Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 8 din 1 iulie 1977 privind asigurarea durabilitatii, sigurantei in exploatare, functionalitatii si calitatii constructiilor
Dezvoltarea economico-socialã a tarii în conformitate cu obiectivele stabilite prin Programul Partidului Comunist Roman de faurire a societãţii socialiste multilateral dezvoltate şi inaintare a României spre comunism impune înfãptuirea unor ample programe de investiţii. Realizarea acestor programe face necesarã dezvoltarea în ritm susţinut a construcţiilor industriale, de locuinţe şi clãdiri social-culturale, construcţii hidrotehnice, agrozootehnice şi altele care sa asigure crearea unor condiţii mai bune de munca şi viata tuturor cetãţenilor, folosirea cu maxima eficienta a capacitãţilor de producţie şi a celorlalte fonduri fixe şi creşterea productivitatii muncii. În condiţiile revoluţiei ştiinţifice şi tehnice contemporane este necesar ca, odatã cu înfãptuirea amplului program de investiţii, sa se asigure realizarea de construcţii durabile, cu o inalta siguranta în exploatare şi o buna funcţionalitate, precum şi îmbunãtãţirea permanenta a calitãţii construcţiilor, în stricta concordanta cu nevoile generale ale dezvoltãrii societãţii noastre socialiste. Pentru stabilirea obligaţiilor şi raspunderilor ce revin în acest domeniu ministerelor, celorlalte organe centrale şi comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, centralelor industriale, întreprinderilor şi celorlalte unitãţi economice, precum şi personalului care activeazã în domeniul construcţiilor, Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege. CAP. 1 Principii şi norme de baza ART. 1 În Republica Socialistã România îmbunãtãţirea continua a conceptiei de proiectare, a tehnologiilor de execuţie, a calitãţii materialelor, introducerea de noi tehnici şi soluţii constructive, precum şi respectarea riguroasã a normelor de exploatare a construcţiilor, constituie o obligaţie de baza pentru ministere, celelalte organe centrale şi locale, pentru colectivele de oameni ai muncii din unitãţile de proiectare, cercetare, execuţie şi producãtoare de materiale, precum şi pentru toţi beneficiarii de construcţii. Statul asigura, prin planul naţional unic, condiţiile şi resursele necesare pentru realizarea construcţiilor în concordanta cu cele mai noi cuceriri ale revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane, cu cerinţele dezvoltãrii economice şi sociale a tarii. ART. 2 Proiectarea şi executarea construcţiilor de toate categoriile se realizeazã în conformitate cu schiţele şi detaliile de sistematizare, cu respectarea stricta a prescripţiilor tehnice, care sa le asigure rezistenta, stabilitate durabilitate şi siguranta în exploatare, o buna funcţionalitate, aspect arhitectural corespunzãtor, un înalt grad de utilitate economicã şi socialã. Construcţiile trebuie sa creeze condiţii normale de munca şi de viata pentru cei care le folosesc, sa rãspundã pe deplin scopului pentru care au fost realizate. Totodatã, construcţiile trebuie astfel proiectate şi executate încît sa se evite supradimensionarile, sa se reducã la strictul necesar suprafeţele şi volumele construite, sa se asigure utilizarea eficienta a resurselor materiale şi de forta de munca în execuţie. ART. 3 Caracteristicile tehnice de baza şi nivelul calitativ al construcţiilor se stabilesc în mod unitar prin standarde, norme tehnice, caiete de sarcini, care se aproba de organele prevãzute de lege şi sînt obligatorii pentru toate unitãţile care participa la proiectarea, executarea şi exploatarea construcţiilor. Prin standarde, norme tehnice şi caiete de sarcini trebuie sa se asigure soluţii şi metode constructive noi, tehnici de execuţie de inalta productivitate, utilizarea de materiale şi elemente de construcţii rezistente şi uşoare, care sa confere construcţiilor o buna comportare în timp, precum şi o eficienta economicã superioarã. ART. 4 Pentru protecţia impotriva cutremurelor şi siguranta în exploatare, toate proiectele de execuţie vor fi întocmite cu asigurarea construcţiilor la gradul de seismicitate stabilit potrivit zonarii prevãzute de lege. De asemenea la proiectarea şi execuţia construcţiilor se vor respecta normele de prevenire a incendiilor. Unitãţile de proiectare şi execuţie sînt obligate sa menţioneze în proiectul de execuţie şi în cartea tehnica a construcţiei gradul de seismicitate şi gradul de rezistenta la foc pentru care construcţia a fost proiectata şi executatã. ART. 5 Pentru toate categoriile de clãdiri se vor prevedea, prin norme tehnice, proiectarea şi realizarea de soluţii constructive care sa evite folosirea elementelor grele pentru acoperisuri şi planşee. Se interzice, la proiectare şi execuţie, inglobarea instalaţiilor de orice fel în stilpi, în grinzi şi în imbinarile dintre elementele prefabricate ale clãdirilor. Prin norme tehnice se va prevedea ca depozitele, arhivele, instalaţiile şi obiectele grele sa fie amplasate numai la subsolul şi parterul clãdirilor. În cazul construcţiilor care urmeazã sa îndeplineascã funcţiuni specifice, normele tehnice vor prevedea mãsuri speciale ce trebuie avute în vedere la proiectare pentru amplasarea acestora la etajele clãdirilor. De asemenea, prin norme tehnice se vor stabili condiţiile în care pot fi amplasate la etajele clãdirilor industriale maşinile, utilajele şi instalaţiile tehnologice. ART. 6 Pentru toate construcţiile, indiferent de natura lor, unitãţile beneficiare sînt obligate sa întocmeascã, împreunã cu unitãţile de proiectare şi de execuţie, cartea tehnica a construcţiei, care trebuie sa cuprindã în mod obligatoriu proiectul de execuţie, orice completãri ulterioare ale acestuia, aprobate potrivit legii, precum şi normele tehnice de exploatare şi întreţinere. Dupã recepţia definitiva, cartea tehnica a construcţiei se pãstreazã la comitetul sau biroul executiv al consiliului popular comunal, orasenesc sau municipal al localitãţii unde este amplasata construcţia şi la unitatea beneficiara. ART. 7 Controlul calitãţii construcţiilor se efectueazã pe faze, în cursul proiectãrii şi execuţiei, şi prin verificãri periodice ale elementelor prevãzute în cartea tehnica, în cursul exploatãrii construcţiilor. Proiectantul şi constructorul sînt obligaţi sa verifice exigent prin autocontrol toate operaţiile pe care le executa şi rãspund de respectarea riguroasã a normelor tehnice în realizarea fiecãrei lucrãri. Organele care exercita controlul tehnic al calitãţii şi unitãţile beneficiare rãspund de verificarea soluţiilor constructive, a calitãţii execuţiei, materialelor utilizate, a modului în care se exploateazã construcţia. Este obligatorie efectuarea distinctã a controlului şi recepţiei cu privire la calitatea fundaţiei şi a structurii de rezistenta şi verificarea prin laboratoare şi staţii mobile, a calitãţii betonului şi a celorlalte materiale componente. Organele de control sînt obligate sa opreascã executarea şi sa dispunã refacerea tuturor lucrãrilor care nu respecta prescripţiile tehnice, luind mãsuri de recuperare a pagubelor şi de tragere la rãspundere a persoanelor vinovate. ART. 8 Proiectele pentru construcţiile unicate cu tehnicitate ridicatã şi de importanta deosebita, toate proiectele tip şi cele pentru construcţiile la care se aplica metode noi de proiectare şi calcul se analizeazã şi se expertizeaza în mod obligatoriu sau, dupã caz, se incearca pe model de cãtre Institutul central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii. Institutul central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii este obligat ca, împreunã cu organele de proiectare, execuţie şi control, sa verifice execuţia lucrãrilor la aceste construcţii, pînã la recepţia finala. În cazul construcţiilor unicate de importanta deosebita şi al celor la care s-au aplicat metode noi de calcul şi proiectare, institutul central este obligat sa ateste în cartea tehnica a construcţiei ca acestea îndeplinesc condiţiile de rezistenta, stabilitate şi funcţionalitate prevãzute de lege. ART. 9 În vederea exercitãrii controlului statului în domeniul calitãţii construcţiilor se instituie un sistem unitar al inspecţiei de stat în construcţii. Inspecţia de stat în construcţii se organizeazã în cadrul Inspectoratului General de Stat pentru Investiţii-Construcţii. Inspecţia de stat în construcţii este subordonata şi Consiliului de Control Muncitoresc al Activitãţii Economice şi Sociale. În fiecare judeţ se organizeazã inspecţii de specialitate pentru construcţii care funcţioneazã în cadrul consiliilor judeţene de control muncitoresc al activitãţii economice şi sociale. Organizarea, atribuţiile şi rãspunderile inspecţiei de stat în construcţii se stabilesc prin lege. ART. 10 Construcţiile de orice fel vor fi folosite numai în scopul pentru care au fost proiectate, cu respectarea stricta a condiţiilor de exploatare prevãzute în proiecte şi în caietele de sarcini. Schimbarea destinaţiei, supraetajarea sau executarea oricãror modificãri care ar putea afecta rezistenta construcţiilor sînt interzise şi se sancţioneazã potrivit legii. Se interzice amplasarea la etajele superioare ale clãdirilor a depozitelor de orice fel, a bibliotecilor, a