Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGE nr. 80 din 6 februarie 1941  pentru reprimarea faptelor ce pun in primejdie existenta si interesele Statului    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

LEGE nr. 80 din 6 februarie 1941 pentru reprimarea faptelor ce pun in primejdie existenta si interesele Statului

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 31 din 6 februarie 1941

CAP. I
Infracţiuni şi sancţiuni penale

ART. 1
Se pedepsesc cu moartea acei care:
a) Posedã sau poartã arme, muniţiuni, explozibile fãrã autorizaţiune legalã;
b) Jefuiesc în bande, oricare ar fi numãrul membrilor lor, depozite publice de materiale, mãrfuri, muniţiuni, armament, explozibile ori casele publice de bani sau valori;
c) Sustrag muniţiuni, arme de orice fel, din cazãrmi, depozite, fabrici aparţinând Statului sau particularilor, sau din orice local al armatei ori al autoritãţilor care au sarcina menţinerii ordinei;
d) Îndeamnã prin viu grai sau prin orice mijloace la manifestaţiuni sau acţiuni cu caracter de uneltire împotriva ordinei politice sau sociale existente în Stat, împãrţirea sau distribuirea averii altora, scutirea de impozite ori lupta de clasã;
e) Trag cu armele din clãdiri, ori adãposturi sau de oriunde, asupra membrilor guvernului, organelor autoritãţii publice sau armatei, indiferent de rezultatul obţinut;
f) Ocupã fãrã drept legal edificiile publice;
g) Distrug instalaţiile de utilitate publicã;
h) Tipãresc, scriu, desemneazã sau multiplicã în orice mod, ori împart, manuscrise, manifeste, schiţe, desene ce ar conţine un îndemn la sãvârşirea unui act, sau manifestarea unei idei care constituie o uneltire împotriva ordinei existente în Stat.
ART. 2
Se pedepsesc cu moartea urmãtoarele infracţiuni prevãzute de Codul penal:
Atentatele contra persoanei Regelui şi Familiei Regale (art. 204); uneltirea contra ordinei sociale (art. 209, partea II-a, lit. a) şi c); rãzvrãtirea (art. 210); insurecţiunea armatã (art. 211); uzurpare militarã (art. 212); coaliţia funcţionarilor contra siguranţei Statului (art. 217); instigarea antimilitarã (art. 218); complotul (art. 227); omisiunea denunţãrii complotului (art. 228); rebeliunea (art. 259, 260, 261, 262); violenţa contra armoniei sociale (art. 330); înlesnirea infracţiunilor contra liniştei publice (art. 335); provocare de pericol public (art. 352); pericolul de catastrofã de cale feratã (art. 359, 360, 361, 364); pericolul public prin stricarea mijloacelor de comunicaţie telefon, telegraf, radio (art. 365, 366), precum şi omorul (art. 463, 464, punctele 1, 2, 3 şi 8), când este comis în scopul de uneltire împotriva ordinei politice*) sau sociale existente în Stat.
------------
*) Text corectat potrivit rectificãrii din Monitorul Oficial nr. 41 din 18 februarie 1941.

