Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGE Nr. 91 din 26 octombrie 1994  privind ratificarea Conventiei dintre Romania si Republica Ungara pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

LEGE Nr. 91 din 26 octombrie 1994 privind ratificarea Conventiei dintre Romania si Republica Ungara pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital

EMITENT: PARLAMENTUL ROMANIEI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL Nr. 306 din 31 octombrie 1994
Parlamentul României adopta prezenta lege.

ARTICOL UNIC
Se ratifica Convenţia dintre România şi Republica Ungara pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnatã la Bucureşti la 16 septembrie 1993.

Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 22 septembrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE SENATULUI
prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN

Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 17 octombrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
MARŢIAN DAN


CONVENŢIE
între România şi Republica Ungara pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital
(Traducere)
România şi Republica Ungara,
dorind sa promoveze şi sa întãreascã relaţiile economice dintre cele doua tari prin încheierea unei convenţii pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital,

au convenit dupã cum urmeazã:

ART. 1
Persoane vizate
Prezenta convenţie se va aplica persoanelor care sînt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.
ART. 2
Impozite vizate
1. Prezenta convenţie se va aplica impozitelor pe venit şi pe capital stabilite de fiecare dintre statele contractante sau de autoritãţile lor locale ori de unitãţile lor administrativ-teritoriale, indiferent de modul în care sînt percepute.
2. Vor fi considerate impozite pe venit şi pe capital toate impozitele stabilite pe venitul total, pe capitalul total sau pe elemente de venit sau de capital, inclusiv impozitele pe cistigurile provenite din înstrãinarea proprietãţii mobiliare sau imobiliare, precum şi impozitele asupra creşterii capitalului.
3. Impozitele existente asupra cãrora se va aplica prezenta convenţie sînt:

a) În cazul României:
(i) impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice;
(ii) impozitul pe profiturile persoanelor juridice;
(iii) impozitul pe salarii şi alte remuneraţii similare;
(iv) impozitul pe venitul realizat din activitãţi agricole;
(v) impozitul pe dividende,
(denumite în continuare impozit roman).

b) În cazul Ungariei:
(i) impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice;
(ii) impozitul pe venitul societãţilor;
(iii) impozitele pe proprietãţile funciare;
(iv) impozitul pe clãdiri,
( denumite în continuare impozit ungar).
4. Convenţia se va aplica, de asemenea, oricãror impozite identice sau în esenta similare, care sînt stabilite dupã data semnãrii acestei convenţii, în plus sau în locul impozitelor existente. Autoritãţile competente ale statelor contractante se vor informa reciproc asupra oricãror modificãri importante aduse în legislatiile lor fiscale într-o perioada de timp rezonabila, dupã efectuarea unor astfel de modificãri.
ART. 3
Definiţii generale
1. În sensul prezentei convenţii, în mãsura în care contextul nu cere o interpretare diferita:
a) expresiile un stat contractant şi celãlalt stat contractant înseamnã România sau Ungaria, dupã cum cere contextul;
b) termenul România înseamnã România şi, folosit în sens geografic, înseamnã teritoriul României, inclusiv marea sa teritorialã, precum şi zona economicã exclusiva, asupra cãrora România îşi exercita suveranitatea, drepturile suverane sau jurisdicţia, în concordanta cu propria sa legislaţie şi cu dreptul internaţional cu privire la explorarea şi exploatarea resurselor naturale, biologice şi minerale, aflate în apele marii, pe fundul şi în subsolul acestor ape;
c) termenul Ungaria, atunci cînd este folosit în sens geografic, înseamnã teritoriul Republicii Ungare;
d) termenul persoana include o persoana fizica, o societate şi orice alta asociere de persoane, legal constituitã în unul dintre statele contractante;
e) termenul societate înseamnã orice persoana juridicã sau orice entitate care este consideratã ca o persoana juridicã, în scopul impozitãrii;
f) expresiile întreprindere a unui stat contractant şi întreprindere a celuilalt stat contractant înseamnã, dupã caz, o întreprindere exploatatã de un rezident al unui stat contractant şi o întreprindere exploatatã de un rezident al celuilalt stat contractant;
g) termenul nationali înseamnã:
(i) toate persoanele fizice care au cetãţenia unui stat contractant;
(ii) toate persoanele juridice, societãţi de persoane şi asociaţii avînd statutul în conformitate cu legislaţia în vigoare într-un stat contractant;
h) expresia transport internaţional înseamnã orice transport efectuat cu o nava, vapor, aeronava, vehicul feroviar sau rutier, exploatate de o întreprindere care are locul conducerii efective într-un stat contractant, cu excepţia cazului cînd asemenea transport este efectuat numai între locuri situate în celãlalt stat contractant;
i) expresia autoritate competenta înseamnã:
(1) în cazul României, ministrul finanţelor sau reprezentantul sau autorizat;
(2) în cazul Ungariei, ministrul finanţelor sau reprezentantul sau autorizat.
2. În ce priveşte aplicarea acestei convenţii de cãtre fiecare dintre statele contractante, orice termen care nu este definit altfel va avea, dacã contextul nu cere o interpretare diferita, înţelesul pe care îl are în cadrul legislaţiei acelui stat contractant, cu privire la impozitele la care prezenta convenţie se aplica.
ART. 4
Domiciliul fiscal
1. În sensul prezentei convenţii, expresia rezident al unui stat contractant înseamnã orice persoana care, potrivit legislaţiei acelui stat, este supusã impunerii, urmare domiciliului sau, rezidentei sale, locului conducerii sau oricãrui alt criteriu de natura similarã. Aceasta expresie nu include o persoana care este supusã impozitului în acel stat numai pentru faptul ca realizeazã venituri din surse aflate în acel stat ori au capital situat acolo.