arhivelor, caselor de fier, a dulapurilor metalice grele, a instalaţiilor centrelor de calcul şi a altor obiecte grele cu excepţia cazurilor în care clãdirile îndeplinesc functionalitati specifice şi au fost proiectate special pentru acest scop. ART. 11 Orice lucrare de întreţinere şi reparatie a construcţiilor trebuie realizatã în asa fel încît sa se menţinã rezistenta şi stabilitatea proiectata, precum şi ceilalţi parametri tehnico-funcţionali. Se interzice proiectarea sau executarea oricãrei modificãri care slabeste rezistenta construcţiei. Modificãrile care nu diminueazã rezistenta construcţiei se pot face numai pe baza unui proiect special, aprobat în condiţiile prezentei legi. ART. 12 Ministerele, celelalte organe centrale şi locale, unitãţile de cercetare şi proiectare, centralele şi întreprinderile constructoare sau producãtoare de materiale de construcţii, unitãţile beneficiare rãspund, corespunzãtor atribuţiilor ce le revin, de asigurarea calitãţii construcţiilor şi de menţinerea acestora în buna stare în tot cursul exploatãrii. Organele şi organizaţiile prevãzute la alineatul precedent sînt obligate sa întocmeascã anual programe pentru îmbunãtãţirea calitãţii construcţiilor, sa asigure introducerea de noi soluţii constructive, sa generalizeze procedeele tehnologice moderne în execuţie, sa diversifice şi sa dezvolte producţia de materiale şi elemente de construcţii, sa stabileascã mãsuri pentru reducerea continua a consumurilor de materiale. ART. 13 Consiliile tehnico-economice din întreprinderi, centrale, institute de proiectare, ministere, celelalte organe centrale şi din cadrul comitetelor executive ale consiliilor populare au obligaţia sa analizeze conceptia de ansamblu şi soluţiile constructive din documentaţiile tehnico-economice, sa propunã mãsuri care sa conducã la asigurarea rezistentei şi bunei functionalitati a construcţiei, dimensionarii judicioase a elementelor sale componente, utilizãrii unor materiale uşoare, eficiente, obţinute cu precãdere din surse locale, ocupãrii unor suprafeţe minime de teren, precum şi a menţinerii în timp a caracteristicilor tehnice ale construcţiilor cu cheltuieli minime de exploatare. ART. 14 Muncitorii, maistrii, tehnicienii şi inginerii din unitãţile de proiectare şi execuţie rãspund de respectarea stricta a prescripţiilor tehnice de proiectare şi execuţie şi sînt obligaţi sa efectueze un control riguros al lucrãrilor pe care le executa şi sa înlãture orice deficienta produsã. ART. 15 Construcţiile de orice fel pot fi date în exploatare numai dupã receptionarea lor, potrivit legii. Comisiile de recepţie şi fiecare membru al acestora sînt obligate sa verifice în mod riguros îndeplinirea condiţiilor de calitate, prevãzute în prescripţiile tehnice, în notele de comanda şi în proiectele de execuţie şi rãspund, corespunzãtor atribuţiilor ce le revin, de calitatea construcţiilor recepţionate. ART. 16 Personalul unitãţilor de proiectare, de construcţii-montaj, producãtoare de materiale, elemente de construcţii şi instalaţii, al unitãţilor beneficiare, precum şi membrii comisiilor de recepţie şi ai organelor de control, rãspund potrivit legii, material, civil, disciplinar, contraventional ori penal, pentru orice defectiune de calitate produsã din culpa lor, în perioada de garanţie şi durata de serviciu normata. În scopul asigurãrii unei discipline stricte în intreaga activitate de construcţii, prin lege se va aproba statutul disciplinar al personalului din construcţii. ART. 17 Organizaţiile sindicale, celelalte organizaţii de masa şi obşteşti, consiliile oamenilor muncii şi comisiile de control al calitãţii din întreprinderi şi unitãţi economice au datoria sa acţioneze permanent în vederea mobilizãrii muncitorilor, maiştrilor, tehnicienilor, inginerilor, a întregului personal din unitãţile de proiectare şi construcţii-montaj, din întreprinderile producãtoare de materiale şi elemente de construcţii şi instalaţii, pentru respectarea riguroasã a prescripţiilor tehnice, verificarea exigenta a fiecãrei lucrãri şi ridicarea continua a nivelului calitativ al construcţiilor. Totodatã, vor stabili mãsuri care sa conducã la crearea în rindurile personalului din organizaţiile de construcţii-montaj şi de proiectare a unei largi opinii de masa pentru practicarea autocontrolului exigent al lucrãrilor proprii. CAP. 2 Condiţii de baza ale calitãţii construcţiilor ART. 18 Construcţiile de orice fel trebuie proiectate şi executate ţinînd seama în mod obligatoriu de urmãtoarele condiţii de baza: a) încadrarea organicã şi armonioasã a ansamblului sau a obiectivului proiectat în schita şi detaliile de sistematizare aprobate; b) asigurarea unei depline stabilitati şi rezistente, a durabilitatii şi siguranţei în exploatare a întregii construcţii şi a pãrţilor ei componente, la toate solicitarile stabilite, potrivit normelor; c) satisfacerea cerinţelor tehnologice ale producţiei, asigurarea condiţiilor de viata, producţie şi securitate a muncii pentru cei care folosesc construcţia; d) adoptarea de soluţii tehnice eficiente care sa ducã la volume şi suprafeţe construite minime, la consumuri reduse de metal, ciment şi alte materiale şi la aplicarea în execuţie a metodelor de inalta productivitate; e) obţinerea unei eficiente economice sporite în exploatarea construcţiilor, prin reducerea volumului de cheltuieli şi a perioadelor de timp necesare lucrãrilor de întreţinere şi reparaţii; f) organizarea raţionalã a terenurilor ocupate, cu evitarea scoaterii din circuit a suprafeţelor agricole; g) dezvoltarea tehnico-edilitara a localitãţilor urbane şi rurale,în strinsa corelare cu mãsurile de protecţie a mediului înconjurãtor. ART. 19 La proiectarea şi realizarea construcţiilor se va tine seama şi de condiţiile de calitate specifice diferitelor categorii de construcţii, potrivit prevederilor stabilite în prezenta lege. A. Construcţiile industriale ART. 20 Construcţiile industriale vor fi proiectate şi realizate în condiţii de calitate care sa asigure în mod obligatoriu: a) integrarea în cadrul platformei industriale, în condiţii care sa asigure cooperarea larga cu celelalte obiective industriale şi cu zonele de locuit invecinate şi sa permitã realizarea şi exploatarea în comun a surselor şi reţelelor energetice, de alimentare cu apa şi canalizare, a statiilor şi liniilor de transport, precum şi a unor dotãri social-culturale; b) comasarea secţiilor de producţie, a halelor şi clãdirilor cu funcţiuni similare, în vederea utilizãrii intensive a terenului, gruparea reţelelor de instalaţii tehnologice şi de utilitãţi şi executarea lor pe cele mai scurte trasee; c) organizarea fluxurilor tehnologice, de materii prime şi produse finite, astfel încît sa se realizeze funcţionarea eficienta a întregului obiectiv industrial; d) desfãşurarea în bune condiţii a proceselor de producţie şi a activitãţii umane; e) dimensionarea suprafeţei şi inaltimii halelor, a celorlalte construcţii, în stricta concordanta cu cerinţele fluxului tehnologic, cu gabaritul utilajelor şi natura produselor, evitindu-se deschiderile foarte mari ale elementelor structurii acoperişului şi sarcinile importante pe planşee; f) amplasarea unui volum cît mai mare de utilaje şi instalaţii industriale în aer liber, adãpostirea acestora în clãdiri numai în cazurile cînd o astfel de mãsura este impusa de cerinţele procesului tehnologic sau de natura utilajelor; g) adoptarea, pentru acoperirea şi închiderea laterala a halelor, a unor soluţii constructive din elemente uşoare, realizate cu consumuri reduse de metal şi ciment; h) adoptarea de soluţii constructive care sa asigure în exploatare un consum minim de energie şi combustibil; i) folosirea elementelor de construcţii şi instalaţii şi a materialelor de construcţii pentru structuri şi finisaje care sa asigure rezistenta la efectul agenţilor corosivi specifici proceselor de producţie şi mediului înconjurãtor, condiţiile sanitare şi de igiena specifice, la nivelul stabilit de norme; j) iluminarea naturala a spaţiilor de producţie, cu excepţia cazurilor în care procesul tehnologic impune alte soluţii; k) realizarea ventilatiilor de regula în sistem natural, iar a instalaţiilor de climatizare, numai în incinte delimitate şi numai pentru aparatura şi liniile tehnologice a cãror funcţionare impune condiţii speciale de temperatura, umiditate şi presiune a aerului; l) amplasarea conductelor, cablurilor, tubulaturii de ventilaţie şi a pãrţilor componente ale instalaţiilor tehnologice astfel încît sa nu afecteze structura de rezistenta; m) realizarea condiţiilor de securitate şi igiena a muncii prevãzute în norme. B. Construcţiile de locuinţe ART. 21 Construcţiile de locuinţe se vor proiecta şi realiza în condiţii care sa asigure în mod obligatoriu: a) încadrarea în prevederile schitei şi detaliilor de sistematizare a localitãţilor, cu stricta respectare a normelor referitoare la densitate, regim de înãlţime şi distanta între clãdiri şi cu asigurarea legãturilor directe, atît în cadrul ansamblului, cît şi în celelalte zone; b) durabilitatea şi rezistenta, precum şi o inalta siguranta în exploatare, pe baza calculelor care sa ţinã seama de toate solicitarile, inclusiv cele