt: a) observatie; b) mustrare; c) diminuarea salariului cu pînă la 15 % pe o perioada de 1-3 luni; d) suspendarea dreptului de avansare pe o perioada de 1-3 ani; e) suspendarea din funcţie pe timp de maximum 6 luni; f) înlăturarea din magistratura. In timpul suspendării din funcţie, magistratului nu i se plăteşte salariul. Aceasta perioada nu se ia în calcul drepturilor la pensie şi al vechimii în funcţia de magistrat. Dispoziţiile alin. 2 sînt aplicabile şi în cazul prevăzut la art. 76 alin. 2. ART. 96 Acţiunea disciplinară, în cazul abaterilor săvîrşite de un judecător, cu excepţia judecătorilor şi a magistraţilor-asistenţi de la Curtea Suprema de Justiţie, se exercita de către ministrul justiţiei, iar în cazul abaterilor săvîrşite de procurori, acţiunea se exercita de ministrul justiţiei sau procurorul general. Acţiunea disciplinară se exercita în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării actului de constatare, dar nu mai tîrziu de un an de la data săvîrşirii abaterii disciplinare. ART. 97 In vederea exercitării acţiunii disciplinare, este obligatorie efectuarea cercetării prealabile, care se dispune de titularul acestei acţiuni. Cercetarea prealabilă se efectuează de judecători sau de persoane asimilate din Ministerul Justiţiei, avînd cel puţin acelaşi grad ierarhic cu judecătorul cercetat. Pentru procurori, cercetarea prealabilă se efectuează de procurorii-inspectori din Parchetul General de pe lîngă Curtea Suprema de Justiţie. In cadrul cercetării prealabile se vor stabili faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvîrşite, existenta sau inexistenta vinovatiei, cît şi orice date concludente. Ascultarea celui în cauza şi verificarea apărării magistratului cercetat sînt obligatorii. Refuzul magistratului cercetat de a face declaraţii sau de a se prezenta la cercetări se constata prin proces-verbal şi nu împiedica finalizarea cercetării. Magistratul cercetat are dreptul sa conducă toate actele cercetării şi sa solicite probe în apărare. ART. 98 In cazul abaterilor săvîrşite de judecători, ministrul justiţiei, după primirea rezultatului cercetărilor prealabile, poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii. Dezbaterile Consiliului Superior al Magistraturii nu sînt publice. Citarea părţilor este obligatorie. Consiliul Superior al Magistraturii se pronunţa prin hotărîre motivată, care se comunica părţilor. ART. 99 Comisia de disciplina a Ministerului Public este formată din 5 procurori din Parchetul General de pe lîngă Curtea Suprema de Justiţie, aleşi pe 4 ani, de membrii acestui parchet. Comisia este prezidata de procurorul cel mai mare în grad, iar la grade egale, de procurorul cu cea mai mare vechime în grad. In condiţiile prevăzute de alin. 1, vor fi aleşi 3 membri supleanţi ai comisiei de disciplina, care înlocuiesc pe titulari în cazul în care aceştia sînt împiedicaţi sa participe la lucrările comisiei. Prevederile art. 98 alin. 2-4 se aplica în mod corespunzător. Secretariatul comisiei va fi asigurat de un procuror, desemnat de procurorul general. ART. 100 In fata Consiliului Superior al Magistraturii sau a comisiei de disciplina a Ministerului Public, magistratul poate fi asistat de un alt magistrat. ART. 101 Impotriva sancţiunilor aplicate de Consiliul Superior al Magistraturii sau de comisia de disciplina a Ministerului Public, magistratul în cauza, ministrul justiţiei sau, după caz, procurorul general poate face contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărîrii. Contestaţia se depune la comisia disciplinară care a dat hotărîrea şi se judeca de Curtea Suprema de Justiţie, în complet de 7 judecători. Hotărîrea prin care se soluţionează contestaţia este definitiva. ART. 102 Ministrul justiţiei sau, după caz, procurorul general dispune măsurile corespunzătoare pentru