2. Cînd, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, o persoana fizica este rezidenţã a ambelor state contractante, acest caz va fi determinat potrivit urmãtoarelor reguli:
a) aceasta va fi consideratã rezidenţã a statului contractant în care are o locuinta permanenta la dispoziţia sa. Dacã persoana dispune de o locuinta permanenta la dispoziţia sa în ambele state contractante, ea va fi consideratã rezidenţã a statului contractant cu care legãturile sale personale şi economice sînt mai strinse (centrul intereselor vitale);
b) dacã statul contractant în care aceasta persoana are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacã ea nu dispune de o locuinta permanenta la dispoziţia sa în nici unul dintre statele contractante, atunci ea va fi consideratã rezidenţã a statului contractant în care locuieşte în mod obişnuit;
c) dacã aceasta persoana locuieşte în mod obişnuit în ambele state contractante sau în nici unul dintre ele, ea va fi consideratã rezidenţã a statului contractant al cãrui naţional este;
d) dacã aceasta persoana este naţional al ambelor state contractante sau a nici unuia dintre ele, autoritãţile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord.
3. Cînd, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoana, alta decît o persoana fizica, este rezidenţã a ambelor state contractante, ea va fi consideratã rezidenţã a statului în care se afla locul conducerii efective.
ART. 5
Sediu permanent
1. În sensul prezentei convenţii, expresia sediu permanent înseamnã un loc fix de afaceri prin care întreprinderea îşi desfãşoarã, în întregime sau în parte, activitatea sa.
2. Expresia sediu permanent include îndeosebi:
a) un loc de conducere;
b) o sucursala;
c) un birou;
d) o uzina;
e) un atelier;
f) o mina, un put petrolier sau de gaze, o cariera sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale.
3. Expresia sediu permanent cuprinde de asemenea:
a) un şantier de construcţii, un proiect de construcţie, de montaj sau de instalare sau activitãţile de supraveghere în legatura cu acestea, dar numai cînd asemenea şantier, proiect sau activitãţi dureazã o perioada mai mare de 9 luni;
b) furnizarea de servicii, inclusiv servicii de consultanţa, de cãtre o întreprindere a unui stat contractant prin angajaţii sãi sau alt personal angajat de întreprindere în celãlalt stat contractant, cu condiţia ca asemenea activitãţi sa continue pentru acelaşi proiect sau proiect conex, pentru o perioada sau perioade care insumeaza mai mult de 9 luni.
4. Independent de prevederile anterioare ale acestui articol, expresia sediu permanent va fi consideratã ca nu include:
a) folosirea de instalaţii exclusiv în scopul depozitarii, expunerii sau livrãrii de produse sau mãrfuri aparţinînd întreprinderii, care nu sînt însoţite de vinzari;
b) menţinerea unui stoc de produse sau mãrfuri aparţinînd întreprinderii exclusiv în scopul depozitarii, expunerii sau livrãrii, care nu sînt însoţite de vinzari;
c) menţinerea unui stoc de produse sau mãrfuri aparţinînd întreprinderii, exclusiv în scopul prelucrãrii de cãtre o alta întreprindere;
d) menţinerea unui loc fix de afaceri exclusiv în scopul cumpãrãrii de produse sau mãrfuri sau colectãrii de informaţii pentru întreprindere;
e) menţinerea unui loc fix de afaceri exclusiv în scopul de a face reclama, pentru a furniza informaţii, pentru cercetare ştiinţificã sau pentru activitãţi similare care au un caracter pregatitor sau auxiliar pentru întreprindere;
f) vînzarea de produse sau mãrfuri aparţinînd întreprinderii, expuse în cadrul unui tirg sau expoziţii temporare ocazionale, dupã închiderea tirgului sau expoziţiei menţionate;
g) menţinerea unui loc fix de afaceri exclusiv pentru orice combinare de activitãţi menţionate în subparagrafele a) - f), cu condiţia ca intreaga activitate a locului fix de afaceri ce rezulta din aceasta combinare sa aibã un caracter pregatitor sau auxiliar.
5. Cînd o persoana - alta decît un agent cu statut independent cãruia i se aplica prevederile paragrafului 6 - îşi desfãşoarã activitatea într-un stat contractant în numele unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, acea întreprindere va fi consideratã a avea un sediu permanent în primul stat contractant menţionat, dacã persoana are şi, în mod obişnuit, exercita, în acel stat, împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, în afarã de cazul cînd activitãţile sale sînt limitate la cumpãrarea de produse sau de mãrfuri pentru acea întreprindere.
6. O întreprindere a unui stat contractant nu va fi consideratã a avea un sediu permanent în celãlalt stat contractant numai prin faptul ca îşi exercita activitatea în acel celãlalt stat printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu condiţia ca aceste persoane sa acţioneze în cadrul activitãţii lor obişnuite.
7. Faptul ca o societate care este rezidenţã a unui stat contractant controleazã sau este controlatã de o societate care este rezidenţã a celuilalt stat contractant, sau care îşi exercita activitatea în acel celãlalt stat (printr-un sediu permanent sau în alt mod mod), nu este suficient pentru a face una dintre aceste societãţi un sediu permanent al celeilalte.
ART. 6
Venituri din proprietãţi imobiliare
1. Venitul realizat de un rezident al unui stat contractant din proprietãţi imobiliare (inclusiv venitul din agricultura sau din exploatãri forestiere) situate în celãlalt stat contractant poate fi impus în acel celãlalt stat.
2. Expresia proprietãţi imobiliare va avea înţelesul care este atribuit de legislaţia statului contractant în care proprietãţile în cauza sînt situate. Expresia va cuprinde, în orice caz, toate accesoriile proprietãţii imobiliare, inventarul viu şi echipamentul utilizat în agricultura şi exploatãri forestiere, drepturile asupra cãrora se aplica prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciarã, uzufructul proprietãţilor imobiliare şi drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatãrii zãcãmintelor minerale, izvoarelor şi a altor resurse naturale; navele, vapoarele, aeronavele, vehiculele feroviare şi rutiere nu vor fi considerate proprietãţi imobiliare.