seismice, în conformitate cu prevederile din norme; c) nivelul necesar de confort şi folosinta prin dimensionarea judicioasã a încãperilor şi adoptarea unor finisaje imbunatatite, realizate prin utilizarea de materiale eficiente; d) respectarea specificului arhitecturii locale şi încadrarea armonioasã a ansamblului constructiv în mediul natural; e) adoptarea de soluţii arhitecturale care sa conducã la structuri de rezistenta ordonate şi omogene; f) creşterea gradului de industrializare şi mecanizare a execuţiei, precum şi aplicarea de noi tehnologii moderne de execuţie; g) legãturi de acces între subsolurile clãdirilor adiacente; h) amplasarea de regula, a centralelor termice în afarã clãdirilor de locuit în toate cazurile, centralele termice vor fi astfel concepute şi executate încît sa nu afecteze structura de rezistenta a clãdirilor şi sa aibã acces direct din exterior; i) amplasarea instalaţiilor frigorifice sau a altor instalaţii care produc vibratii astfel încît, prin sisteme simple şi ieftine de protecţie, sa se evite transmiterea de vibratii care pot afecta rezistenta sau buna funcţionalitate a clãdirii. ART. 22 Se interzic proiectarea şi executarea de depozite ale organizaţiilor socialiste în clãdirile de locuit. Amplasarea depozitelor de combustibili se va putea face numai în afarã clãdirilor. ART. 23 Realizarea de încãperi sau pãrţi de încãperi scoase în consola, la nivelurile superioare ale clãdirilor, în afarã aliniamentului elementelor verticale de rezistenta de la parter, se va putea face numai în zonele cu seismicitate redusã, cu prevederea unor mãsuri speciale pentru asigurarea deplinei stabilitati a clãdirilor. C. Construcţiile pentru activitãţi cultural-educative ART. 24 Construcţiile pentru activitãţi cultural-educative se vor proiecta şi executa astfel încît sa asigure în mod obligatoriu: a) soluţii constructive şi arhitecturale care sa permitã o buna funcţionalitate, în raport cu destinaţia fiecãrei clãdiri şi încadrarea organicã în planul de sistematizare a localitãţii; b) amplasarea celor mai importante obiective în asa fel încît sa se asigure valorificarea corespunzãtoare a întregului ansamblu arhitectural; c) dimensionarea încãperilor cu funcţiuni principale şi auxiliare cu respectarea normelor specifice fiecãrei categorii, evitarea spaţiilor care nu au rol utilitar şi reducerea la strictul necesar a celor afectate circulaţiei; d) circulatii fluente cu posibilitãţi de evacuare rapida; e) imbinarea în mod armonios a principiilor de estetica moderne cu elementele arhitecturii traditionale româneşti; f) adoptarea de soluţii arhitecturale care sa excludã elementele decorative grele, care duc la încãrcarea inutila a construcţiei. D. Construcţiile pentru ocrotirea sãnãtãţii ART. 25 Construcţiile pentru sãnãtate şi odihna se vor realiza cu respectarea urmãtoarelor condiţii obligatorii: a) asigurarea cerinţelor de funcţionare, corespunzãtor profilului unitãţii şi normelor specifice de exploatare; b) corelarea soluţiilor arhitecturale cu cele constructive, dimensionarea volumelor şi suprafeţelor în stricta concordanta cu capacitatea şi destinaţia unitãţilor; c) stabilirea capacitãţii obiectivelor din reţeaua sanitarã cu respectarea stricta a normelor de structura şi profil ale unitãţilor şi evitarea realizãrii de complexe spitaliceşti cu capacitãţi foarte mari; d) asigurarea evacuarii rapide prin trasee de circulaţie simple şi cît mai scurte, prevederea de accese exterioare la subsolul clãdirilor; e) punerea deplina în valoare şi protejarea factorilor naturali balneari sau climatici cu calitãţi terapeutice şi profilactice, ţinînd seama de cerinţele ocrotirii sãnãtãţii populaţiei şi prevederile normelor de sistematizare. E. Construcţiile pentru comerţ ART. 26 Construcţiile pentru comerţ vor respecta urmãtoarele condiţii obligatorii: a) dezvoltarea reţelei comerciale corespunzãtor cerinţelor populaţiei, cu respectarea planurilor de sistematizare şi a normelor de organizare stabilite potrivit legii; b) asigurarea cerinţelor functionale ale unei activitãţi comerciale eficiente, potrivit specificului fiecãrui obiectiv; c) respectarea condiţiilor igienico-sanitare pentru fiecare categorie de mãrfuri ce face obiectul de activitate al unitãţii; d) corelarea soluţiilor arhitecturale cu cele constructive, realizarea spaţiilor destinate circulaţiei în magazine, fãrã incrucisari şi cu posibilitãţi de evacuare rapida; e) limitarea spaţiilor de depozitare la strictul necesar şi amplasarea acestora în condiţiile prevãzute de lege; f) proiectarea spaţiilor comerciale dispuse la nivelurile inferioare ale clãdirilor de locuit numai cu respectarea sistemului constructiv adoptat pentru aceste clãdiri; spaţiile comerciale pentru care cerinţele functionale nu permit respectarea acestei condiţii se vor realiza în construcţii separate, în afarã clãdirilor de locuit. F. Construcţiile agrozootehnice ART. 27 Construcţiile agrozootehnice vor trebui sa asigure cele mai bune condiţii de funcţionare corespunzãtor destinaţiei lor, astfel încît sa permitã obţinerea unei producţii maxime şi a unor randamente sporite, în condiţiile respectãrii normelor agrozootehnice. La proiectarea şi executarea construcţiilor agrozootehnice se vor respecta urmãtoarele condiţii obligatorii: a) alegerea unor amplasamente care sa evite scoaterea terenurilor din circuitul agricol şi sa valorifice condiţiile locale; b) adoptarea de soluţii constructive care sa permitã folosirea pe scara larga a materialelor locale; c) dimensionarea instalaţiilor la strictul necesar specificului tehnologic; d) dimensionarea construcţiilor astfel încît sa se asigure rezistenta, stabilitatea şi durabilitatea corespunzãtor destinaţiei lor; e) alegerea soluţiilor constructive şi functionale în conformitate cu prescripţiile sanitar-veterinare; f) prevenirea şi combaterea poluarii mediului înconjurãtor. Silozurile şi magaziile destinate conditionarii şi depozitarii cerealelor, seminţelor şi altor produse vor fi proiectate şi realizate astfel încît sa asigure deplina protecţie a produselor depozitate fata de agenţii atmosferici, potrivit prescripţiilor şi regulilor specifice. G. Construcţiile hidrotehnice ART. 28 Construcţiile hidrotehnice şi lucrãrile de gospodãrire a apelor vor trebui sa asigure o folosire complexa, în scopuri energetice, de alimentare cu apa, navigaţie, irigaţii, agrement, exploatare piscicolã şi altele, în funcţie de condiţiile naturale, cuprinzînd şi lucrãrile de combatere a eroziunii solului şi de consolidare a versantilor. ART. 29 În proiectarea şi execuţia construcţiilor hidrotehnice se vor respecta urmãtoarele condiţii obligatorii: a) adoptarea soluţiilor şi mãsurilor care asigura evitarea oricãror deteriorãri la baraje ca urmare a acţiunii apei, a solicitãrilor seismice sau de alta natura, precum şi evitarea colmatarii lacurilor de acumulare; b) prevederea la baraje a aparaturii pentru urmãrirea comportãrii lor în timp şi semnalarea apariţiei fenomenelor care pot influenta siguranta în exploatare; c) asigurarea durabilitatii, stabilitatii şi a siguranţei în exploatare, a etanseitatii şi rezistentei mecanice, a rezistentei la acţiunea factorilor atmosferici, la eroziune şi coroziune, la eforturile specifice construcţiilor masive şi la acţiunea agenţilor chimici şi biologici ce pot aparea pe parcursul duratei de serviciu; d) adoptarea de soluţii constructive eficiente, cu consumuri reduse de metal şi ciment şi o larga folosire a materialelor locale şi anrocamentelor; e) încadrarea organicã a lucrãrilor în cadrul natural, în funcţie de caracteristicile geologice, hidrologice şi morfologice ale acestuia. ART. 30 Construcţiile pentru irigaţii şi desecãri se vor proiecta şi realiza în funcţie de cerinţele exploatãrii agricole şi de condiţiile naturale specifice fiecãrui perimetru, în condiţii de calitate care sa asigure în mod obligatoriu: a) valorificarea deplina şi cu eficienta sporitã a tuturor terenurilor din perimetrele care se amenajeaza prin sporirea continua a capacitãţii lor de producţie şi prevenirea fenomenelor de degradare a solului; b) asigurarea de condiţii optime de umiditate pe toatã perioada de vegetaţie; c) dimensionarea lucrãrilor de aductiune şi evacuare din sistemele de irigaţii, cu adoptarea de soluţii care sa foloseascã deplin posibilitãţile de distribuire gravitationala a apei şi sa reducã la minimum consumul de energie electrica şi pierderile de apa; d) amplasarea canalelor, de regula pe trasee rectilinii, şi executarea lor în principal în sãpãtura, cu limitarea rambleelor la situaţiile strict necesare; e) prevederea de inlocuitori de metal pentru echipamentele de conducere şi distribuire a apei; f) îndepãrtarea excesului de apa la suprafata terenului şi controlul regimului de umiditate, pentru a se evita scoaterea terenurilor din producţia agricolã prin saraturare sau inmlastinari; g) amplasarea reţelelor de desecare-evacuare pe cotele cele mai joase ale terenului, prin folosirea depresiunilor naturale şi evitarea excavatiilor în paminturi instabile. ART. 31 Construcţiile pentru combaterea eroziunii solului vor asigura protecţia şi conservarea fondului funciar în zonele cu relief accidentat şi se vor