Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adopta prezenta lege.
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Prezenta lege instituie mãsuri de prevenire, descoperire şi sancţionare a faptelor de corupţie şi se aplica urmãtoarelor persoane:
a) care exercita o funcţie publica, indiferent de modul în care au fost investite, în cadrul autoritãţilor publice sau instituţiilor publice;
b) care îndeplinesc, permanent sau temporar, potrivit legii, o funcţie sau o însãrcinare, în mãsura în care participa la luarea deciziilor sau le pot influenta, în cadrul serviciilor publice, regiilor autonome, societãţilor comerciale, companiilor naţionale, societãţilor naţionale, unitãţilor cooperatiste sau al altor agenţi economici;
c) care exercita atribuţii de control, potrivit legii;
d) care acorda asistenta specializatã unitãţilor prevãzute la lit. a) şi b), în mãsura în care participa la luarea deciziilor sau le pot influenta;
e) care, indiferent de calitatea lor, realizeazã, controleazã sau acorda asistenta specializatã, în mãsura în care participa la luarea deciziilor sau le pot influenta, cu privire la: operaţiuni care antreneaza circulaţia de capital, operaţiuni de banca, de schimb valutar sau de credit, operaţiuni de plasament, în burse, în asigurãri, în plasament mutual ori privitor la conturile bancare şi cele asimilate acestora, tranzacţii comerciale interne şi internaţionale;
f) care deţin o funcţie de conducere într-un partid sau într-o formaţiune politica, într-un sindicat, într-o organizaţie patronala ori într-o asociaţie fãrã scop lucrativ sau fundaţie;
g) alte persoane fizice decât cele prevãzute la lit. a)-f), în condiţiile prevãzute de lege.
CAP. 2
Reguli speciale de comportament privind anumite categorii de persoane, în scopul prevenirii faptelor de corupţie
ART. 2
Persoanele prevãzute la art. 1 sunt obligate sa îndeplineascã îndatoririle ce le revin din exercitarea funcţiilor, atribuţiilor sau însãrcinãrilor încredinţate, cu respectarea stricta a legilor şi a normelor de conduita profesionalã, şi sa asigure ocrotirea şi realizarea drepturilor şi intereselor legitime ale cetãţenilor, fãrã sa se foloseascã de funcţiile, atribuţiile ori însãrcinãrile primite, pentru dobândirea pentru ele sau pentru alte persoane de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
ART. 3
(1) Persoanele prevãzute la art. 1 lit. a), precum şi persoanele care deţin o funcţie de conducere, de la directori inclusiv, în sus, în cadrul regiilor autonome, companiilor naţionale, societãţilor naţionale, societãţilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar, instituţiilor publice implicate în realizarea procesului de privatizare, Bãncii Naţionale a României, bãncilor la care statul este acţionar majoritar, au obligaţia sa îşi declare averea în condiţiile prevãzute de <>Legea nr. 115/1996 privind declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere.
(2) Nedepunerea declaraţiei de avere de cãtre persoanele prevãzute la alin. (1) atrage declanşarea din oficiu a procedurii de control al averii în condiţiile <>Legii nr. 115/1996 .
ART. 4
(1) Persoanele prevãzute la art. 1 lit. a) şi c) au obligaţia sa declare, în termen de 30 de zile de la primire, orice donaţie directa ori indirecta sau daruri manuale primite în legatura cu exercitarea funcţiilor sau atribuţiilor lor, cu excepţia celor care au o valoare simbolica.
(2) Dispoziţiile <>Legii nr. 115/1996 referitoare la modalitatea depunerii declaraţiei de avere se aplica în mod corespunzãtor şi în cazul prevãzut la alin. (1).
CAP. 3
Infracţiuni
SECŢIUNEA 1
Categorii de infracţiuni
ART. 5
(1) În înţelesul prezentei legi, sunt infracţiuni de corupţie infracţiunile prevãzute la art. 254-257 din Codul penal, precum şi infracţiunile prevãzute în legi speciale, ca modalitãţi specifice ale infracţiunilor prevãzute la art. 254-257 din Codul penal, în funcţie de calitatea persoanelor care savarsesc sau fata de care se savarsesc faptele ori în raport cu sectoarele de activitate unde acestea se comit.
(2) În înţelesul prezentei legi, sunt infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie infracţiunile prevãzute la art. 10-13.
(3) Prevederile prezentei legi sunt aplicabile şi infracţiunilor menţionate la art. 17, care sunt în legatura directa cu infracţiunile de corupţie sau cu cele asimilate acestora.
