Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGE nr. 8 din 29 ianuarie 1924  pentru ratificarea Conventiunei, Statutul si Protocolul aditional, asupra cailor navigabile de interes international Publicata in Monitorul Oficial nr. 8 din 13 ianuarie 1925    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

LEGE nr. 8 din 29 ianuarie 1924 pentru ratificarea Conventiunei, Statutul si Protocolul aditional, asupra cailor navigabile de interes international Publicata in Monitorul Oficial nr. 8 din 13 ianuarie 1925

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 8 din 13 ianuarie 1925

*) Aceasta Lege dimpreuna cu Convenţiunea, Protocolul şi Statutul la dânsa anexate s-au votat de Senat în şedinţa de la 12 Decembrie 1923 şi Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 29 Ianuarie 1924; s-a promulgat cu Decret Nr. 808 din 29 Februarie 1924 şi publicat în "Monitorul Oficial" Nr. 8 din 13 Ianuarie 1925.


ARTICOL UNIC
Guvernul este autorizat a ratifica şi a face sa se execute, cu rezervele formulate, aderarea României la Convenţiunea, Statutul şi Protocolul adiţional asupra cãilor navigabile de interes internaţional, încheiat la Barcelona la 20 Aprilie 1921.
Copie şi traducere de pe zisele Convenţiuni, Statut şi Protocol se alãturã la legea de fata.

CONVENŢIUNE ŞI STATUT
asupra regimului cãilor navigabile de interes internaţional

1. Inaltele Puteri Contractante declara ca accepta Statutul aici alãturat relativ la regimul cãilor navigabile de interes internaţional, adoptat de Conferinţa de la Barcelona, la 19 Aprilie 1921.
Acest Statut va fi considerat ca fãcând parte integrantã din prezenta Convenţiune. În consecinta, ele declara ca primesc obligaţiunile şi angajamentele zisului Statut, conform cu termenii şi dupã condiţiile care figureazã într-însul.
2. Prezenta convenţiune nu aduce nici o stirbire drepturilor şi obligaţiunilor care rezulta din dispoziţiunile Tratatului de pace semnat la Versailles, la 28 Iunile 1919, sau dispoziţiunilor celorlalte Tratate analoage, în ceea ce priveşte Puterile semnatare sau beneficiare a acestor Tratate.
3. Prezenta Convenţiune, a carei texte francez şi englez fac deopotrivã credinţa va purta data acestei zile şi va putea fi semnatã pana la 1 Decembrie 1921.
4. Prezenta Convenţiune este supusã ratificãrii. Instrumentele de ratificare vor fi transmise Secretarului General al Societãţii Naţiunilor, care va notifica primirea celorlalţi membri ai Societãţii, precum şi statelor admis sa semneze Convenţiunea.
Actele de ratificare vor fi depuse în Arhivele Secretariatului. Pentru a îndeplini prescripţiunile art. 18 Pactului Societãţii Naţiunilor, Secretarul General va proceda la înregistrarea prezentei Convenţiuni de îndatã ce prima ratificare va fi depusa.
5. Membrii Societãţii Naţiunilor care n-au semnat prezenta Convenţiune înainte de 1 Decembrie 1921, vor putea sa adere la dânsa.
Acelaşi lucru şi pentru Statele ne-Membre a Societãţii cãrora Consiliul Societãţii ar fi decis sa le trimitã comunicatiei oficialã a prezentei Convenţiuni.
Adeziunea va fi notificatã Secretarului general al Societãţii care va informa pe toate Puterile Interesate de adeziune şi de data la care aceasta a fost notificatã.
6. Prezenta Convenţiune nu va intra în vigoare decât dupã ce va fi ratificatã de 5 Puteri. Data intrãrii sale în vigoare va fi a 90-a zi dupã primirea de cãtre Secretarul General al Societãţii Naţiunilor a celei de a 5-a ratificãri. Ulterior prezenta Convenţiune va produce efect, în ceea ce priveşte fiecare din Puteri, 90 zile dupã primirea ratificatiuniii sau a notificatiunii aderãrii.
De îndatã ce prezenta Convenţiune va intra în vigoare Secretarul General va trimite o copie conformã Puterilor ne-Membre a Societãţii, care, în baza Tratatelor de Pace, s-au angajat sa adere la dânsa.
7. O lista specialã va fi ţinuta de Secretarul General al Societãţii Naţiunilor, indicând care Pãrţi au semnat sau ratificat prezenta Convenţiune, au aderat la dânsa sau au denunţat-o.