realiza cu parametrii de calitate care sa asigure în mod obligatoriu: a) reducerea pierderilor de sol fertil de pe versanţi în limitele normate, în raport cu condiţiile naturale locale; b) punerea în valoare agricolã sau silvicã a terenurilor neproductive din perimetrul care se amenajeaza şi a terenurilor afectate de alunecãri; c) fixarea şi consolidarea formatiunilor erozionale de adîncime şi micşorarea transportului de material solid; d) adoptarea de soluţii constructive pentru consolidarea malurilor şi alte lucrãri, cu folosirea de materiale locale. H. Construcţiile pentru transporturi ART. 32 Construcţiile de cai ferate şi drumuri vor fi proiectate şi executate în condiţii de calitate care sa asigure în mod obligatoriu: a) adoptarea de soluţii constructive pentru terasamente, lucrãri de arta şi suprastructura corespunzãtor sarcinilor de trafic şi care, prin rezistenta şi stabilitate, sa creeze condiţii pentru siguranta deplina a circulaţiei; b) realizarea de terasamente corespunzãtor compactate şi protejate, care sa nu fie afectate de acţiunea apelor; c) prevederea la lucrãrile de cai ferate de instalaţii de semnalizare, centralizare, bloc de linie şi telecomunicaţii în stricta concordanta cu necesitãţile de exploatare şi condiţiile de siguranta deplina a circulaţiei; d) adoptarea, pentru infrastructura drumurilor, a soluţiilor care sa asigure o buna comportare în timp a partii carosabile a drumului; e) adoptarea unor trasee optime, care sa necesite un volum redus de terasamente şi sa asigure o ocupare minima de teren agricol; f) adoptarea unor soluţii constructive eficiente pentru suprafata de rulare a drumurilor, astfel ca acestea sa permitã circulaţia în condiţii de siguranta a vehiculelor, cu vitezele şi tonajele prescrise; g) prevederea de soluţii constructive care sa permitã exploatarea în deplina siguranta a podurilor, tunelelor, viaductelor, precum şi utilizarea pe scara larga a materialelor locale pentru executarea acestora. I. Construcţiile tehnico-edilitare ART. 33 Construcţiile tehnico-edilitare, cuprinzînd reţele de utilitãţi şi comunicaţii şi clãdirile aferente, care deservesc obiectivele industriale, ansamblurile de locuinţe, obiectivele social-culturale şi celelalte clãdiri orãşeneşti, se vor proiecta şi executa astfel încît sa asigure în mod obligatoriu: a) o buna funcţionalitate şi o deplina siguranta în exploatare; b) alegerea traseelor optime, cu folosirea eficienta a caracteristicilor terenului şi evitarea traversarii unor cursuri de apa şi cai de comunicaţii importante; c) folosirea de soluţii care sa economiseasca metalul, sa asigure costuri minime în exploatare şi o execuţie cu un înalt grad de industrializare. CAP. 3 Obligaţii şi raspunderi în asigurarea calitãţii construcţiilor SECŢIUNEA I Obligaţiile şi rãspunderea ministerelor, celorlalte organe centrale şi locale ART. 34 Ministerele şi celelalte organe centrale şi locale titulare de investiţii sînt obligate sa ia mãsuri tehnico-organizatorice pentru desfãşurarea în bune condiţii a procesului de producţie şi rãspund de calitatea lucrãrilor de construcţii-montaj executate la unitãţile subordonate, în care scop sînt obligate: a) sa asigure includerea în nota de comanda a tuturor datelor necesare pentru elaborarea de soluţii constructive eficiente; b) sa verifice şi sa accepte numai documentaţii de proiectare cu soluţii care asigura calitatea construcţiilor şi sa solicite proiectantului modificarea proiectului cînd constata ca prevederile acestuia conduc la o calitate necorespunzãtoare; c) sa ia mãsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale şi tehnice stabilite de lege, pentru ca lucrãrile sa se desfãşoare în mod corespunzãtor; d) sa supravegheze realizarea corecta a lucrãrilor şi respectarea proiectelor de execuţie şi sa ia mãsuri pentru înlãturarea deficienţelor constatate; e) sa controleze modul în care unitãţile beneficiare îşi îndeplinesc obligaţiile privind asigurarea calitãţii construcţiilor şi întocmirea cãrţii tehnice a construcţiei; f) sa îndrume şi sa verifice activitatea comisiilor de recepţie pentru a asigura o inalta exigenta la recepţia lucrãrilor; sa controleze realizarea sarcinilor stabilite de comisia de recepţie; g) sa controleze modul în care unitãţile beneficiare asigura exploatarea construcţiilor şi sa ia mãsuri pentru respectarea prevederilor din proiect şi din normele pentru întreţinerea şi repararea acestora. ART. 35 Ministerele care au în subordine unitãţi de construcţii-montaj sînt obligate: a) sa ia mãsuri pentru buna organizare şi desfãşurare a lucrãrilor de construcţii pe toate santierele unitãţilor în subordine; b) sa asigure specializarea unitãţilor de construcţii, dotarea lor corespunzãtoare, introducerea rezultatelor cercetãrilor ştiinţifice, a noilor metode şi tehnici constructive şi generalizarea experienţei avansate; c) sa organizeze controlul de calitate a lucrãrilor de construcţii şi sa verifice activitatea compartimentelor de control tehnic de calitate din unitãţile de construcţii-montaj; d) sa analizeze anual nivelul calitativ al lucrãrilor de construcţii, executate de unitãţile în subordine, şi sa ia mãsuri pentru ridicarea continua a calitãţii construcţiilor; e) sa ia mãsuri pentru pregãtirea şi perfecţionarea cadrelor de constructori; f) sa urmãreascã executarea de cãtre constructor a sarcinilor stabilite de comisiile de recepţie şi de organele superioare de control. SECŢIUNEA a II-a Obligaţiile şi rãspunderile unitãţilor beneficiare de investiţii ART. 36 Unitãţile beneficiare de investiţii rãspund de stabilirea cerinţelor tehnice şi functionale ale construcţiilor, de realizarea acestora în execuţie şi de exploatarea lucrãrilor în stricta conformitate cu documentaţia de execuţie, în care scop sînt obligate: a) sa prevadã în nota de comanda pentru întocmirea proiectului soluţii constructive care sa asigure respectarea riguroasã a normelor de calitate şi care permit reducerea volumelor şi suprafeţelor construite, reducerea duratei lucrãrilor şi realizarea unui grad ridicat de industrializare în execuţie; b) sa verifice documentaţiile de proiectare şi sa le accepte numai dacã corespund în întregime condiţiilor de calitate; c) sa asigure condiţiile materiale şi tehnice necesare pentru desfãşurarea lucrãrilor fãrã întreruperi de natura a prejudicia calitatea; d) sa supravegheze realizarea corecta a lucrãrilor pe faze, în conformitate cu proiectele de execuţie, şi sa semnaleze proiectantului abaterile constatate; e) sa asigure recepţia pe faze a lucrãrilor şi sa consemneze în procese-verbale, împreunã cu executantul, calitatea lucrãrilor de fundaţii, a structurii de rezistenta, precum şi a oricãror lucrãri care devin ascunse; f) sa îndeplineascã mãsurile stabilite de comisia de recepţia şi sa urmãreascã îndeplinirea sarcinilor prevãzute de aceasta pentru proiectant şi constructor; g) sa exploateze construcţiile în conformitate cu prevederile din proiect, din caietul de sarcini şi din normele de întreţinere şi reparaţii; sa nu efectueze nici o modificare fãrã aprobãrile prevãzute în prezenta lege. ART. 37 Unitãţile beneficiare de investiţii sînt obligate sa înscrie în cartea tehnica a construcţiei date privind: a) autorul proiectului, constructorul, specialiştii care în timpul execuţiei au atestat calitatea acesteia şi componenta comisiei de recepţie; b) gradul de seismicitate luat în calcul la proiectarea şi executarea construcţiei; c) principalele date şi documente privind modul şi condiţiile în care s-a realizat construcţia şi recepţia acesteia; d) rezultatele încercãrilor de laborator şi probelor de calitate efectuate pe parcursul execuţiei lucrãrilor; e) prescripţiile de baza care trebuie respectate în timpul exploatãrii construcţiei, precum şi elementele necesare urmãririi comportãrii acesteia în timp. Cartea tehnica a construcţiei cuprinde în mod obligatoriu proiectul de execuţie. În cazul în care s-au efectuat, cu aprobãrile prevãzute de lege, reparaţii, modificãri, schimbãri de destinaţie sau extinderi ale construcţiei, cartea tehnica a construcţiei va cuprinde şi proiectele speciale pe baza cãrora aceste lucrãri au fost executate. ART. 38 Unitãţile beneficiare nu au dreptul sa aducã nici o modificare construcţiilor. În mod excepţional şi în cazuri temeinic justificate se pot aduce numai acele modificãri prin care nu se afecteazã rezistenta şi stabilitatea construcţiilor. Astfel de modificãri se vor executa numai pe baza unui proiect special elaborat, avizat de unitatea care a proiectat structurile de rezistenta şi numai cu acordul organelor Inspecţiei de stat în construcţii. În cazul în care lipseşte documentaţia de execuţie a structurii de rezistenta, proiectul de modificare se va putea face numai pe baza de expertiza, cu acordul Inspectoratului General de Stat pentru Investiţii-Construcţii. SECŢIUNEA a III-a Obligaţiile şi rãspunderile unitãţilor de proiectare ART. 39 Unitãţile de proiectare poarta intreaga rãspundere pentru asigurarea prin proiect a rezistentei, durabilitatii, siguranţei în exploatare, bunei comportãri în timp, precum şi a celorlalte însuşiri calitative specifice fiecãrei construcţii, în funcţie de destinaţia sa şi de