Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
Avînd în vedere importanta tot mai mare pe care o au satisfacerea cerinţelor de apa ale populaţiei şi economiei naţionale, apãrarea impotriva inundatiilor, precum şi grija deosebita ce trebuie acordatã protecţiei şi valorificãrii raţionalã a bogatiei naturale pe care o reprezintã apele tarii, este necesarã asigurarea unei concepţii unitare şi întãrirea disciplinei de stat în activitatea din domeniul apelor.
În acest scop, Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.
Cap. 1 Dispoziţii generale ART. 1 În Republica Socialistã România satisfacerea cerinţelor de apa ale populaţiei şi economiei, valorificarea de noi surse de apa, folosirea raţionalã a apelor şi protecţia acestora impotriva epuizarii şi poluarii, precum şi amenajarea complexa a cursurilor de apa, se vor realiza în mod unitar şi în concordanta cu dezvoltarea economico-socialã a tarii. Apele de suprafata - inclusiv apele maritime interioare şi marea teritorialã - şi apele subterane, care împreunã constituie fondul unic de stat al apelor, precum şi albiile cursurilor de apa, cuvetele lacurilor, malurile, faleza, plaja marii, fundul apelor maritime interioare şi al marii teritoriale şi platoul continental, sînt supuse prevederilor prezentei legi. Platoul continental şi apele ce formeazã sau traverseaza frontiera de stat sînt supuse dispoziţiilor prezentei legi în mãsura în care, prin convenţii internaţionale la care Republica Socialistã România este parte, nu se prevede altfel. ART. 2 Acţiunile de conservare şi protecţie a resurselor de apa, crearea de noi surse de apa, amenajarea şi folosirea apelor, precum şi apãrarea impotriva inundatiilor, se organizeazã şi se desfãşoarã pe bazine hidrografice. ART. 3 Normele privind proiectarea, construirea şi exploatarea lucrãrilor hidrotehnice, întreţinerea cursurilor de apa, folosirea şi protecţia apelor, precum şi normele privind desfãşurarea acţiunilor de apãrare impotriva inundatiilor, se stabilesc prin lege. ART. 4 Pentru încadrarea lucrãrilor hidrotehnice într-o conceptie unitarã de valorificare integrala, amenajare complexa şi folosire raţionalã a apelor se vor elabora scheme cadru de amenajare a bazinelor hidrografice şi Programul naţional de perspectiva privind realizarea esalonata a lucrãrilor de amenajare a apelor tarii, ce se supun aprobãrii Consiliului de Miniştri. Amenajarea bazinelor hidrografice şi sistematizarea teritorialã se vor corela reciproc.
CAP. 2 Folosirea şi protecţia apelor ART. 5 Pentru satisfacerea cerinţelor de apa ale populaţiei şi economiei se vor identifica noi surse de apa, se va organiza cunoaşterea aprofundata a tuturor resurselor de apa ale tarii şi se vor realiza, în principal în zonele de munte, lacuri de acumulare care, prin reţinerea apelor în perioadele excedentare, sa permitã creşterea volumului de apa disponibil pentru folosire. ART. 6 Dreptul de folosire a apelor se stabileşte potrivit legii şi se atribuie prin autorizaţie eliberata de organul de gospodãrire a apelor competent. Apele pot fi folosite fãrã autorizaţie pentru baut, adapat, udat, spãlat, scaldat şi diferite trebuinţe gospodãreşti, în cazul în care pentru aceasta nu se folosesc nici un fel de instalaţii sau se folosesc instalaţii de capacitate mica, destinate exclusiv satisfacerii necesitãţilor gospodãriei proprii. Folosirea apelor pentru alimentari cu apa potabilã şi industriala, irigaţii, producere de energie electrica, navigaţie, piscicultura, stuficultura, plutarit, flotaj, agrement sau în orice alte scopuri, în afarã celor prevãzute în alineatul precedent, este permisã numai pe baza şi în condiţiile autorizaţiei eliberate, în conformitate cu legea, de organul de gospodãrire a apelor competent. ART. 7 Satisfacerea cerinţelor de apa ale populaţiei are prioritate fata de utilizarea apei în alte scopuri. De asemenea, are prioritate, fata de alte folosinţe, alimentarea cu apa a unitãţilor de servire a populaţiei şi a unitãţilor zootehnice. ART. 8 Apele subterane, inclusiv izvoarele, sînt destinate în primul rind alimentarii cu apa potabilã; ele pot fi folosite şi în alte scopuri, în cazul în care cerinţele de alimentare cu apa potabilã nu sînt afectate. Folosirea apelor subterane de adîncime se va face pe baza cunoaşterii rezervelor disponibile în acest scop şi potrivit autorizaţiei eliberate de organul de gospodãrire a apelor competent. Confirmarea rezervelor de apa subterana de adîncime este supusã regimului stabilit pentru confirmarea rezervelor de substanţe minerale utile. ART. 9 Folosirea şi protecţia apelor minerale şi termale, a lacurilor şi namolurilor terapeutice, protecţia sanitarã a surselor şi instalaţiilor de alimentare cu apa potabilã, navigaţia, piscicultura şi pescuitul, precum şi exploatarea stufului în Delta Dunãrii, sînt reglementate prin norme speciale. Lucrãrile ce se executa în aceste scopuri, dacã modifica regimul de curgere sau calitatea apelor, sînt supuse prevederilor prezentei legi. ART. 10 În vederea protecţiei apelor ca factor natural al mediului înconjurãtor şi ca element de baza pentru viata şi desfãşurarea activitãţilor social-economice, poluarea în orice mod a apelor este interzisã şi sancţionatã de lege. Prin poluarea apelor, în sensul prezentei legi, se înţelege alterarea calitãţilor fizice, chimice sau biologice ale acestora, produsã direct sau indirect de activitãţi umane, care face ca apele sa devinã improprii pentru folosirea normalã în scopurile în care aceasta folosire era posibila înainte de a interveni alterarea. Concentratiile