ART. 3
Se pedepsesc cu munca silnicã pe viaţã acei care cu prilejul acţiunilor cu caracter de uneltire împotriva ordinei publice sau sociale existente în Stat;
a) Ating libertatea individului ori domiciliului sãu;
b) Violeazã sau uzurpã proprietatea;
c) Organizeazã din strãinãtate sau dau directive în ţarã pentru formarea unei organizaţiuni în scopul de a tulbura ordinea publicã sau siguranţa interioarã ori exterioarã a Statului, sau se asociazã unor asemenea organizaţiuni;
d) Înlesnesc pe orice cale intrarea sau ieşirea din ţarã a persoanelor care activeazã în scopul mai sus arãtat;
e) Transmit sau procurã, în original sau copie, unui guvern strãin, agenţilor sãi sau oricãrei alte persoane fãrã calitate de a lua cunoştinţã de ele sau divulgã în totul sau în parte documente de ordin diplomatic sau de orice altã naturã, emanând din partea guvernului sau autoritãţilor publice şi interesând ordinea de Stat a României;
f) Intrã în legãturã cu vreo persoanã, vreo autoritate publicã sau vreo asociaţiune cu caracter internaţional din ţarã sau strãinãtate, cu scopul de a primi instrucţiuni sau ajutoare de orice fel pentru pregãtirea unei revoluţii politice sau sociale.
Pedeapsa se aplicã independent de pierderea cetãţeniei.
ART. 4
Este interzisã orice constituire de organizaţiune politicã neautorizatã de Stat.
ART. 5
Este interzisã constituirea de asociaţiuni clandestine sub orice formã sau care au o activitate clandestinã, precum: loji masonice, grupuri, nuclee, cuiburi şi alte asemenea formaţiuni potrivnice ordinei existente în Stat.
ART. 6
Este interzisã constituirea de organizaţiuni cu caracter religios, cultural, politic sau social al cãror scop sau activitate tind la primejduirea ordinei în Stat şi urmãresc sã dea o acoperire legalã unei activitãţi interzise.
ART. 7
Conducãtorii şi cei ce fac parte din organizaţiunile sau formaţiunile prevãzute de art. 4, 5 şi 6, se vor pedepsi cu munca silnicã de la 10 - 25 ani.
Simpla participare la vreuna din adunãrile asociaţiunilor sau formaţiunilor interzise de prezenta lege, precum şi propaganda prin grai sau prin scris pentru constituirea lor, sau transmiterea de ordine scrise sau verbale în vederea aceluiaşi scop, se pedepseşte cu aceeaşi pedeapsã.
ART. 8
Este interzis mersul în formaţiune militarã pe şosele, strãzi ori pieţe publice, în scop de manifestaţie politicã sau socialã.
Este de asemenea interzis de a cânta în grupuri, pe jos, în automobile, în tren sau folosind orice alt mijloc de transport, arii ce ar putea fi socotite ca exprimarea unor anumite idei politice sau sociale, ori de a reproduce prin orice mijloace, în public, asemenea arii.
ART. 9
Este interzis a participa la manifestaţiuni de stradã sau procesiuni, în scopul propagandei sau oricãrei alte acţiuni cu caracter de uneltiri împotriva ordinei politice sau sociale existente în Stat.
ART. 10
Este interzis de a primi, sub orice formã, direct sau prin persoanã interpusã, sume de bani sau alte foloase materiale, fie de la români, fie de la strãini, în scopuri oprite de prezenta lege.
ART. 11
Cãlcarea dispoziţiunilor din articolele 8, 9 şi 10 se pedepseşte cu munca silnicã de la 5 - 15 ani.
ART. 12
Se pedepsesc cu munca silnicã de la 5 - 10 ani acei care:
a) Calomniazã, difameazã sau aduc injurii Regelui, Conducãtorului Statului sau membrilor Guvernului;
b) Acuzã membrii Guvernului sau şefii autoritãţilor de spirit iudaic sau francmasonerie, fãrã a putea face dovada veritãţii.
ART. 13
Se pedepsesc cu temniţã grea de la 3 - 10 ani acei care:
a) Aduc atingere onoarei sau demnitãţii şefilor autoritãţilor publice sau întreprind orice acţiuni de naturã a ştirbi prestigiul autoritãţii;
b) Poartã în public uniforme, când prin aceasta se manifestã afilierea la o asociaţie sau la o înţelegere neaprobatã de autoritatea publicã sau de lege;
c) Iau sau presteazã orice fel de jurãmânt, în afarã de jurãmântul cerut sau autorizat de lege;
d) Cunosc pe autorii unei infracţiuni prevãzute în prezenta lege şi nu îi denunţã autoritãţilor;
e) Dau sprijin material, personal sau în calitate de directori ori administratori, ori prepuşi ai asociaţiilor sau societãţilor de orice naturã, în orice fel, unor autoritãţi publice sau asociaţiuni din ţarã sau strãinãtate care urmãresc scopuri interzise de prezenta lege.
ART. 14
Delapidarea pânã la suma sau valoarea de lei 50.000 se pedepseşte cu munca silnicã de la 5 - 8 ani; de la 50.000 lei la 1.000.000 lei, cu munca silnicã de la 10 la 25 ani; iar dacã suma sau valoarea delapidatã este mai mare de lei 1.000.000, pedeapsa este moartea.