Aceasta lista va fi incontinuu la dispoziţiunea Membrilor Societãţii şi va fi publicatã cat mai posibil, dupã indicatiunile Consiliului.
8. Sub rezerva dispoziţiunilor art. 2 al prezentei Convenţiuni, aceasta poate sa fie denunţatã de ori şi care din Pãrţi, dupã expirarea unui termen de 5 ani, cu începere de la data intrãrii în vigoare pentru zisa Parte. Denunţarea va fi facuta sub forma de notificare scrisã, adresatã Secretariatului General al Societãţii Naţiunilor. Copie de pe aceasta notificare, informand toate celelalte Pãrţi, de data la care ea a fost primitã, le va fi imediat transmisã de Secretarul General. Denunţarea va produce efect un an de la data la care va fi fost primitã de cãtre Secretarul General şi nu va fi valabilã decât în privinta Puterii care o va fi notificat. Ea nu va aduce nici o stirbire, afarã de acord contrar, angajamentelor relative la un program de lucrãri contractate înainte de denunţare.
9. Revizuirea prezentei Convenţiuni poate sa fie cerutã la orice epoca de 1/3 din Inaltele Puteri Contractante.

STATUT
relativ la regimul cãilor navigabile de interes internaţional*1)




──────────
*1) Acest Statut a fost ratificat prin Legea din 13 Ianuarie 1925, din care face parte integrantã. A se vedea în legatura şi Convenţiunea stabilind Statutul definitiv al Dunãrii, din 8 August 1922.

1. Pentru aplicarea prezentului Statut, vor fi considerate ca cai navigabile de interes internaţional:
1. Toate pãrţile în mod natural navigabile cãtre şi de la Mare a unei cai de apa care, în cursul sau navigabil înspre şi de la Mare, separa sau strabate diferite State, precum şi orice parte a unei alte cai de apa natural navigabile spre şi de la Mare legand cu Marea o cale de apa natural navigabila care separa sau strabate diferite State.
Se înţelege ca:
a) transbordarea unei corabii sau vapor pe un altul nu este exclusa prin cuvintele "nvigabile spre şi de la Mare";
b) se zice natural navigabila orice cale de apa naturala sau parte de cale de apa naturala fãcând actualmente obiectul unei navigatiuni comerciale ordinare sau susceptibilã, prin condiţiunile sale naturale, de a face obiectul unei atari navigatiuni; prin navigaţiune comercialã ordinarã trebuie sa se înţeleagã o navigaţiune care, fiind date condiţiunile economice ale ţãrilor riverane, este comercialmente şi uşor practicabila;
c) afluentii trebuie sa fie consideraţi cai de apa separate;
d) canalele laterale stabilite în vederea de a suplini la imperfectiunile unei cai de apa intrand în definitiunea de mai sus sunt asimilate acestei din urma;
e) sunt considerate ca riverane toate Statele separate sau strabatute de aceiaşi cale navigabila de interes internaţional, cuprinşi fiind şi afluentii sãi de interes internaţional.
2. Cãile de apa sau pãrţi de cai de apa naturala sau artificiale desemnate expres ca trebuind sa fie supusã regimului Conventiunii generale privitoare la cãile navigabile, fie în Acte unilaterale de ale Statelor sub suveranitatea sau autoritatea cãrora se gãsesc zisele cai de apa, sau pãrţi de cai de apa, fie în acorduri comportand în special consimatamantul ziselor State.
2. Printre cãile navigabile de interes internaţional, constituind o categorie specialã în vederea aplicãrii art. 5, 10, 12 şi 14 a prezentului Statut:
a) cãile navigabile pentru care exista o Convenţiune Internationala unde sunt reprezentate State neriverane;
b) cãile navigabile care ar fi ulterior clasate în aceasta categorie, fie în virtutea unor Acte unilaterale de ale Statelor sub suveranitatea sau autoritatea cãrora ele se gãsesc, fie în virtutea unor acorduri comportand în special consimţãmântul ziselor State.
3. Sub rezerva stipulatiunilor ART. 5 şi 17, fiecare din Statele contractante va acorda pe pãrţile de cai navigabile desemnate mai sus, care se gãsesc sub suveranitatea sau autoritatea lor, liberul exerciţiu al navigatiunii pentru corabiile şi vapoarele batand pavilionul unui oricare din Statele contractante.