limita admisibile ale principalelor categorii de substanţe poluante se stabilesc prin lege. ART. 11 Este interzisã evacuarea apelor uzate cu un conţinut de substanţe poluante care depãşeşte concentratiile stabilite de organul de gospodãrire a apelor competent, în condiţiile prevederilor art. 10, fãrã o epurare prealabilã care sa asigure respectarea acestor concentratii. Gradul radioactivitatii admisibile a apelor uzate evacuate se stabileşte împreunã cu organele centrale competente. Evacuarea sau injectarea de ape uzate ori evacuarea, injectarea sau aruncarea de materii care pot produce poluarea apelor este permisã numai dacã nu polueaza apele de suprafata sau subterane şi numai pe baza şi în condiţiile autorizaţiei eliberate de organul de gospodãrire a apelor competent. Pentru injectarea în orizonturile acvifere de adîncime este necesar şi acordul Ministerului Minelor, Petrolului şi Geologiei. Ape uzate, în înţelesul prezentei legi, sînt: apele cãrora prin utilizare li s-au modificat calitãţile chimice, biologice sau fizice, inclusiv temperatura sau radioactivitatea; apele din precipitatii sau din alte surse, care, fãrã a fi fãcut obiectul unei folosiri, s-au încãrcat cu substanţe strãine provenite de la activitãţi sociale şi economice; apele de mina şi de zacamint; orice alte ape care au fãcut obiectul unei folosiri. ART. 12 Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare, organizaţiile de stat, cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti sînt obligate: a) sa adopte tehnologii de producţie bazate pe consumuri cît mai mici, sa economiseasca apa prin recirculare sau folosire repetatã şi sa organizeze mãsurarea debitelor de apa captate şi evacuate, instalind în acest scop aparatura de mãsura şi control necesarã; b) sa ia mãsuri, la stabilirea sau schimbarea procedeelor tehnologice industriale, pentru reducerea în cît mai mare mãsura a volumului de ape uzate evacuate, micşorarea nocivitatii acestora, precum şi pentru recuperarea deşeurilor valorificabile şi a substanţelor utile din apele uzate; c) sa asigure realizarea, întreţinerea şi exploatarea statiilor şi instalaţiilor de epurare la capacitatea şi în condiţiile stabilite de organele de gospodãrire a apelor; d) sa adapteze sau sa extindã staţiile şi instalaţiile de epurare odatã cu modificarea proceselor tehnologice de producţie, mãrirea capacitãţilor de producţie, extinderea construcţiilor de locuinţe şi a altor dotãri; e) sa anunţe imediat organele de gospodãrire a apelor asupra poluarilor accidentale provocate de activitatea proprie şi sa ia mãsuri pentru înlãturarea cauzelor acestora. ART. 13 Ministerele, celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat care au în subordine unitãţi ce evacueaza ape uzate sînt obligate sa organizeze efectuarea de studii, cercetãri, experimentari şi elaborarea de proiecte, în vederea stabilirii şi realizãrii celor mai eficiente tehnologii, instalaţii, utilaje şi aparatura pentru epurarea apelor uzate şi tratarea namolurilor. ART. 14 În scopul asigurãrii protecţiei calitãţii apelor, în producţia planificata de bunuri materiale, procesul epurarii apelor uzate se integreaza în procesul de producţie; indicii de calitate ai apelor epurate sînt indicatori de plan. Sînt interzise: a) darea în exploatare de unitãţi noi sau dezvoltarea unitãţilor existente, darea în folosinta a ansamblurilor de locuinţe, folosirea la unitãţile existente a unor tehnologii de producţie modificate, fãrã punerea în funcţiune concomitenta a statiilor şi instalaţiilor de epurare ori fãrã realizarea altor lucrãri şi mãsuri care sa asigure epurarea apelor uzate evacuate, potrivit prevederilor acordului organului de gospodãrire a apelor competent; b) realizarea de lucrãri noi de alimentare cu apa, inclusiv dezvoltarea capacitãţilor existente, fãrã realizarea sau extinderea corespunzãtoare a reţelelor de canalizare şi a statiilor şi instalaţiilor de epurare. ART. 15 Pentru cursurile de apa, lacurile sau zonele litorale maritime care necesita mãsuri deosebite pentru prevenirea şi combaterea poluarii, se vor infiinta comisii de supraveghere a calitãţii apei, care vor funcţiona sub îndrumarea unitãţilor de gospodãrire a apelor pe bazine hidrografice. Aceste comisii se vor constitui din reprezentanţi ai unitãţilor care folosesc apele respective ca sursa de alimentare ori în alte scopuri, sau care pot provoca poluarea acestora, precum şi ai altor organe şi organizaţii interesate. Înfiinţarea comisiilor se va face de Consiliul Naţional al Apelor, care va numi membrii acestora, cu acordul organelor centrale şi locale interesate. ART. 16 Dacã din cauze obiective debitele de apa autorizate nu pot fi asigurate tuturor folosintelor, se pot aplica restrictii temporare în folosirea apelor. Restricţiile se vor stabili pe baza de planuri de restrictii pe bazine hidrografice, elaborate de organele de gospodãrire a apelor competente, cu consultarea beneficiarilor folosintelor de apa şi cu înştiinţarea ministerelor, celorlalte organe centrale şi a comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, interesate. Mãsurile stabilite de organele de gospodãrire a apelor competente în aplicarea planurilor de restrictii sînt obligatorii pentru beneficiarii de folosinţe. ART. 17 În caz de poluare a apelor, care ameninta sãnãtatea populaţiei ori produce pagube economiei naţionale, Consiliul Naţional al Apelor poate dispune oprirea functionarii unitãţii sau instalaţiei care provoacã poluarea apei, pînã la înlãturarea cauzelor, cu încunoştinţarea prealabilã a forurilor tutelare.