executarea hotărîrilor privind aplicarea sancţiunilor în prezentul titlu. ART. 103 In toate cazurile în care încetează calitatea de magistrat, cu excepţia stagiarilor, hotărîrea sau actul care determina încetarea acestei calităţi se va comunica Preşedintelui României de către Consiliul Superior al Magistraturii în vederea emiterii decretului de eliberare din funcţie. TITLUL VIII Personalul auxiliar, administrativ şi de serviciu ART. 104 La judecătorii, tribunale şi curţi de apel, precum şi la toate parchetele funcţionează personal auxiliar, administrativ şi de serviciu. Activitatea personalului prevăzut la alin. 1 este supusă controlului ierarhic. ART. 105 Toate instanţele şi parchetele vor avea cîte o grefa, o registratura, o arhiva şi o biblioteca. Tribunalele şi parchetele de pe lîngă acestea vor avea şi cîte un serviciu administrativ, cuprinzînd şi un birou de contabilitate, pentru activitatea proprie, precum şi pentru activitatea judecătoriilor şi parchetelor din circumscripţia lor. In localităţile reşedinţa de judeţ în care funcţionează curţi de apel, serviciul administrativ al tribunalelor va deservi şi activitatea acestor curţi. Curţile de apel şi Parchetul General de pe lîngă Curtea Suprema de Justiţie vor avea, în afară de serviciul prevăzut la alin. 2, şi un serviciu de documentare. ART. 106 Grefa, registratura şi arhiva vor efectua operaţiuni privind primirea, înregistrarea şi expedierea corespondentei, indosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum şi orice alte lucrări cu caracter auxiliar, necesare bunei desfăşurări a activităţii instanţelor şi parchetelor. ART. 107 Serviciul administrativ va avea în grija gospodărirea localurilor şi asigurarea condiţiilor materiale pentru desfăşurarea activităţii instanţelor şi parchetelor, precum şi gestiunea bunurilor, iar biroul de contabilitate va efectua operaţiunile financiar-contabile. ART. 108 Serviciul de documentare va tine evidenta legislaţiei, a jurisprudenţei, precum şi gestiunea bibliotecii. ART. 109 Grefierii care participa la şedinţele de judecata sau la efectuarea actelor de urmărire penală vor face toate consemnarile despre desfăşurarea acestora şi vor îndeplini orice alte însărcinări din dispoziţia şi sub controlul preşedintelui completului de judecata ori a procurorului. La şedinţele de judecata grefierii sînt obligaţi sa aibă ţinuta corespunzătoare instanţei unde funcţionează. Dispoziţiile art. 89 alin. 3 se aplica în mod corespunzător. ART. 110 Pe lîngă tribunale şi judecătorii vor funcţiona executori judecătoreşti, care vor efectua executarea silită a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii şi vor îndeplini orice alte atribuţii date prin lege. ART. 111 Preşedinţii instanţelor pe lîngă care funcţionează executori judecătoreşti au dreptul de îndrumare şi control asupra acestora. ART. 112 Personalul prevăzut în titlul de fata se numeşte de către preşedintele curţii de apel ori, după caz, de prim-procurorul parchetului de pe lîngă curtea de apel în a carei circumscripţie urmează sa funcţioneze, cu excepţia executorilor judecătoreşti, care se numesc de ministrul justiţiei. Personalul auxiliar, administrativ şi de serviciu de la Parchetul General de pe lîngă Curtea Suprema de Justiţie se numeşte de către procurorul general. ART. 113 Organizarea şi funcţionarea compartimentelor auxiliare ale instanţelor şi parchetelor, atribuţiile şi răspunderea disciplinară ale personalului acestor compartimente se stabilesc prin regulament, aprobat de ministrul justiţiei. ART. 114 Instanţele judecătoreşti şi parchetele dispun de poliţia pusă în serviciul lor de Ministerul de Interne, în mod gratuit. Necesarul de personal de poliţie va fi stabilit de Guvern, la propunerea ministrului justiţiei şi a ministrului de interne. Poliţiştii puşi în