Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGE nr. 85 din 13 iunie 1923  pentru lichidarea bunurilor, drepturilor si intereselor supusilor fosti inamici si pentru incasarea creantelor si datoriilor lor fata de supusii romani    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

LEGE nr. 85 din 13 iunie 1923 pentru lichidarea bunurilor, drepturilor si intereselor supusilor fosti inamici si pentru incasarea creantelor si datoriilor lor fata de supusii romani

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 55 din 13 iunie 1923

CAP. 1
Lichidarea şi reţinerea bunurilor, drepturilor şi intereselor supusilor ce aparţin Statelor foste inamice

ART. 1
Bunurile, drepturile şi interesele supusilor Statelor cu cari România s-a aflat în stare de rãzboi vor fi reţinute în folosul Statului sau lichidate, conform dispoziţiunilor tratatelor de pace, pe baza prezentei legi.
Produsul reţinerii şi lichidãrii va fi încasat de cãtre Stat, în vederea desdaunarii supusilor romani şi a Statului de pagubele pricinuite de rãzboi cari nu au fost achitate pana astãzi.
ART. 2
Mãsura reţinerii şi a lichidãrii bunurilor, drepturilor şi intereselor de cari se ocupa art. precedent se va aplica deopotrivã atât bunurilor, drepturilor şi intereselor cari vor fi fost puse sau nu pana astãzi sub control, sechestru sau lichidare provizorie, cat şi celor cari, puse fiind sub aceste mãsuri, au fost ulterior scoase.
Se excepteazã dela aceste mãsuri:
a) Bunurile, drepturile şi interesele anume specificate ca fiind aparate de aceste mãsuri pe baza Legii No. 3.446 din 22 Iulie 1921, publicatã în Monitorul Oficial No. 89 din 26 Iulie 1921;
b) Bunurile, drepturile şi interesele care au format obiectul unor hotãrâri judecãtoreşti date contradictor cu Statul.
Constituesc mãsuri provizorii cu caracter conservator vremelnic, fãrã a putea fi opuse în nici un chip Statului cu ocazia lichidãrii de fata: deciziunile ministeriale, încheierile diverselor comisii de sechestre, jurnalele consiliilor de miniştri, ordonanţele şi hotãrârile date în camera de consiliu, fãrã sa fie pronunţate contradictoriu cu Statul.
ART. 3
Reţinerea şi lichidarea bunurilor, drepturilor şi intereselor mai sus specificate ale supusilor fostelor State inamice se va efectua prin îngrijirea şi supravegherea ministerului de finanţe.
ART. 4
O cercetare amãnunţitã şi o revizuire a situaţiunii fiecãrui bun, drept sau interes, fost inamic, fata cu situaţiunea lor avutã la 14 August 1916, va fi facuta prin un Oficiu de lichidare, ce se înfiinţeazã pe lângã ministerul de finanţe.
ART. 5
Oficiul de lichidare se va compune din şase membri şi anume: doi consilieri ai Înaltei Curţi de casaţie şi justiţie şi patru delegaţi ai ministerelor de domenii, afacerilor strãine, industriei şi justiţiei, câte unul de fiecare minister.
Oficiul de lichidare va fi prezidat de ministrul de finanţe; în lipsa acestuia de unul din membrii desemnaţi de el.
Oficiul de lichidare va avea trei secretari numiţi dintre functionarii superiori ai ministerelor de justiţie, finanţe şi industrie.
Numirea membrilor Oficiului şi a secretarilor va fi facuta prin decret regal, pe baza propunerilor ministrului de finanţe cu avizul conform al consiliului de miniştri. Numirea lor va fi facuta pentru tot timpul cat va dura lichidarea.
Oficiul de lichidare va avea personalul ajutator necesar din ministerele respective, iar lucrãrile vor fi centralizate prin direcţiunea despãgubirilor de rãzboi din ministerul de finanţe.