3. Prevederile paragrafului 1 se aplica veniturilor obţinute din exploatarea directa, din închirierea sau din folosirea în orice alta forma a proprietãţii imobiliare.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 3 se vor aplica, de asemenea, veniturilor provenind din proprietãţi imobiliare ale unei întreprinderi şi venitului din proprietãţi imobiliare utilizate pentru exercitarea unei profesii independente.
ART. 7
Profiturile întreprinderii
1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant vor fi impozabile numai în acel stat, în afarã de cazul cînd întreprinderea exercita activitãţi în celãlalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo. Dacã întreprinderea exercita activitãţi în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celãlalt stat contractant, dar numai acea parte din ele care este atribuibila acelui sediu permanent.
2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, cînd o întreprindere a unui stat contractant exercita activitatea sa printr-un sediu permanent situat acolo, atunci se atribuie în fiecare stat contractant, acelui sediu permanent, profiturile pe care le-ar fi putut realiza dacã ar fi constituit o întreprindere distinctã şi separatã, exercitind activitãţi identice sau similare, în condiţii identice sau similare, şi tratind cu toatã independenta cu întreprinderea al carei sediu permanent este.
3. La determinarea profiturilor unui sediu permanent vor fi admise la scãdere cheltuielile efectuate pentru scopurile urmãrite de acest sediu permanent, inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare efectuate, indiferent de faptul ca s-au efectuat în statul în care se afla situat sediul permanent sau în alta parte. Aceste prevederi vor fi aplicabile sub rezerva restrictiilor prevãzute de legislaţia interna.
4. În mãsura în care într-un stat contractant se obişnuieşte ca profitul care se atribuie unui sediu permanent sa fie determinat prin repartizarea profitului total al întreprinderii în diversele sale pãrţi componente, nici o prevedere a paragrafului 2 nu va impiedica acel stat contractant sa determine profitul impozabil în conformitate cu repartiţia uzualã. Metoda de repartizare adoptatã va fi, totuşi aceea prin care rezultatul va fi în concordanta cu principiile enunţate în prezentul articol.
5. Nici un profit nu se va atribui unui sediu permanent numai pentru faptul ca acest sediu permanent cumpara produse sau mãrfuri pentru întreprindere.
6. În vederea aplicãrii prevederilor paragrafelor precedente, profitul care se atribuie unui sediu permanent va fi determinat în fiecare an prin aceeaşi metoda, în afarã de cazul cînd exista motive temeinice şi suficiente de a proceda altfel.
7. Cînd profiturile includ elementele de venit care sînt tratate separat în alte articole ale prezentei convenţii, prevederile acelor articole nu vor fi afectate de prevederile prezentului articol.
ART. 8
Transporturi internaţionale
1. Profiturile obţinute din exploatarea în trafic internaţional a navelor, vapoarelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare şi rutiere vor fi impozabile numai în statul contractant în care se afla locul conducerii efective a întreprinderii.
2. Dacã locul conducerii efective a unei întreprinderi de transport naval se afla la bordul unei nave sau al unui vapor, acesta se va considera a fi situat în statul contractant în care se afla portul de înregistrare a navei sau a vaporului ori, dacã nu exista un astfel de port, în statul contractant în care este rezident cel care exploateazã nava sau vaporul.
3. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica, de asemenea, profiturilor obţinute din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau la o agenţie internationala de transporturi, precum şi asupra dobinzilor aferente fondurilor legate de exploatarea navelor, vapoarelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare sau rutiere.
4. Independent de prevederile paragrafului 1 şi ale art. 7, profiturile obţinute de o întreprindere a unui stat contractant din exploatarea navelor, vapoarelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare sau rutiere, numai între locuri situate într-un stat contractant, sînt impozabile în acel stat.
ART. 9
Întreprinderi asociate
Cînd:
a) o întreprindere a unui stat contractant participa, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, sau
b) aceleaşi persoane participa, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant şi al unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, şi
fie într-un caz, fie în celãlalt, cele doua întreprinderi sînt legate în relaţiile lor financiare sau comerciale prin condiţii acceptate sau impuse, care diferã de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci profiturile care, fãrã aceste condiţii, ar fi fost obţinute de una dintre întreprinderi, dar nu au putut fi obţinute în fapt datoritã acestor condiţii, pot fi incluse în profiturile acelei întreprinderi şi impuse în consecinta.
ART. 10
Dividende
1. Dividendele plãtite de o societate care este rezidenţã a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
2.Totuşi, aceste dividende pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant în care este rezidenţã societatea plãtitoare de dividende, potrivit legislaţiei acelui stat contractant, dar dacã primitorul este beneficiarul efectiv al dividendelor, impozitul astfel stabilit nu va depãşi:
a) 5 la suta din suma bruta a dividendelor, dacã beneficiarul este o societate care deţine direct cel puţin 40 la suta din capitalul societãţii plãtitoare de dividende;
b) 15 la suta din suma bruta a dividendelor, în toate celelalte cazuri.
Prezentul paragraf nu va afecta impunerea societãţii în ce priveşte profiturile din care se plãtesc dividendele.
3. Termenul dividende folosit în acest articol înseamnã veniturile provenind din acţiuni, din acţiuni şi din drepturile de folosinta, din pãrţi miniere, din pãrţi de fondator sau alte drepturi, care nu sînt titluri de creanta, din participari la profituri, precum şi veniturile din alte pãrţi sociale, care sînt supuse aceluiaşi regim de impunere ca şi veniturile din acţiuni, de cãtre legislaţia statului în care este rezidenţã societatea distribuitoare de dividende.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica dacã beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, are în celãlalt stat contractant în care societatea plãtitoare de dividende este rezidenţã, un sediu permanent sau o baza fixa, iar deţinerea drepturilor generatoare de dividende în legatura cu care dividendele sînt plãtite, este efectiv legatã de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situaţie se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 15, dupã caz.