Dispoziţiuni comune

ART. 15
Pe lângã pedepsele aplicate celor condamnaţi în infracţiunile prevãzute în prezenta lege, instanţele vor mai pronunţa şi urmãtoarele sancţiuni:
1. Degradarea civicã pe toatã viaţa.
2. Confiscarea întregii averi mobile şi imobile.
3. Destituirea din funcţiunile publice.
4. Pierderea pensiei.
5. Anularea diplomelor de Stat sau particulare ce posedã.
6. Interzicerea de a mai ocupa vreo funcţiune sau îndeletnicire cu caracter intelectual, sub sancţiunea prevãzutã la art. 24 alin. final.
7. Interzicerea de a purta decoraţiuni.
Bunurile confiscate vor fi trecute la fondul de reconstrucţie al Statului.
ART. 16
Când infracţiunile prevãzute prin prezenta lege sunt comise de evrei sau de persoane de altã origine etnicã decât cea românã, ori de comunişti, pedeapsa se va dubla, fãrã a putea depãşi maximum general.
ART. 17
Instigatorii, complicii, favorizatorii şi tãinuitorii la infracţiunile prevãzute în prezenta lege se pedepsesc ca şi autorii.
Cei care au participat la infracţiuni, dacã, înainte de a fi urmãriţi, denunţã autoritãţilor pe fãptuitori li se va reduce pedeapsa cu un grad când aceasta este moartea sau munca silnicã pe viaţã. Aceasta din urmã se va reduce la maximum muncii silnice pe timp mãrginit. În toate celelalte cazuri, pedeapsa se va reduce la minimum pedepsei prevãzute de prezenta lege.
ART. 18
Pãrinţii sau tutorii care nu exercitã asupra minorilor aflaţi sub privegherea lor cuvenitã supraveghere vor fi pedepsiţi, în cazul când minorul sãvârşeşte vreuna din infracţiunile prevãzute de aceastã lege, cu închisoare corecţionalã de la 1 la 5 ani, dacã faptul lor nu este pedepsit de aceastã lege cu o pedeapsã mai mare.
Cu aceeaşi pedeapsã se vor pedepsi şi patronii care cunoscând activitatea potrivnicã prevederilor acestei legi a salariaţilor sau ucenicilor din întreprinderea lor, nu încunoştinţeazã autoritatea în drept. Lipsa de supraveghere a patronului, în cazul când salariaţii sau ucenicii au sãvârşit una din infracţiunile prevãzute de aceastã lege, se pedepseşte cu închisoarea corecţionalã de la 6 luni la 1 an.
ART. 19
Acei care locuiesc în apartamentul din care s-a sãvârşit infracţiunea prevãzutã de art. 1 lit. e), se vor pedepsi cu aceeaşi pedeapsã ca şi autorul infracţiunii.
Vor fi apãraţi de pedeapsã:
a) Acei care locuind în acelaşi apartament cu infractorul au încunoştinţat autoritatea de purtãrile dubioase ale infractorului;
b) Acei în al cãror apartament infractorul a pãtruns prin violenţã şi n-au avut posibilitatea denunţãrii.
ART. 20
Infractorii minori care au împlinit vârsta de 15 ani vor fi pedepsiţi cu pedepsele prevãzute pentru majori.
ART. 21
Asociaţiile şi societãţile de orice naturã, care dau sprijin material, în orice mod, unei asociaţiuni sau grupãri interzise de prezenta lege sau vreunei persoane care a comis infracţiunile prevãzute de aceastã lege; se vor disolva şi li se va confisca întreaga avere, fãrã prejudiciul sancţiunii penale prevãzute de art. 13 lit. e), pentru directorii şi administratorii lor.
Bunurile confiscate vor fi trecute la fondul de reconstrucţie al Statului.