ART. 6
Oficiul de lichidare cercetand şi revizuind situaţiunea de drept şi de fapt a fiecãrui bun, drept şi interes aparţinând supusilor Statelor foste inamice, conform dispoziţiunilor art. precedente şi pe baza situaţiunii atribuitã lor prin tratatele de pace, reconstitue masa bunurilor, drepturilor şi intereselor foştilor inamici şi pregãteşte lucrãrile pentru lichidarea lor.
ART. 7
Oficiul de lichidare da o încheiere motivatã, obligatorie pentru ministerul de finanţe, în care se arata:
a) bunul, dreptul şi interesul inamic supus lichidãrii;
b) situaţiunea lui;
c) evaluarea facuta dupã rolurile de contribuţie şi dupã alt element oficial echivalent, sau dupã lucrãrile experţilor ce vor fi numiţi de acel oficiu;
d) numele şi pronumele supusului inamic, cum şi domiciliul lui, care rãmâne obligator pentru intreaga lichidare dupã situaţiunea dela 14 August 1916;
e) naţionalitatea lui;
f) sarcinile anterioare datei de 14 August 1916 sau orice alta împrejurare anterioarã aceleiaşi date, necesarã a fi cunoscutã cu ocazia lichidãrii.
Avizele Oficiului de lichidare pentru a fi valabile trebuesc sa întruneascã cel puţin patru voturi.
ART. 8
Când din diverse împrejurãri legale bunul, dreptul sau interesele supusului inamic n-ar putea fi lichidate, sau tocmai în vederea efectuãrii mai degraba a lichidãrii ar fi de înlocuit prin o contra-valoare, Oficiul de lichidare va preciza şi justifica modul de înlocuire prin aceasta contra-valoare, ţinându-se seama şi de situaţiunea şi valuta lor dela 14 August 1916.
ART. 9
În conformitate cu dispoziţiunile art. 2 din prezenta lege, nici un act, încheiere, aviz de orice fel, decizie ministerialã, jurnal al consiliului de miniştri, ordonanta sau hotãrâre judecãtoreascã, data de oricare instanta, pe orice cale, afarã de acele exceptate prin art. 2, cu privire la bunurile, drepturile şi interesele supusilor fosti inamici şi a calitãţii de supus, sau nu, al unei puteri inamice, date pe baza legii asupra acestor bunuri ori a decretelor-legi şi a legilor ulterioare fãcute în aceasta materie, nu vor fi ţinute în seama cu ocaziunea lichidãrii şi reţinerii acestor bunuri de cari trateazã prezenta lege.
Acele acte, încheieri, avize, decizii ministeriale, jurnale ale consiliilor de miniştri, ordonanţe şi hotãrâri judecãtoreşti şi în genere orice fel de act în acea materie, date asupra sechestrelor, ori cu ocaziunea diverselor mãsuri de conservare a acelor bunuri, drepturi sau interese de cari citatele legi şi decrete-legi se ocupau, sau oricum altele, n-au, conform art. 2, caracterul definitivitatii, ele rezolva numai chestiuni pur conservatoare cu caracter provizoriu, n-au prin urmare puterea autoritãţii lucrului judecat în ce priveşte lichidarea şi reţinerea lor ce se va face acum de cãtre Stat, şi nici nu vor putea fi opuse lui în nici un chip, indiferent de data pronunţãrii lor.
ART. 10
Toate actele de înstrãinare, de dispoziţie de orice fel fãcute fie direct, fie deghizat sau oricum altfel, privind bunurile, drepturile şi interesele de cari trateazã prezenta lege, cari au avut drept efect scoaterea acestor bunuri din gajul Statului, sunt nule de drept şi lipsite de efect fata de Stat.
Deţinãtorul unei averi care a aparţinut unui supus al unui Stat fost inamic nu poate invoca fata de Stat buna lui credinţa din momentul dobândirii.
Bunurile reintra în patrimoniul Statului în situaţia de drept şi de fapt dela 14 August 1916, libere de orice sarcini constituite posterior acelei date.