5. Cînd o societate care este rezidenţã a unui stat contractant realizeazã profituri sau venituri din celãlalt stat contractant, acel celãlalt stat contractant nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plãtite de societate, cu excepţia cazului cînd asemenea dividende sînt plãtite unui rezident al acelui celãlalt stat contractant sau cînd deţinerea drepturilor generatoare de dividende în legatura cu care dividendele sînt plãtite este efectiv legatã de un sediu permanent sau baza fixa, situate în acel celãlalt stat contractant, nici sa supunã profiturile nedistribuite ale societãţii unui impozit asupra profiturilor nedistribuite, chiar dacã dividendele plãtite sau profiturile nedistribuite reprezintã, în întregime sau în parte, profituri sau venituri provenind din acel celãlalt stat contractant.
ART. 11
Dobinzi
1. Dobinzile provenind dintr-un stat contractant şi plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
2. Totuşi, aceste dobinzi pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin, potrivit legislaţiei acelui stat contractant, dar dacã primitorul este beneficiarul efectiv al dobinzilor, impozitul astfel stabilit nu va depãşi 15 la suta din suma bruta a dobinzilor.
3. Independent de prevederile paragrafului 2, dobinzile provenind din:
a) România şi plãtite Guvernului Ungariei sau Bãncii sale Naţionale sau oricãror instituţii financiare ale sale, al cãror capital este deţinut integral sau parţial de cãtre Guvernul Ungariei, vor fi scutite de impozit în România;
b) Ungaria şi plãtite Guvernului României sau Bãncii sale Naţionale sau oricãror instituţii financiare ale sale, al cãror capital este deţinut integral sau parţial de cãtre Guvernul României, vor fi scutite de impozit în Ungaria.
4. Termenul dobinzi, astfel cum este folosit în acest articol, înseamnã veniturile din titluri de creanţe de orice natura, însoţite sau nu de garanţii ipotecare sau de o clauza de participare la profiturile debitorului, şi, în special, veniturile din efecte publice, titluri de creanţe sau din obligaţiuni, inclusiv primele şi premiile legate de asemenea efecte, titluri de creanţe sau obligaţiuni, precum şi veniturile asimilate veniturilor din împrumuturi, de legislaţia fiscalã a statului din care provin aceste venituri.
Penalitãţile pentru plata cu intirziere nu sînt considerate dobinzi în sensul prezentului articol.
5. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica dacã beneficiarul efectiv al dobinzilor, fiind un rezident al unui stat contractant, îşi desfãşoarã activitatea în celãlalt stat contractant din care provin dobinzile, printr-un sediu permanent situat acolo sau presteazã în acel celãlalt stat contractant profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, iar creanta pentru care se plãtesc dobinzile este efectiv legatã de acest sediu permanent sau baza fixa. În acest caz se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 15, dupã caz.
6. Dobinzile vor fi considerate ca provin dintr-un stat contractant cînd plãtitorul este acel stat contractant, o autoritate localã, o unitate administrativ-teritorialã sau un rezident al acelui stat. Totuşi, cînd plãtitorul dobinzilor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa în legatura cu care a fost contractatã creanta generatoare de dobinzi şi aceste dobinzi se suporta de acel sediu permanent sau baza fixa, atunci aceste dobinzi vor fi considerate ca provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.
7. Cînd, datoritã relaţiilor speciale existente între debitor şi creditor sau între ambii şi o alta persoana, suma dobinzilor, ţinînd seama de creanta pentru care sînt plãtite, depãşeşte suma care s-ar fi convenit între debitor şi creditor în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului articol se vor aplica doar la aceasta ultima suma menţionatã. În acest caz, partea excedentarã a plãţilor va fi impozabilã potrivit legislaţiei fiecãrui sta contractant, ţinînd seama de celelalte prevederi ale acestei convenţii.
ART. 12
Comisioane
1. Comisioanele provenind dintr-un stat contractant şi plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
2. Totuşi, aceste comisioane pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin, potrivit legislaţiei acelui stat contractant, dar dacã primitorul este beneficiarul efectiv al comisioanelor, impozitul astfel stabilit nu va depãşi 5 la suta din suma bruta a comisioanelor.
3. Termenul comisioane folosit în prezentul articol înseamnã plãţile fãcute cãtre un broker, un agent comisionar general sau oricãrei alte persoane asimilate unui broker sau agent de cãtre legislaţia fiscalã a statului contractant din care provine o astfel de plata.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica dacã beneficiarul efectiv al comisioanelor, fiind un rezident al unui stat contractant, are în celãlalt stat contractant din care provin comisioanele un sediu permanent de care este efectiv legatã activitatea generatoare de comisioane. În aceasta situaţie se vor aplica prevederile art. 7.
5. Comisioanele vor fi considerate ca provenind dintr-un stat contractant cînd plãtitorul este acel stat contractant, o unitate administrativ-teritorialã sau un rezident al acelui stat contractant. Totuşi, cînd plãtitorul comisioanelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent de care sînt legate activitãţile care genereazã obligaţia de plata şi comisioanele se suporta de sediul permanent, atunci aceste comisioane vor fi considerate ca provenind din statul contractant în care este situat sediul permanent.
6. Cînd, datoritã relaţiilor speciale existente între plãtitorul şi beneficiarul efectiv sau între ambii şi o alta persoana, suma comisioanelor, ţinînd seama de serviciile pentru care sînt plãtite, depãşeşte suma care ar fi fost convenitã între plãtitor şi beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului articol se vor aplica numai la aceasta ultima suma menţionatã. În acest caz, partea excedentarã a plãţilor va fi impozabilã potrivit legislaţiei fiecãrui stat contractant, ţinînd seama de celelalte prevederi ale prezentei convenţii.