SECŢIUNEA a 2-a
Infracţiuni de corupţie
ART. 6
Infracţiunile de luare de mitã - prevãzutã la art. 254 din Codul penal, de dare de mitã - prevãzutã la art. 255 din Codul penal, de primire de foloase necuvenite prevãzutã la art. 256 din Codul penal şi de trafic de influenta prevãzutã la art. 257 din Codul penal se pedepsesc potrivit acelor texte de lege.
ART. 7
(1) Fapta de luare de mitã, prevãzutã la art. 254 din Codul penal, dacã a fost sãvârşitã de o persoana care, potrivit legii, are atribuţii de constatare sau de sancţionare a contravenţiilor ori de constatare, urmãrire sau judecare a infracţiunilor, se sancţioneazã cu pedeapsa prevãzutã la art. 254 alin. 2 din Codul penal privind sãvârşirea infracţiunii de cãtre un funcţionar cu atribuţii de control.
(2) Fapta de dare de mitã sãvârşitã fata de una dintre persoanele prevãzute la alin. (1) sau fata de un funcţionar cu atribuţii de control se sancţioneazã cu pedeapsa prevãzutã la art. 255 din Codul penal, al carei maxim se majoreazã cu 2 ani.
(3) Infracţiunile de primire de foloase necuvenite şi trafic de influenta, dacã au fost sãvârşite de una dintre persoanele menţionate la alin. (1) şi (2), se sancţioneazã cu pedeapsa prevãzutã la art. 256 din Codul penal, respectiv la art. 257 din Codul penal, al carei maxim se majoreazã cu 2 ani.
ART. 8
Prevederile art. 254-257 din Codul penal se aplica şi managerilor, directorilor, administratorilor şi cenzorilor societãţilor comerciale, companiilor şi societãţilor naţionale, ai regiilor autonome şi ai oricãror alţi agenţi economici.
ART. 9
În cazul infracţiunilor prevãzute în prezenta secţiune, dacã sunt sãvârşite în interesul unei organizaţii, asociaţii sau grupãri criminale ori al unuia dintre membrii acesteia sau pentru a influenta negocierile tranzacţiilor comerciale internaţionale ori schimburile sau investiţiile internaţionale, maximul pedepsei prevãzute de lege pentru aceste infracţiuni se majoreazã cu 5 ani.
SECŢIUNEA a 3-a
Infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie
ART. 10
Sunt pedepsite cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi urmãtoarele fapte, dacã sunt sãvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite:
a) stabilirea, cu intenţie, a unei valori diminuate, fata de valoarea comercialã realã, a bunurilor aparţinând agenţilor economici la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar, comisã în cadrul acţiunii de privatizare sau cu ocazia unei tranzacţii comerciale, ori a bunurilor aparţinând autoritãţilor publice sau instituţiilor publice, în cadrul unei acţiuni de vânzare a acestora, sãvârşitã de cei care au atribuţii de conducere, de administrare sau de gestionare;
b) acordarea de credite sau de subvenţii cu încãlcarea legii sau a normelor de creditare, neurmarirea, conform legii sau normelor de creditare, a destinaţiilor contractate ale creditelor sau subvenţiilor ori neurmarirea creditelor restante;
c) utilizarea creditelor sau a subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate.
ART. 11
(1) Fapta persoanei care, în virtutea funcţiei, a atributiei ori a însãrcinãrii primite, are sarcina de a supraveghea, de a controla sau de a lichidã un agent economic privat, de a îndeplini pentru acesta vreo însãrcinare, de a intermedia sau de a înlesni efectuarea unor operaţiuni comerciale sau financiare de cãtre agentul economic privat ori de a participa cu capital la un asemenea agent economic, dacã fapta este de natura a-i aduce direct sau indirect foloase necuvenite, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Dacã fapta prevãzutã la alin. (1) a fost sãvârşitã într-un interval de 5 ani de la încetarea funcţiei, atributiei ori însãrcinãrii, aceasta se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.
ART. 12
Sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani urmãtoarele fapte, dacã sunt sãvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite:
a) efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atributia sau însãrcinarea pe care o îndeplineşte o persoana ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atributiei sau însãrcinãrii sale;
b) folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicitãţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.
ART. 13
Fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid sau într-o formaţiune politica, într-un sindicat ori într-o asociaţie fãrã scop lucrativ sau fundaţie şi care foloseşte influenta ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.
ART. 14
Dacã faptele prevãzute la art. 12 şi 13 sunt sãvârşite în condiţiile art. 9, maximul pedepsei prevãzute de lege se majoreazã cu 3 ani.
