Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 86 din 6 octombrie 1938 pentru masurarea, comasarea si parcelarea pamanturilor locuitorilor improprietariti in Basarabia, in baza legilor din 13 iunie 1874 si 19 februarie 1875, aflati in indiviziune
ART. 1 Pãmânturile cu care au fost improprietariti locuitorii colonisti şi dominieni din Basarabia, în virtutea legii din 13 Iunie 1874, modificatã şi completatã prin Legea din 19 Februarie 1875, pamanturi aflate indiviziune, fie între ele, fie cu bunurile ce constituiesc "Fondul imobilelor basarabene", creat prin legea pentru reforma agrarã în Basarabia din 13 Martie 1920, fie cu orice alte proprietãţi, se vor mãsura, comasa şi parcela, conform prescripţiunilor prezentei legi. ART. 2 Suprafata de teren cuvenitã fiecãrui locuitor ce are drept la pãmânt, pe baza legilor din 13 Iunie 1874 şi 19 Februarie 1875, se va stabili pe baza rolurilor din 1874-1875 şi a titlurilor de proprietate, avându-se în vedere şi situaţia de fapt din fiecare sat, cum şi pe baza arendarilor de lungã durata, pe timp de 36 ani şi mai mulţi ani şi a actelor de promisiune de vânzare fãcute înainte de alipirea Basarabiei, când locuitorii au folosinta necontestata şi plãtesc impozite pentru aceste terenuri. Totalul suprafeţelor astfel recunoscute lotasilor din ultimele doua categorii, nu va putea depãşi sub nici un motiv cuantumul suprafeţelor atribuite şi înscrise în rolurile iniţiale a acelora cu care ei au contractat. Suprafata de teren se compune din: a) Locul de casa ce poseda în vatra satului, grãdinile, viile, livezile sau plantatiunile ce aparţin personal şi pentru care are un drept de posesiune tolerata; b) Restul ce revine din terenul de cultura pana la completarea întinderii totale ce i se cuvine. ART. 3 Constatarea drepturilor cuvenite fiecãrui locuitor se va face de cãtre o comisiune prezidata de cãtre judecãtorul ocolului respectiv, din care va mai face parte primarul satului sau un delegat al sau, membru în consiliul comunal, secretarul comunal şi doi locuitori desemnaţi de locuitori în fata judecãtorului în momentul constituirii comisiunii. Aceasta comisiune va întocmi un tablou cuprinzând pe toţi locuitorii care deţin pãmânt din cel provenit prin improprietarirea facuta în baza legilor menţionate la art. precedent, cu arãtarea titlurilor în baza cãrora poseda, fãrã a se tine seama de schimbãrile provenite prin aplicarea legii de reforma agrarã. ART. 4 Acest tablou se va afişa pe usa primãriei respective, timp de 15 zile, aducandu-se aceasta, de cãtre primar, la cunostinta locuitorilor prin strigãri şi bãtãi de toba. La expirarea celor 15 zile, primarul comunal, sau locţiitorul sau legal, asistat de secretar, vor încheia un proces-verbal, în dublu exemplar, în care se va mentiona ziua în care s-a fãcut afişarea tabloului şi ca s-au fãcut strigãrile şi bãtãi de toba. Tabloul astfel întocmit, împreunã cu un proces-verbal de afişare, se trimite preşedintelui tribunalului respectiv. ART. 5 Toţi cei nemultumiti cu datele înscrise în tabloul alcãtuit conform art. 3, vor putea face apel, printr-o cerere scrisã adresatã preşedintelui tribunalului respectiv, în termen de cel mult 30 zile dela data expirãrii termenului de afişare, specificat la art. 4 din prezenta lege. Neintroducerea unei astfel de cereri face definitiv pentru toate pãrţile interesate tabloul întocmit conform art. precedent, fãrã nici o alta cale de atac. În acest caz, preşedintele tribunalului, printr-un jurnal, va confirma tabloul, comunicând de îndatã aceasta primãriei respective. ART. 6 În caz când contra tabloului întocmit conform art. 3 din prezenta lege s-a fãcut apel, preşedintele tribunalului va fixa de îndatã termen de judecata, înaintea tribunalului. În termen de