ART. 11
Dovada calitãţii de cetãţean al unui Stat fost inamic se va face potrivit dreptului comun şi a tratatelor de pace, cu adaogire ca prezentarea unui pasaport sau înscrierea lui în listele electorale nu pot face singure dovada cetateniei invocate.
În ce priveşte stabilirea dreptului de apartenenţa, prevãzut prin tratatele de pace, el va fi stabilit conform legiuirilor respective.
ART. 12
Ministrul de finanţe, pe baza avizului Oficiului de lichidare, da o decizie de lichidare conţinând elementele esenţiale arãtate mai sus.
ART. 13
Deciziunea ministrului de finanţe se publica în Monitorul Oficial şi se notifica neîntârziat tribunalului situaţiunii bunului, dreptului sau intereselor, iar când acestea sunt situate în diverse judeţe, fiecãrui tribunal unde acestea sunt situate.
Când sediul întreprinderii sau societãţii s-a aflat la 14 August 1916 în un judeţ, iar bunurile în diverse alte judeţe, notificarea se va face la sediul principal sau secundar de atunci al întreprinderii sau societãţii.
Când pentru înlesnirea lichidãrii ministerul de finanţe ar crede necesar, pe baza avizului conform al Oficiului, ca lichidarea tuturor bunurilor unui fost inamic, situate în diverse judeţe, sa se facã de cãtre un singur tribunal, lichidarea va fi facuta de cãtre acel tribunal arãtat prin decizia ministerului de finanţe. Investirea tribunalului astfel facuta nu poate da loc la nici un fel de contestatiune. Afişarea ordonanţei de vânzare se va face în acest caz şi la tribunalul situaţiunii fiecãrui bun, drept sau interes fost inamic.
ART. 14
Primul-preşedinte la tribunalele cu mai multe secţiuni şi preşedintele tribunalului, acolo unde nu exista decât o singura secţiune de tribunal, este obligat ca, în trei zile libere de la data primirii deciziunii ministerului de finanţe, sa dea o ordonanta prin care dispune lichidarea bunului, dreptului sau intereselor supusului inamic. El fixeazã, dupã evaluarea din deciziunea ministerului de finanţe, preţul dela care va începe lichidarea prin licitaţie publica, fãrã supralicitare, cum şi toate punctele esenţiale lichidãrii şi vânzãrii luate din aceeaşi deciziune. În 15 zile dela darea ordonanţei, grefierul tribunalului întocmeşte tabloul sarcinelor existente anterior lui 14 August 1916.
ART. 15
Când tribunalul are o secţiune specialã de notariat, vânzarea imobilelor se va face prin acea secţiune, cãreia îi vor fi adresate şi contestaţiunile asupra formelor vânzãrii. Contestaţiunile însã asupra fondului ordonanţei de lichidare se vor adresa în termenele mai jos specificate primului-preşedinte sau preşedintelui, care a ordonat lichidarea.
Bunurile, drepturile sau interesele mobiliare vor fi vândute, prin licitaţiune publica, chiar înaintea secţiunii primului-preşedinte sau a preşedintelui, care a ordonat lichidarea.
ART. 16
Ordonanta preşedinţialã de lichidare şi de vânzare, va arata termenul de vânzare, care pentru mobile nu poate fi mai lung de 15 zile libere dela data deciziunii de lichidare a tribunalului, iar pentru imobile de 30 zile libere dela aceeaşi data.
Ordonanta se comunica supusului strãin sau întreprinderii cãreia îi apartinea, luându-se drept baza în aceasta privinta, pentru comunicare, situaţiunea lor din momentul declarãrii rasboiului (14 August 1916), precum se indica în deciziunea de lichidare a ministerului de finanţe.
Dacã domiciliul, resedinta strainului sau sediul principal al întreprinderii la acea epoca erau în afarã din ţara, comunicarea ordonanţei preşedinţiale şi a tuturor actelor judecãtoreşti de lichidare se va face la usa tribunalului situaţiunii bunului, dreptului sau intereselor.
Pentru întreprinderile cu sediul secundar în ţara la 14 August 1916, comunicarea se va face la tribunalul acelui sediu secundar arãtat prin deciziunea ministerului de finanţe.