condiţiile prevãzute pentru realizarea şi exploatarea acesteia, în care scop sînt obligate: a) sa asigure reflectarea în proiecte a indicatorilor din nota de comanda, a avizelor şi acordurilor organelor componente, a parametrilor tehnici şi tehnico-economici; b) sa ia mãsurile necesare pentru ca soluţiile adoptate în proiecte sa satisfacã condiţiile de calitate cu utilizarea de materiale eficiente, adecvate caracterului construcţiei, cu tehnologii de execuţie cu un înalt grad de industrializare şi mecanizare; c) sa promoveze folosirea pe scara larga a metodelor moderne de calcul în proiectare, precum şi a proiectelor tip, pe care sa le perfecţioneze în mod sistematic; d) sa experimenteze pe modele, ori de cîte ori este cazul, soluţiile tehnice din proiect, în vederea verificãrii şi perfecţionãrii acestora; e) sa ia mãsuri pentru valorificarea rezultatelor cercetãrilor ştiinţifice şi generalizarea soluţiilor tehnice avansate, initiind noi cercetãri în domenii de perspectiva; f) sa asigure verificarea exigenta a tuturor proiectelor elaborate, corectitudinea şi exactitatea calculelor din planuri şi din piesele scrise ale proiectelor, luind mãsuri pentru refacerea celor necorespunzãtoare calitativ; g) sa supravegheze şi sa urmãreascã realizarea construcţiilor în vederea respectãrii întocmai, pe şantier, a prevederilor proiectelor; h) sa stabileascã, împreunã cu beneficiarul, obiectele de construcţii a cãror comportare calitativã trebuie urmãritã în timp şi sa elaboreze programul de urmãrire; i) sa asigure îndeplinirea, potrivit legii, a obligaţiilor ce revin proiectantului în legatura cu recepţia obiectivelor de investiţii; j) sa adopte, prin programe speciale anuale, mãsuri pentru îmbunãtãţirea calitãţii soluţiilor de proiectare; k) sa intocmesca, ori de cîte ori este nevoie, caiete de sarcini privind executarea lucrãrilor, precum şi prescripţii de întreţinere sau exploatare a construcţiei; l) sa creeze condiţiile pentru informarea şi ţinerea la curent a proiectanţilor cu cele mai noi şi mai eficiente soluţii tehnice, din ţara şi strãinãtate. ART. 40 Conducerile unitãţilor de proiectare rãspund de asigurarea calitãţii soluţiilor constructive şi functionale prevãzute în proiect, de introducerea progresului tehnic şi a noilor tehnologii, în care scop sînt obligate: a) sa asigure ca elaborarea fiecãrui proiect sa fie încredinţatã proiectanţilor care au cunoştinţe şi experienta corespunzãtoare specificului şi gradului de complexitate a problemelor ce se cer a fi soluţionate prin acel proiect; b) sa organizeze şi sa asigure îndrumarea tehnica unitarã a proiectãrii pe intreaga unitate şi generalizarea celor mai eficiente metode şi soluţii; c) sa organizeze verificarea proiectelor, de cãtre consiliile tehnico-economice, privind calitatea şi eficienta economicã a soluţiilor, înainte de predarea proiectelor la beneficiar; d) sa interzicã adoptarea unor soluţii constructive care sa conducã la scoaterea zidurilor în consola, fata de planul structurii de rezistenta; e) sa organizeze controlul pe santiere şi sa asigure participarea proiectanţilor la recepţia obiectelor şi obiectivelor de investiţii; f) sa organizeze urmãrirea în exploatare a obiectivelor proiectate, în scopul perfecţionãrii continue a soluţiilor; g) sa organizeze şi sa asigure documentarea şi informarea tehnica şi de specialitate a proiectanţilor şi a celorlalte cadre de specialitate din unitate prin dotarea unitãţilor respective cu prescripţii tehnice, cataloage de utilaje şi materiale, reviste şi cãrţi de specialitate. ART. 41 Şeful de proiect rãspunde împreunã cu ceilalţi proiectanţi pentru asigurarea calitãţii proiectului, a soluţiilor adoptate, şi are urmãtoarele obligaţii principale: a) sa coordoneze proiectarea întregului obiectiv şi a obiectelor componente, astfel încît sa se realizeze un ansamblu unitar, cu inalta funcţionalitate, deplina siguranta în exploatare şi eficienta maxima; b) sa îndrume pe parcurs activitatea proiectanţilor şi sa asigure legatura cu proiectantii de diferite specialitãţi care participa la elaborarea proiectului; c) sa încadreze proiectul în indicatorii tehnico-economici din nota de comanda; sa respecte acordurile şi avizele legale; d) sa asigure colaborarea cu constructorul pentru stabilirea variantelor şi soluţiilor constructive ce urmeazã a fi adoptate în proiect; e) sa asigure verificarea soluţiilor proiectului şi sa participe nemijlocit la realizarea lui; f) sa stabileascã, împreunã cu constructorul şi cu beneficiarul, programul privind controlul de calitate pe şantier şi sa asigure executarea acestuia; g) sa participe la recepţia lucrãrilor pentru care a îndeplinit funcţia de şef de proiect. ART. 42 Proiectantii rãspund nemijlocit de calitatea soluţiilor elaborate şi au urmãtoarele obligaţii: a) sa respecte prevederile standardelor, caietelor de sarcini şi ale celorlalte prescripţii tehnice; b) sa dimensioneze corect construcţiile şi instalaţiile aferente astfel încît sa se asigure buna comportare a acestora pe intreaga durata normata de exploatare; c) sa introducã în proiecte soluţii care sa asigure respectarea deplina a parametrilor calitativi privind rezistenta, durabilitatea, functionalitatea construcţiei, precum şi a celorlalte cerinţe calitative specifice obiectivului pe care îl proiecteazã; d) sa participe direct, pe şantier, la executarea proiectului pe care l-a elaborat şi sa controleze calitatea execuţiei, potrivit programului stabilit cu beneficiarul şi constructorul. SECŢIUNEA a IV-a Obligaţiile şi rãspunderile consiliilor tehnico-economice ART. 43 Consiliile tehnico-economice funcţioneazã ca organe consultative în ministere, în celelalte organe centrale şi locale, în unitãţile de proiectare şi în centralele şi întreprinderile beneficiare. Ele rãspund de verificarea documentaţiilor tehnico-economice care stau la baza realizãrii construcţiilor. ART. 44 Consiliile tehnico-economice din ministere şi din celelalte organe centrale şi locale, precum şi din centralele şi întreprinderile beneficiare, au obligaţia sa verifice dacã în notele de comanda şi în proiectele de execuţie, elaborate de unitãţile de proiectare, se asigura: a) respectarea prescripţiilor tehnice din domeniul construcţiilor şi încadrarea în schiţele şi detaliile de sistematizare; b) adoptarea unor concepţii constructive şi ipoteze de calcul corecte, corespunzãtoare cerinţelor de rezistenta, stabilitate şi buna funcţionalitate ale construcţiei; c) luarea în considerare în proiect a solicitãrilor seismice, potrivit zonarii stabilite prin lege, precum şi a solicitãrilor datorate condiţiilor naturale în care urmeazã sa se realizeze şi sa se exploateze construcţia; d) prevederea de soluţii judicioase ale planului general pentru reducerea la minimum a suprafeţelor construite şi realizarea de fluxuri tehnologice care sa corespundã cerinţelor de eficienta în exploatarea obiectivelor; e) adoptarea de soluţii tehnice care sa ducã la consumuri reduse de ciment şi oţel în proiectarea construcţiilor, cu respectarea parametrilor prevãzuţi în plan. ART. 45 Consiliile tehnico-economice din institutele de proiectare sînt obligate sa analizeze documentaţiile tehnico-economice elaborate de proiectanţi, în care scop trebuie: a) sa verifice soluţiile constructive şi conceptia de ansamblu a proiectului; b) sa analizeze dimensionarea elementelor constructive în vederea asigurãrii rezistentei, stabilitatii, protecţiei antiseismice, potrivit zonarii stabilite prin lege, şi a protecţiei acestora impotriva incendiilor; c) sa urmãreascã creşterea gradului de industrializare a lucrãrilor prin utilizarea de proiecte tip şi refolosibile, precum şi a unor tehnologii care sa conducã la mecanizarea operaţiilor de executare a construcţiilor; d) sa urmãreascã îmbunãtãţirea calitãţii şi eficientei economice a lucrãrilor proiectate; e) sa avizeze numai acele note de comanda, proiecte de execuţie şi caiete de sarcini care se încadreazã în prevederile standardelor, normelor şi normativelor tehnice. ART. 46 Consiliile tehnico-economice au obligaţia sa controleze respectarea riguroasã în proiecte a normelor legale privind calitatea construcţiilor, sa propunã îmbunãtãţiri ale soluţiilor din documentaţii şi rãspund pentru propunerile pe care le fac. ART. 47 Organele de conducere colectivã din unitãţi dezbat şi aproba notele de comanda şi proiectele de execuţie numai dupã ce au fost avizate de cãtre consiliul tehnico-economic din unitate. SECŢIUNEA a V-a Obligaţiile şi rãspunderile unitãţilor de construcţii-montaj ART. 48 Unitãţile de construcţii-montaj rãspund de executarea lucrãrilor cu respectarea întocmai a prescripţiilor tehnice de calitate, în care scop au urmãtoarele obligaţii principale: a) sa ia mãsurile necesare pentru realizarea lucrãrilor de construcţii la parametrii prevãzuţi în proiecte şi în prescripţiile tehnice; b) sa examineze proiecte de execuţie în vederea elaborãrii de propuneri de imbunatatire a soluţiilor constructive; sa ceara proiectantului modificarea acelor prevederi din proiecte care ar conduce la încãlcarea unor norme tehnice de calitate; c) sa organizeze efectuarea autocontrolului calitãţii lucrãrilor în toate fazele de execuţie; d) sa