cel mul trei luni dela data introducerii apelului, tribunalul va pronunţa hotãrârea sa, în care se va specifica modificãrile ce eventual urmeazã a se aduce tabloului specificat la art. 3 din prezenta lege. Hotãrârea se va trimite prin îngrijirea grefei tribunalului, în termen de cel mult o luna dela pronunţare, secretarului satului respectiv, care în termen de cel mult cinci zile dela primire, o va inainta pãrţilor interesate sub luare de dovada, în care va mentiona data predãrii. Dovada de inmanare se va trimite de secretarul comunal în aceeaşi zi tribunalului, spre a se anexa la dosarul respectiv. ART. 7 Cei nemultumiti cu hotãrârea tribunalului vor putea face recurs la Curtea de Apel, în termen de o luna de la comunicare. Recursul se va depune la grefa tribunalului. ART. 8 Curtea de Apel va judeca recursul cu precãdere şi gasindu-l întemeiat va evoca fondul, judecand în ultima instanta. ART. 9 Deciziunea Curţii sau sentinta tribunalului rãmasã definitiva prin neatacare cu recurs, se va trimite prin grefa respectiva, primãriei spre a modifica tabloul menţionat la art. 3, în conformitate cu aceste hotãrâri. ART. 10 Copie de pe tabloul rãmas definitiv se va inainta de urgenta de cãtre primãrie Directiunii cadastrului, care va dispune executarea lucrãrii de mãsurãtoare, comasare şi parcelare.
CAP. 2 Executarea lucrãrilor tehnice de mãsurãtoare, comasare şi parcelare
ART. 11 Delegatul cadastrului însãrcinat cu executarea lucrãrilor tehnice de mãsurãtoare a terenului aflat în indiviziune într-un sat, va fixa data începerii lucrãrilor pe teren şi va dispune, printr-o încunoştinţare colectivã, chemarea tuturor pãrţilor interesate, la stabilirea hotarelor: primãria satului respectiv, vecinii, precum şi pe oricine ar avea vreun drept de orice natura. ART. 12 Încunoştinţarea colectivã va fi semnatã personal de delegatul Directiunii cadastrului şi va cuprinde: numele satului pe teritoriul cãruia se afla terenul în indiviziune, anul, luna, ziua şi ora fixatã pentru începerea lucrãrilor, când pãrţile chemate se va infatisa în localul primãriei, aducând toate planurile sau actele ce vor avea şi pe care îşi sprijinã pretentiunile lor. Aceasta încunoştinţare va fi trimisa cu cel puţin 15 zile mai înainte de ziua înfãţişãrii, atât secretarului satului respectiv, cat şi tuturor secretarilor satelor vecine care o vor afişa pe uşile primãriilor, aducând aceasta la cunostinta publicului prin strigãri şi bãtãi de toba, în prima Duminica ce precede ziua înfãţişãrii. Încunoştinţarea colectivã va rãmâne afişatã timp de 10 zile şi la expirarea acestui termen secretarii satelor vor încheia câte un proces-verbal de constatarea afisarilor. Aceste procese-verbale vor fi trimise secretarului satului pe teritoriul cãruia se afla terenul în indiviziune, spre a fi predate delegatului cadastrului. Existenta proceselor-verbale, de constatarea afisarilor la dosarul lucrãrilor, face completa dovada ca pãrţile interesate au fost regulat chemate. ART. 13 Odatã începute lucrãrile, pãrţile interesate vor putea sa le urmãreascã pe teren pana la terminarea lor. ART. 14 Delegatul cadastrului, pe baza actelor prezentate, a informatiunilor luate, a declaraţiunilor pãrţilor şi în prezenta lor, de vor voi sa asiste, va alege de acord cu ele, pe teren, toate punctele de hotar care vor fi asigurate şi pe plan. În caz de neînţelegere, delegatul cadastrului va alege linia de hotar, pe limita posesiunii actuale. Delegatul cadastrului va întocmi apoi un proces-verbal de începerea lucrãrii, în care va constata îndeplinirea procedurii de chemarea pãrţilor, actele şi planurile înfãţişate şi modul cum au decurs pe teren operaţiunile de alegerea hotarelor. ART. 15 Dupã terminarea acestei operaţiuni, delegatul cadastrului va