Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE Nr. 8 din 29 aprilie 1971 pentru organizarea, administrarea si folosirea pajistilor, loturilor zootehnice si semincere, precum si a statiunilor comunale de monta
Realizarea sarcinilor prevãzute în Programul naţional privind dezvoltarea zootehniei şi creşterea producţiei animaliere pe perioada 1971-1975 şi ridicarea economicitatii întregului patrimoniu funciar naţional sînt strins legate de valorificarea raţionalã a celor 4,4 milioane hectare pajişti naturale. Pajistile constituie principala sursa de producere a furajelor de volum - masa verde, fin şi siloz - cu valoare nutritiva ridicatã şi la un preţ de cost scãzut. Valorificarea superioarã a potenţialului de producţie a pajiştilor naturale necesita un cadru legislativ adecvat ale cãrui prevederi sa permitã adoptarea de mãsuri menite sa contribuie la îmbunãtãţirea şi exploatarea raţionalã a pasunilor şi finetelor naturale. Prevederile Decretului nr. 303 din 8 iulie 1955 privind organizarea, administrarea şi folosirea pasunilor, loturilor zootehnice şi staţiunilor de monta comunale nu corespund situaţiei nou create, ca forma de organizare, conceptie în aplicarea tehnologiilor moderne de imbunatatire a pajiştilor şi ca surse de obţinere a fondurilor care sa asigure realizarea lucrãrilor propuse. Pentru o mai buna reglementare a acestor probleme, s-a adoptat alãturatã lege, cu un conţinut mai larg în ce priveşte organizarea, administrarea şi folosirea pajiştilor, loturilor zootehnice şi semincere, precum şi a staţiunilor comunale de monta. Ca o reglementare noua, în lege sînt prevãzute mãsuri pentru valorificarea tuturor pajiştilor, indiferent cui aparţin, nu numai a pasunilor comunale, cum stabileşte Decretul nr. 303/1955 . Aplicarea tehnologiilor moderne de imbunatatire, pe mari masive de pajişti, se asigura de comitetele executive ale consiliilor populare comunale, de unitãţile agricole de stat, de cooperativele agricole de producţie şi de ceilalţi deţinãtori, din fondurile proprii. De asemenea, pentru lucrãrile în complex, comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orãşeneşti şi municipale pot beneficia de ajutorul statului în credite bugetare şi fonduri de investiţii centralizate, în seminţe şi asistenta tehnica la întocmirea proiectelor şi execuţia lucrãrilor, pe care le vor efectua organele agricole judeţene specializate. De asemenea, legea statorniceste dreptul crescatorilor de animale de a se constitui în asociaţii de pasunat, cãrora le revine sarcina de a se ocupa de îmbunãtãţirea, întreţinerea şi exploatarea raţionalã a pajiştilor naturale. Se înlocuieşte sistemul de stabilire a taxelor de pasunat de cãtre ministere şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, sistem lipsit de elasticitate şi care nu cointereseaza comitetele executive ale consiliilor populare comunale şi pe crescatori, în gospodãrirea raţionalã a pajiştilor. Astfel, prin legea alãturatã, se dispune ca taxele de pasunat sa fie stabilite, pe specii şi categorii de animale, de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare comunale, cu consultarea deputaţilor şi a crescatorilor de animale fruntasi, în limitele stabilite prin prezenta lege diferenţiat dupã calitatea şi producţia pajiştilor naturale. Sumele încasate din taxele de pasunat urmeazã sa fie fãcute venit la bugetele comunale şi cheltuite exclusiv pentru întreţinerea şi îmbunãtãţirea suprafeţelor de pasune comunalã, în conformitate cu programul tehnic şi în scopul sporirii producţiei. Crescatorii de animale au obligaţia de a presta un anumit numãr de zile la lucrãrile de imbunatatire a pajiştilor, diferenţiat dupã numãrul animalelor pe care le deţin. Se prevede, de asemenea, ca statul sa sprijine în continuare aceasta acţiune importanta cu îngrãşãminte, maşini, utilaje şi materiale, în limita sumelor prevãzute anual în bugetele locale şi din fondurile de investiţii centralizate, înscrise în planul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor.
Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.
CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Sînt considerate pajişti, în sensul legii de fata, terenurile agricole acoperite cu vegetaţie ierboasa naturala ori semanata, avînd destinaţia de pãşuni şi fîneţe. ART. 2 Sînt supuse regimului de organizare, administrare şi folosire, stabilit prin prezenta lege, urmãtoarele bunuri: a) pãşunile (izlazurile) comunale, proprietate de stat, aflate în administrarea directa a comunelor, oraşelor şi municipiilor sau în folosinta cooperativelor agricole de producţie; b) pãşunile rezerva de stat din zona montanã ce se repartizeazã pentru administrare comitetelor executive ale consiliilor populare comunale, orãşeneşti sau municipale; c) pajistile proprietate de stat aflate în administrarea directa a întreprinderilor agricole de stat sau a altor organizaţii economice de stat; d) pajistile proprietatea cooperativelor agricole de producţie, precum şi cele proprietatea altor organizaţii obşteşti; e) pajistile proprietatea persoanelor fizice; f) loturile semincere pentru producerea seminţelor necesare îmbunãtãţirii pajiştilor şi loturilor zootehnice comunale, destinate producerii de nutreturi necesare întreţinerii reproducatorilor din staţiunile de monta naturala.
CAP. 2 Administrarea pajiştilor, a loturilor zootehnice şi semincere ART. 3 Pajistile se folosesc exclusiv pentru pasunat, pentru fineata sau pentru cultivarea plantelor de nutret, cu respectarea stricta a prevederilor din planul de organizare şi imbunatatire care se elaboreazã pentru o perioada de cel puţin 3-5 ani, precum şi a celor din planurile anuale de exploatare a pasunii. ART. 4 Pãşunile comunale, pãşunile rezerva de stat atribuite comunelor şi loturilor zootehnice se administreazã de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orãşeneşti şi municipale. Gospodãrirea lor se face cu consultarea crescatorilor de animale. ART. 5 Crescatorii de animale, individuali şi membri cooperatori, dintr-o comuna sau din comune invecinate pot sa se constituie în asociaţii de pasunat care au ca obiectiv întreţinerea, îmbunãtãţirea şi exploatarea pasunilor, precum şi aplicarea pasunatului raţional pe pãşunile comunale repartizate asociaţiei. Comitetele executive ale consiliilor populare împreunã cu asociaţiile de pasunat rãspund de încasarea taxelor de pasunat şi de executarea lucrãrilor de imbunatatire şi exploatare raţionalã a pasunilor, prin folosirea veniturilor realizate din taxele de pasunat şi alte surse, precum şi prin contribuţia în munca a crescatorilor de animale. Crescatorii de animale, cu sprijinul cooperaţiei de consum sau al cooperativelor agricole de producţie, pot organiza stine cooperatiste, cãrora li se vor repartiza suprafeţele de pãşuni de care au nevoie, creîndu-se astfel condiţii pentru pasunatul raţional şi valorificarea superioarã a produselor animaliere obţinute. ART. 6 Pajistile proprietatea cooperativelor agricole de producţie şi cele proprietate de stat date în folosinta acestora fãrã termen se administreazã de consiliile de conducere ale cooperativelor respective, care rãspund de executarea tuturor lucrãrilor de întreţinere, imbunatatire şi folosire raţionalã, cu mijloace proprii. Comitetele executive ale consiliilor populare vor controla modul în care cooperativele agricole de producţie folosesc pajistile naturale şi aplica mãsurile stabilite în planurile de organizare, imbunatatire şi exploatare a acestora. ART. 7 Pajistile aflate în administrarea directa a întreprinderilor agricole de stat şi a altor unitãţi de stat se gospodãresc de cãtre consiliile de administraţie ale acestora. Comitetele executive ale consiliilor populare vor controla modul în care întreprinderile agricole de stat şi celelalte organizaţii economice de stat folosesc pajistile aflate în administrarea lor şi aplica mãsurile de imbunatatire a acestora.