asigure aprovizionarea cu materiale de buna calitate, precum şi manipularea şi depozitarea corespunzãtoare a materialelor, astfel încît sa se evite deteriorarea lor; e) sa adopte mãsurile necesare pentru confecţionarea pe santiere şi în atelierele proprii a unor produse prefabricate şi semifabricate de buna calitate; f) sa organizeze activitatea pe santiere, pe echipe complexe, cu folosirea, pentru stimularea calitãţii lucrãrilor, a formelor adecvate de retribuire a muncii în acord global; g) sa organizeze compartimentul de control tehnic de calitate, asigurind încadrarea acestuia cu personal bine pregãtit şi dotarea cu aparatura de buna calitate; h) sa adopte mãsuri de remediere a defectiunilor construcţiei care i-au fost semnalate şi de prevenire a repetarii acestor defectiuni; i) sa supunã recepţiei numai obiecte de construcţii de buna calitate; j) sa ia mãsuri de ridicare a calificãrii profesionale a muncitorilor şi de perfecţionare a nivelului profesional al maiştrilor, tehnicienilor şi inginerilor; k) sa predea beneficiarului documentele necesare pentru întocmirea cãrţii tehnice a construcţiei. ART. 49 Se interzice unitãţilor de construcţii-montaj: a) sa modifice, fãrã acordul prealabil al proiectantului, soluţiile tehnice din proiectele de execuţie care pot afecta rezistenta, stabilitatea, functionalitatea, arhitectura sau siguranta în exploatare; b) sa ascundã defecte de execuţie sau sa le remedieze în alte condiţii decît cele prevãzute de lege; c) sa facã tãieri şi perforari în diguri sau în alte lucrãri de apãrare impotriva inundatiilor. ART. 50 Remedierea defectelor de execuţie se face pe baza soluţiilor elaborate de unitãţile de proiectare sau de construcţii-montaj. Soluţiile de remediere a defectelor, elaborate de unitãţile de construcţii-montaj, trebuie însuşite în prealabil de unitãţile de proiectare şi de beneficiar. ART. 51 Directorii şi ceilalţi conducatori ai unitãţilor de construcţii-montaj rãspund de îndeplinirea tuturor sarcinilor ce revin unitãţii în domeniul calitãţii şi au urmãtoarele obligaţii: a) sa ia mãsuri pentru respectarea riguroasã a proiectelor, a normelor şi prescripţiilor tehnice pentru construcţiile realizate de cãtre unitãţile în subordine; b) sa asigure condiţiile materiale, tehnice şi organizatorice necesare pentru executarea lucrãrilor în stricta conformitate cu documentaţiile tehnice; c) sa organizeze conlucrarea cu unitãţile de proiectare la stabilirea soluţiilor constructive şi elaborarea proiectelor de organizare şi a fişelor tehnologice; d) sa exercite un control permanent şi exigent asupra calitãţii şi sa ia mãsuri pentru înlãturarea operativã a deficienţelor constatate şi stabilirea rãspunderii persoanelor vinovate; e) sa asigure colaborarea cu proiectantul în scopul stabilirii în comun, pe parcursul proiectãrii, a soluţiilor şi detaliilor care sa permitã aplicarea celor mai eficiente tehnologii de execuţie; f) sa încredinţeze executarea lucrãrilor unor cadre tehnice cu calificarea şi experienta profesionalã corespunzãtoare complexitatii construcţiilor şi lucrãrilor. ART. 52 Şeful de şantier rãspunde de calitatea lucrãrilor executate şi are urmãtoarele obligaţii principale: a) sa asigure buna organizare a procesului de producţie, condiţiile necesare executãrii lucrãrilor încredinţate în conformitate cu prevederile proiectelor, ale prescripţiilor tehnice, precum şi corecta aplicare a fişelor tehnologice; b) sa organizeze gospodãrirea judicioasã şi economisirea materialelor necesare realizãrii lucrãrilor ce i-au fost încredinţate; c) sa opreascã execuţia lucrãrilor necorespunzãtoare şi sa ia mãsuri de remediere şi de tragere la rãspundere a celor vinovaţi; d) sa respecte indicaţiile date de organele Inspecţiei de stat în construcţii, indicaţiile organelor de control ale beneficiarului şi proiectantului, sa execute în termenele stabilite remedierele înscrise în procesele-verbale de control sau de recepţie a lucrãrilor. ART. 53 Conducãtorul de lot rãspunde de executarea lucrãrilor ce i-au fost încredinţate, cu respectarea stricta a proiectelor de execuţie, a caietelor de sarcini şi a prescripţiilor tehnice, şi are urmãtoarele obligaţii principale; a) sa asigure executarea corecta a operaţiilor de trasare şi sa urmãreascã pe tot parcursul execuţiei respectarea riguroasã a caracteristicilor geometrice ale construcţiilor, conform prevederilor proiectelor; b) sa controleze, în toate fazele de execuţie, modul în care maistrii asigura respectarea riguroasã a prevederilor referitoare la calitatea lucrãrilor cuprinse în proiecte şi în prescripţiile tehnice; c) sa asigure verificarea calitãţii materialelor şi elementelor de construcţii şi instalaţii pe care le introduce în lucrare; d) sa întocmeascã şi sa ţinã la zi evidenta documentelor cerute de prescripţiile tehnice cu privire la calitatea şi executarea lucrãrilor; e) sa asigure verificarea calitãţii lucrãrilor ce devin ascunse şi sa întocmeascã, împreunã cu beneficiarul, documentele prevãzute de reglementãrile în vigoare pentru aceste lucrãri. ART. 54 Maistrul şi şeful punctului de lucru rãspund împreunã cu şefii de echipa şi muncitorii de calitatea operaţiilor efectuate şi au urmãtoarele obligaţii principale: a) sa organizeze locurile de munca şi procesele de producţie şi sa creeze condiţiile necesare pentru executarea lucrãrilor; b) sa controleze calitatea lucrãrilor executate de echipele a cãror activitate o coordoneazã; c) sa îndrume şi sa controleze activitatea sefilor de echipa şi a muncitorilor pentru respectarea riguroasã a proiectelor, caietelor de sarcini, prescripţiilor tehnice şi fişelor tehnologice specifice fiecãrei lucrãri; d) sa efectueze operaţiile de trasare şi nivelment încredinţate; e) sa verifice calitatea materialelor, elementelor de construcţii şi instalaţii şi sa introducã în lucrare numai materiale sau elemente de construcţii şi instalaţii care corespund calitativ prevederilor din proiecte, prescripţii tehnice şi caiete de sarcini; f) sa controleze calitatea lucrãrilor în toate etapele de execuţie, inclusiv la predarea şi primirea lucrãrilor între echipe; g) sa efectueze recepţia pe faze a lucrãrilor executate de formatiile de lucru din subordine. ART. 55 Şeful de echipa sau brigada rãspunde de respectarea, în execuţia lucrãrilor, a prevederilor proiectului, prescripţiilor tehnice, fişelor tehnologice, regulilor specifice meseriilor respective şi a indicaţiilor tehnice date de maistru sau şeful punctului de lucru, precum şi de controlul calitãţii muncii prestate de muncitorii din echipa sau brigada sa. ART. 56 Muncitorii rãspund de calitatea lucrãrilor realizate şi au obligaţia sa respecte întocmai tehnologia specifica de execuţie a fiecãrei operaţii, sa utilizeze numai materiale corespunzãtoare calitativ, sa verifice prin autocontrol calitatea lucrãrilor, sa fie exigenti fata de orice abatere produsã şi sa remedieze operativ defectele de calitate constatate. De asemenea, trebuie sa contribuie la ridicarea nivelului calitativ al construcţiilor, economisirea şi gospodãrirea judicioasã a materialelor. SECŢIUNEA a VI-a Recepţia construcţiilor ART. 57 Recepţia construcţiei constituie atestarea de cãtre comisia de recepţie a îndeplinirii condiţiilor de calitate prevãzute în prescripţiile tehnice, în proiectele de execuţie, în caietele de sarcini şi în dispoziţiile de şantier care au stat la baza executãrii construcţiei. ART. 58 Comisiile de recepţie a construcţiilor, constituie potrivit legii, rãspund de admiterea la recepţie numai a lucrãrilor care corespund întocmai prescripţiilor de calitate specifice fiecãrui gen de lucrãri şi au urmãtoarele obligaţii principale: a) sa verifice cu exigenta calitatea obiectelor şi lucrãrilor supuse recepţiei, pe baza constatãrilor directe şi a analizarii documentelor legale care atesta calitatea lucrãrilor pe faze de execuţie, inclusiv a lucrãrilor care devin ascunse; b) sa refuze receptionarea obiectelor care nu au fost complet terminate sau care nu îndeplinesc condiţiile legale de calitate; c) sa certifice calitatea construcţiilor recepţionate, confirmind îndeplinirea condiţiilor legale de calitate la data admiterii recepţiei. ART. 59 Recepţia fiecãrui obiect de construcţii se realizeazã în doua etape: a) recepţia preliminarã; b) recepţia finala. Recepţia preliminarã se face numai dupã terminarea integrala a lucrãrilor de construcţii. De la data recepţiei preliminare curge termenul de garanţie, care este de 3 ani pentru construcţiile din sectorul minier, hidroenergetice şi baraje, de 2 ani pentru construcţiile termoenergetice, linii şi staţii electrice, de 1 an şi 6 luni pentru construcţiile de locuinţe şi de un an pentru construcţiile industriale şi toate celelalte categorii de construcţii. Recepţia finala se efectueazã la expirarea perioadei de garanţie. Unitatea de construcţii-montaj este obligatã sa remedieze toate defectele de calitate ivite în perioada de garanţie, care nu se datoresc culpei beneficiarului. ART. 60 Prin recepţia finala se verifica şi se atesta: a) comportarea normalã în exploatare, în perioada de garanţie, a obiectului receptionat, inclusiv a lucrãrilor aferente; b) efectuarea remedierii defectelor constatate la