proceda la executarea lucrãrilor tehnice de mãsurãtoare, atât a perimetrului general, cat şi a tuturor detaliilor interioare, dupã care va dresa un al doilea proces-verbal, în care va constata: suprafata terenului mãsurat, atât în total, cat şi parţial, pe categorii de folosinta a terenului, precum şi hotarele, în mod amãnunţit, despre fiecare vecinãtate. ART. 16 Câte un exemplar din procesele-verbale menţionate la art. 14 şi 15, împreunã cu o copie de pe plan, se vor trimite de delegatul cadastrului, atât secretarului satului respectiv, cat şi secretarilor satelor vecine, care de îndatã le vor afişa pe uşile primãriilor, timp de 10 zile, aducandu-se şi la cunostinta publica prin strigãri şi bãtãi de toba. La expirarea termenului de afişare, secretarii satelor vor încheia procese-verbale de constatarea afiserii, din care un exemplar îl vor inainta delegatului cadastrului. Câte un exemplar al lucrãrilor, încheiate de delegatul cadastrului, împreunã cu planul ridicat şi cu dovezile de constatarea afiserilor de cãtre secretar, vor rãmâne la dosar. ART. 17 Toţi cei nemultumiti de lucrarea de mãsurãtoare şi alegere a hotarelor vor putea face contestaţie la judecãtoria ocolului de care depinde satul a cãrui moşie se divizeaza, în termen de 15 zile libere dela data expirãrii termenului de afişare a proceselor-verbale a delegatului cadastrului la primãrie, fie ca lucrarea s-a fãcut în prezenta lor, fie ca au fost lipsa. ART. 18 Contestaţia facuta în dublu exemplar va cuprinde numele, pronumele şi domiciliul contestatorului şi va arata toate motivele contestaţiei. Ea va fi însoţitã de toate actele, în copie sau original, de care contestatorul voieşte sa se serveascã. ART. 19 Judecãtorul, în cel mult 10 zile dela primirea contestaţiei, va trimite un exemplar Directiunii cadastrului, cãreia îi va cere copii de pe toate lucrãrile respective, precum şi un memoriu de modul cum s-a fãcut lucrarea. Dupã primirea acestor din urma lucrãri va fixa termen de judecata şi va dispune citarea pãrţilor, pronunţând hotãrârea în termen de maximum doua luni dela primirea lucrãrilor cadastrului. ART. 20 Contestatorul va fi citat la domiciliul arãtat prin contestaţie: Direcţiunea cadastrului, la sediul sau din Bucureşti, iar toţi ceilalţi care ar putea avea vreun interes, printr-o încunoştinţare colectivã. Aceasta încunoştinţare colectivã va fi trimisa cel puţin cu o luna înainte de ziua înfãţişãrii, atât secretarului satului de care aparţine terenul mãsurat, cat şi tuturor secretarilor, satelor vecine, care de îndatã o vor afişa pe uşile primãriilor, aducând aceasta la cunostinta publica prin strigãri şi bãtãi de toba. Încunoştinţarea colectivã va rãmâne afişatã timp de zece zile, iar la expirarea acestui termen, secretarii satelor vor încheia câte un proces-verbal de constatarea afiserilor. Procesele-verbale, prin care secretarii constata afişarea, se vor trimite de aceştia, cu cel puţin 10 zile mai înainte de ziua înfãţişãrii, grefei judecãtoriei, care le va ataşa la dosarul contestaţiei. Existenta acestor procese-verbale la dosar face deplina dovada ca pãrţile interesate au fost regulat chemate. ART. 21 Judecãtorul de ocol va judeca contestaţia, bazându-se pe probele ce i se vor prezenta, putând face corectãri sau ordonã verificarea mãsurãtorilor. Verificarea se va face de cãtre doi experţi şi anume: un delegat al cadastrului şi un inginer ales de contestator. În caz de divergenta între aceştia, judecãtorul va desemna din oficiu un al treilea inginer expert. ART. 22 Introducerea contestaţiei peste termenul fixat la art. 17 va avea ca efect anularea ei. ART. 23 Hotãrârea se va redacta în cel mult o luna dela pronunţare şi se va trimite secretarului satului, spre a o inmana pãrţilor, conform normelor