Când proprietarul bunului, dreptului sau interesului supus inamic va fi dispãrut din ţara dupã 14 August 1916, ordonanta preşedinţialã se va afişa numai la usa tribunalului unde se face lichidarea.
ART. 17
Ordonanta preşedinţialã de lichidare, de care trateazã art. precedente, va fi afişatã pe rãspunderea personalã a grefierului în sala de anunţuri a tribunalului, în maximum 24 de ore dela data ei. Copie depe ea va fi trimisa de îndatã:
1. Oficiului de lichidare din ministerul de finanţe;
2. Camerei de comerţ a locului situaţiunii bunurilor, drepturilor sau intereselor; iar când camera de comerţ n-ar exista, la primãria locului situaţiunii bunurilor, drepturilor sau intereselor. Pentru bunurile mobiliare sau imobiliare situate în comunele rurale o copie de pe ordonanta preşedinţialã va fi afişatã în toate cazurile la primãria respectiva.
ART. 18
Vânzarea acestor bunuri, drepturi şi interese se va face fãrã supralicitare.
Concurentii la licitaţie vor fi admişi numai cei cari vor depune o garanţie de 20 la suta din preţul de la care se începe vânzarea. Garanţia va putea fi depusa în numerar şi în efecte garantate de Stat, socotite pe valoarea nominalã.
Pentru lipsa de concurenţi se poate amana vânzarea numai dupã cererea ministerului de finanţe.
Pentru bunurile şi drepturile mobiliare, preţul ultim ieşit la licitaţie se va depune imediat chiar în momentul adjudecãrii. Predarea lor se va face îndatã dupã terminarea licitaţiei.
Pentru bunurile şi drepturile imobiliare adjudecate preţul va fi depus în 10 zile nelibere. Dupã cererea ministrului de finanţe, însã, preşedintele tribunalului va acorda cumpãrãtorului termene mai lungi de plata preţului, care sa nu treacã de 2 luni dela adjudecare. Pana la plata, ministerul de finanţe ia inscripţie ipotecarã asupra imobilelor.
ART. 19
Pentru bunuri, drepturi şi interese ce privesc apãrarea nationala sau interesul general, Statul, prin ministerul de finanţe, poate declara ca înţelege sa se poarte ca adjudecatari asupra bunului, dreptului sau intereselor inamice cu preţul fixat prin raportul experţilor numiţi în acest scop de Oficiul de lichidare anterior dãrii deciziei de lichidare sau de tribunal, când o asemenea evaluare prin experţi n-ar fi fost deja facuta de Oficiu.
În acest caz licitaţia nu mai are loc. Preşedintele da ordonanta de reţinere în folosul Statului a acelui bun pe preţul astfel fixat.
Când, însã, este vorba de vânzarea imobiliarã şi imobilul s-a adjudecat asupra altei persoane, Statul are dreptul sa comunice în 10 zile nelibere dela adjudecare ca înţelege a se comporta ca adjudecatar cu preţul ieşit la licitaţie. În acest caz tribunalul ia act de aceasta declaraţie şi considera ca fãrã fiinta licitaţia efectuatã.
Statul în nici o vânzare de asemenea bunuri, drepturi şi interese nu depune preţul adjudecãrii.
Statul va putea substitui în calitatea de adjudecatar, asupra acestor bunuri, drepturi şi interese, o autoritate de Stat, judeţ sau comuna, când interesele acestora ar impune. Aceasta se va face în condiţiunile pe cari o înţelegere specialã între Stat şi acea autoritate le va fixa.
În acest caz ordonanta de adjudecare se da dea dreptul pe numele persoanei juridice substituitã de Stat.
ART. 20
Când adjudecatarul bunurilor, drepturilor sau intereselor imobiliare este altul decât Statul, ordonanta de adjudecare va putea fi atacatã cu recurs în casaţie în termen de 30 zile libere socotite din ziua adjudecãrii. Ea peste fi atacatã pentru aceleaşi motive şi în aceleaşi condiţiuni prevãzute de procedura civilã, cu deosebire ca judecarea recursului va avea loc conform art. 29 şi 30 din prezenta lege.