recepţia preliminarã sau apãrute în perioada de garanţie, precum şi calitatea lor. ART. 61 Remedierea defectelor de calitate apãrute în perioada de garanţie se efectueazã de cãtre organizaţia de construcţii-montaj care a executat obiectul receptionat. ART. 62 Procesul-verbal de recepţie încheiat de comisia de recepţie constituie documentul de atestare a calitãţii construcţiei. SECŢIUNEA a VII-a: Obligaţiile şi rãspunderile Inspectoratului General de Stat pentru Investiţii-Construcţii şi ale altor organe ART. 63 Inspectoratul General de Stat pentru Investiţii-Construcţii exercita inspecţia de stat cu privire la calitatea construcţiilor şi are urmãtoarele obligaţii şi raspunderi: a) sa exercite controlul de stat al calitãţii construcţiilor în toate etapele: în proiectare, în cursul execuţiei şi în perioada de exploatare; b) sa identifice fenomenele negative în proiectarea, executarea, receptionarea sau exploatarea construcţiilor şi sa ia mãsuri pentru eliminarea lor; c) sa dispunã sistarea execuţiei lucrãrilor defectuos realizate, precum şi refacerea lor pe seama persoanelor vinovate; d) sa dea dispoziţii unitãţilor controlate în legatura cu remedierea deficienţelor constatate; e) sa dispunã repetarea sau completarea recepţiei atunci cînd constata ca hotãrîrile adoptate de comisia de recepţie nu respecta normele de calitate sau cînd comportarea construcţiei este periclitata; f) sa propunã sau sa emita norme metodologice privind atribuţiile, încadrarea cu personal şi dotarea cu aparatura de verificare a calitãţii construcţiilor, a compartimentelor de control tehnic de calitate din organizaţiile de construcţii-montaj şi sa verifice activitatea acestor compartimente; g) sa initieze sau sa organizeze, în colaborare cu ministerele şi celelalte organe interesate, acţiuni pentru calificarea şi ridicarea calificãrii profesionale a controlorilor tehnici de calitate; sa ia mãsuri pentru realizarea programului de perfecţionare profesionalã în vederea cunoaşterii, generalizarii şi aplicãrii metodelor şi tehnicilor de control al calitãţii construcţiilor; h) sa asigure documentarea tehnica specifica. ART. 64 Institutul central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii are urmãtoarele obligaţii principale cu privire la calitatea construcţiilor: a) sa asigure introducerea progresului tehnic în construcţii prin organizarea activitãţii de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii; b) sa elaboreze prescripţii tehnice cu caracter obligatoriu în construcţii şi sa ia mãsuri pentru perfecţionarea permanenta a acestora; c) sa ia mãsuri pentru atestarea noilor materiale şi elemente de construcţii şi sa aprobe omologarea noilor tehnologii, maşini şi utilaje necesare activitãţii de construcţii; d) sa efectueze expertizarea unor soluţii tehnice, proiecte şi construcţii, potrivit prevederilor legii; e) sa asigure publicarea tuturor normelor, normativelor şi prescripţiilor tehnice referitoare la proiectarea şi execuţia construcţiilor. ART. 65 Bãncile finanţatoare sînt obligate sa refuze decontarea sau sa retragã din contul organizaţiilor de proiectare, de execuţie şi beneficiare valoarea lucrãrilor calitativ necorespunzãtoare, pe baza actelor de control întocmite de organele de control prevãzute de lege. CAP. 4 Controlul calitãţii execuţiei lucrãrilor de construcţii-montaj ART. 66 Controlul calitãţii execuţiei lucrãrilor de construcţii-montaj se exercita pe fiecare faza şi are ca scop prevenirea sau eliminarea oricãror defectiuni apãrute în cursul execuţiei lucrãrilor. În cazul constatãrii unor defectiuni, organele de control sînt obligate sa ia mãsuri pentru oprirea, refacerea sau remedierea lucrãrilor şi tragerea la rãspundere a persoanelor vinovate. ART. 67 Controlul calitãţii execuţiei lucrãrilor de construcţii-montaj se exercita de unitãţile de proiectare, de execuţie, de beneficiari, de organele ierarhic superioare şi de bãncile finanţatoare, precum şi de organele inspecţiei de stat în construcţii. ART. 68 În unitãţile de construcţii-montaj controlul tehnic de calitate se organizeazã ca parte integrantã a activitãţii de producţie, în compartimente de specialitate, aflate în subordinea directa a conducatorului unitãţii şi a inspectiilor de specialitate în construcţii din cadrul consiliilor judeţene de control muncitoresc al activitãţii economice şi sociale. ART. 69 Compartimentul de control tehnic de calitate are urmãtoarele obligaţii principale: a) sa controleze în mod sistematic, la toate obiectele, principalele faze de execuţie care prin natura lor sînt determinate pentru calitatea lucrãrii; b) sa controleze exigent modul în care se efectueazã recepţia calitativã a materialelor şi a elementelor de construcţii; c) sa îndrume şi sa controleze activitatea laboratoarelor proprii de control al calitãţii. ART. 70 Compartimentul de control tehnic al calitãţii controleazã şi calitatea elementelor de construcţii şi de instalaţii ce se realizeazã pe santierele organizaţiilor de construcţii-montaj sau în atelierele proprii ale acestora. ART. 71 Conducãtorul compartimentului de control tehnic al calitãţii are urmãtoarele obligaţii principale: a) sa organizeze, sa îndrume şi sa verifice activitatea controlorilor tehnici de calitate şi a laboratoarelor; b) sa opreascã continuarea executãrii lucrãrilor la care s-au produs defecte de calitate sau abateri de la prevederile proiectului de execuţie; c) sa ceara conducerii organizaţiei de construcţii-montaj remedierea deficienţelor constatate şi luarea de mãsuri pentru evitarea repetarii lor; d) sa sesizeze organele Inspectoratului General de Stat pentru Investiţii-Construcţii în cazul producerii unor accidente tehnice sau al respingerii construcţiei datoritã unor defecte de calitate. ART. 72 Personalul din activitatea de control tehnic al calitãţii trebuie sa fie autorizat de cãtre organele Inspectoratului General de Stat pentru Investiţii-Construcţii. Numirea, schimbarea din funcţie, sancţionarea disciplinarã sau desfacerea contractului de munca al personalului din activitatea de control tehnic al calitãţii se face de conducãtorul unitãţii, cu acordul organelor Inspectoratului General de Stat pentru Investiţii-Construcţii. Pentru conducãtorul compartimentului este necesar şi acordul organului ierarhic superior. ART. 73 Controlorii tehnici din cadrul compartimentului de control tehnic al calitãţii au urmãtoarele obligaţii principale: a) sa verifice, conform planului de control, calitatea lucrãrilor executate, precum şi asigurarea condiţiilor de realizare a cerinţelor de calitate în fazele urmãtoare de execuţie; b) sa ceara remedierea imediata a defectelor constatate şi sa urmãreascã modul lor de realizare; c) sa verifice corectitudinea recepţiei elementelor structurii de rezistenta precum şi a lucrãrilor ce devin ascunse; d) sa verifice calitatea elementelor de construcţii realizate în cadrul şantierului, precum şi modul în care se efectueazã pe şantier recepţia calitativã a materialelor şi elementelor de construcţii livrate de industrie; e) sa ceara şefului de şantier sistarea execuţiei lucrãrilor necorespunzãtoare. ART. 74 Şefii laboratoarelor şi personalul acestora au obligaţia sa efectueze analize, încercãri şi sa stabileascã reţelele cu respectarea riguroasã a prescripţiilor tehnice, raspunzind de exactitatea rezultatelor şi de transmiterea lor la timp. ART. 75 Controlul beneficiarului se exercita prin personal tehnic de specialitate, care are urmãtoarele obligaţii principale: a) sa predea în mod corect reperele de nivelment şi coordonatele aferente construcţiilor; b) sa verifice calitatea lucrãrilor executate, precum şi a materialelor şi elementelor de construcţii şi de instalaţii introduse în lucrare; sa ceara oprirea, refacerea sau remedierea lucrãrilor executate calitativ necorespunzãtor de unitatea de construcţii-montaj; c) sa sesizeze proiectantului abaterile de la proiect din timpul execuţiei; d) sa participe împreunã cu executantul la verificarea calitãţii lucrãrilor ce devin ascunse şi sa consemneze în procese-verbale constatãrile fãcute; e) sa participe la controlul efectuat de proiectant asupra calitãţii construcţiilor; f) sa accepte la plata numai lucrãrile calitativ corespunzãtoare. CAP. 5 Raspunderi şi sancţiuni ART. 76 Pagubele materiale datorate distrugerii sau degradãrii construcţiilor ori pãrţilor de construcţii produse din vina proiectantului, constructorului ori altor persoane care participa la realizarea, controlul sau exploatarea construcţiilor se suporta de cãtre acestea, potrivit atribuţiilor şi gradului de culpabilitate ale fiecãruia. ART. 77 Confirmarea calitãţii construcţiilor de catre organele de control tehnic al calitãţii, de cãtre organizaţiile beneficiare de investiţii sau de cãtre comisiile de recepţie nu inlatura rãspunderea directa pentru calitate a celor care au organizat şi condus procesul de proiectare şi execuţie şi nici a celor care au proiectat sau executat direct construcţii la care ulterior se constata defectiuni. Persoanele însãrcinate cu efectuarea controlului rãspund de calitatea construcţiei împreunã cu proiectantul, constructorul şi beneficiarul, fiecare potrivit atribuţiilor şi gradului sau de