CAP. 3 Folosirea, îngrijirea şi îmbunãtãţirea pasunilor, a loturilor zootehnice şi semincere ART. 8 Pa pãşunile comunale şi pe cele rezerva de stat administrate de comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orãşeneşti şi municipale sînt îndreptãţite a aduce animale la pasunat: cooperativele agricole de producţie, membrii cooperatori, stinele cooperatiste şi locuitorii din comuna, care nu-şi pot asigura pasunatul animalelor pe pãşuni proprii. ART. 9 Pe pãşunile cooperativelor agricole de producţie pasuneaza animalele proprietate obsteasca şi cele ale membrilor cooperatori, precum şi animalele celorlalte categorii de gospodãrii ale populaţiei din comuna cu acordul consiliului de conducere al cooperativelor agricole de producţie. ART. 10 Excedentul de pãşuni aflate în administrarea comunelor, oraşelor şi municipiilor se repartizeazã pentru pasunat, de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, unitãţilor agricole deţinãtoare de efective importante de animale şi crescatorilor din alte comune, care au suprafeţe insuficiente de pãşuni. Excedentul de pãşuni de la cooperativele agricole de producţie stabilit de consiliul de conducere al cooperativei se comunica consiliului intercooperatist pentru a fi folosit de alte cooperative agricole de producţie deficitare în pãşuni din cadrul aceleaşi organizaţii intercooperatiste. Excedentul de pãşuni la nivelul consiliilor intercooperatiste se repartizeazã de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene. ART. 11 Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene din zonele de şes şi deal vor asigura condiţii de transhumanta pentru turmele de ovine provenite din zonele de munte cu efective mari, potrivit programului anual stabilit de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, împreunã cu comitetele executive ale consiliilor populare ale judeţelor respective. ART. 12 Repartizarea pasunilor pe beneficiari se face pe un numãr mai mare de ani. Pãşunile din zona alpina vor fi repartizate unitãţilor agricole de stat, ţinînd seama de efectivele de animale cu care acestea vor pasuna în zonele respective şi de incarcatura normalã la pasunat în fiecare an, cooperativelor agricole de producţie şi celorlalţi crescatori de animale. Comitetele executive ale consiliilor populare împreunã cu asociaţiile pentru pasunat şi unitãţile socialiste cãrora li s-au repartizat pãşuni vor lua mãsuri de imbunatatire a pajiştilor din zona alpina şi de organizare a pasunatului raţional, spre a satisface nevoile de masa verde ale animalelor deţinute de toţi crescatorii. ART. 13 Pãşunile destelenite se vor cultiva în primii ani numai cu plante anuale de nutret, dupã care se vor reinsaminta cu ierburi perene, înscriindu-se ca pajişti semanate în toate lucrãrile de evidenta funciarã. ART. 14 Sînt obligatorii pentru toţi posesorii de pajişti urmãtoarele mãsuri tehnice: - curãţirea şi nivelarea terenului; - defrişarea maracinilor şi lastarisurilor dãunãtoare; - fertilizarea cu îngrãşãminte chimice şi naturale; - executarea de lucrãri antierozionale, de desecare şi de irigare; - aplicarea pasunatului raţional pe grupe de animale şi tarlale şi introducerea animalelor la pasunat numai la datele şi în condiţiile stabilite de organele de specialitate; - amenajarea şi întreţinerea adapatorilor, adaposturilor de pe pãşuni, a gardurilor de tarlalizare şi a drumurilor de acces. ART. 15 Planurile anuale de întreţinere, imbunatatire şi folosire raţionalã a pasunilor comunale şi proiectele pentru executarea lucrãrilor agro-fito-ameliorative pe pajişti se întocmesc de cãtre organele agricole de specialitate şi se adopta de consiliile populare comunale, orãşeneşti şi municipale; pentru pajistile cooperativelor agricole de producţie, planurile anuale de întreţinere, imbunatatire şi folosire se întocmesc cu sprijinul organelor de specialitate şi se aproba de consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de producţie. Toţi deţinãtorii de pajişti sînt obligaţi sa execute întocmai lucrãrile prevãzute în aceste planuri.