Nici o lichidare şi vânzare de asemenea bunuri, drepturi şi interese nu va putea fi anulatã pentru omisiunea vreunei formalitãţi, afarã de acele cari ar vãtãma drepturile terţilor persoanei.
Ele nu vor putea fi invocate decât de ei şi în folosul lor exclusiv.
ART. 21
Când adjudecatarul este altul decât Statul şi nu depune în termen preţul adjudecãrii, garanţia depusa la licitare se atribuie deplin dreptul Statului prin însãşi ordonanta tribunalului data în acea zi; iar dacã va fi rezultat pentru Stat şi alte pagube, tribunalul dupã cererea ministerului de finanţe, va putea sa-l condamne prin un jurnal separat şi la valoarea lor, care în nici un caz nu va putea întrece valoarea preţului adjudecãrii. Acest jurnal va fiu supus apelului în termen de 5 zile libere dela data lui, fãrã a fi nevoie de comunicare. Decizia Curţii în aceasta privinta va fi data cu precãdere, fãrã opoziţie, numai cu recurs la Inalta Curte de casaţie în 5 zile libere dela pronunţarea deciziei. Apelul şi recursul se judeca dupã memorii, în camera de consiliu, în condiţiunile arãtate de art. 29 şi 30 de mai jos, şi fãrã drept de opoziţie.
Bunul sau dreptul se va licita din nou în maximum 15 zile libere socotite din ziua constatãrii nedepunerii preţului adjudecãrii, iar vânzarea se va face în contul primului adjudecatar. Regulele dela vânzãri cum şi toate dispoziţiunile din prezenta lege sunt aplicabile.
ART. 22
Când în o societate sau o asociaţiune comercialã, industriala, agricolã sau civilã, supusii Statelor cu cari România s-a aflat în stare de rasboi ar avea dreptul sau pãrţi de interese alãturi de ale romanilor sau aliaţilor, Statul este în drept:
În ce priveşte drepturile sau acţiunile în societãţi sau asociaţiuni pe acţiuni, sa vândã drepturile sau acţiunile ce supusii Puterilor foste inamice le aveau la 14 August 1916, fãcând aceasta fie prin sindicul bursei, când ele ar fi cotate la bursa sau au un curs la bursa, fie prin licitaţie publica la tribunal, când ele n-au asemenea curs.
Când societatea sau asociatiunea nu este constituitã pe acţiuni sau nu este de natura comercialã sau industriala, Statul va vinde partea ce le revine acelor supuşi fosti inamici, în starea în care existau dupã registre şi actul constitutiv la 14 August 1916.
ART. 23
Dispoziţiunile de mai sus cu privire la vânzarea prin bursa sau înaintea tribunalului se vor aplica şi când drepturile lor ar fi în indiviziune cu ale romanilor sau aliaţilor şi ele ar fi cert şi lãmurit stabilite. Statul va vinde acele drepturi ale supusului fost inamic prin bursa când au curs la bursa, şi prin licitaţie publica la tribunalul arãtat prin decizia ministerului de finanţe, când n-au asemenea curs.
Când n-ar fi lamurite acele drepturi, Statul va cere instanţei judecãtoreşti ca pe cale contradictorie cu supusul strãin şi cu ceilalţi coproprietari sau cointeresati, în camera de consiliu, sa se constate în ce consista partea de bunuri, drepturi şi interese ale supusului fost inamic, eventual prin numirea unui expert în acest scop.
Încheierea tribunalului data dupã chemarea pãrţilor este susceptibilã de apel în 15 zile libere dela pronunţarea şi de recurs în 15 zile libere socotite tot dela pronunţarea deciziei data în apel, fãrã opoziţie, la nici una din aceste instanţe. Judecata va avea loc în mod sumar în camera de consiliu şi cu precãdere înaintea oricãrei alte afaceri. Odatã stabilitã partea supusului strãin se va procede conform dispoziţiunilor primului alineat al acestui articol.