CAP. 3 Protecţia şi întreţinerea albiilor, apãrarea impotriva inundatiilor ART. 18 Deţinãtorii terenurilor din aval sînt obligaţi sa primeascã apele ce se scurg în mod natural de pe terenurile situate în amonte. ART. 19 Albiile cursurilor de apa prin care curg apele la niveluri mici şi mijlocii constituie albiile minore, iar suprafeţele de teren peste care se revarsa apele la niveluri mari constituie albiile majore. Delimitarea albiilor minore şi majore se face de organele de gospodãrire a apelor competente, împreunã cu organele de cadastru funciar. Albiile minore ale cursurilor de apa şi cuvetele lacurilor sau baltilor în starea lor naturala, ca şi fundul apelor maritime interioare şi al marii teritoriale, sînt în administrarea directa a unitãţilor judeţene de gospodãrire a apelor. Cuvetele lacurilor sau baltilor în starea lor naturala, aflate în cuprinsul terenurilor pe care organizaţiile socialiste, alte persoane juridice sau persoane fizice le au în administrare directa, proprietate sau folosinta, se administreazã de acestea potrivit mãsurilor stabilite de organele de gospodãrire a apelor. ART. 20 În jurul lacurilor naturale şi de acumulare, de-a lungul cursurilor de apa şi pentru lucrãrile hidrotehnice, se instituie zone de protecţie a acestora, a cãror mãrime şi mod de folosire se vor stabili prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. ART. 21 Sînt interzise aruncarea în cursurile de apa a oricãror materiale sau obiecte care ar stinjeni curgerea apei sau ar provoca stricãciuni lucrãrilor hidrotehnice existente, depozitarea oricãror materiale în albiile majore ale apelor sau în cuvetele lacurilor şi baltilor şi amplasarea construcţiilor de locuinţe şi social-culturale în albiile majore ale cursurilor de apa. Amplasarea unitãţilor economice în albiile majore este permisã numai cu acordul organului de gospodãrire a apelor competent şi cu condiţia realizãrii mãsurilor necesare pentru evitarea pericolului de inundaţie. ART. 22 Exploatarea nisipului, pietrisului, pietrei de riu şi altor materiale din albiile sau din malurile cursurilor de apa, lacurilor sau marii este permisã numai pe baza autorizaţiei eliberate de organul de gospodãrire a apelor competent. Pentru extragerile de materiale din albii necesare gospodariilor aparţinînd locuitorilor, autorizaţia se va elibera global comitetului executiv al consiliului popular comunal, orasenesc sau municipal. ART. 23 Cei care deţin terenuri pe care se afla lacuri şi balti sînt obligaţi sa asigure întreţinerea cuvetelor şi malurilor acestora. Albiile cursurilor de apa navigabile se întreţin de organele de navigaţie. În zonele în care albiile sînt amenajate prin construcţii, îndiguiri, terasamente sau alte lucrãri, obligaţia de întreţinere a albiilor revine celor ce deţin lucrãrile respective. În zonele în care albiile nu sînt amenajate, deţinãtorii de terenuri riverane, beneficiarii folosintelor de apa şi toţi locuitorii apţi de munca ai oraşelor şi comunelor riverane sînt obligaţi sa realizeze anual şi ori de cîte ori este necesar lucrãrile de menţinere a albiei în stare corespunzãtoare, cum sînt apãrãri de maluri şi regularizari cu caracter local, despotmoliri locale de albii, îndepãrtarea vegetatiei care stinjeneste curgerea normalã a apelor. Comitetele executive ale consiliilor populare municipale, orãşeneşti şi comunale rãspund de realizarea acestor lucrãri. Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti asigura decolmatarea şi adincirea albiilor, închiderea bratelor secundare şi a albiilor minore create la viituri, lucrãrile de dirijare a curentului apei în albii şi altele asemãnãtoare. Unitãţile judeţene de gospodãrire a apelor rãspund de întreţinerea curenta a albiilor minore, efectuind, prin formaţii de lucru pe sectoare de cursuri de apa, intervenţii operative pentru remedierea imediata a degradãrilor de albii şi maluri, îndepãrtarea obstacolelor sau a depunerilor şi alte lucrãri de acest fel. ART. 24 În vederea îmbunãtãţirii regimului de scurgere a apelor, a prevenirii degradãrii şi colmatarii albiilor şi a protecţiei lucrãrilor hidrotehnice şi a lacurilor de acumulare, organele agricole şi silvice competente sau, dupã caz, deţinãtorii cu orice titlu ai terenurilor vor executa lucrãrile de combatere a eroziunii solului, de regularizare a scurgerii pe versanţi, de corectare a torenţilor şi de impadurire, necesare. La elaborarea planurilor de impadurire şi de lucrãri de combatere a eroziunii solului se va acorda prioritate bazinelor hidrografice în care exista sau sînt prevãzute lacuri de acumulare. Pentru ca apele sa nu fie lipsite de protecţia pe care le-o asigura pãdurile, în perimetrele cu grad mare de torentialitate, predispuse eroziunii, se vor evita taierile rase sau, cînd aceasta nu este posibil, suprafata parchetului ce se va tãia ras nu va depãşi 10 hectare. Este