ART. 13
Redevenţe
1. Redevenţele provenind dintr-un stat contractant şi plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
2. Totuşi, aceste redevenţe pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin, potrivit legislaţiei acelui stat contractant, dar dacã primitorul este beneficiarul efectiv al redevenţelor, impozitul astfel stabilit nu va depãşi 10 la suta din suma bruta a redevenţelor.
3. Termenul redevenţe folosit în prezentul articol înseamnã plati de orice natura, primite pentru folosirea sau concesionarea oricãrui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv asupra filmelor de cinematograf şi filmelor sau benzilor folosite pentru emisiunile de radio sau televiziune, orice patent sau marca de comerţ, desen sau model, plan, formula secreta sau procedeu de fabricaţie sau pentru folosirea sau concesionarea unui echipament industrial, comercial sau ştiinţific sau pentru informaţii referitoare la experienta în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica dacã beneficiarul efectiv al redevenţelor, fiind un rezident al unui stat contractant, are în celãlalt stat contractant din care provin redevenţele un sediu permanent sau o baza fixa situate acolo şi dreptul sau proprietatea în legatura cu care redevenţele sînt plãtite este efectiv legatã de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situaţie se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 15, dupã caz.
5. Redevenţele vor fi considerate ca provin dintr-un stat contractant cînd plãtitorul este acel stat contractant, o autoritate localã, o unitate administrativ-teritorialã sau un rezident al acelui stat contractant. Totuşi, cînd plãtitorul redevenţelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa de care este legatã obligaţia de a plati redevenţele şi aceste redevenţe sînt suportate de un asemenea sediu permanent sau baza fixa, atunci aceste redevenţe sînt considerate ca provenind din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.
6. Cînd, datoritã relaţiilor speciale existente între plãtitorul şi beneficiarul efectiv sau între ambii şi o alta persoana, suma redevenţelor, avînd în vedere utilizarea, dreptul sau informaţia pentru care sînt plãtite, depãşeşte suma care ar fi fost convenitã între plãtitor şi beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului articol se vor aplica numai la aceasta ultima suma menţionatã. În acest caz, partea excedentarã a plãţilor va fi impozabilã potrivit legislaţiei fiecãrui stat contractant, ţinînd seama de celelalte prevederi ale prezentei convenţii.
ART. 14
Cistiguri din capital
1. Cistigurile realizate de un rezident al unui stat contractant din înstrãinarea proprietãţii imobiliare, astfel cum este definitã la art. 6, situata în celãlalt stat contractant, pot fi impuse în acest celãlalt stat contractant.
2. Cistigurile provenind din înstrãinarea proprietãţii mobiliare fãcînd parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celãlalt stat contractant sau a proprietãţii mobiliare ţinînd de o baza fixa de care dispune un rezident al unui stat contractant în celãlalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente, inclusiv cistigurile provenind din înstrãinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu intreaga întreprindere) sau a acelei baze fixe, pot fi impuse în celãlalt stat contractant.
3. Cistigurile provenind din înstrãinarea navelor, vapoarelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare şi rutiere exploatate în trafic internaţional şi a proprietãţii mobiliare necesare exploatãrii acestor mijloace de transport vor fi impozabile numai în statul contractant în care, potrivit prevederilor art. 8, sînt impozabile profiturile provenind din astfel de activitãţi.
4. Cistigurile provenind din înstrãinarea oricãrei proprietãţi, alta decît cea la care se face referire în paragrafele 1, 2 şi 3, vor fi impozabile numai în statul contractant în care este rezident cel care înstrãineazã.
ART. 15
Profesii independente
1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din exercitarea unei profesii independente sau a altor activitãţi cu caracter independent vor fi impozabile numai în acel stat contractant, în afarã de cazul cînd rezidentul este prezent în celãlalt stat contractant o perioada mai mare de 183 de zile în oricare perioada de 12 luni, dar numa acea parte de venit care este obţinutã din activitãţile desfãşurate în acel celãlalt stat contractant.
2. Expresia profesii independente cuprinde, în special, activitãţile independente de ordin ştiinţific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum şi exercitarea independenta a profesiilor de medic, dentist, avocat, inginer, arhitect şi contabil.
ART. 16
Profesii dependente
1. Sub rezerva prevederilor art. 17, 19, 20, 21 şi 22, salariile şi alte remuneraţii similare obţinute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariata vor fi impozabile numai în acel stat contractant, în afarã de cazul cînd activitatea salariata este exercitatã în celãlalt stat contractant. Dacã activitatea salariata este exercitatã în celãlalt stat contractant, remuneraţiile primite pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
2. Independent de prevederile paragrafului 1, remuneraţiile obţinute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariata exercitatã în celãlalt stat contractant vor fi impozabile numai în primul stat contractant menţionat, dacã:
a) beneficiarul este prezent în celãlalt stat contractant pentru o perioada sau perioade care nu depãşesc în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni, consideratã; şi
b) remuneraţiile sînt plãtite de o persoana sau în numele unei persoane care angajeazã şi care nu este rezidenţã a celuilalt stat contractant; şi
c) remuneraţiile nu sînt suportate de un sediu permanent sau de o baza fixa pe care cel care angajeazã le are în celãlalt stat contractant.
3. Independent de prevederile precedente ale acestui articol, remuneraţiile obţinute pentru o activitate salariata exercitata la bordul unei nave, unui vapor, unei aeronave, unui vehicul feroviar sau rutier, exploatate în trafic internaţional, vor fi impozabile în statul contractant în care se afla locul conducerii efective a întreprinderii.