4. În exerciţiul navigatiunii vizate mai sus, supusii (ressortissants) bunurile şi pavilioanele tuturor Statelor contractante, vor fi sub toate raporturile, tratate pe un picior de perfecta egalitate. Nici o distinctiune nu va fi îndeosebi facuta între supusii, bunurile şi pavilioanele diferitelor State riverane, fiind cuprins şi Statul riveran sub a cãrui suveranitate sau autoritate se afla partea de cale navigabila în chestiune; de asemenea nici o distinctiune nu va fi facuta între supusii, bunurile şi pavilioanele Statelor riverane şi acele a celor neriverane. Se înţelege, prin urmare, ca nici un prilej exclusiv de navigaţiune nu va fi acordat pe zisele cai navigabile la societãţi sau la particulari.
Nici o distinctiune nu va putea fi facuta în zisul exerciţiu din cauza punctului de provenienta sau de destinatiune sau a directiunii transporturilor.
5. Prin derogare de la cele doua articole precedente şi afarã de convenţiune sau obligaţie contrarã:
1. Orice Stat riveran are dreptul sa rezerve propriul sau pavilion transportului de cãlãtori şi mãrfuri încãrcate într-un port gasindu-se sub suveranitatea sau autoritatea sa şi descãrcate într-un alt port ce se gãseşte de asemenea sub suveranitatea sau autoritatea sa. Statul care nu rezerva propriul sau pavilion transporturilor specificate mai sus, poate totuşi fata de un coriveran care şi le rezerva, sa refuze beneficiul egalitãţii de tratament în ceea ce priveşte aceste zise transporturi.
Pe cãile navigabile vizate la art. 2, actul de navigaţiune nu va putea sa lase Statelor riverane, decât dreptul de a rezerva transporturile locale de cãlãtori şi mãrfuri indigene sau indigenate. Totuşi, în toate cazurile unde o libertate mai complexa a navigatiunii ar fi fost deja proclamata în un act de nivigatiune anterior, aceasta libertate nu va fi micşoratã;
2. Când o reţea navigabila naturala de interes internaţional, necuprinzand cãile vizate la art. 2, nu separa sau strabate decât doua State, acestea au dreptul de a rezerva de comun acord pavilionului lor, transportul cãlãtorilor şi mãrfurilor, încãrcate într-un port de pe acea reţea şi descãrcate într-un alt port al aceleiaşi reţele afarã numai dacã acest transport nu va fi efectuat între doua porturi care nu se gãsesc sub suveranitatea sau autoritatea unui acelaşi Stat în cursul unei cãlãtorii, fãrã transbordare pe teritoriile unui sau altui din zisele State, comportand un parcurs pe mare sau pe o cale navigabila de interes internaţional care nu aparţine zisei reţele.
6. Fiecare din Statele contractante pãstreazã pe cãile navigabile sau pãrţi de cai navigabile vizate la art. 1, şi care se gãsesc sub suveranitatea sau autoritatea sa, dreptul de care el se bucura actualmente de a edita dispoziţiuni şi de a lua mãsurile necesare poliţiei generale a teritoriului şi aplicãrii legilor şi regulamentelor privitoare la vami, la sãnãtatea publica, la precauţiunile contra boalelor, la animale şi plante, la emigratiune sau imigratiune şi la importul sau exportul mãrfurilor oprite; se înţelege ca aceste dispoziţiuni şi aceste mãsuri nedepasind necesitãţile şi aplicate, pe un picior de perfecta egalitate, supusilor, bunurilor şi pavilioanelor unui oarecare din Statele contractante, fiin cuprins şi Statul contractant care le edicteaza, nu vor trebui, fãrã un motiv valabil, sa împiedice liberul exerciţiu al navigatiunii.
7. Pe parcursul, ca şi la gura cãilor navigabile de interes internaţional nu vor putea fi percepute redevenţe de nici un fel, altele decât redevenţele având caracterul de retributiuni şi destinate exclusiv a acoperi în mod echitabil cheltuieli de întreţinere a navigatiunii sau de ameliorare a caii navigabile şi a intrãrilor sale, sau de a acoperi cheltuieli fãcute în interesul navigatiunii. Aceste redevenţe vor fi calculate dupã aceste cheltuieli şi tariful lor va fi afişat în porturi. Ele vor fi stabilite în asa fel sa nu facã necesar, afarã de banuiala de frauda sau de contravenţie, un examen detaliat al încãrcãturii şi sa usureze pe cat posibil, atât prin condiţiunile prelevarii lor cat şi prin însãşi tarifele, traficul internaţional.