ART. 15
Tentativa la infracţiunile prevãzute în prezenta secţiune se pedepseşte.
ART. 16
Dacã faptele prevãzute în prezenta secţiune constituie, potrivit Codului penal sau unor legi speciale, infracţiuni mai grave, acestea se pedepsesc în condiţiile şi cu sancţiunile stabilite în aceste legi.
SECŢIUNEA a 4-a
Infracţiuni în legatura directa cu infracţiunile de corupţie
ART. 17
În înţelesul prezentei legi, urmãtoarele infracţiuni sunt în legatura directa cu infracţiunile de corupţie sau cu infracţiunile asimilate acestora, prevãzute la art. 10-13:
a) tãinuirea bunurilor provenite din sãvârşirea unei infracţiuni prevãzute în secţiunile a 2-a şi a 3-a, precum şi favorizarea persoanelor care au comis o astfel de infracţiune;
b) asocierea în vederea sãvârşirii unei infracţiuni prevãzute în secţiunile a 2-a şi a 3-a sau la lit. a) din prezentul articol;
c) falsul şi uzul de fals sãvârşite în scopul de a ascunde comiterea uneia dintre infracţiunile prevãzute în secţiunile a 2-a şi a 3-a sau sãvârşite în realizarea scopului urmãrit printr-o asemenea infracţiune;
d) abuzul în serviciu contra intereselor publice, sãvârşit în realizarea scopului urmãrit printr-o infracţiune prevãzutã în secţiunile a 2-a şi a 3-a;
e) infracţiunile de spalare a banilor, prevãzute în <>Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea şi sancţionarea spalarii banilor, atunci când banii, bunurile sau alte valori provin din sãvârşirea unei infracţiuni prevãzute în secţiunile a 2-a şi a 3-a;
f) contrabanda cu bunuri provenite din sãvârşirea unei infracţiuni prevãzute în secţiunile a 2-a şi a 3-a sau sãvârşitã în realizarea scopului urmãrit printr-o asemenea infracţiune;
g) infracţiunile prevãzute în <>Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, sãvârşite în legatura cu infracţiunile prevãzute în secţiunile a 2-a şi a 3-a;
h) infracţiunea de bancruta frauduloasã şi celelalte infracţiuni prevãzute în <>Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sãvârşite în legatura cu infracţiunile prevãzute în secţiunile a 2-a şi a 3-a;
i) traficul de stupefiante, nerespectarea regimului armelor de foc şi al muniţiilor, traficul de persoane în scopul practicãrii prostituţiei, sãvârşite în legatura cu o infracţiune prevãzutã în secţiunile a 2-a şi a 3-a.
ART. 18
(1) Infracţiunile prevãzute la art. 17 lit. a)-d) se sancţioneazã cu pedeapsa prevãzutã în Codul penal pentru aceste infracţiuni, al carei maxim se majoreazã cu 2 ani.
(2) Infracţiunile prevãzute la <>art. 17 lit. e) se sancţioneazã cu pedepsele prevãzute în Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea şi sancţionarea spalarii banilor, al cãror maxim se majoreazã cu 3 ani.
(3) Infracţiunile prevãzute la <>art. 17 lit. f) se sancţioneazã cu pedepsele prevãzute în Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, al cãror maxim se majoreazã, în cazul contrabandei simple, cu 3 ani, iar în cazul contrabandei calificate, cu 5 ani.
(4) Infracţiunile prevãzute la <>art. 17 lit. g) se sancţioneazã cu pedepsele prevãzute în Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, al cãror maxim se majoreazã cu 2 ani.
(5) Infracţiunile prevãzute la <>art. 17 lit. h) se sancţioneazã cu pedepsele prevãzute în Legea nr. 31/1990 , republicatã, al cãror maxim se majoreazã cu 2 ani.
(6) Infracţiunile prevãzute la art. 17 lit. i) se sancţioneazã, dupã caz, cu pedepsele prevãzute la art. 312, 279 sau 329 din Codul penal.
SECŢIUNEA a 5-a
Dispoziţii comune
ART. 19
În cazul sãvârşirii infracţiunilor la care se referã prezentul capitol, banii, valorile sau orice alte bunuri care au fost date pentru a determina sãvârşirea infracţiunii sau pentru a rasplati pe infractor ori cele dobândite prin sãvârşirea infracţiunii, dacã nu sunt restituite persoanei vãtãmate şi în mãsura în care nu servesc la despãgubirea acesteia, se confisca, iar dacã bunurile nu se gãsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.