ART. 17
Remuneraţiile membrilor consiliului de administraţie
Remuneraţiile şi alte plati similare, primite de un rezident al unui stat contractant în calitatea sa de membru al consiliului de administraţie sau al consiliului de supraveghere a unei societãţi care este rezidenţã a celuilalt stat contractant, pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
ART. 18
Artişti şi sportivi
1. Independent de prevederile art. 15 şi 16, veniturile obţinute de un rezident al unui stat contractant în calitate de artist de spectacole, cum sînt artiştii de teatru, de film, de radio sau de televiziune, ori ca interpreti muzicali sau ca sportivi, din activitatea lor personalã desfasurata în celãlalt stat contractant, pot fi impuse în acel celãlalt stat.
2. Cînd veniturile în legatura cu activitãţile personale desfãşurate de un artist de spectacole sau un sportiv nu revin artistului de spectacol sau sportivului ci unei alte persoane, acele venituri, independent de prevederile art. 7, 15 şi 16, pot fi impuse în statul contractant în care sînt exercitate activitãţile artistului sau sportivului dacã acea persoana este direct sau indirect controlatã de acel artist de spectacole sau sportiv.
3. Independent de prevederile paragrafelor 1 şi 2 ale acestui articol, veniturile menţionate în acest articol vor fi scutite de impozit în statul contractant în care artistul de spectacole sau sportivul îşi exercita activitatea cu condiţia ca aceasta activitate sa fie finanţatã în întregime din fondurile publice ale acestui stat sau ale celuilalt stat sau cînd activitatea este exercitatã în cadrul unui acord cultural sau al unei înţelegeri între cele doua state contractante.
ART. 19
Pensii
Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al art. 20, pensiile şi alte remuneraţii similare plãtite unui rezident al unui stat contractant pentru munca salariata desfasurata în trecut vor fi impozabile numai în acel stat.
ART. 20
Funcţii publice
1. a) Remuneraţiile, altele decît pensiile, plãtite de un stat contractant, de o autoritate localã sau o unitate administrativ-teritorialã a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat contractant, autoritãţii locale sau unitãţii administrativ-teritoriale a acestuia, vor fi impozabile numai în acel stat contractant.
b) Totuşi, aceste remuneraţii vor fi impozabile numai în celãlalt stat contractant, dacã serviciile sînt prestate în acel celãlalt stat contractant şi persoana fizica este rezidenţã a acelui celãlalt stat contractant; şi
(i) este un naţional al acelui stat contractant; sau
(ii) nu a devenit rezident al acelui stat contractant numai în scopul prestãrii serviciilor.
2. a) Orice pensii plãtite de sau din fonduri create de un stat contractant, de o autoritate localã a acestuia sau de o unitate administrativ-teritorialã unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat, autoritãţii locale sau unitãţii administrativ-teritoriale, vor fi impozabile numai în acel stat.
b) Totuşi, aceste pensii vor fi impozabile numai în celãlalt stat contractant dacã persoana fizica este rezidenţã şi naţional al acelui stat contractant.
3. Prevederile art. 16, 17 şi 19 se vor aplica remuneraţiilor şi pensiilor plãtite pentru serviciile prestate în legatura cu o activitate de afaceri exercitatã de un stat contractant, de o autoritate localã sau de o unitate administrativ-teritorialã a acestuia.
ART. 21
Studenţi şi practicanti
1. Plãţile primite pentru întreţinere, educare sau pregãtire, de un student sau de un practicant care este sau a fost, imediat înainte de a vizita un stat contractant, rezident al acelui stat contractant şi care este prezent în primul stat menţionat numai în scopul educãrii sau pregãtirii sale, nu vor fi impuse în acel stat, pentru o perioada care nu depãşeşte 6 ani, cu condiţia ca astfel de plati sa provinã din surse aflate în afarã acelui stat.
2. Orice remuneraţie primitã de un student sau de un practicant pe perioada şederii sale în acel celãlalt stat contractant va fi scutitã de impozit în acel celãlalt stat contractant cu condiţia ca aceasta remuneraţie primitã pentru activitãţi desfãşurate în acel celãlalt stat sa nu depãşeascã echivalentul în moneda nationala a acelui stat a 2.500 $ S.U.A., iar activitãţile desfãşurate sa fie în legatura cu studiile, cercetarea sau pregãtire sa şi veniturile sa fie folosite în scopul întreţinerii.
ART. 22
Profesori şi cercetãtori
Remuneraţiile primite pentru predare sau pentru cercetare ştiinţificã de o persoana fizica care este sau a fost imediat înainte de a vizita un stat contractant rezident a celuilalt stat contractant şi care este prezent în primul stat menţionat, în scopul cercetãrii ştiinţifice sau pentru predare la o universitate, colegiu, instituţie de învãţãmînt superior sau la o instituţie similarã, vor fi scutite de impozit, în primul stat, o perioada ce nu depãşeşte 2 ani, cu condiţia ca o astfel de instituţie sa nu aibã ca scop realizarea de profit.
ART. 23
Alte venituri
1. Elementele de venit al unui rezident al unui stat contractant, indiferent de unde provin, care nu sînt tratate la articolele precedente ale prezentei convenţii vor fi impozabile numai în acel stat contractant.
2. Prevederile paragrafului 1 nu se vor aplica asupra veniturilor, altele decît veniturile provenind din proprietãţi imobiliare, asa cum sînt definite în paragraful 2 al art. 6, dacã beneficiarul unor astfel de venituri, fiind un rezident al unui stat contractant desfãşoarã activitãţi în celãlalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo sau exercita în acel celãlalt stat contractant profesii independente printr-o baza fixa situata acolo şi dreptul sau proprietatea în legatura cu care venitul este plãtit este efectiv legatã de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situaţie, se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 15, dupã caz.
ART. 24
Capital
1. Capitalul reprezentat de proprietãţi imobiliare, astfel cum sînt definite în art. 6, deţinute de un rezident al unui stat contractant, situate în celãlalt stat contractant, poate fi impus în acel celãlalt stat contractant.