8. În ceea ce priveşte formalitãţile vamale, tranzitul corabiilor şi a vapoarelor, a cãlãtorilor şi mãrfurilor, pe cãile navigabile de interes internaţional, se va efectua în condiţiunile fixate prin Statutul de la Barcelona asupra libertãţii tranzitului. Fiecare data când tranzitul va avea loc fãrã transbordare dispoziţiunile complimentare de mai jos vor fi aplicate;
a) Când cele doua maluri ale unei cai navigabile de interes internaţional fac parte din acelaşi Stat, formalitãţile vamale impuse mãrfurilor în tranzit, dupã declaraţiune şi o vizita sumarã, se vor margini la punerea sub peceţi, sub lacate sau sub paza agenţilor de vami;
b) Când o cale navigabila de interes internaţional face frontiera între doua State, corabiile şi vapoarele, corabiile şi mãrfurile în tranzit vor trebui sa fie, în cursul cãlãtoriei, scutite de orice formalitate vamalã, afarã de cazul când, din motive valabile de ordin practic şi fãrã a aduce nici o stirbire usurintei de navigaţiune, îndeplinirea formalitãţilor vamale s-ar face într-un punct al partii caii navigabile formând frontiera.
Tranzitul corabiilor sau vapoarelor şi a caltorilor, precum şi tranzitul mãrfurilor, fãrã transbordare, pe cãile navigabile de interes internaţional, nu vor putea da loc la perceperea nici uneia din drepturile care sunt, fie prohibite prin Statutul de la Barcelona asupra libertãţii de tranzit, fie autorizate prin art. 3 al zisului Statut, fiind înţeles totuşi ca vor putea fi puse în sarcina corabiilor şi vapoarelor în tranzit incartiruirea şi hrana agenţilor de vami strict necesari pentru supraveghere.
9. În toate porturile situate pe o cale navigabila de interes internaţional şi sub raportul utilizãrii acestor porturi, supusii, bunurile şi pavilioanele tuturor Statelor contractante se vor bucura, sub rezerva dispoziţiunilor art. 5 şi 17, în deosebi în ceea ce priveşte drepturile şi redevenţele de porturi, de un tratament egal cu cel al supusilor, bunurilor şi pavilioanelor Statului riveran sub suveranitatea sau autoritatea cãruia se gãseşte portul. Se înţelege ca bunurile cãrora se aplica prezentul aliniat sunt bunuri având ca proveniente sau destinatiune un oarecare din Statele contractante.
Instalatiunile porturilor situate pe o cale navigabila de interes internaţional şi înlesnirile oferite în ele navigatiunii nu vor putea fi sustrase uzului public decât într-o mãsura rezonabila şi în totul compatibila cu liberul exerciţiu al navigatiunii.
Pentru aplicarea drepturilor de vama sau a celor asimilate, a drepturilor de acciz local şi de consumatiune, cum şi în ceea ce priveşte cheltuielile accesorii, percepute cu ocaziunea importului su exportului mãrfurilor prin zisele porturi, nu va fi facuta nici o diferenţa din cauza pavilionului corabiei, sau vaporului care a efectuat sau trebuie sa efectueze transportul, fie ca acest pavilion ar fi pavilionul naţional sau acel al uneia oarecare din Statele contractante.
Statul sub suveranitatea sau autoritatea cãruia se gãseşte un port va putea sa retragã beneficiul aliniatului precedent, oricãrei corabii sau vapor, dacã s-a dovedit ca armatorul sau defavorizeaza sistematic supusii acestui Stat sau societãţile controlate de zisii supuşi.
Afarã de un motiv excepţional justificând, pentru necesitaţi economice, o derogatiune, drepturile de vama nu vor putea fi superioare celor care sunt percepute la celelalte frontiere vamale ale Statului interesat asupra mãrfurilor de aceiaşi natura, de aceiaşi provenienta şi cu aceeiasi destinatiune. Toate înlesnirile care ar fi acordate, de Statele contractante, pe alte cai de uscat sau de apa, sau în alte porturi pentru importul sau exportul mãrfurilor, vor fi de asemenea acordate importului sau exportului efectuat în aceleaşi condiţiuni pe calea navigabila şi în porturile vizate mai sus.
10.1. Orice Stat riveran este ţinut, pe de o parte, de a se abţine de la toate mãsurile susceptibile de a aduce stirbiri navigabilitatii sau de a micşora înlesnirile navigatiunii şi, pe de alta parte, de a lua cel mai repede posibil toate dispoziţiunile folositoare pentru a îndepãrta toate obstacolele şi pericolele accidentale pentru navigaţiune.