serviciul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor sînt subordonaţi preşedinţilor sau prim-procurorilor acestora. Numărul politistilor necesari pentru fiecare instanta este stabilit de ministrul justiţiei. Paza sediilor instanţelor judecătoreşti şi ale parchetelor se asigura de trupele de jandarmi în mod gratuit. TITLUL IX Vacanta judecătorească ART. 115 Pentru toate instanţele judecătoreşti, vacanta judecătorească anuala este de 2 luni şi are loc în perioada 1 iulie - 31 august a fiecărui an calendaristic. ART. 116 Concediile anuale de odihna cuvenite, potrivit legii, personalului instanţelor se efectuează în perioada vacantei judecătoreşti. Pentru motive temeinice, preşedintele instanţei poate aproba efectuarea concediului de odihna în alta perioada decît cea a vacantei judecătoreşti. ART. 117 In perioada vacantei judecătoreşti, activitatea de judecata a instanţelor va continua: - în materie penală, pentru cauzele cu arestaţi; - în alte materii, pentru cauzele privind obligaţiile de întreţinere de orice fel, asigurarea dovezilor, cererile de ordonanţa preşedinţială, precum şi în alte cauze considerate urgente, potrivit legii, sau apreciate ca atare de către instanta. ART. 118 Preşedintele instanţei si, la instanţele unde sînt secţii, împreună cu preşedinţii acestora, vor desemna judecătorii care vor constitui completele de judecata în perioada vacantei judecătoreşti. Pentru judecătorii, tribunale şi curţi de apel, modul de desemnare a judecătorilor în completele prevăzute la alin. 1, precum şi de asigurare a conducerii instanţelor şi a secţiilor acestora pe timpul vacantei judecătoreşti se stabileşte prin regulament, aprobat de ministrul justiţiei. ART. 119 Regulamentul elaborat potrivit art. 118 alin. 2, va stabili şi obligaţiile ce revin conducătorilor de parchete pentru a asigura îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor procurorilor în cauzele prevăzute la art. 117. TITLUL X Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 120 Numărul total al magistraţilor de la judecătorii, tribunale, curţi de apel şi de la toate parchetele, precum şi al personalului auxiliar, administrativ şi de serviciu necesar funcţionarii acestora se aproba prin hotărîre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei. Personalul necesar pentru fiecare instanta şi parchet, corespunzător volumului de activitate, se stabileşte de către ministrul justiţiei. ART. 121 Cheltuielile necesare pentru buna funcţionare a judecătoriilor, tribunalelor, curţilor de apel şi a parchetelor de pe lîngă toate instanţele sînt finanţate de la bugetul de stat, precum şi din veniturile realizate de Ministerul Justiţiei din timbrul judiciar. ART. 122 Membrii comisiei pentru examenul de capacitate prevăzut la art. 62 au dreptul, pe durata participării în comisie, şi la o indemnizaţie egala cu salariul funcţiei pe care o îndeplinesc la instituţia care i-a desemnat. ART. 123 Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au dreptul la o indemnizaţie egala cu indemnizaţia de conducere prevăzută pentru funcţia de director din Ministerul Justiţiei. ART. 124 Prezenta lege intra în vigoare pe data publicării în Monitorul Oficial al României. Dispoziţiile privind compunerea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, admiterea în magistratura şi răspunderea disciplinară a magistraţilor se vor pune în aplicare la data de 1 iulie 1993. Primul Consiliu Superior al Magistraturii va fi ales în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii şi va funcţiona pînă la constituirea curţilor de apel şi a parchetelor de pe lîngă acestea. In locul magistraţilor prevăzuţi la lit. c) şi d) din art. 72 vor fi aleşi 6 judecători de la tribunalele judeţene şi 2 procurori de la Procuratura municipiului Bucureşti. ART. 125 Guvernul României va introduce în