prevãzute la art. 6 din prezenta lege, din Directiunii cadastrului, prin Prefectura Poliţiei Capitalei. ART. 24 Cei nemultumiti cu hotãrârea judecãtorii vor putea face recurs la tribunal, în termen de o luna dela comunicare, dupã normele prevãzute la art. 7, iar judecarea recursului se va face conform prescripţiunilor prevãzute la art. 8. ART. 25 Sentinta tribunalului, sau hotãrârea judecãtoriei rãmasã definitiva prin neatacare cu recurs, se va trimite prin grefa respectiva Directiunii cadastrului pentru executare. ART. 26 Dupã ce tablourile prevãzute la art. 3 şi lucrãrile de mãsurãtoare vor rãmâne definitive, se va institui o comisiune sub denumirea de Comisiune de comasare şi parcelare. Aceasta comisiune se compune din: Un delegat al Directiunii cadastrului, comasarilor şi ameliorarilor agricole; Un delegat al Directiunii reformei agrare; Un delegat al Directiunii regimului silvic; Primarul comunei respective sau un membru al Consiliului comunal, delegat de consiliu; Doi delegaţi ai locuitorilor îndreptãţiţi. Notarul sau secretarul comunei respective va îndeplini funcţiunea de secretar al comisiunii. Delegatul Directiunii cadastrului, comasarilor şi ameliorarilor agricole al Directiunii reformei agrare şi al Directiunii regimului silvic vor fi numiţi de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor. Delegaţii locuitorilor vor fi desemnaţi prin aclamatiuni sau prin tragere la sorţi, dintre locuitorii îndreptãţiţi, în fata primarului comunei respective. Preşedintele comisiunii este funcţionarul cel mai înalt în grad şi în caz de egalitate, cel mai vechiu în grad. Hotãrârile se iau cu majoritate de voturi, şi în caz de paritate votul preşedintelui este hotarator. ART. 27 Aceasta comisiune va proceda, în primul rând, la alegerea şi determinarea suprafeţelor de teren, care nu intra în totalul intinderilor de teren acordate locuitorilor conform art. 11 din legea din 19 Februarie 1875 şi a terenurilor cu caracter de folosinta generalã, care se vor scãdea din suprafata totalã rezultatã în urma masuratorii. Aceste terenuri sunt; a) Toate necultivabilele ca: rapi, prunduri, matcile apelor şi stufariile, precum şi terenurile degradate şi cele improductive; b) Suprafeţele de teren ocupate de şosele naţionale, judeţene şi comunale, şosele necesare apãrãrii naţionale, cai ferate, toate existente sau numai în proiect, precum şi strazile din interiorul satelor; pentru toate aceste drumuri publice se vor destina latimile respective, conform legilor în vigoare c) O zona de 20 m în jurul lacurilor necesarã pentru pescuit; d) Orice alte terenuri ce nu sunt expres concedate locuitorilor sau comunelor prin lege şi care nu se cuprind în categoria celor mai sus indicate; e) 10% din suprafata totalã arabila, ce se va destina pentru crearea perdelelor de protecţie necesare sporirii productiunii agricole şi pentru apãrarea nationala. Defalcarea, fixarea şi delimitarea terenurilor destinate perdelelor de protecţie se va face anticipat lucrãrilor cadastrale pentru parcelarea în loturi. ART. 28 Dacã dupã masuratoarea rãmasã definitiva şi dupã efectuarea operaţiunilor de scãdere prevãzute de articolul precedent se va constata o suprafata totalã mai mica decât cea prevãzutã în tabloul menţionat la art. 10 din prezenta lege, se va reduce proporţional suprafata cuvenitã fiecãruia. Dacã se va gãsi o suprafata mai mare, diferenţa va rãmâne proprietatea primãriei respective cu destinaţie, pentru crearea staţiunilor de experimentari agricole şi forestiere, şi pentru impadurire, mãrirea vetrei satului sau improprietarirea celor lipsiţi de pãmânt, cãrora li se va vinde cu un preţ indoit decât cel fixat în localitate, pentru exproprierea efectuatã pe baza legii pentru reforma agrarã din Basarabia