interzisã plantarea sau taierea arborilor şi arbustilor de pe terenurile ce nu fac parte din fondul forestier, situate în albiile apelor, fãrã acordul organului de gospodãrire a apelor competent, dat cu consultarea organelor silvice. Potrivit dispoziţiilor organului de gospodãrire a apelor competent, iar pentru apele navigabile, şi ale organului de navigaţie competent, deţinãtorii terenurilor riverane sînt obligaţi sa facã, cu respectarea prevederilor legale, plantari şi defrisari în albii, dacã apãrarea malurilor, asigurarea curgerii nestingherite a apelor, folosirea apelor sau cerinţele navigaţiei impun aceasta. ART. 25 Apãrarea impotriva inundatiilor se realizeazã prin lucrãrile de prevenire a inundatiilor - lacuri de acumulare, îndiguiri, regularizari de albii, canale de descãrcare a apelor mari şi altele - şi prin acţiuni operative care se vor desfasura pe baza de planuri de apãrare dinainte întocmite pentru fiecare judeţ, municipiu, oraş, comuna şi obiectiv ce poate fi afectat de inundatii. În cadrul fiecãrui bazin hidrografic, apãrarea impotriva inundatiilor se va desfasura în mod coordonat, pe baza unui plan elaborat pe ansamblul bazinului. Acţiunile operative de apãrare impotriva inundatiilor se vor organiza şi conduce de comisiile locale de apãrare impotriva inundatiilor, care funcţioneazã pe lîngã comitetele executive ale consiliilor populare. Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene rãspund de pregãtirea şi organizarea acţiunilor operative de apãrare pe întregul judeţ. În acest scop, prin comisiile judeţene de apãrare impotriva inundatiilor, întocmesc planurile judeţene de apãrare impotriva inundatiilor, verifica şi aproba planurile de apãrare ale comunelor, oraşelor, municipiilor, precum şi ale unitãţilor economice importante din cuprinsul judeţului, controleazã realizarea mãsurilor pregãtitoare prevãzute în aceste planuri, iar în timpul perioadelor de inundatii coordoneazã acţiunile operative de apãrare, dispun mãsuri suplimentare pentru rezolvarea unor situaţii deosebite şi dirijeaza forte şi mijloace suplimentare de intervenţie. Rãspunderea pentru mãsurile tehnice necesar a fi luate de comisiile judeţene de apãrare revine unitãţilor judeţene de gospodãrire a apelor. Consiliul Naţional al Apelor asigura avertizarea hidrometeorologica asupra pericolului de inundatii, aproba planurile judeţene de apãrare impotriva inundatiilor, controleazã mãsurile luate în vederea aplicãrii lor şi stabileşte, în situaţii deosebite, mãsuri obligatorii pentru comisiile locale de apãrare impotriva inundatiilor. Rezolvarea problemelor ce depãşesc posibilitãţile de soluţionare ale consiliilor locale se va face prin Comisia centrala de apãrare impotriva inundatiilor, care funcţioneazã pe lîngã Consiliul Naţional al Apelor şi este compusa din reprezentanţi ai ministerelor şi altor organe centrale. Normele de organizare şi desfãşurare a acţiunilor de apãrare impotriva inundatiilor se stabilesc prin Regulamentul de apãrare impotriva inundatiilor, care se aproba prin lege. ART. 26 la acţiunile operative de apãrare impotriva inundatiilor sînt obligaţi sa participe efectiv toţi locuitorii apţi de munca ai tarii. Organizaţiile de stat, cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti sînt obligate sa participe cu materiale, unelte, mijloace de transport şi utilaje, precum şi cu forta de munca necesarã. Forţele armate participa la acţiunea de apãrarea impotriva inundatiilor pe baza dispoziţiilor Ministerului Apãrãrii Naţionale sau ale Ministerului de Interne. ART. 27 În vederea prevenirii inundatiilor, toate lacurile de acumulare vor fi folosite pentru atenuarea viiturilor prin rezervarea în acest scop a unei pãrţi din capacitatea lor. Regulamentele de exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare vor conţine, în mod obligatoriu, prevederi detaliate privind modul de exploatare a acestora în preajma, în timpul şi dupã trecerea viiturilor. În perioadele de ape mari unitãţile de gospodãrire a apelor pe bazine hidrografice vor putea dispune mãsuri operative obligatorii în legatura cu exploatarea lacurilor de acumulare şi barajelor, astfel încît prin exploatarea corelata a lacurilor de acumulare din bazin sa se realizeze eficienta maxima, pe ansamblul bazinului, în acţiunea de apãrare impotriva inundatiilor. Unitãţile de gospodãrire a apelor pe bazine hidrografice sînt singurele organe competente sa dispunã astfel de mãsuri. ART. 28 Spre a se evita producerea de calamitati, Consiliul Naţional al Apelor poate dispune inundarea dirijata a unor terenuri dinainte stabilite. Despãgubirea celor daunati prin inundarea terenurilor în mod dirijat se aproba prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri, la propunerea şi pe baza documentelor întocmite în acest scop de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti.