proiectul bugetului de stat pe anul 1993 fondurile necesare funcţionarii sistemului judiciar prevăzut în prezenta lege. In termenul de 9 luni de la publicarea prezentei legi, Guvernul României va aproba statele de personal şi statele de funcţii pentru instanţele judecătoreşti şi pentru parchete, corespunzător noii organizări a sistemului judiciar. In termen de 6 luni de la publicarea legii, Guvernul, consiliile judeţene şi consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, vor pune la dispoziţia Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Public localurile şi dotările necesare funcţionarii instanţelor judecătoreşti şi parchetelor organizate potrivit prezentei legi. ART. 126 Guvernul va înainta Parlamentului, pînă la 1 decembrie 1992, proiecte de lege pentru modificarea Codului de procedura civilă, a Codului de procedura penală şi a altor legi, corespunzător cerinţelor introducerii noului sistem judiciar. In termenul prevăzut la art. 124, Ministerul Justiţiei va asigura selecţionarea şi perfecţionarea personalului potrivit noilor structuri şi atribuţii ale puterii judecătoreşti. ART. 127 Personalul transferat în interesul serviciului în funcţii cu niveluri de salarizare mai mici, ca urmare a aplicării prevederilor prezentei legi, are dreptul, timp de 3 luni de la data transferării în asemenea funcţii, la salariul tarifar avut si, după caz, la indemnizaţia de conducere. Dispoziţiile alin. 1 se aplica în mod corespunzător şi personalului rămas disponibil ca urmare a aplicării prezentei legi. Ministerul Justiţiei va angaja, prin transfer în interesul serviciului, în aparatul central şi unităţile exterioare, personalul din Procuratura României, în condiţiile art. 126 alin. 2. Magistraţii în funcţie, care nu întrunesc condiţiile de vechime prevăzute în prezenta lege, precum şi cei licentiati în drept economic-administrativ vor putea fi mentinuti în aceleaşi funcţii, dacă îşi îndeplinesc în mod corespunzător sarcinile ce le revin. Vechimea minima necesară pentru ocuparea funcţiilor de magistrat la tribunale, la curţi de apel şi la parchete poate fi redusă de ministrul justiţiei cu pînă la o treime, pentru magistraţii care au rezultate deosebite în pregătirea şi activitatea profesională. ART. 128 La judecătorii, tribunale şi curţi de apel, precum şi la parchete vor putea fi numiţi, în funcţii de judecător sau procuror, şi fosti magistraţi pensionari, care nu depăşesc vîrsta de 65 ani. Magistraţii încadraţi în condiţiile prevăzute la alin. 1 beneficiază de salariul integral, corespunzător funcţiei, de sporul de vechime în munca, precum şi de drepturile la pensie. La încetarea activităţii, aceste persoane au dreptul la recalcularea pensiei în funcţie de vechimea dobindita şi de salariile realizate după reincadrare. ART. 129 Judecătorii sînt inamovibili pe data numirii lor de Preşedintele României. Numirea judecătorilor la tribunale şi judecătorii se va face în termen de 2 ani de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României. ART. 130 De la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României şi pînă la dobîndirea inamovibilitatii în condiţiile prezentei legi, numirea, transferarea, avansarea, suspendarea şi eliberarea din funcţie a judecătorilor sînt în competenta ministrului justiţiei. Pînă la numirea procurorilor în condiţiile prezentei legi, numirea, transferarea, avansarea, suspendarea şi eliberarea din funcţie a acestora sînt în competenta procurorului general al României. ART. 131 Pe data aplicării prezentei legi, în condiţiile art. 124 şi art. 130, se abroga dispoziţiile contrare din Legea nr. 58/1968 pentru organizarea judecătorească şi din Legea nr. 60/1968 pentru organizarea şi funcţionarea Procuraturii, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi. Aceasta lege a fost adoptată de Senat şi Camera Deputaţilor în şedinţa comuna din 9 iulie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi art. 76 alin. (2) din Constituţia României. PREŞEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR IONEL ROMAN ANEXA 1JUDECĂTORIILE, PARCHETELE SI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢA ALE ACESTORA