din 13 Martie 1920. ART. 29 Pe baza datelor obţinute la mãsurãtoare, comisiunea de comasare şi parcelare va întocmi un tablou cu numele celor improprietariti, specificand suprafeţele deţinute de fiecare pentru loc de casa în vatra satului, grãdini, vii, livezi, pãduri şi plantatiuni de orice natura, precum şi suprafata ce i se mai cuvine ca teren de cultura şi imas pana la completarea suprafeţei totale la care are drept, conform tabloului dela art. 10, cu modificãrile aduse eventual, în baza dispoziţiunilor art. 28 din prezenta lege. ART. 30 În comunele unde s-au fãcut exproprieri şi improprietariri, pe baza legii de reforma agrarã pentru Basarabia din anul 1920, comisiunea de comasare şi parcelare, luând de baza tabloul prevãzut la art. 29 din prezenta lege şi cel întocmit de comisiunea de improprietarire, va întocmi un tablou nominal cu indicarea în coloana separatã a suprafeţelor cuvenite fiecãrui improprietarit, atât pe baza legilor din 1874 şi 1875, cat şi a legii agrare din 13 Martie 1920. Dacã dupã masuratoarea rãmasã definitiva se va constata ca suprafata totalã expropriata este mai mica decât cea prevãzutã în tablourile comisiunii de improprietarire se va reduce proporţional suprafata cuvenitã fiecãrui improprietarit. ART. 31 Cota intangibila fixatã proprietarului prin hotãrârea de expropriere nu va putea fi redusã în nici un caz, iar terenurile inexpropriabile, prevãzute în hotãrârile de expropriere pronunţate conform legii de reforma agrarã pentru Basarabia din 1920, se vor lasa în suprafata realã gasita la mãsurãtoare. ART. 32 Pãmântul de pasune (imas), pentru toţi locuitorii din raza unui sat, se va alege de preferinta în apropierea satului sau unde se va gãsi teren propriu pentru acest scop. Suprafata imasului va fi de cel puţin 10 la suta din suprafata terenului arabil al mosiei, reducându-se proporţional aceasta suprafata din cea cuvenitã fiecãrui lotas. În calculul acestei suprafeţe nu va intra cota atribuitã proprietarului, pe baza legii de reforma agrarã din Basarabia din 6 Martie 1920. Imasul astfel determinat în mod definitiv pe teren constituie averea comuna a cooperatorilor care, conform legii pentru organizarea, administrarea şi exploatarea pasunilor, sunt obligaţi sa se constituie în asociaţie de pasunat, în termen de 6 luni dela delimitarea imasului. ART. 33 Loturile se vor da în ordinea marimei lor, cele mai mici mai aproape de sat. Loturile de aceeaşi mãrime se vor repartiza prin tragere la sorţi. Ziua şi ora destinate pentru efectuarea acestei operaţiuni se vor fixa de cãtre comisiunea de comasare şi parcelare şi se vor aduce la cunostinta locuitorilor de cãtre secretarul comunal. Convocare va cuprinde locul, ziua şi ora începerii lucrãrilor şi se va afişa pe usa primãriei cu cel puţin 5 zile înaintea termenului fixat, anunţându-se totodatã şi prin strigãri şi bãtãi în toba. De îndeplinirea acestor formalitãţi secretarul comunei va încheia un proces-verbal, pe care îl va trimite comisiunii de comasare şi parcelare spre a-l ataşa la dosarul lucrãrilor. Existenta la dosar a procesului-verbal menţionat mai sus face deplina dovada ca locuitorii au fost regulat chemaţi. ART. 34 În ziua convocãrii, în prezenta comisiunii de comasare şi parcelare, locuitorii vor fi strigati în ordinea în care sunt înscrişi în tabloul prevãzut la art. 29 şi 30 din prezenta lege spre a trage la sorţi, în vederea stabilirii ordinei în care se va face distribuirea loturilor. Strigarea şi tragerea la sorţi se vor face fie individual, fie pe grupe de improprietariti, cuprinzând pe membrii aceloraşi familii, dacã aceştia o vor cere. Pentru locuitorii absenţi va trage la sorţi primarul, fãcându-se despre aceasta menţiune în procesul verbal ce se va încheia. Constatarea