CAP. 4 Proiectarea, executarea, întreţinerea şi exploatarea lucrãrilor ce se construiesc pe ape sau au legatura cu apele ART. 29 În sensul prezentei legi, prin lucrãri ce se construiesc pe ape sau au legatura cu apele se înţeleg: a) lucrãri de reţinere şi acumulare a apei în vederea creãrii de rezerve de apa pentru perioadele secetoase şi atenuarii viiturilor; b) lucrãri de folosire a apelor, cu construcţiile şi instalaţiile aferente; c) lucrãri, construcţii şi instalaţii pentru protecţia calitãţii apelor sau care influenţeazã calitatea apelor; d) lucrãri pentru dezvoltarea pisciculturii şi asigurarea migratiei pestilor; e) lucrãri de apãrare impotriva acţiunii distructive a apelor; f) lucrãri, construcţii şi instalaţii care modifica regimul de curgere a apelor; g) lucrãri, construcţii şi instalaţii ce se executa pe fundul apelor maritime interioare şi al marii teritoriale şi pe platoul continental. ART. 30 La elaborarea documentaţiilor tehnice pentru lucrãrile prevãzute la art. 29 se va tine seama de prevederile schemelor cadru de amenajare a bazinelor hidrografice. Pentru fiecare bazin hidrografic se va institui, sub conducerea unui şef de proiect, un colectiv format din specialişti din cadrul organizaţiilor de proiectare care colaboreazã la elaborarea schemei cadru. Acest colectiv va coordona, în vederea asigurãrii unitãţii de conceptie, elaborarea schemei cadru şi a proiectelor lucrãrilor de amenajare a bazinului şi va urmãri ca aceste lucrãri sa se realizeze în concordanta cu prevederile schemei. ART. 31 Lacurile de acumulare vor fi proiectate ca lucrãri cu folosinta complexa, pentru a avea mai multe funcţiuni, cum sînt apãrarea impotriva inundatiilor, producerea de energie electrica, asigurarea apei pentru irigaţii şi alimentari cu apa, piscicultura, agrement. De asemenea, canalele magistrale vor fi amenajate pentru îndeplinirea unor funcţii multiple cum sînt alimentari cu apa, irigaţii, desecãri, navigaţie, producere de energie electrica şi pentru a permite dezvoltarea faunei piscicole şi migratia pestilor. ART. 32 În proiectele de baraje şi de îndiguiri se va prevedea, în mod obligatoriu, regularizarea şi amenajarea albiei în zonele aferente acestor lucrãri, astfel încît sa se facã posibila valorificarea superioarã pentru agricultura a terenurilor din albia majorã. ART. 33 la stabilirea traseelor şi amplasamentelor lucrãrilor de îndiguiri, apãrãri şi consolidãri de maluri, rectificari şi reprofilari de albii, lucrãri de combatere a eroziunii solului, precum şi la amenajarea barajelor şi lacurilor de acumulare, se va urmãri evitarea ocupãrii de terenuri arabile, vii, livezi sau de pãduri, precum şi menţinerea posibilitatii de exploatare normalã a terenurilor invecinate. La stabilirea traseelor canalelor de aductiune şi canalelor de derivatie a apei între bazine se vor folosi condiţiile de teren favorabile oferite de vaile şi depresiunile naturale. În cazul extinderii unor lucrãri de folosire a apelor sau de protecţie a calitãţii acestora, se va avea în vedere folosirea la maximum a terenurilor din perimetrul afectat lucrãrilor existente. ART. 34 Studiile de amplasament pentru lacurile de acumulare, precum şi temele studiilor tehnico-economice sau proiectelor în faza unica pentru baraje, lacuri de acumulare, derivatii şi canale magistrale, îndiguiri, regularizari şi calibrari de albii, se aproba cu acordul prealabil al organului de gospodãrire a apelor competent. ART. 35 Barajele şi lacurile de acumulare se vor proiecta şi executa de unitãţi de specialitate. Barajele mici de interes local pot fi executate şi de alte unitãţi, însã numai cu asistenta tehnica şi sub controlul permanent al unitãţii de specialitate care a elaborat proiectul. ART. 36 Documentaţiile tehnice ale lucrãrilor ce se construiesc pe ape sau au legatura cu apele trebuie sa aibã acordul organului de gospodãrire a apelor competent. Acordul este necesar şi în caz de modificare sau desfiinţare a lucrãrilor existente. ART. 37 Prin acordul organelor de gospodãrire a apelor se va impune beneficiarilor de folosinţe sa execute lucrãrile şi sa ia mãsurile necesare pentru a nu stinjeni funcţionarea altor folosinţe ori pentru a preveni producerea de pagube riveranilor; de asemenea, se poate impune ca beneficiarii de folosinţe sa evacueze în amonte de propria lor captare apele epurate. ART. 38 Lucrãrile construite pe ape sau care au legatura cu apele, aflate în administrarea dircta, proprietatea sau folosinta persoanelor juridice sau fizice, pot funcţiona numai pe baza autorizaţiei eliberate de organul de gospodãrire a apelor competent; exploatarea şi întreţinerea acestor lucrãri trebuie sa se facã în bune condiţii şi cu respectarea prevederilor