----------------------------------------------------------------------------
Judeţul Judecătoria Localitatea de reşedinţa
----------------------------------------------------------------------------
Alba Alba Iulia municipiul Alba Iulia
Cîmpeni oraşul Cîmpeni
Aiud oraşul Aiud
Blaj oraşul Blaj
Sebeş oraşul Sebeş
Arad Arad municipiul Arad
Ineu oraşul Ineu
Lipova oraşul Lipova
Gurahonţ comuna Gurahonţ
Chişineu-Criş oraşul Chişineu-Criş
Argeş Piteşti municipiul Piteşti
Cîmpulung oraşul Cîmpulung
Curtea de Argeş oraşul Curtea de Argeş
Costeşti oraşul Costeşti
Bacău Bacău municipiul Bacău
Onesti municipiul Onesti
Moineşti oraşul Moineşti
Parîncea comuna Parîncea
Buhuşi oraşul Buhuşi
Bihor Oradea municipiul Oradea
Beiuş oraşul Beiuş
Marghita oraşul Marghita
Aleşd oraşul Aleşd
Bistriţa-Năsăud Bistriţa municipiul Bistriţa
Năsăud oraşul Năsăud
Beclean oraşul Beclean
Botoşani Botoşani municipiul Botoşani
Dorohoi oraşul Dorohoi
Săveni oraşul Săveni
Dărăbani oraşul Dărăbani
Braşov Braşov municipiul Braşov
Făgăraş municipiul Făgăraş
Rupea oraşul Rupea
Zărneşti oraşul Zărneşti
Brăila Brăila municipiul Brăila
Făurei oraşul Făurei
Însurăţei oraşul Însurăţei
Buzău Buzău municipiul Buzău
Rîmnicu-Sărat oraşul Rîmnicu-Sărat
Pătîrlagele comuna Pătîrlagele
Pogoanele oraşul Pogoanele
Caras-Severin Reşita municipiul Reşita
Caransebeş oraşul Caransebeş
Oraviţa oraşul Oraviţa
Moldova Noua oraşul Moldova Noua
Bozovici comuna Bozovici
Călăraşi Călăraşi municipiul Călăraşi
Olteniţa oraşul Olteniţa
Lehliu-Gara oraşul Lehliu-Gara
Cluj Cluj-Napoca municipiul Cluj-Napoca
Turda municipiul Turda
Dej municipiul Dej
Huedin oraşul Huedin
Gherla oraşul Gherla
Constanta Constanta municipiul Constanta
Medgidia oraşul Medgidia
Hîrşova oraşul Hîrşova
Băneasa comuna Băneasa
Mangalia oraşul Mangalia
Covasna Sfîntu Gheorghe municipiul Sfîntu Gheorghe
Tîrgu Secuiesc oraşul Tîrgu Secuiesc
Întorsura Buzăului oraşul Întorsura Buzăului
Dîmboviţa Tîrgovişte municipiul Tîrgovişte
Găeşti oraşul Găeşti
Pucioasa oraşul Pucioasa
Răcari comuna Răcari
Moreni oraşul Moreni
Dolj Craiova municipiul Craiova
Băileşti oraşul Băileşti
Filiaşi oraşul Filiaşi
Segarcea oraşul Segarcea
Calafat oraşul Calafat
Galaţi Galaţi municipiul Galaţi
Tecuci municipiul Tecuci
Tîrgu Bujor oraşul Tîrgu Bujor
Bereşti oraşul Bereşti
Giurgiu Giurgiu municipiul Giurgiu
Bolintin Vale oraşul Bolintin Vale
Gorj Tîrgu Jiu municipiul Tîrgu Jiu
Tîrgu Cărbuneşti oraşul Tîrgu Cărbuneşti
Novaci oraşul Novaci
Motru oraşul Motru
Harghita Miercurea-Ciuc municipiul Miercurea-Ciuc
Odorheiu Secuiesc municipiul Odorheiu Secuiesc
Topliţa oraşul Topliţa
Gheorgheni oraşul Gheorgheni
Hunedoara Deva municipiul Deva
Hunedoara municipiul Hunedoara
Petroşani municipiul Petroşani
Brad oraşul Brad
Haţeg oraşul Haţeg
Orăştie oraşul Orăştie
Ialomiţa Slobozia municipiul Slobozia
Urziceni oraşul Urziceni
Feteşti oraşul Feteşti
Iaşi Iaşi municipiul Iaşi
Paşcani oraşul Paşcani
Hîrlău oraşul Hîrlău
Răducăneni comuna Răducăneni
Maramureş Baia Mare municipiul Baia Mare
Sighetu Marmaţiei municipiul Sighetu Marmaţiei
Vişeu de Sus oraşul Vişeu de Sus
Tîrgu Lăpuş oraşul Tîrgu Lăpuş
Dragomireşti comuna Dragomireşti
Mehedinţi Drobeta-Turnu Severin municipiul Drobeta-Turnu Severin
Strehaia oraşul Strehaia
Orşova oraşul Orşova
Vinju Mare oraşul Vinju Mare
Baia de Arama oraşul Baia de Arama
Mureş Tîrgu Mureş municipiul Tîrgu Mureş
Sighişoara municipiul Sighişoara
Reghin oraşul Reghin
Tîrnăveni oraşul Tîrnăveni
Luduş oraşul Luduş