CAP. 4 Venituri şi cheltuieli ART. 16 Veniturile pentru pãşunile administrate de comitetele executive ale consiliilor populare se realizeazã din: - taxele de pasunat care se suporta de toţi beneficiarii, în condiţiile prevãzute de lege; - taxele din valorificarea producţiei de pe suprafeţele de pajişti semanate şi a celor cultivate cu plante de nutret; - sumele provenite din valorificarea materialului lemnos rezultat din exploatarea sau curãţirea arboretelor de pe pajişti; - alte surse de venituri intimplatoare. Cheltuielile pentru pãşunile administrate de consiliile populare se vor putea face la nivelul veniturilor încasate. În mod excepţional, de la caz la caz, la comunele care deţin suprafeţe mari de pãşuni de fertilitate redusã şi pe care se executa lucrãri ameliorative în complex, cheltuielile vor putea fi mai mari decît volumul încasãrilor din taxe, valorificarea materialului lemnos şi alte venituri de pe pãşuni, acoperindu-se de la buget, în limita prevederilor ce se vor stabili anual prin bugetul de stat. Pentru efectuarea unui volum cît mai mare de lucrãri pentru îmbunãtãţirea şi întreţinerea pajiştilor, fiecare crescator de animale este obligat sa execute contribuţia în munca în numãrul de zile stabilit de comitetele executive ale consiliilor populare, orãşeneşti şi municipale, în raport cu numãrul animalelor învoit la pasunat. Crescatorii de animale care din motive justificate nu pot executa volumul de lucrãri ce li s-a stabilit pot plati contravaloarea acestora în bani, potrivit tarifelor stabilite de comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orãşeneşti şi ale municipiilor. ART. 17 Taxele de pasunat pentru pãşunile comunale vor fi stabilite de comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orãşeneşti şi municipale care administreazã pajistile naturale sau cultivate, cu consultarea deputaţilor, a asociaţiilor de pasunat şi a crescatorilor de animale, diferenţiat în funcţie de calitatea şi fertilitatea pasunii, între urmãtoarele limite valabile pentru întregul sezon de pasunat: - lei pe cap de animal - minim maxim - bovine şi cabaline adulte 40 60 - tineret bovin şi cabalin 1-2 ani 20 30 - tineret bovin şi cabalin sub 1 an 10 20 - ovine şi caprine peste 1 an 10 20 - porcine peste 6 luni 20 25 - tineret ovin şi caprin sub 1 an 5 7 - tineret porcin sub 6 luni 5 7
Crescatorii de animale sînt scutiţi de taxele de pasunat pentru tineretul taurin şi ovin, contractat şi livrat pentru export. Pe pajistile semanate (artificiale) taxele de pasunat vor fi majorate cu 25-35 la suta fata de taxele stabilite de comitetele executive ale consiliilor populare pentru pajistile naturale. ART. 18 Terenurile din fondul forestier, pe care, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, este permis pasunatul, se stabilesc de inspectoratele silvice şi se repartizeazã pentru pasunat de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare judeţene. Pentru pasunatul în pãduri, crescatorii de animale vor plati urmãtoarele taxe de pasunat, pe intreaga perioada prevãzutã pentru pasunatul în pãduri: - lei pe cap de animal - - bovine adulte peste 2 ani 20 - tineret bovin sub 2 ani 10 - ovine 5 ART. 19 Crescatorii de animale