din acordurile şi autorizaţiile eliberate de organele de gospodãrire a apelor. ART. 39 În cazul în care lucrãrile construite pe ape sau avînd legatura cu apele sînt folosite de un singur beneficiar, obligaţia de exploatare şi întreţinere va fi în sarcina acestuia. În situaţia în care lucrãrile intereseazã mai mulţi beneficiari, întreţinerea şi exploatarea se vor face, dupã caz, de beneficiarul principal, de fiecare beneficiar pentru partea de lucrãri aferentã, de beneficiari în comun, de organele de gospodãrire a apelor sau de alte organizaţii specializate, conform celor stabilite prin actul de aprobare a lucrãrii sau la emiterea autorizaţiei prevãzute la art. 38. ART. 40 Exploatarea barajelor şi lacurilor de acumulare se va face pe baza de regulamente, care detaliazã şi concretizeazã, ţinînd seama de parametrii constructivi şi funcţionali ai lucrãrilor, condiţiile generale cu privire la exploatarea barajelor şi lacurilor de acumulare, care se aproba prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri, pe baza normelor stabilite prin lege. Regulamentele de exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare se emit, pentru fiecare lucrare în parte, de cãtre unitatea care o are în administrare directa, cu acordul organului de gospodãrire a apelor competent. ART. 41 Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti care au în subordine unitãţi deţinãtoare de lucrãri hidrotehnice a cãror avariere sau distrugere poate pune în pericol vieţi omeneşti şi bunuri sînt obligate sa organizeze activitatea de supraveghere a comportãrii în timp a acestor lucrãri. Coordonarea activitãţii de supraveghere se asigura în cadrul organelor centrale, consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, de cãtre comisii de supraveghere a comportãrii lucrãrilor hidrotehnice. Comisiile de supraveghere a comportãrii lucrãrilor hidrotehnice de la consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor coordona şi activitatea de supraveghere a lucrãrilor hidrotehnice aparţinînd organizaţiilor cooperatiste şi celorlalte organizaţii obşteşti. Coordonarea activitãţii de supraveghere a comportãrii lucrãrilor hidrotehnice de importanta deosebita se asigura de comisia centrala de supraveghere a comportãrii lucrãrilor hidrotehnice de pe lîngã Consiliul Naţional al Apelor. Lista lucrãrilor hidrotehnice de importanta deosebita, componenta şi atribuţiile comisiei centrale, precum şi regulamentul cadru de funcţionare a comisiilor de supraveghere a comportãrii lucrãrilor hidrotehnice, se aproba de Consiliul de Miniştri. ART. 42 Lucrãrile prevãzute la art. 29 care nu se mai folosesc vor fi desfiinţate de cei ce le au în administrare directa, numai cu aprobarea sau la dispoziţia organului de gospodãrire a apelor competent. ART. 43 Cercetarea proceselor de epurare a apelor uzate şi proiectarea instalaţiilor corespunzãtoare vor fi organizate în mod unitar de Ministerul Industriei Chimice.
CAP. 5 Organele de gospodãrire a apelor ART. 44 Organe de gospodãrire a apelor, în înţelesul prezentei legi, sînt: a) Consiliul Naţional al Apelor, organ central al administraţiei de stat; b) unitãţile de gospodãrire a apelor pe bazine hidrografice, în subordinea Consiliului Naţional al Apelor; c) unitãţile judeţene de gospodãrire a apelor, organe locale de specialitate ale administraţiei de stat, subordonate Consiliului Naţional al Apelor şi comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene. Organizarea şi funcţionarea organelor de gospodãrire a apelor prevãzute la lit. a) şi b) din alineatul precedent se stabilesc prin lege. ART. 45 În vederea infaptuirii politicii partidului şi statului în domeniul apelor şi în calitate de organ de conceptie, sinteza, coordonare şi control în acest domeniu, Consiliul Naţional al Apelor: a) elaboreazã studii de fundamentare a politicii şi orientarilor de baza în domeniul apelor şi întocmeşte schemele cadru de amenajare a bazinelor hidrografice şi programe cu privire la valorificarea şi protejarea, resurselor de apa; b) elaboreazã, împreunã cu Comitetul de Stat al Planificarii, în condiţiile legii, proiectele planurilor cincinale şi anuale referitoare la lucrãrile de amenajare a cursurilor de apa şi la lucrãrile necesare pentru protecţia calitãţii apelor; c) rãspunde de modul în care sînt administrate toate apele tarii şi de desfãşurarea într-o conceptie unitarã a activitãţii de amenajare, folosire şi protecţie a acestora; d) indruma, coordoneazã şi controleazã, din punct de vedere al gospodãririi apelor, activitãţile legate de realizarea lucrãrilor pentru conservarea şi asigurarea apei necesare populaţiei şi economiei, de folosirea apei şi evacuarea apelor uzate, de apãrarea impotriva