CAP. II
Mãsuri disciplinare

ART. 22
Este interzis funcţionarilor publici care primesc sub orice formã sau titlu o retribuţiune de la Stat, judeţ, comunã, regie, casã autonomã, administraţiune comercialã, direcţie specialã sau orice altã instituţie publicã ori aşezãmânt al cãrui buget este supus aprobãrii unui organ tutelar, de a face parte din vreo organizaţiune sau grupare politicã neautorizatã de Stat.
Funcţionarii prevãzuţi mai sus, din momentul trimiterii lor în judecatã pentru vreuna din faptele prevãzute de prezenta lege şi independent de aplicarea vreunei sancţiuni penale, vor fi destituiţi de Ministerul de care depinde sau de Ministerul care exercitã controlul instituţiunii din care fac parte.
Ei vor pierde şi dreptul la pensiune din momentul destituirii
ART. 23
Este interzis studenţilor şi elevilor de la şcolile de orice grad de învãţãmânt de a adera la acţiuni politice sau de a participa la manifestaţiuni cu caracter politic sau social.
De asemenea ei nu pot participa la reuniuni de niciun fel, cu excepţia şedinţelor de curs, institute sau conferinţe şi numai sub directa conducere a membrilor corpului didactic. Ei pot participa la reuniunile asociaţiunilor studenţeşti, funcţionând în mod legal.
Cei ce se vor abate de la dispoziţiunile prezentei legi, independent de aplicarea sancţiunilor penale, vor fi exmatriculaţi de cãtre rectorii universitãţilor sau de directorii şcoalelor respective şi nu vor mai putea fi înscrişi în nicio şcoalã de Stat ori particularã, iar diplomele ce posedã vor fi anulate.
Este interzis studenţilor şi elevilor, sub sancţiunea prevãzutã la art. 1 alin. 1, de a poseda sau purta arme de orice fel chiar cu autorizaţiune legalã.
ART. 24
Este interzis profesorilor de orice grad de învãţãmânt de a face propagandã politicã sub orice formã în şcoalã sau de a întreprinde cu studenţii sau elevii orice fel de acţiuni care ar putea avea scopuri politice.
Acei care se abat de la dispoziţiunile alineatului precedent, independent de sancţiunile penale, vor fi destituiţi din învãţãmânt, cu pierderea dreptului la pensiune, a drepturilor politice şi anularea diplomelor ce posedã. Ei nu vor mai putea ocupa nicio funcţiune publicã şi nici vreo altã îndeletnicire cu caracter intelectual, neputându-şi câştiga existenţa decât prin muncã manualã.
Cãlcarea dispoziţiunilor din alineatul precedent se va pedepsi cu închisoare corecţionalã de la 5 - 10 ani. Cu aceeaşi pedeapsã vor fi sancţionaţi şi acei care se vor servi de activitatea intelectualã a acestora.
ART. 25
Monahii şi membrii clerului de orice confesiune care se fac vinovaţi de vreuna din infracţiunile prevãzute de prezenta lege, independent de sancţiunile penale, vor fi destituiţi cu pierderea dreptului la pensiune, şi anularea diplomelor ce posedã.
Ei vor fi caterisiţi de chiriarhul respectiv fãrã nicio altã formalitate şi li se vor aplica şi dispoziţiunile prevãzute de art. 24 alin. 2 şi 3.

CAP. III
Mãsuri administrative

ART. 26
Acei care colporteazã sau rãspândesc ştiri false, precum şi acei care prin atitudinea lor contribuie la tulburarea ordinei şi liniştei publice, li se poate fixa un domiciliu obligator sau pot fi internaţi într-un lagãr de muncã.
Aceste sancţiuni vor fi luate printr-un jurnal al Consiliului de Miniştri, dupã propunerea Ministerului de Interne.
Domiciliul obligator şi internarea într-un lagãr de muncã se vor putea impune pe un termen de 6 luni la 1 an.
Jurnalele Consiliului de Miniştri sunt considerate ca acte de guvernãmânt şi nu sunt generatoare de daune.
Persoanele supuse domiciliului obligator sau internãrii într-un lagãr, care nu se vor supune sancţiunilor prevãzute de acest articol, se vor pedepsi cu închisoare corecţionalã de la 3 - 5 ani şi amendã de la 10.000 - 50.000 lei.
Când abaterile de la dispoziţiunile de mai sus sunt comise de persoane de altã origine etnicã decât cea românã, sancţiunile vor fi dublate.
Cei internaţi în lagãr sunt obligaţi sã plãteascã suma de 200 lei pe zi, din care jumãtate va servi ca întreţinere personalã, iar restul pentru întreţinerea lagãrului.
Cei ce refuzã de a plãti suma de mai sus, vor fi urmãriţi asupra averii lor mobile sau imobile, potrivit legii pentru unificarea procedurii fiscale.
În cazul când cel internat este lipsit de mijloace, el va fi obligat la prestarea unei munci din produsul cãreia se va reţine suma ce revine Statului.