ART. 24
Toatã procedura lichidãrii şi vânzãrii se face prin grefa, fãrã taxe şi timbre.
Ele însã se vor deduce la sfârşitul lichidãrii din preţul ieşit.
ART. 25
În contra ordonanţei preşedinţiale de vânzare tertiile persoane cari ar pretinde vreun drept asupra vreunui bun, drept sau interes supus astfel lichidãrii, vor putea face contestaţie.
Ea va fi îndreptatã tribunalului în termen de 30 zile libere socotite din ziua afişãrii ordonanţei preşedinţiale în sala tribunalului.
Dupã expirarea acestui termen nici o contestaţie nu se mai poate face.
Prin contestaţie se va face alegerea obligatorie de domiciliu în circumscripţia tribunalului lichidãrii. Contestaţia cu toate anexele ei va fi depusa tribunalului lichidãrii în dublu exemplar, din cari unul va fi înaintat în trei zile libere Oficiului de lichidare din ministerul de finanţe.
Odatã cu contestaţia se va alãturã şi un memoriu detaliat, în dublu exemplar, cu motivele contestaţiei, cum şi toate actele pe cari se întemeiazã contestaţia.
Nedepunerea memoriului detaliat sau a actelor odatã cu contestaţia atrage de drept anularea contestaţiei.
Oficiul de lichidare primind contestaţia, cu anexele ei, le examineazã şi îşi da avizul sau care va servi Statului în apãrarea intereselor lui. Dacã Statul pentru combaterea contestaţiei va avea şi alte acte, ele vor fi înaintate de urgenta tribunalului.
Dreptul de contestaţie este rezervat şi strainului fost inamic; el îşi poate arata intampinarile sale Oficiului de lichidare şi mai înainte de a fi intervenit decizia de lichidare a ministerului de finanţe, cum şi înainte de a se fi dat avizul de cãtre acel Oficiu.
ART. 26
Contestaţiile se vor judeca contradictor cu Statul în prima instanta de tribunal, cu apel la Curtea de apel şi cu recurs la Inalta Curte de casaţie. La toate instanţele se vor judeca fãrã drept de opoziţie.
Odatã cu depunerea contestaţiei, atât contestatorul prin însãşi contestaţia, cat şi Statul prin cerere deosebita facuta înainte de judecare, vor putea cere înaintea tribunalului şi a Curţii de apel ca pentru primul termen sa fie admisã chemarea la interogator sau martori, acordându-se, însã, eventual numai o singura amânare pentru ambele probe.
Deferirea sau referirea de jurãmânt, comunicare de noui motive, de noui acte, admitere sau audiere de experţi, cereri de intervenţie, reconventionale nu se admit în judecarea contestaţiilor.
Judecarea se va face pe baza memoriilor şi a desvoltarilor orale ale pãrţilor.
În caz de amânare pentru alte motive legale termenul nu va trece de 10 zile şi va fi dat în cunostinta tuturor pãrţilor, chiar şi reprezentantului Statului, iar deosebit se va notifica de preşedintele tribunalului, ministerului de finanţe - Oficiului de lichidare - prin o adresa a sa. Procurorul, ca parte principala, va fi prezent la toate şedinţele, aceste afaceri fiind de ordine publica.
Statul va fi reprezentat atât la lichidare cat şi la contestaţie prin advocatii sãi, ori prin functionarii delegaţi de ministerul de finanţe.
ART. 27
Contestaţia, fie a strainului fost supus al unui Stat inamic, fie a unei terţii persoane, suspenda vânzarea cu sau fãrã cauţiune, dupã împrejurãri apreciate de instanţe.
ART. 28
În contra hotãrârii tribunalului data asupra fondului contestaţiei, se va putea face apel în termen de 30 zile libere, socotit din ziua pronunţãrii.