executãrii lucrãrii de tragere la sorţi se va face printr-un proces-verbal întocmit în doua exemplare din care unul se va pãstra în arhiva primãriei, iar al doilea exemplar se va ataşa în dosarul lucrãrilor comisiunii de comasare şi parcelare. ART. 35 Comisiunea de comasare şi parcelare, având în vedere rezultatul masuratoarei va stabili un proiect parcelar amãnunţit al distribuirii terenului de cultura cuvenit celor îndreptãţiţi, fixând ordinea şi sensul în care se va face aşezarea şi numerotarea loturilor. ART. 36 Loturile vor fi constituite din una sau cel mult trei parcele, cu conditiunea ca în acest din urma caz diferenţa de calitate sa impunã diviziunea. Parcelele nu vor putea fi mai mici de 2 ha. Parcelele vor avea o forma cat mai regulatã, cu dimensiuni alese astfel ca lãţimea lor sa fie cam de 1/4 - 1/5 din lungime. Capetele parcelelor vor fi obligatoriu marcate pe teren prin borne de piatra naturala sau de beton armat. Costul bornelor, inclusiv transportul şi ingropatul lor în pãmânt, va fi în sarcina lotasilor. ART. 37 Pe baza ordinei stabilite prin tragere la sorţi şi a proiectului de parcelare prevãzut la art. 35, delegatul Cadastrului va proceda la parcelarea pe plan şi aplicarea pe teren a portiunilor cuvenite locuitorilor, conform tabloului prevãzut la art. 29 şi 30. ART. 38 Dupã terminarea lucrãrilor de aplicare a parcelarii pe teren, delegatul cadastrului va comunica în scris ziua ce va fixa pentru predarea loturilor celor îndreptãţiţi şi care vor fi anuntati din vreme, prin afisari, strigãri şi bãtãi de toba. În ziua fixatã delegatul cadastrului însoţit de delegatul Oficiului Agricol Judeţean, primar, secretar şi de locuitorii interesaţi, se va transporta pe teren şi va preda fiecãruia lotul ce i s-a atribuit. Loturile celor absenţi sau ale celor ce vor refuza a le primi se vor da în primire primarului, sau în lipsa acestuia secretarului, prin proces-verbal, care va fi opozabil titularului respectiv. În intervalul pana la prezentarea titularului, pãmântul se va putea arenda anual de primãrie, prin licitaţie publica orala, iar venitul se va consemna pe seama şi la dispoziţia titularului. Executarea lucrãrii de predare se va constata printr-un proces-verbal, dresat în 4 exemplare, luându-se câte un exemplar de delegatul cadastrului, unul de primar şi doua de delegatul Oficiului Agricol Judeţean, din care un exemplar îl va trimite Camerei de agricultura. Copii de pe planul parcelar se vor trimite de Direcţiunea cadastrului, Camerei de agricultura, Serviciului agricol, Serviciului silvic şi primãriei respective. ART. 39 Pe baza planului parcelar şi a datelor înscrie în tabloul menţionat la art. 39 şi 30, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor va elibera titluri individuale de proprietate.
CAP. 3 Plata lucrãrilor
ART. 40 Pentru lucrãrile de mãsurãtoare şi aplicare a parcelarii, locuitorii ce primesc pãmânt vor plati Statului urmãtoarele preţuri: a) 100 lei pentru fiecare loc de casa în vatra satului; b) 100 lei hectarul pentru locurile de vii, livezi de pomi sau plantatiuni; c) 80 lei hectarul pentru loturile de cultura, pasune sau improductive; d) 25 lei de fiecare borna ingropata în pãmânt. ART. 41 Plata cuvenitã Statului pentru executarea lucrãrilor se va face pe baza preţurilor unitare specificate în art. precedent şi se va împlini de agenţii fiscului, conform legii de urmãrire a veniturilor Statului. ART. 42 Ministerul de Finanţe va pune la dispoziţiunea Ministerului Agriculturii şi Domenii, Direcţiunea cadastrului, sumele necesare pentru executarea lucrãrilor de mãsurãtoare, parcelarea şi aplicarea parcelarii, prin deschidere de credite extraordinare, rambursabile din sumele ce se vor incasa dela locuitori pe baza art. precedent.