care recolteaza pentru nevoile gospodariilor lor plantele de nutret de pe fîneţele naturale, de pe pãşuni şi de pe suprafeţele arabile destelenite din pãşuni, aflate în administrarea comitetelor executive ale consiliilor populare, vor plati urmãtoarele taxe: - lei pe hectar - - fîneţe naturale 300-600 - pãşuni naturale 100-300 - lucerna şi trifoi în primul an de producţie - cu plante protectoare 375 - fãrã plante protectoare 150 - lucerna şi trifoi vechi - coasa I 450 - coasa a II-a şi a III-a 375 - culturi anuale 525 Pentru terenurile arabile destelenite din pãşuni date crescatorilor de animale pentru a fi cultivate de cãtre aceştia cu plante furajere - masa verde şi fin - se stabileşte o taxa de folosinta anuala de 300 lei pe hectar. ART. 20 Fondurile necesare îmbunãtãţirii, întreţinerii şi folosirii rationale a pajiştilor cooperativelor agricole de producţie şi întreprinderilor agricole de stat se asigura astfel: a) la cooperativele agricole de producţie, din fondurile de producţie şi investiţii, din taxele de pasunat încasate de la membri şi alţi crescatori pentru animalele invoite la pasunat, din alte venituri ce se realizeazã de pe pãşuni (valorificari de material lemnos, seminţe furajere etc.) şi din credite pe termen lung acordate de stat; b) la unitãţile agricole de stat, din fondurile de producţie şi de investiţii ale unitãţilor. Sumele alocate de unitãţile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie pentru îmbunãtãţirea, întreţinerea şi exploatarea pajiştilor vor fi cel puţin la nivelul taxelor de pasunat cuvenite pentru animalele ce folosesc pãşunile respective. ART. 21 Fondurile de producţie şi de investiţii, inclusiv cele împrumutate, destinate pentru finanţarea acţiunilor de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor, vor fi evidentiate şi gestionate separat de cãtre unitãţile care au în administrare directa pajişti, precum şi de unitãţile bancare. ART. 22 Statul sprijinã acţiunea de imbunatatire a pasunilor, prin repartizarea de îngrãşãminte chimice, de seminţe pentru insamintarea şi suprainsamintarea pasunilor, de material sãditor pentru înfiinţarea zonelor de protecţie şi prin asigurarea asistenţei tehnice de calitate. Pentru asigurarea seminţelor, comitetele executive ale consiliilor populare, prin unitãţile lor de specialitate, vor organiza loturi semincere precum şi pãşuni model pe care se vor aplica toate mãsurile necesare obţinerii unor producţii mari. ART. 23 Lucrãrile de interes general de combatere a eroziunii solului, desecarile şi amenajãrile pentru irigaţii de pe pajişti inclusiv lucrãrile agro-ameliorative executate în complex pe pajistile din administrarea unitãţilor de stat se executa din fondurile de investiţii centralizate aprobate Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor. De asemenea, se finanţeazã din fondurile de investiţii centralizate aprobate Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor procurarea statiilor de deshidratare şi granulare a furajelor verzi, a maşinilor şi utilajelor, construcţiile pastorale şi alte lucrãri de îmbunãtãţirea pajiştilor de natura investiţiilor centralizate, ce se efectueazã pe pajistile administrate de consiliile populare.