2. Dacã aceasta navigaţiune cere o întreţinere regulatã, fiecare din Statele riverane, are în acest scop, obligaţiunea cãtre celelalte de a lua mãsurile şi de a executa lucrãrile necesare pe teritoriul sau cel mai repede posibil, ţinându-se socoteala, la orice epoca, de starea navigatiunii, precum şi de starea economicã a regiunilor deservite de calea navigabila.
Afarã de convenţiune contrarã, fiecare din Statele riverane va avea dreptul, invocand motive valabile, sa ceara de la ceilalţi riverani o participare echitabila la cheltuielile acestei intretineri.
3. Afarã de motiv legitim de opunere a unuia din Statele riverane, intelegandu-se şi Statul teritorialmente interesat, bazat fie pe însãşi condiţiunile navigabilitatii în teritoriul sau, fie pe alte interese ca de exemplu, între altele, menţinerea regimului normal al apelor, nevoile irigatiunii, utilizarea forţei hidraulice avantajoase, un Stat riveran, nu va putea sa refuze sa execute, la cererea unui alt Stat riveran, lucrãrile necesare de ameliorare a navigabilitatii, dacã acesta oferã sa plãteascã cheltuielile, precum şi o parte echitabila din excedentul cheltuielilor de întreţinere. Totuşi se înţelege ca aceste lucrãri nu vor putea fi întreţinute atât timp cat Statul pe teritoriul cãruia ele trebuie sa fie executate se opune invocand interese vitale.
4. Afarã de convenţiune contrarã, Statul ţinut sa execute lucrãrile de întreţinere va putea sa se elibereze de aceasta obligaţiune data, cu asentimentul celorlalte State coriverane, unul sau mai multe din ele primesc sa le execute în locul lui pentru lucrãrile de amelioratiune. Statul ţinut sa le execute va fi eliberat de acesta obligaţiune dacã autoriza Statul care sa le execute în locul sau; executarea lucrãrilor de cãtre State altele decât Statul teritorialmente interesat, sau participarea acestor State la cheltuielile acestor lucrãri, vor fi asigurate fãrã prejudiciu, pentru Statul teritorialmente interesat, a drepturilor sale de control şi de administraţiune asupra acestor lucrãri şi a prerogativelor suveranitãţii sau autoritãţii sale pe cale navigabila.
5. Pe cãile navigabile vizate la art. 2, dispoziţiunile prezentului articol sunt aplicabile sub rezerva stipulatiunilor tratatelor, conventiunilor sau a actelor de navigaţiune care determina puterile şi responsabilitatea Comisiunii internaţionale cu privire la lucrãri.
Sub rezerva dispoziţiunilor speciale a ziselor tratate, convenţiuni sau acte de navigaţiune, existente sau de încheiat:
a) deciziunile privitoare la lucrãri ce aparţin Comisiunii;
b) reglementul, în condiţiunile prevãzute la art. 22 de mai jos, a oricãrui diferend, ce s-ar naşte din cauza acestor deciziuni va putea, în toate cazurile, sa fie cerut pentru motiv de incompetenta sau de valoare a conventiunilor internaţionale asupra cãilor navigabile. Pentru oricare alt motiv, cererea în vederea unui reglement în zisele condiţiuni nu va putea fi formulatã decât de Statul teritorialmente interesat.
Deciziunile Comisiunii vor trebui sa fie conforme regulilor prezentului articol.
6. Cu toate dispoziţiunile primului paragraf a articolului de fata, un Stat riveran va putea, afarã de convenţiune contrarã, sa dezafecteze în total sau în parte o cale navigabila printr-un acord a tuturor Statelor reprezentante la Comisiunea internationala, în cazul cãilor navigabile vizate la art. 2.
În mod excepţional, o cale navigabila de interes internaţional nevizata la art. 2 va putea sa fie dezafectata de unul din Statele riverane, dacã navigatiunea este puţin dezvoltata pe dânsa şi dacã acest Stat justifica un interes economic evident superior celui al navigatiunii. În acest caz, dezafectarea nu va putea sa aibã loc decât la sfârşitul unui an dupã preaviz şi cu posibilitatea de recurs al unui alt Stat riveran în condiţiunile prevãzute la art. 22 Deciziunea va fixa, în acel caz, condiţiunile în care dezafectarea va putea fi facuta.