CAP. 4 Dispoziţiuni finale
ART. 43 Locurile necultivabile ca: rapi, prunduri, matcile apelor şi stufariile, conform art. 11 din legea din 19 Februarie 1875, se vor rezerva pe seama comunelor, care vor fi datoare a le pune în valoare prin impadurire sau alte mijloace de exploatare. Terenurile degradate se vor rezerva pe seama comunelor, care vor avea obligaţiunea de a le impaduri, potrivit legii pentru ameliorarea terenurilor degradate din anul 1930. Terenurile destinate pentru crearea perdelelor de protecţie, deasemeni se vor atribui comunelor respective, cu obligaţiunea de a le impaduri. Impadurirea, administrarea şi exploatarea tuturor acestor terenuri se va face de cãtre Serviciul silvic al Statului, conform legilor silvice în vigoare, perdelele şi plantatiunile forestiere înfiinţate pe aceasta cale constituind pãduri comunale de protecţie. Primãriile sunt obligate sa prevadã în bugetele lor fonduri speciale pentru satisfacerea obligaţiunilor impuse de prezenta lege, cu privire la împãduriri şi orice venituri realizate de pe suprafeţele delimitate pentru perdelele de protecţie, pana la impadurirea lor, vor fi afectate acestui scop. ART. 44 Suprafata drumurilor dintre parcele va fi cuprinsã în suprafata loturilor. ART. 45 Toate actele judiciare şi extra-judiciare, fãcute în executarea legii de fata, sunt scutite de orice taxe de timbru. ART. 46 Primãrii, functionarii administrativi şi grefierii care nu vor executa îndatoririle impuse prin aceasta lege, în afarã de pedeapsa disciplinarã, vor fi pedepsiţi potrivit dispoziţiunilor art. 190 din codul penal. ART. 47 Suprafeţele înscrise în tablourile de care se face menţiune în prezenta lege vor fi indicate în hectare şi metri patrati. Pentru transformarea desetinelor în hectare se va considera o desetina egala cu un hectar şi 925 metri patrati (1 ha, 0,925 mp). ART. 48 Se vor respecta ieşirile din indiviziune fãcute în mod definitiv, cu planuri inginereşti, pana la data promulgãrii prezentei legi, fie pe cale judecãtoreascã, fie prin buna învoiala a obstei locale. ART. 49 În termen de 30 zile libere, socotite de la publicarea în Monitorul Oficial a acestei legi, toţi acei care nu au fost trecuţi în tablourile pana aci alcãtuite, conform art. 3 din legea din 1931, sau care nu sunt multumiti de drepturile ce li s-au recunoscut prin aceste tablouri, vor putea face apel dupã procedura prevãzutã la art. 5, la preşedintele tribunalului. ART. 50 Terenurile supuse dispoziţiunilor prezentei legi vor fi exploatate dupã terminarea operaţiunilor iesirii din indiviziune, prin asociaţiuni agricole, din care vor face parte de drept şi în mod obligatoriu toţi locuitorii proprietari ai acestor terenuri. Aceste asociaţiuni se vor crea şi vor activa conform dispoziţiunilor legii pentru organizarea cooperaţiei, sub controlul şi privegherea unui agronom. Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, prin deciziune ministerialã, va determina în detalii modul de organizare şi funcţionare a acestor asociaţiuni. ART. 51 Un regulament de administraţie publica va putea lãmuri şi completa dispoziţiunile prezentei legi. ART. 52 Toate legile, regulamentele şi dispoziţiunile contrarii prezentei legi sunt şi rãmân abrogate. Ministru, Gh. Ionescu-Sisesti.
──────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