CAP. 5 Dispoziţii speciale ART. 24 Crescatorii de animale vor putea folosi pãşunile numai pe baza încheierii de contract şi dupã plata taxei de pasunat prevãzutã în acesta. Crescatorii de animale care nu şi-au respectat în anii precedenti obligaţiile decurgind din învoirea animalelor la pasunat vor fi excluşi de la folosinta pasunilor pînã la îndeplinirea obligaţiilor respective. ART. 25 Paza pajiştilor şi a bunurilor de pe ele se asigura de organizaţiile care le au în administrare directa, în folosinta sau în proprietate. Proprietarii animalelor gãsite pe pãşuni şi fîneţe, pe loturile semincere sau pe pajistile cultivate, în cazul în care nu s-au încheiat contracte de pasunat, vor fi obligaţi sa plãteascã daunele provocate şi taxele de gloaba ce se stabilesc de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orãşeneşti şi municipale. ART. 26 Suprafeţele de teren cu vegetaţie forestierã, dar care, potrivit legii, au destinaţie de pãşuni şi fîneţe naturale, vor fi transformate în pajişti, în baza unui studiu de transformare întocmit de organele silvice şi a planului de imbunatatire şi exploatare a pajistei, întocmit de organele agricole. Materialul lemnos provenit de pe aceste terenuri este supus regimului silvic de exploatare, iar veniturile realizate se folosesc pentru lucrãri de imbunatatire a pasunilor şi finetelor naturale. ART. 27 Trupurile de pãşuni acoperite cu vegetaţie forestierã de productivitate ridicatã, neajunsã la virsta normalã de tãiere, sau acelea care nu pot fi utilizate pentru pasunat din cauza condiţiilor de sol şi panta, pot face obiectul schimbului, în condiţiile prevãzute de lege, cu suprafeţe echivalente de terenuri pasunabile din fondul forestier. Suprafeţele de pajişti incluse în mod nejustificat în amenajamente silvice dar care, pe baza de acte ori de folosinta, se dovedesc ca au aparţinut unitãţilor agricole de stat, cooperativelor agricole de producţie sau comunelor, oraşelor sau municipiilor, se pot scoate din amenajamentele silvice prin ordinul ministrului agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene, predindu-se celor cãrora le-au aparţinut, spre a fi imbunatatite şi exploatate ca pajişti. Scoaterea din fondul forestier a terenurilor prevãzute la alineatul precedent se face pe baza de documentaţii întocmite de comisii alcãtuite din reprezentanţi ai comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi ai Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor. Scoaterea din fondul forestier a terenurilor ocupate cu vegetaţie forestierã de mare valoare economicã este interzisã. Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor împreunã cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene vor încheia lucrãrile de inventariere a pajiştilor naturale şi delimitarea acestora de fondul forestier, în termen de cel mult 2 ani de la data prezentei legi. ART. 28 Schimbarea destinaţiei pajiştilor în alta categorie de folosinta se poate face, numai în cazuri bine justificate, cu aprobarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi numai prin compensare cu terenuri din alte categorii de folosinta, în asa fel ca suprafata totalã a pajiştilor naturale sa nu se micşoreze. ART. 29 Deţinãtorii de pajişti care nu executa lucrãrile prevãzute la art. 14 vor fi sancţionaţi potrivit art. 25 din Legea nr. 4/1970 cu privire la organizarea producţiei şi a muncii în agricultura, publicatã în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 79 din 10 iulie 1970. ART. 30 În cazul neaplicarii mãsurilor de imbunatatire şi exploatare a pasunilor sau la cererea adunãrilor generale ale cooperativelor agricole de producţie, pãşunile date în folosinta acestora pot fi reluate în administrarea comitetelor executive ale consiliilor populare. ART. 31 În zonele necuprinse în acţiunea de insamintari artificiale, comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orãşeneşti şi municipale organizeazã staţiuni de monta naturala, în scopul asigurãrii cu reproducatori de rasa necesari pentru toate speciile de animale, deţinute de gospodãriile individuale şi ceilalţi crescatori de animale. Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor va sprijini comitetele executive ale consiliilor populare în asigurarea staţiunilor de monta cu reproducatori de rasa şi, prin organele sale de specialitate, va acorda asistenta tehnica la întreţinerea şi exploatarea lor. Taxele de monta se stabilesc de comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orãşeneşti şi municipale. ART. 32 Bugetele consiliilor populare comunale, orãşeneşti şi municipale pe anul 1971 se modifica în mod corespunzãtor cu influentele ce decurg din aplicarea prezentei legi, în cadrul prevederilor bugetare stabilite pentru acest an. ART. 33 Pe data publicãrii prezentei legi se abroga Decretul nr. 303/1955 privitor la organizarea, administrarea şi folosirea pasunilor, loturilor zootehnice şi staţiunilor comunale de monta, prevederea referitoare la scutirea de taxe de pasunat cuprinsã în <>art. 7 alineatul 3 din Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 922/1963 , precum şi orice alte dispoziţii contrare.
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