Sîngeorgiu de Pădure comuna Sîngeorgiu de Pădure
Neamţ Piatra-Neamţ municipiul Piatra-Neamţ
Roman municipiul Roman
Tîrgu-Neamţ oraşul Tîrgu-Neamţ
Bicaz oraşul Bicaz
Olt Slatina municipiul Slatina
Caracal oraşul Caracal
Corabia oraşul Corabia
Balş oraşul Balş
Scorniceşti oraşul Scorniceşti
Prahova Ploieşti municipiul Ploieşti
Cîmpina oraşul Cîmpina
Vălenii de Munte oraşul Vălenii de Munte
Mizil oraşul Mizil
Sinaia oraşul Sinaia
Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare
Carei oraşul Carei
Negreşti-Oas oraşul Negreşti-Oas
Sălaj Zalău municipiul Zalău
Şimleu Silvaniei oraşul Şimleu Silvaniei
Jibou oraşul Jibou
Sibiu Sibiu municipiul Sibiu
Mediaş municipiul Mediaş
Agnita oraşul Agnita
Avrig oraşul Avrig
Salişte comuna Salişte
Suceava Suceava municipiul Suceava
Cîmpulung Moldovenesc oraşul Cîmpulung Moldovenesc
Rădăuţi oraşul Rădăuţi
Fălticeni oraşul Fălticeni
Vatra Dornei oraşul Vatra Dornei
Gura Humorului oraşul Gura Humorului
Teleorman Alexandria municipiul Alexandria
Roşiori de Vede oraşul Roşiori de Vede
Turnu Măgurele municipiul Turnu Măgurele
Videle oraşul Videle
Zimnicea oraşul Zimnicea
Timiş Timişoara municipiul Timişoara
Lugoj municipiul Lugoj
Deta oraşul Deta
Sînnicolau Mare oraşul Sînnicolau Mare
Făget comuna Făget
Tulcea Tulcea municipiul Tulcea
Babadag oraşul Babadag
Macin oraşul Macin
Vaslui Vaslui municipiul Vaslui
Bîrlad municipiul Bîrlad
Huşi oraşul Huşi
Murgeni comuna Murgeni
Vîlcea Rîmnicu Vîlcea municipiul Rîmnicu Vîlcea
Drăgăşani oraşul Drăgăşani
Horezu oraşul Horezu
Brezoi oraşul Brezoi
Bălceşti comuna Bălceşti
Vrancea Focşani municipiul Focşani
Panciu oraşul Panciu
Adjud oraşul Adjud
Bucureşti Judecătoria sectorului 1 municipiul Bucureşti
Judecătoria sectorului 2 municipiul Bucureşti
Judecătoria sectorului 3 municipiul Bucureşti
Judecătoria sectorului 4 municipiul Bucureşti
Judecătoria sectorului 5 municipiul Bucureşti
Judecătoria sectorului 6 municipiul Bucureşti
Judecătoria nr. 1
a S.A.I. municipiul Bucureşti
Judecătoria nr. 2 a
S.A.I. oraşul Buftea
----------------------------------------------------------------------------
NOTA: In raport cu numărul cauzelor înregistrate în cursul anului 1992 la judecătoriile din municipiile reşedinţa de judeţ, ministrul justiţiei poate înfiinţa sedii secundare cu activitate permanenta. ANEXA 2 CURŢILE DE APEL, PARCHETELE DE PE LÎNGĂ CURŢILE DE APEL, CIRCUMSCRIPŢIILE ACESTORA SI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢA
---------------------------------------------------------------------------
Curtea de apel Tribunalele Localitatea de reşedinţa
----------------------------------------------------------------------------
I. Curtea de Apel Alba Iulia Alba municipiul Alba Iulia
Sibiu
Hunedoara
II. Curtea de Apel Piteşti Argeş municipiul Piteşti
Vîlcea
III. Curtea de Apel Bacău Bacău municipiul Bacău
Neamţ
IV. Curtea de Apel Oradea Bihor municipiul Oradea
Satu Mare
V. Curtea de Apel Suceava Suceava municipiul Suceava
Botoşani
VI. Curtea de Apel Braşov Braşov municipiul Braşov
Covasna
VII. Curtea de Apel Bucureşti Bucureşti municipiul Bucureşti
Călăraşi
Giurgiu
Ialomiţa
Teleorman
VIII. Curtea de Apel Cluj Cluj municipiul Cluj-Napoca
Bistriţa Năsăud
Maramureş
Sălaj
IX. Curtea de Apel Constanta Constanta municipiul Constanta
Tulcea
X. Curtea de Apel Craiova Dolj municipiul Craiova
Gorj
Mehedinţi
Olt
XI. Curtea de Apel Galaţi Galaţi municipiul Galaţi
Brăila
Vrancea
XII. Curtea de Apel Iaşi Iaşi municipiul Iaşi
Vaslui
XIII. Curtea de Apel
Tîrgu Mureş Mureş municipiul Tîrgu Mureş
Harghita
XIV. Curtea de Apel Ploieşti Prahova municipiul Ploieşti
Buzău
Dîmboviţa
XV. Curtea de Apel Timişoara Timiş municipiul Timişoara
Arad
Caras-Severin
----------------------------------------------------------------------------
-------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