CAP. IV
Instanţe şi procedurã

ART. 27
Infracţiunile prevãzute de prezenta lege se judecã în timp de rãzboi, mobilizare sau pe un teritoriu sub stare de asediu, de cãtre instanţele militare, cu excepţiunea aceleia prevãzute de art. 14.
Cercetãrile se vor face de Parchetul militar respectiv în termen de 24 de ore. El va învesti direct instanţa de judecatã.
Instanţa de judecatã se va pronunţa în termen de 24 de ore de la sesizare.
Împotriva hotârîrii pronunţate nu este admisã nicio cale de atac ordinarã sau extraordinarã.
Se admite contestaţia la executare numai pentru eroare asupra persoanei. În acest caz, judecata se va face de aceeaşi instanţã în termen de 24 de ore.
Împotriva hotârîrii datã în contestaţie nu este admisã nicio cale de atac.
Hotãrîrea se va executa în 10 ore de la pronunţare.
ART. 28
În timp de pace competenţa aparţine instanţelor criminale de pe lângã Curţile de apel.
Cercetãrile vor fi fãcute de Parchetul tribunalului respectiv, care va învesti direct instanţa criminalã.
Toate dispoziţiunile prevãzute în art. 27 se aplicã şi instanţelor criminale.
ART. 29
Persoana bãnuitã de sãvârşirea vreunei infracţiuni prevãzutã de aceastã lege, care este dispãrutã de la domiciliul sãu şi nu poate fi gãsitã, va fi invitatã pe calea publicaţiunii în ziare sã se prezinte înaintea parchetului respectiv în termen de 3 zile libere de la publicaţiunea fãcutã. Dacã cel chemat nu rãspunde invitaţiunii şi prin aceasta întãreşte bãnuielile ce sunt împotrivã-i, va fi declarat de Parchet culpabil de faptul ce i se pune în sarcinã. Încheierea parchetului va fi publicatã în Monitorul Oficial şi în ziarele mai rãspândite în ţarã.
Orice cetãţean are îndatorirea de a aduce la cunoştinţa autoritãţii poliţieneşti locul unde se gãseşte persoana declaratã culpabilã.
Acel care cunoscând acel loc nu va încunoştinţa autoritatea poliţieneascã va fi socotit favorizator şi se va pedepsi ca şi infractorii prevãzuţi la litera d) de sub art. 13.

CAP. V
Dispoziţiuni finale

ART. 30
Bunurile grupãrilor sau asociaţiunilor dizolvate pe temeiul acestui decret-lege se vor pune sub administraţiune şi se vor lichida potrivit legii privitoare la administrarea bunurilor partidelor politice dizolvante.
ART. 31
Instanţele vor înainta Ministerului de Justiţie o copie dupã hotãrîrile pronunţate contra celor trimişi în judecatã pentru infracţiunile prevãzute în prezenta lege. Ministerul de Justiţie va ţine o evidenţã a tuturor acestor infractori.
ART. 32
Infracţiunile prevãzuse de Decretul-lege pentru reprimarea întrunirilor sau manifestaţiunilor care urmãresc o acţiune cu caracter de uneltire împotriva ordinei sociale existente în Stat din 13 noiembrie 1940, precum şi infracţiunile prevãzute de art. 1, 2 şi 3 din Decretul-lege pentru reprimarea unor infracţiuni contra ordinei publice şi intereselor Statului din 28 noiembrie 1940, sãvârşite anterior publicãrii prezentei legi, vor fi cercetate, instruite şi judecate de instanţele militare.
ART. 33
Se abrogã Legea pentru apãrarea ordinei în Stat din 15 aprilie 1938; Decretul-lege pentru reprimarea întrunirilor sau manifestaţiunilor care urmãresc o acţiune cu caracter de uneltire împotriva ordinei sociale existente în Stat din 13 noiembrie 1940; Decretul-lege pentru reprimarea întrunirilor sau manifestaţiunilor cu caracter politic, potrivnice prevederilor Decretului-lege nr. 3.151 din 14 septembrie 1940, publicat în Monitorul Oficial din 13 noiembrie 1940, Decretul-lege pentru reprimarea unor infracţiuni în contra ordinei publice şi intereselor Statului din 28 noiembrie 1940, precum şi orice alte dispoziţiuni contrarii prezentului decret-lege.
Rãmân în vigoare dispoziţiunile Decretului-lege nr. 131 din 20 ianuarie 1941 , publicat în Monitorul Oficial nr. 17 din 1941.

---------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016