vinovãţie. ART. 78 Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi proiectarea şi realizarea unei construcţii ori executarea oricãrei modificãri a acesteia fãrã respectarea prescripţiilor tehnice legale privind stabilitatea şi rezistenta, dacã aceasta ar putea avea drept consecinta pierderi de vieţi omeneşti, distrugerea ori degradarea unor instalaţii sau utilaje importante ori alte consecinţe grave. Faptele prevãzute în alineatul precedent se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 20 ani, interzicerea unor drepturi şi confiscarea parţialã a averii dacã au avut ca urmare distrugerea totalã sau parţialã a construcţiei, moartea sau vãtãmarea grava a integritãţii corporale ori a sãnãtãţii uneia sau mai multor persoane, distrugerea ori degradarea unor instalaţii sau utilaje importante ori alte consecinţe grave. ART. 79 Constituie infracţiuni şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani executarea oricãrei modificãri la construcţie cu încãlcarea prevederilor referitoare la aprobarea şi executarea acestor modificãri. ART. 80 Constituie contravenţii la prevederile prezentei legi urmãtoarele fapte, dacã nu au fost sãvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, sa fie considerate infracţiuni, şi se sancţioneazã cu amenda: I. De la 3.000 lei la 10.000 lei: a) emiterea notei de comanda pentru întocmirea proiectului lucrãrilor de construcţii cu date gresite; b) nerespectarea prescripţiilor tehnice în proiectare şi în execuţie; c) neexecutarea obligaţiilor privind modul de întreţinere şi exploatare a construcţiilor; d) neremedierea defectelor la lucrãri care pe parcursul execuţiei devin ascunse; e) neînştiinţarea Inspectoratului General de Stat pentru Investiţii-Construcţii, în termen de 12 ore, despre producerea accidentelor tehnice; f) neaducerea la îndeplinire, în termenul stabilit prin procesul-verbal de constatare, a indicaţiilor date de cãtre organele Inspecţiei de stat în construcţii; g) neasigurarea de cãtre conducãtorii unitãţilor de proiectare şi de execuţie a condiţiilor organizatorice necesare pentru realizarea construcţiilor la un nivel calitativ corespunzãtor. II. De la 1.000 lei la 3.000 lei: a) omisiunea de a înscrie în cartea tehnica a construcţiei elementele necesare pentru urmãrirea comportãrii în timp a acesteia; b) neexecutarea obligaţiilor privind verificarea încadrãrii proiectelor de execuţie în prevederile notelor de comanda aprobate sau neremedierea defectelor din proiecte constatate direct ori care au fost aduse la cunostinta de unitatea de construcţii-montaj; c) nesupravegherea execuţiei, neexecutarea controlului lucrãrilor, precum şi neîndeplinirea obligaţiilor legale de a cere oprirea, refacerea sau remedierea lucrãrilor necorespunzãtoare ori de a refuza plata acestora; d) nerespectarea obligaţiilor privind recepţia lucrãrilor. III. De la 500 lei la 1.000 lei: a) neanuntarea la timp a proiectantului despre abaterile de la proiect pe parcursul executãrii lucrãrilor; b) neasigurarea condiţiilor de manipulare şi depozitare a materialelor care conduc la degradarea acestora; c) neînştiinţarea organelor Inspectoratului General de Stat pentru Investiţii-Construcţii despre receptiile respinse ca urmare a calitãţii necorespunzãtoare a lucrãrilor; d) neexecutarea obligaţiilor privind urmãrirea comportãrii în timp a construcţiilor şi a obligaţiilor privind întreţinerea şi reparaţiile; e) neexecutarea obligaţiilor privind controlul sistematic al calitãţii construcţiilor şi al lucrãrilor. ART. 81 Constatarea contravenţiilor prevãzute la art. 80 şi aplicarea sancţiunilor se fac de cãtre persoane cu atribuţii de control din cadrul Inspecţiei de stat în construcţii şi al organelor sale teritoriale. ART. 82 Impotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii, contravenientul poate face plîngere în termen de 15 zile de la comunicare. Plîngerea se depune la organul din care face parte organul constatator. ART. 83 Aplicarea sancţiunilor pentru contravenţiile prevãzute la art. 80 din prezenta lege se prescrie în termen de doi ani de la data sãvîrşirii faptei. ART. 84 În mãsura în care prezenta lege nu dispune altfel, contravenţiilor prevãzute la art. 80 le sînt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor. CAP. 6 Dispoziţii finale ART. 85 Pentru materialele şi elementele de construcţii şi instalaţii produse în industrie se aplica prevederile Legii calitãţii produselor şi serviciilor. ART. 86 Pentru lucrãrile genistice ale Ministerului Apãrãrii Naţionale şi Ministerului de Interne controlul calitãţii proiectãrii şi execuţiei se exercita de cãtre organele de specialitate ale acestor ministere. ART. 87 Institutele de cercetare, proiectare, întreprinderile de construcţii-montaj şi unitãţile beneficiare de investiţii trebuie sa conceapa şi sa prevadã inglobarea în baraje şi alte construcţii de importanta deosebita a aparaturii de control şi a reperelor necesare urmãririi comportãrii în timp a construcţiilor sau a anumitor elemente ale structurii de rezistenta, inclusiv a acţiunii seismice asupra construcţiilor respective. Beneficiarul de investiţie are obligaţia sa întreţinã în bune condiţii aparatura şi reperele, sa urmãreascã şi sa verifice comportarea în timp a construcţiilor în baza normativelor tehnice elaborate în acest scop. ART. 88 În contractele de proiectare sau de antrepriza se vor prevedea, ori de cîte ori este cazul, condiţiile şi cerinţele specifice de calitate necuprinse în prescripţiile tehnice, obligaţia respectãrii acestora, precum şi rãspunderile pãrţilor contractante. ART. 89 Contractele economice încheiate de organizaţiile de construcţii-montaj cu furnizorii de materiale sau de elemente de construcţii şi instalaţii vor prevedea obligaţia respectãrii de cãtre aceştia a condiţiilor de calitate şi de garanţie pentru produsele livrate şi a concordanţei stricte între caracteristicile furniturii şi certificatul de calitate insotitor. Furnizorii sînt obligaţi ca, în termen de 15 zile de la primirea comunicãrii unitãţii de construcţii-montaj, sa remedieze sau sa înlocuiascã materialele sau elementele de construcţii şi de instalatie necorespunzãtoare din punct de vedere calitativ. Ei rãspund pentru daunele produse prin neexecutarea sau executarea cu intirziere a acestei obligaţii. ART. 90 Constructorul şi proiectantul rãspund pentru viciile ascunse ale construcţiei, ivite într-un interval de 10 ani de la predare, precum şi dupã împlinirea acestui termen, pe toatã durata de serviciu normata, pentru viciile rezultate din neincadrarea construcţiei în gradul de seismicitate aprobat. ART. 91 Ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, care au în subordine unitãţi de proiectare şi unitãţi de construcţii-montaj, vor elabora, în termen de 6 luni de la data publicãrii prezentei legi, colecţii cu extrase din prescripţiile tehnice referitoare la calitatea construcţiilor, pe specific de lucrãri, necesare proiectanţilor şi personalului de şantier. Ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor adopta, în termen de 6 luni de la data publicãrii prezentei legi, pe baza normelor metodologice stabilite de Institutul central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii, în colaborare cu Ministerul Construcţiilor Industriale, Ministerul Energiei Electrice şi Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare norme de întreţinere şi reparaţii pentru construcţii, precum şi norme pentru urmãrirea comportãrii în timp a acestora. ART. 92 Fiecare construcţie va purta o placa cu numele autorilor. Pentru evidentierea construcţiilor realizate la un nivel calitativ deosebit, atît în ceea ce priveşte conceptia proiectului, cît şi execuţia lucrãrilor, ministerele şi celelalte organe centrale şi locale, titularii de investiţii, cu consultarea organizaţiilor de proiectare şi de construcţii-montaj, vor face anual propuneri Consiliului de Miniştri, cu avizul Inspectoratului General de Stat pentru Investiţii-Construcţii, privind acordarea titlului distinctiv de "Cea mai buna construcţie a anului". Acest titlu se va decerna pe titulari de construcţii, pe judeţe şi pe categorii de construcţii. Proiectantii şi constructorii vor primi diplome, iar construcţia va fi marcata cu o placa pe care se va înscrie titlul distinctiv obţinut şi numele autorilor. ART. 93 Dispoziţiile prezentei legi referitoare la obligaţiile şi rãspunderile unitãţilor de construcţii-montaj şi ale personalului din cadrul acestora se aplica în mod corespunzãtor şi unitãţilor care executa lucrãri de construcţii-montaj în regie, celor care presteazã servicii în construcţii cãtre populaţie, precum şi unitãţilor cooperatiste şi obşteşti care realizeazã lucrãri de construcţii. ART. 94 Dispoziţiile prezentei legi referitoare la controlul execuţiei lucrãrilor de construcţii-montaj şi la menţinerea calitãţii acestora pe parcursul exploatãrii se aplica în mod corespunzãtor şi construcţiilor a cãror execuţie se realizeazã în regie de persoane fizice sau de persoane juridice, altele decît organizaţiile socialiste, sau care sînt în proprietatea acestora. ART. 95 Dispoziţiile contrare prezentei legi se abroga. -----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