Apelul se va indrepta primului-preşedinte al Curţii de apel. Preşedintele curţii cãreia a fost repartizat va fixa îndatã termenul de judecare nu mai departe de 15 zile dela data repartiţiei şi dispune scoaterea citaţiilor prin grefa, sub îngrijirea şi rãspunderea personalã a grefierului Curţii. Dispoziţiunile articolului precedent se aplica şi judecãrii apelului.
Decizia Curţii se da fãrã opoziţie.
ART. 29
În contra deciziei Curţii de apel se poate face recurs în termen de o luna dela data pronunţãrii ei şi aceasta pentru motivele prevãzute de legea organicã a Înaltei Curţi de casaţie şi justiţie.
Toate recursurile în aceste afaceri vor fi judecate de secţia III-a Înaltei Curţi.
ART. 30
Înaintea tuturor acestor instanţe, Tribunal, Curte de apel, Inalta Curte de casaţie, judecarea contestaţiei, apelurilor şi recursurilor va prima orice alte afaceri, chiar şi cele în cari legi speciale le da dreptul de a fi judecate cu precãdere şi urgenta.
ART. 31
Hotãrârile date în aceasta materie vor putea fi revizuite dupã cererea Statului, conform dreptului comun.
ART. 32
Odatã cu înfiinţarea Oficiului de lichidare pe lângã ministerul de finanţe, atribuţiunile comisiei sechestrilor de pe lângã oricare minister înceteazã. Ele trec în întregime asupra Oficiului de lichidare, aceasta pana la definitiva terminare a lichidãrilor. Pana la acea data mãsura sechestrilor se menţine în integralitatea lor, conform dispoziţiunilor tratatelor de pace, asupra acestor bunuri, drepturi şi interese asa precum ele se gãseau la 14 August 1916.
Controlul conservãrii şi administrãrii sechestrilor va fi fãcut de Oficiul de lichidare prin unii membrii anume desemnaţi în acest scop.
ART. 33
Contractele de arendare, de închiriere sau de exploatare, în genere încheiate de sechestri-administratori vor fi revizuite de Oficiul de lichidare. Sunt nule de drept contractele de mai sus cari depãşesc limitele actelor ce pot fi fãcute de un administrator legal sau cari sunt patate de frauda sau dol.
Actele de mai sus ce nu sunt patate de frauda sau dol vor fi reduse la limita admisã conventiunilor încheiate de administratorii legali.
Decizia ministrului de finanţe data în aceasta privinta va putea fi atacatã cu apel înaintea Curţii de apel respective, conform legii de procedura civilã, în termen de o luna dela notificarea ei arendaşului, chiriaşului sau exploatatorului. Decizia se da fãrã opoziţie şi fãrã chemarea sechestrului-administrator, care va putea fi însã chemat pentru informaţiuni.
Apelul se judeca conform art. 30.
Decizia va putea fi atacatã cu recurs în termenul şi în condiţiunile art. 30.
ART. 34
Ori de câte ori se arata în prezenta lege data de 14 August 1916, pentru provinciile alipite, aceasta data insemneaza data când mãsuri excepţionale au fost luate în aceste provincii, iar în lipsa unor asemenea mãsuri data de 4 Septemvrie 1920.
ART. 35
Dispoziţiunile prezentei legi vor fi aplicate cu ocazia oricãrui litigiu ce s-ar naşte cu privire la bunurile, drepturile şi interesele supusilor Statelor cu cari România s-a aflat în rasboi.
ART. 36
În contra tuturor hotãrârilor date în aceasta materie, pronunţate pana la data prezentei legi se poate face recurs, conform legii organice a Înaltei Curţi de casaţie, de cãtre toate pãrţile, înainte Curţii de casaţie, secţia III, în termen de doua luni dela promulgarea prezentei legi.
De acest drept de recurs se vor folosi şi acei cari fãcând recurs le-a fost respins ca inadmisibil, sau a fost lãsat în nelucrare.
În contra deciziunilor ce se vor da de Curţile de apel, ulterior prezentei legi şi referitor la afacerile cari se judeca pe baza legilor prevãzute în acest articol, termenul de recurs va fi de o luna dela pronunţare.