7. În cazurile când o cale navigabila de interes internaţional de acces la mare prin mai multe brate situate în interiorul unui acelaşi Stat, dispoziţiunile paragrafelor 1, 2 şi 3 a articolului de fata se aplica numai bratelor principale judecate necesare ca sa dea un plin acces la mare.
11. În cazul când unul sau mai multe State riverane a unei cai navigabile de interes internaţional nu sunt pãrţi în prezentul Statut, obligaţiunile financiare asumate de fiecare din Statele contractante în virtutea art. 10 nu pot sa intreaca obligaţiunile ce ele ar fi asumate în cazul când toate Statele riverane ar fi pãrţi în Statut.
12. Afarã de dispoziţiuni contrare a unui acord sau tratat particular, în deosebi a Conventiunilor existente relative la mãsurile vamale, la poliţie şi la precauţiunile sanitare, administraţiunea cãilor navigabile de interes internaţional este exercitatã de fiecare din Statele riverane sub suveranitatea sau autoritatea cãruia se gãseşte aceasta cale navigabila. Fiecare din zisele State riverane are în deosebi puterea şi este ţinut sa edicteze reglementarea vanigatiunii pe zisa cale şi sa vegheze la aplicaţiunea ei; aceasta reglementare va trebui sa fie stabilitã şi aplicatã în asa fel sa fi înlesnit liberul exerciţiu al navigatiunii în condiţiunile prevãzute de prezentul Statut.
Regulile de procedura referitoare în special la constatarea, la urmãrirea şi la represiunea delictelor de navigaţiune vor trebui sa tinda la solutiuni atât de expeditive pe cat posibil.
Totuşi Statele contractanate ca e mult de dorit ca Statele riverane sa se înţeleagã pentru ceea ce priveşte administraţiunea caii navigabile şi în particular pentru adoptarea unei reglementãri a navigatiunii care sa fie pe atât de uniforma pe tot parcursul acestei cai navigabile pe cat o permite diversitatea circumstanţelor locale.
Servicii publice monopolizate de remorcaj sau alte mijloace de tracţiune pot sa fie stabilite în vederea inlesnirii exerciţiului navigatiunii prin mijlocirea acordului unanim a Statelor riverane sau a Statelor reprezentante la Comisiunea Internationala în cazul cãilor navigabile vizate la art. 2.
13. Tratatele convenţiunile sau acordurile în vigoare încheiate de Statele contractante în materie de cai navigabile, înainte de data punerii în vigoare a prezentului Statut, nu sunt abrogate, în ceea ce priveşte Statele semnatare a ziselor tratate, convenţiuni sau acorduri în vigoare.
Totuşi Statele contractante se obliga a nu aplica între ele acele din dispoziţiunile ziselor tratate, convenţiuni sau acorduri care s-ar opune regulilor prezentului Statut.
14. În cazul când unul dintre acorduri sau tratate perticulare vizate la art. 12 ar fi încredinţat sau ar incredinta anumite funcţiuni unei Comisiuni internaţionale, cuprinzând reprezentanţii de State, altele decât Statele riverane, aceasta Comisiune ar trebui sa se inspire exclusiv, sub rezerva dispoziţiilor art. 10 din interesele navigatiunii şi ar fi consideratã ca unul din organismele prevãzute la art. 24 a Pactului Societãţii Naţiunilor; în consecinta, ele ar schimba direct cu organele Societãţii toate informaţiunile utile şi ar face sa parvina un raport anual Societãţii.
Atribuţiunile Comisiunilor prevãzute la alineatul precedent vor fi desemnate prin Actul de navigaţie a fiecãrei cai navigabile şi vor comporta cel puţin în atribuţiunile urmãtoare:
a) Comisiunea va avea calitatea sa elaboreze regulamentele de navigaţiune pe care ea le va judeca necesare sa le alaboreze ea însãşi şi va primi comunicatiune de toate celelalte regulamente de navigaţiune;
b) Ea va semnala Statelor riverane lucrãrile necesare pentru întreţinerea lucrãrilor şi menţinerea navigabilitatii;
c) Ea va primi de la fiecare din Statele riverane comunicare oficialã a tuturor proiectelor de ameliorare a caii navigabile;
d) Ea va avea calitate, în cazul când actul de navigaţiune nu ar cuprinde o reglementare cu privire la perceperea redevenţelor, pentru a aproba perceperea acestora, aplicând dispoziţiunilor art. 7 din prezentul Statut.
15. Prezentul Statut nu fixeazã drepturile şi îndatoririle beligerantilor şi neutrilor în timp de rãzboi, însã el va subzistã în timp de rãzboi, însã el va subzistã în timp de rãzboi în mãsura compatibilitatii cu acele drepturi şi îndatoriri.