inundatiilor. ART. 46 Unitatea pe bazin hidrografic are în administrare directa apele din ansamblul bazinului şi asigura gospodãrirea într-o conceptie unitarã a acestora, raspunzind de cunoaşterea situaţiei hidrometeorologice, de îndrumarea, reglementarea şi controlul folosirii şi protecţiei apelor, precum şi de coordonarea exploatãrii lacurilor de acumulare şi a activitãţii de apãrare impotriva inundatiilor, pe întregul bazin hidrografic. ART. 47 Unitatea judeteana de gospodãrire a apelor supravegheazã starea reţelei hidrografice, efectueazã întreţinerea curenta şi coordoneazã realizarea celorlalte lucrãri de întreţinere a albiilor, realizeazã lucrãri cu caracter local pentru amenajarea cursurilor de apa, controleazã modul de folosire a apelor, precum şi instalaţiile de prelevare şi epurare a apelor şi organizeazã, din punct de vedere tehnic, activitatea de apãrare impotriva inundatiilor, în cuprinsul judeţului. Unitatea judeteana de gospodãrire a apelor acorda asistenta tehnica de specialitate, în problemele ce formeazã obiectul atribuţiilor sale, comitetelor executive ale consiliilor populare municipale, orãşeneşti şi comunale: împreunã cu organele ministerelor şi celorlalte organe centrale şi locale, de resort, acorda asistenta tehnica de specialitate unitãţilor economice, de stat şi cooperatiste, de pe raza judeţului. ART. 48 Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti rãspund de întreţinerea cursurilor de apa, de amenajarea apelor de interes local şi de apãrarea impotriva inundatiilor. De asemenea, rãspund, împreunã cu organele centrale care au în subordine unitãţi care evacueaza ape uzate, de prevenirea poluarii apelor de cãtre aceste unitãţi. ART. 49 În vederea cunoaşterii resurselor de apa, a regimului şi calitãţii acestora, Consiliul Naţional al Apelor organizeazã pãstrarea şi prelucrarea datelor meteorologice, hidrologice, hidrogeologice şi a datelor cu privire la calitatea apelor, obţinute pe baza observaţiilor, mãsurãtorilor şi studiilor efectuate de unitãţile de specialitate proprii şi ale altor ministere sau organe centrale. Organizarea şi pãstrarea fondului de date hidrogeologice pentru apele subterane de adîncime sînt supuse regimului stabilit de dispoziţiile legale pentru lucrãrile geologice. ART. 50 În vederea folosirii rationale a resurselor de apa, Consiliul Naţional al Apelor va stabili, cu consultarea ministerelor şi celorlalte organe centrale interesate, norme de consum de apa. De asemenea, în vederea asigurãrii protecţiei apelor, Consiliul Naţional al Apelor va stabili norme tehnice cu privire la calitatea apelor şi, împreunã cu Consiliul Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie, va coordona activitatea de cercetare în domeniul epurarii apelor uzate. ART. 51 În scopul exercitãrii controlului în domeniul gospodãririi apelor, în cadrul Consiliului Naţional al Apelor funcţioneazã Inspecţia de stat a apelor. Organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de stat a apelor se stabilesc prin lege. ART. 52 Organele de gospodãrire a apelor întocmesc şi ţin la zi cadastrul general al apelor şi evidenta drepturilor de folosinta a apelor, atribuite. ART. 53 Pentru aplicarea dispoziţiilor prezentei legi, personalul organelor de gospodãrire a apelor, în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, are dreptul: a) de acces la ape, în zonele din lungul apelor, precum şi în unitãţi şi instituţii, potrivit cu prevederile legii; b) de a controla lucrãrile construite pe ape sau avînd legatura cu apele; c) de a preleva probe de apa şi de a examina la unitãţile controlate, în condiţiile prevãzute de lege, orice date sau documentaţii necesare controlului; conducerile unitãţilor controlate sînt obligate sa dea toate informaţiile necesare efectuãrii controlului; d) de a da dispoziţii obligatorii unitãţilor controlate pentru luarea mãsurilor necesare în vederea inlaturarii deficienţelor constatate. ART. 54 Pentru serviciile prestate în domeniul gospodãririi apelor de cãtre organizaţiile socialiste se aplica tarife. Organele de gospodãrire a apelor sînt în drept a percepe taxe, stabilite potrivit legii, pentru folosirea apei şi pentru evacuarea în apele de suprafata şi subterane a apelor uzate. ART. 55 Conţinutul documentaţiilor tehnice necesare pentru obţinerea acordurilor şi autorizaţiilor prevãzute în prezenta lege a fi eliberate de organele de gospodãrire a apelor, procedura şi competentele de emitere în funcţie de importanta folosintelor de apa sau a lucrãrilor, precum şi cazurile în care aceste acorduri sau autorizaţii îşi pierd valabilitatea, pot fi modificate, suspendate sau retrase, se stabilesc prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri.