2. Capitalul reprezentat de proprietãţi mobiliare fãcînd parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celãlalt stat contractant sau de proprietãţi mobiliare aparţinînd unei baze fixe, utilizata de un rezident al unui stat contractant în celãlalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente, poate fi impus în statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.
3. Capitalul reprezentat de nave, vapoare, aeronave, vehicule feroviare sau rutiere exploatate în trafic internaţional şi proprietãţile mobiliare ţinînd de exploatarea navelor, vapoarelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare sau rutiere vor fi impozabile numai în statul contractant în care se afla sediul conducerii efective a întreprinderii de transport.
4. Toate celelalte elemente de capital ale unui rezident al unui stat contractant vor fi impozabile numai în acel stat.
ART. 25
Evitarea dublei impuneri
Dubla impunere va fi evitata dupã cum urmeazã:
a) în cazul României:
Impozitele plãtite de rezidentii romani pentru venitul obţinut sau capitalul deţinut, impozabil în Ungaria, în concordanta cu prevederile acestei convenţii, vor fi deduse din impozitul datorat în România, în concordanta cu legislaţia fiscalã romana.
Aceste deduceri nu vor depãşi, totuşi, acea parte a impozitului pe venit sau pe capital, asa cum a fost el calculat înainte ca aceste deduceri sa fie fãcute, care sînt atribuibile acelui venit sau capital care poate fi impus în Ungaria.
b) în cazul Ungariei:
(i) cînd un rezident al Ungariei obţine venituri sau deţine capital, care, în concordanta cu prevederile acestei convenţii, poate fi impus în România, Ungaria va scuti de impozit aceste venituri sau capital, sub rezerva prevederilor subparagrafelor (ii) şi (iii);
(ii) cînd un rezident al Ungariei obţine elemente de venit care, în concordanta cu prevederile art. 10, 11, 12 şi 13, pot fi impuse în România, Ungaria va acorda ca deducere, din impozitul pe venitul acelui rezident, o suma egala cu impozitul plãtit în România. Aceasta deducere nu va depãşi, totuşi, acea parte din impozit, asa cum a fost ea calculatã înainte de deducere, care este atribuibila acelor elemente de venit obţinute în România;
(iii) cînd, în concordanta cu prevederile acestei convenţii, veniturile obţinute sau capitalul deţinut de un rezident al Ungariei sînt scutite de impozit în România, Ungaria poate, în calculul nivelului impozitului pe veniturile sau capitalul rãmas al acestui rezident, sa ia în considerare venitul sau capitalul scutit de impozit.
ART. 26
Nediscriminarea
1. Nationalii unui stat contractant nu vor fi supuşi în celãlalt stat contractant la nici o impozitare sau obligaţie legatã de aceasta, diferita sau mai împovãrãtoare decît impozitarea sau obligaţia la care sînt sau pot fi supuşi nationalii celuilalt stat contractant, aflaţi în aceeaşi situaţie. Independent de prevederile art. 1, prevederile acestui paragraf se vor aplica, de asemenea, şi persoanelor care nu sînt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.
2. Impunerea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celãlalt stat contractant nu va fi stabilitã în condiţii mai puţin favorabile în celãlalt stat contractant decît impunerea stabilitã întreprinderilor acelui celãlalt stat contractant, care desfãşoarã aceleaşi activitãţi. Aceste prevederi nu vor fi interpretate ca obligind un stat contractant sa acorde rezidenţilor celuilalt stat contractant nici o deducere personalã, înlesnire sau reducere în ce priveşte impunerea pe considerente privind statutul civil ori responsabilitãţile familiale pe care le acorda rezidenţilor sãi.
3. Cu excepţia cazului cînd se aplica prevederile art. 9, ale paragrafului 7 al art. 11 sau paragrafului 6 al art. 12 şi 13, dobinzile, comisioanele, redevenţele şi alte plati fãcute de o întreprindere a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant se vor deduce în scopul determinãrii profiturilor impozabile ale unei asemenea întreprinderi în aceleaşi condiţii ca şi cum ar fi fost plãtite unui rezident al primului stat contractant menţionat. În mod similar, la determinarea capitalului impozabil al unei întreprinderi, orice datorii ale acestei întreprinderi a unui stat contractant cãtre un rezident al celuilalt stat contractant vor fi deduse în aceleaşi condiţii ca şi cînd datoria ar fi fost contractatã cu un rezident al primului stat contractant menţionat.
4. Întreprinderile unui stat contractant, al cãror capital este integral sau parţial deţinut sau controlat, în mod direct sau indirect, de unul sau de mai mulţi rezidenţi ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse în primul stat contractant menţionat nici unei impuneri sau nici unei obligaţii legate de aceasta, care sa fie diferita sau mai împovãrãtoare decît impunerea şi obligaţiile legate de aceasta, la care sînt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale primului stat menţionat.
5. Prevederile prezentului articol, independent de prevederile art. 2, se vor aplica impozitelor de orice fel sau natura.
ART. 27
Procedura amiabila
1. Cînd un rezident al unui stat contractant considera ca, datoritã mãsurilor luate de unul sau de ambele state contractante, rezulta sau va rezulta pentru el o impozitare care nu este conformã cu prevederile acestei convenţii, el poate, indiferent de cãile de atac prevãzute de legislaţia interna a acestor state contractante, sa supunã cazul sau autoritãţii competente a statului contractant al cãrui rezident este sau, dacã situaţia sa se încadreazã în prevederile paragrafului 1 al art. 26, acelui stat contractant al cãrui naţional este. Cazul trebuie prezentat în 3 ani de la prima notificare a acţiunii din care rezulta ca impunerea este contrarã prevederilor convenţiei.
2. Autoritatea competenta se va strãdui, dacã reclamaţia pare intemeiata şi dacã ea însãşi nu este în mãsura sa ajungã la o soluţionare corespunzãtoare, sa rezolve cazul pe calea unei înţelegeri amiabile cu autoritatea competenta a celuilalt stat contractant, în vederea evitãrii unei impozitãri care nu este în conformitate cu convenţia.