16. Prezentul Statut nu impune nici unuia din Statele contractante o obligaţiune care ar merge în contra drepturilor şi datoriilor sale, întru atât ca Membru al Societãţii Naţiunilor.
17. Afarã de acorduri contrare la care Statul teritorialmente interesat este sau va fi parte, prezentul Statut nu se aplica navigatiunii corabiilor şi bastimentelor de rãzboi, de poliţie, de control, nici în general, tuturor bastimentelor exercitând, sub un titlu oarecare, puterea publica.
18. Fiecare din Statele contractante se angajeazã de a nu conceda, fie prin acord, fie în alt chip, unui alt Stat necontractant, un tratament, relativ la navigatiunea pe cale navigabila de interes internaţional, care, între Statele contractante, ar fi contrar dispoziţiunilor prezentului Statut.
19. Se va putea în mod excepţional şi pentru un termen pe atât de limitat pe cat posibil, sa se deroge la dispoziţiunile articolelor precedente prin mãsuri particulare sau generale ce fiecare din Statele contractante ar fi obligat sa le ia în caz de evenimente grave interesand siguranta Statului sau interesele vitale ale tarii, fiind înţeles ca principiul libertãţii navigatiunii şi în special comunicatiunea între ţãrile riverane şi mare trebuie sa fie menţinute în toatã mãsura posibila.
20. Prezentul Statut nu comporta întru nimic retragerea înlesnirilor mai mari în vigoare acordate pentru liberul exerciţiu al navigatiunii, pe o cale navigabila de interes internaţional oarecare, în condiţiuni compatibile cu principiul de egalitate de prezentul Statut, în ceea ce priveşte supusii, bunurile şi pavilioanele tuturor Statelor contractante. El nu comporta în plus interdictiunea de a acorda în viitor ceva asemãnãtor.
21. Conform art. 28 (e) a Pactului Societãţii Naţiunilor, orice Stat contractant care va putea sa invoce valabil contra aplicatiunii uneia oarecare din dispoziţiunile prezentului Statut, pe totalul sau o parte a teritoriului sau, o situaţiune economicã grava rezultând din devastarile comise pe solul sau în timpul rãzboiului din 1914-1918, va fi considerat ca scutit în mod temporar de obligaţiunile rezultând din aplicarea zisei dispoziţiuni, fiind înţeles ca principiul libertãţii navigatiunilor trebuie sa fie observat în toatã mãsura posibila.
22. Fãrã prejudiciu a dispoziţiunilor art. 10, paragraful 5, şi în lipsa de înţelegere directa între State, toate diferendele, care s-ar ivi între ele, relativ la interpretarea sau aplicarea prezentului Statut, vor fi aduse înaintea Curţii Permanente de Justiţie Internationala, afarã numai dacã, prin aplicarea unei Convenţiuni speciale sau a unei clauze generale de arbitraj, nu s-a procedat la un regulament a diferendului, fie prin arbitraj, fie într-altfel.
Recursul va fi format precum este prevãzut la art. 40 a Statutului Curţii Permanente de Justiţie Internationala.
Totuşi, pentru a reglementa pe cat posibil aceste diferende prin buna înţelegere, Statele contractante se obliga, mai înainte de orice instanta judiciarã, şi sub rezerva drepturilor şi atributiunilor consiliului şi a adunãrii, sa supunã aceste diferende pentru aviz consultativ organului care s-ar gãsi instituit de Societatea Naţiunilor ca organ consultativ şi tehnic a membrilor Societãţii, în ceea ce priveşte comunicaţiile şi tranzitul. În caz de urgenta, un aviz provizoriu va putea recomanda toate mãsurile prealabile destinate îndeosebi sa aducã liberei navigatiuni înlesnirile de care ea se bucura înainte de actul sau faptul care a dat loc diferendului.
23. O cale navigabila nu va fi consideratã ca fiind de interes internaţional prin singur faptul ca ea strabate sau delimiteaza zone sau enclove de o întindere şi de o populatiune foarte slabã în raport cu acea a teritoriilor strabatute şi care formeazã pãrţi detasate sau stabilimente aparţinând unui Stat altul decât acel cãrui aparţine zisa apa, cu aceasta exceptiune, în tot parcursul sau navigabil.