CAP. 6 Sancţiuni ART. 56 Încãlcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage rãspunderea disciplinarã, materialã, civilã, contravenţionalã sau penalã, dupã caz. ART. 57 Constituie infracţiuni urmãtoarele fapte: a) evacuarea, aruncarea sau injectarea, în apele de suprafata sau subterane, în apele maritime interioare sau în apele marii teritoriale, de ape uzate, deşeuri, reziduuri sau produse de orice fel, care conţin substanţe în stare solida, lichidã sau gazoasa, bacterii sau microbi, în cantitãţi şi concentratii ce pot schimba caracteristicile apei, facindu-o astfel dãunãtoare pentru sãnãtatea şi integritatea corporalã a persoanelor, viata animalelor, producţia agricolã sau industriala, ori fondul piscicol; b) executarea de lucrãri pe ape sau avînd legatura cu apele, modificarea sau extinderea unor astfel de lucrãri, fãrã acordul organului de gospodãrire a apelor competent sau cu încãlcarea condiţiilor prevãzute în acest acord, precum şi executarea de lucrãri noi de alimentare cu apa, inclusiv dezvoltarea capacitãţilor existente, fãrã realizarea sau extinderea corespunzãtoare a reţelelor de canalizare şi a statiilor şi instalaţiilor de epurare a apelor, dacã prin aceasta se creeazã un pericol pentru populaţie ori s-ar putea produce o paguba avutului obştesc; c) darea în exploatare de unitãţi noi sau dezvoltarea unitãţilor existente, darea în folosinta a ansamblurilor de locuinţe, folosirea la unitãţile existente a unor tehnologii de producţie modificate, fãrã punerea în funcţiune concomitenta a statiilor şi instalaţiilor de epurare ori fãrã realizarea altor lucrãri şi mãsuri care sa asigure epurarea apelor uzate evacuate, potrivit prevederilor acordului organului de gospodãrire a apelor competent; d) autorizarea lucrãrilor care se construiesc pe ape sau au legatura cu apele, fãrã a fi îndeplinite condiţiile prevãzute de lege pentru prevenirea poluarii apelor. Infracţiunea prevãzutã la lit. a) se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda de la 3.000 la 10.000 lei, iar infracţiunile prevãzute la lit. b), c) şi d) se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda de la 5.000 la 15.000 lei. ART. 58 Faptele prevãzute în art. 57, dacã au cauzat o tulburare bunului mers al unei organizaţii din cele prevãzute la art. 145 din Codul penal sau o paguba avutului obştesc, se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani. Dacã faptele au avut ca urmare o perturbare deosebit de grava a activitãţii unei organizaţii ori au produs o paguba importanta economiei naţionale, pedeapsa este închisoare de la 5 la 15 ani, interzicerea unor drepturi şi confiscarea parţialã a averii. ART. 59 Sãvîrşirea din culpa a faptei prevãzute în art. 57 lit. a) se pedepseşte cu închisoare de la o luna la 6 luni sau cu amenda de la 2.000 la 5.000 lei, iar a faptelor prevãzute la lit. b), c) şi d) din acelaşi articol se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amenda de la 2.000 la 7.000 lei. Dacã fapta a avut vreuna dintre consecinţele arãtate în art. 58 alin. 1, pedeapsa este închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda de la 3.000 la 15.000 lei, iar dacã a avut vreuna dintre consecinţele arãtate în art. 58 alin. 2, pedeapsa este închisoare de la 2 la 10 ani. ART. 60 Atentatul savirsit contra unei colectivitãţi prin otrãviri în masa, provocare de epidemii, sau de alte consecinţe deosebit de grave, ca urmare a otravirii sau infectarii apei, de natura sa slãbeascã puterea de stat, se pedepseşte, potrivit art. 161 din Codul penal, cu moartea şi confiscarea totalã a averii sau cu închisoare de la 15 la 20 de ani, interzicerea unor drepturi şi confiscarea parţialã a averii. Tentativa se pedepseşte. ART. 61 Este competent sa întocmeascã acte de constatare a infracţiunilor prevãzute la art. 57-59 şi personalul organelor de gospodãrire a apelor, anume desemnat de cãtre preşedintele Consiliului Naţional al Apelor. ART. 62 Contravenţiile la normele privind gospodãrirea apelor, sancţiunile contravenţionale şi personalul organizaţiilor socialiste competent sa constate şi sa aplice sancţiunile se stabilesc prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. Sancţiunile contravenţionale pot fi aplicate şi persoanelor juridice.
CAP. 7 Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 63 Ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, care au în subordine unitãţi ce exploateazã baraje cu capacitãţi insuficiente pentru evacuarea debitelor mari, vor asigura completarea acestor capacitãţi, pe baza unui program pe care îl vor întocmi cu acordul Consiliului Naţional al Apelor şi îl vor supune spre aprobare Consiliului de Miniştri în termen de 6 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi. Organizaţiile cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti care au în exploatare asemenea baraje vor asigura completarea acestora pe baza unui program definitivat, cu acordul unitãţilor judeţene de gospodãrire a apelor, în termenul prevãzut la alineatul precedent. ART. 64 Consiliul Naţional al Apelor, împreunã cu ministerele, celelalte organe centrale şi cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti interesate, în colaborare cu Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe, va elabora un program pentru realizarea ori completarea statiilor sau instalaţiilor de epurare a apelor uzate de la centrele populate şi de la unitãţile care evacueaza astfel de ape, în cazul în care nu au staţii sau instalaţii de epurare ori capacitatea acestora este insuficienta. Programul va fi supus aprobãrii Consiliului de Miniştri în termen de 6 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi. ART. 65 Prezenta lege intra în vigoare la 90 de zile de la publicarea în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România. Pe aceeaşi data Legea nr. 5/1972 privind gospodãrirea apelor în Republica Socialistã România se abroga. ----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