3. Autoritãţile competente ale statelor contractante se vor strãdui sa rezolve pe calea înţelegerii amiabile orice dificultãţi sau dubii rezultate ca urmare a interpretãrii sau aplicãrii acestei convenţii. De asemenea, se pot consulta reciproc pentru evitarea dublei impuneri în cazurile neprevãzute de convenţie.
4. Autoritãţile competente ale statelor contractante pot comunica direct între ele, în scopul realizãrii unei înţelegeri, în sensul paragrafelor precedente. Cînd, pentru a se ajunge la o înţelegere, apare necesar un schimb oral de opinii, un atare schimb poate avea loc prin intermediul unei comisii formate din reprezentanţi ai autoritãţilor competente ale statelor contractante.
ART. 28
Schimb de informaţii
1. Autoritãţile competente ale statelor contractante vor face schimb de informaţii, necesare aplicãrii prevederilor prezentei convenţii sau ale legislaţiei interne ale statelor contractante, privitoare la impozitele vizate de convenţie, în mãsura în care impozitele la care se referã nu este contrarã prevederilor convenţie. Schimbul de informaţii nu este limitat de prevederile art. 1. Orice informaţie obţinutã de un stat contractant va fi tratata ca secret în acelaşi mod ca şi informaţia obţinutã conform prevederilor legislaţiei interne ale acelui stat şi va fi dezvaluita numai persoanelor sau autoritãţilor (inclusiv la instanţe judecãtoreşti şi organe administrative) însãrcinate cu stabilirea sau încasarea, aplicarea sau urmãrirea sau soluţionarea contestaţiilor cu privire la impozitele care fac obiectul convenţiei. Asemenea persoane sau autoritãţi vor folosi informaţia numai în aceste scopuri. Acestea pot dezvalui informaţia în procedurile judecãtoreşti publice sau decizii judiciare. Informaţia primitã va fi consideratã secreta la solicitarea statului contractant care oferã informaţia.
2. Prevederile paragrafului 1 nu vor impune în nici un caz unui stat contractant obligaţia:
a) de a lua mãsuri administrative contrare propriei legislaţii şi practicii administrative a acelui sau a celuilalt stat contractant;
b) de a furniza informaţii care nu pot fi obţinute pe baza legislaţiei proprii sau în cadrul practicii administrative normale a aceluia sau a celuilalt stat contractant;
c) de a furniza informaţii care ar dezvalui un secret de afaceri, industrial, comercial sau profesional sau un procedeu de fabricaţie sau informaţii a cãror divulgare ar fi contrare ordinii publice.
ART. 29
Agenţi diplomatici şi funcţionari consulari
Prevederile prezentei convenţii nu vor afecta privilegiile fiscale de care beneficiazã agenţii diplomatici sau functionarii consulari în virtutea regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale.
ART. 30
Intrarea în vigoare
1. Statele contractante îşi vor notifica reciproc faptul ca au fost îndeplinite cerinţele constituţionale pentru intrarea în vigoare a acestei convenţii.
2. Prezenta convenţie va intra în vigoare în a 30-a zi dupã ultima notificare la care se referã paragraful 1 şi prevederile sale se vor aplica:
a) în ce priveşte impozitul reţinut prin stopaj la sursa, la venitul realizat la sau dupã 1 ianuarie a anului calendaristic imediat urmãtor anului în care convenţia intra în vigoare;
b) în ce priveşte alte impozite pe venit şi pe capital, acelor impozite datorate în oricare an fiscal, începînd cu sau dupã 1 ianuarie a anului calendaristic imediat urmãtor celui în care convenţia intra în vigoare.
3. În relaţiile amiabile între România şi Republica Ungara, aplicarea Convenţiei multilaterale de evitare a dublei impuneri cu privire la impozitele pe venitul şi pe capitalul persoanelor fizice, semnatã la Miskolc la 27 mai 1977 şi a Convenţiei multilaterale privind evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venitul şi capitalul persoanelor juridice, semnatã la Ulan-Bator la 19 mai 1978, îşi vor inceta aplicabilitatea din prima zi de aplicare a acestei convenţii.
4. Prevederile acestei convenţii în ce priveşte impozitele directe vor înlocui prevederile corespunzãtoare ale Convenţiei pentru evitarea dublei impuneri în ce priveşte impozitele directe şi taxele de succesiune, semnatã la Budapesta la 28 august 1948.
ART. 31
Denunţarea
Prezenta convenţie va rãmîne în vigoare pînã la denunţarea acesteia de cãtre unul dintre statele contractante. Oricare dintre statele contractante va putea denunta convenţia, pe canale diplomatice, prin remiterea unei note de denunţare la sau înainte de 30 iunie al fiecãrui an calendaristic urmãtor perioadei de 5 ani, consideratã de la data la care convenţia intra în vigoare. În aceasta situaţie, convenţia va inceta sa aibã efect:
a) în ce priveşte impozitul reţinut prin stopaj la sursa, la venitul realizat la sau dupã 1 ianuarie a anului calendaristic imediat urmãtor anului în care a fost remisã nota de denunţare; şi
b) în ce priveşte celelalte impozite pe venit şi pe capital, acelor impozite datorate la sau dupã 1 ianuarie a anului calendaristic imediat urmãtor anului în care a fost remisã nota de denunţare.
Drept pentru care subsemnaţii, autorizaţi în buna şi cuvenitã forma, au semnat prezenta convenţie.
Facuta la Bucureşti, la 16 septembrie 1993, în doua exemplare originale în limba engleza.

Pentru România,
Ministru de stat,
ministrul afacerilor externe,
Teodor Viorel Melescanu

Pentru Republica Ungara,
Ministrul afacerilor externe,
Geza Jeszenszky

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016