24. Prezentul Statut nu va fi aplicabil unei cai navigabile de interes internaţional având numai 2 riverani şi care depãşeşte pe o mare lungime un Stat contractant de un Stat necontractant al cãrui guvern nu este recunoscut de cel dintâi în momentul semnãrii prezentului Statut, atât timp cat un acord nu va fi încheiat între dânşii stabilind pentru calea de apa consideratã, un regim administrativ şi vamal care sa dea Statului contractant sigurante convenabile.
25. Se înţelege ca acest Statut nu trebuie sa fie interpretat ca reguland întru nimic drepturile şi obligaţiunile interese a teritoriilor, fãcând parte sau puse sub protectiunea unui aceluiaşi Stat suveran, fie ca aceste teritorii, luate în mod individual sunt sau nu Membru al Societãţii Naţiunilor.

PROTOCOL ADIŢIONAL
la convenţiunea asupra regimului cãilor navigabile de interes internaţional

1. Statele semnatare a Convenţiei asupra regimului cãilor navigabile de interes internaţional semnatã la Barcelona la 20 Aprilie 1921, a cãror reprezentanţi autorizaţi în regula au pus semnãturile lor pe prezentul Protocol, declara ca în plus de libertatea comunicatiunilor acordatã de ele, în virtutea Conventiunii, pe cãile navigabile considerate ca de interes internaţional, ele acorda, sub rezerva reciprocitãţii, fãrã prejudiciu a drepturilor lor de suveranitate şi în timp de pace, pe:
a) Toate cãile navigabile;
b) Toate cãile naturale navigabile, care puse sub suveranitatea sau autoritatea lor şi nefiind considerate ca de interes internaţional, sunt accesibile navigatiunii comerciale ordinare, cãtre şi de la mare, precum şi în porturile situate pe aceste cai de apa, o egalitate de tratament pentru pavilioanele oricãrui Stat semnatar al prezentului Protocol în ceea ce priveşte transporturile de importatiuni şi exportatiuni fãrã transbordare.
În momentul semnãrii, Statele semnatare trebuie sa notifice dacã primesc obligaţiunile în întinderea indicatã sub litera a) de mai sus sau numai în întinderea mai restrânsã definitiva sub litera b). Este înţeles ca Statele care au primit paragraful a) nu sunt legate cãtre cele care au primit paragraful b), decât în condiţiuni rezultând din aceasta din urma.
Este de asemenea înţeles ca Statele, a cãrui numãr considerabil de porturi situate pe cãile navigabile au rãmas închise pana în prezent comerţului internaţional, pot, în momentul semnãturii prezentului Protocol, sa excludã de la aplicarea lui una sau mai multe cai navigabile definite mai sus.
Statele semnatare vor fi libere sa declare ca acceptarea lor a prezentului Protocol nu se întinde la totalul sau la o parte a coloniilor, a posesiunilor de peste mare sau a protectoratelor ce se gãsesc sub autoritatea lor. Aceste State vor putea deci, în urma, sa adere la Protocol în mod separat, în numele unei colonii a unei posesiuni de peste mare sau a unui protectorat astfel exclus în declaraţiunea lor. Ele vor putea de asemenea sa denunţe Protocolul, conform cu dispoziţiunile sale, separat, în numele unei oarecare din colonii, posesiuni de peste mare sau protectorate gasindu-se sub suveranitatea sau autoritatea lor.
Prezentul protocol va fi ratificat. Fiecare Putere va adresa ratificarea sa secretarului general al Societãţii Naţiunilor, prin îngrijirea cãruia se va da aviz la toate celelalte Puteri semnatare. Ratificarile vor rãmâne depuse în arhivele secretariatului Societãţii Naţiunilor.
Prezentul Protocol va rãmâne deschis semnãturii sau aderãrii Statelor care au semnat Convenţiunea menţionatã mai sus care au aderat la dânsa.
El va intra în vigoare dupã primirea de cãtre secretarul general al Societãţii Naţiunilor a ratificãrii a doua State, cu conditiune ca la acea epoca zisa Convenţiune sa fi intrat în vigoare.
El poate fi denunţat la orice epoca dupã expirarea unei perioade de 2 ani socotitã de la data primirii de cãtre secretarul general al Societãţii Naţiunilor a ratificãrii Statului care denunta. Denunţarea nu va produce efect decât un an dupã primirea ei de cãtre secretarul general al Societãţii Naţiunilor. Denunţarea Conventiunii asupra regimului cãilor navigabile de interes internaţional va fi consideratã ca cuprizand denunţarea prezentului Protocol.
Fãcut la Barcelona, la 20 Aprilie 1821.


─────────────
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016