Recursul se va judeca de urgenta şi fãrã opoziţie.

CAP. 2
Încasarea creanţelor supusilor fosti inamici contra debitorilor romani şi achitarea creditorilor romani ai celor dintâi

ART. 37
Conform dispoziţiunilor tratatelor de pace ultime, nici un debitor roman, supus roman sau aliat din cuprinsul întregului teritoriu romanesc, debitor pe baza unei creanţe anterioarã lui 14 August 1916 sau din timpul rasboiului, fata de un supus al unei tari foste inamice, nu va plati acea creanta acestui debitor, ci trebuie sa o depuie Statului anume la Oficiul Financiar de pe lângã ministerul de finanţe, pentru ca din totalul lor sa fie achitati proporţional creditorii romani ai debitorilor supuşi ai Statelor inamice, şi ulterior Statul pentru daunele lui suferite în timp de rasboi.
ART. 38
Orice plata facuta contrar stipulatiunilor articolului precedent, cu începere dela data punerii în vigoare a tratatelor de pace ultime pana astãzi, este nulã de drept, ea va fi reclamata din nou de cãtre Stat, conform stipulatiunilor exprese ale tratatelor de pace.
ART. 39
Toţi debitorii romani sau supuşi romani ori aliaţi, intrand în categoriile prevãzute în art. 37, sunt obligaţi sa declare "Oficiului Financiar", în 30 zile libere dela promulgarea prezentei legi, datoriile lor existente la 14 August 1916.
Datoriile vor fi declarate şi depuse în moneta arãtatã prin actul din care deriva, alaturandu-se copii depe acel act, iar în lipsa de o asemenea stipulaţie, în moneta arãtatã prin tratatele de pace.
ART. 40
Cei ce nu le vor declara, sau declarandu-le nu le vor arata exact dupã situaţia lor existenta la 14 August 1916, ori plãtite fiind dupã acea data nu le va declara vor fi pedepsiţi în folosul Statului cu o amenda de 20 ori valoarea datoriei, deosebit de plata datoriei.
ART. 41
Toţi romanii depe teritoriul României intregite cari sunt creditori, pentru creanţe anterioare lui 14 August 1916 sau din timpul ocupatiunii, ai supusilor Statelor cu cari România a fost în stare de rasboi, sunt obligaţi sa arate "Oficiului Financiar" în termen de doua luni dela promulgarea prezentei legi creanţele ce au de încasat.
Din produsul depunerilor prevãzute de art. precedent vor fi achitati aceştia, proporţional cu creanţele ce vor avea. Restul va fi atribuit Statului în contul creanţelor sale şi a despãgubirilor de rasboi.
Cei ce nu le vor arata în termenul de mai sus pierd dreptul de a fi plãtiţi.
ART. 42
Nulitatea actelor fãcute cu inamicul, declarate ca atare pe baza decretelor-legi No. 1.480 din 9 Decemvrie 1917, No. 2.790 din 14 August 1916, No. 3.603 din 8 Decemvrie 1918 şi No. 3.616 din 10 Decemvrie 1918, atrage deplin drept dupã sine restituirea cãtre Stat a preţului sau sumelor încasate de supusul roman sau aliat, în folosul cãruia instanţele judecãtoreşti au declarat anulate acele acte. Statul este în drept a reclama acele sume din moment ce romanului, supusului roman sau aliat i se va fi restituit obiectul sau lucrul sau.
Ministerul de finanţe este în drept de a reclama aceste sume pe baza şi cu procedura legii de urmãrire.
Pentru desãvârşirea acestor restituiri toate instanţele judecãtoreşti vor trimite neîntârziat, dupã promulgarea prezentei legi, copii de pe sentinţe prin cari s-au anulat acele acte. Din sumele astfel strânse se vor da despãgubiri daunatilor de rasboi.
ART. 43
Orice dispoziţiuni din legi şi regulamente contrarii dispoziţiunilor prezentei legi sunt şi rãmân abrogate.
ART. 44
Un regulament se va face pentru aplicarea prezentei legi.

---------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016