ART. 20
În cazul în care s-a sãvârşit o infracţiune dintre cele prevãzute în prezentul capitol, luarea mãsurilor asiguratorii este obligatorie.
CAP. 4
Dispoziţii procedurale
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
ART. 21
(1) Infracţiunile prevãzute de prezenta lege ca infracţiuni de corupţie sau ca infracţiuni asimilate acestora ori ca infracţiuni în legatura directa cu infracţiunile de corupţie, dacã sunt flagrante, se urmãresc şi se judeca potrivit dispoziţiilor art. 465 şi art. 467-479 din Codul de procedura penalã.
(2) Dacã infracţiunile prevãzute la alin. (1) nu sunt flagrante, urmãrirea penalã şi judecata se efectueazã potrivit procedurii de drept comun.
ART. 22
În cazul infracţiunilor prevãzute în secţiunea a 2-a din cap. III, urmãrirea penalã se efectueazã în mod obligatoriu de cãtre procuror.
SECŢIUNEA a 2-a
Dispoziţii speciale privind descoperirea şi urmãrirea infracţiunilor
ART. 23
(1) Persoanele cu atribuţii de control sunt obligate sa înştiinţeze organul de urmãrire penalã sau, dupã caz, organul de constatare a sãvârşirii infracţiunilor, abilitat de lege, cu privire la orice date din care rezulta indicii ca s-a efectuat o operaţiune sau un act ilicit ce poate atrage rãspunderea penalã, potrivit prezentei legi.
(2) Persoanele cu atribuţii de control sunt obligate, în cursul efectuãrii actului de control, sa procedeze la asigurarea şi conservarea urmelor infracţiunii, a corpurilor delicte şi a oricãror mijloace de proba ce pot servi organelor de urmãrire penalã.
ART. 24
Persoanele prevãzute la art. 1 lit. e), care cunosc operaţiuni ce antreneaza circulaţia de capitaluri sau alte activitãţi, prevãzute la art. 1, privind sume de bani, bunuri sau alte valori ce se presupune ca provin din infracţiuni de corupţie sau asimilate acestora ori din infracţiuni ce au legatura cu acestea, au obligaţia sa sesizeze organele de urmãrire penalã sau, dupã caz, organele de constatare a sãvârşirii infracţiunii ori organele de control, abilitate de lege.
ART. 25
(1) Îndeplinirea cu buna-credinţa a obligaţiilor prevãzute la art. 23 şi 24 nu constituie o încãlcare a secretului profesional sau bancar şi nu atrage rãspunderea penalã, civilã sau disciplinarã.
(2) Dispoziţiile prevãzute la alin. (1) se aplica chiar dacã cercetarea sau judecarea faptelor semnalate a condus la neinceperea sau încetarea urmãririi penale ori la achitare.
(3) Sesizãrile anonime nu pot fi luate în considerare.
(4) Neîndeplinirea cu rea-credinţa a obligaţiilor prevãzute la art. 23 şi 24 constituie infracţiuni şi se pedepsesc potrivit art. 262 din Codul penal.
ART. 26
Secretul bancar şi cel profesional nu sunt opozabile organelor de urmãrire penalã, instanţelor de judecata sau Curţii de Conturi.
ART. 27
(1) Când sunt indicii temeinice cu privire la sãvârşirea uneia dintre infracţiunile prevãzute de prezenta lege, în scopul strangerii de probe sau al identificarii fãptuitorului, procurorul poate sa dispunã pentru o durata de cel mult 30 de zile:
a) punerea sub supraveghere a conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora;
b) punerea sub supraveghere sau sub ascultare a liniilor telefonice;
c) accesul la sisteme informationale;
d) comunicarea de acte autentice sau sub semnatura privatã de documente bancare, financiare ori contabile.
(2) Pentru motive temeinice mãsurile pot fi prelungite de procuror prin ordonanta motivatã, fiecare prelungire neputând depãşi 30 de zile.
(3) În cursul judecaţii instanta poate dispune prelungirea acestor mãsuri prin încheiere motivatã.
ART. 28
(1) Se instituie, prin prezenta lege, Secţia de combatere a coruptiei şi criminalitatii organizate, care funcţioneazã în cadrul Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie, ca structura specializatã în acest domeniu la nivel naţional.
(2) Se instituie, de asemenea, prin prezenta lege servicii de combatere a coruptiei şi criminalitatii organizate în cadrul parchetelor de pe lângã curţile de apel şi birouri de combatere a coruptiei şi criminalitatii organizate în cadrul parchetelor de pe lângã tribunale, ca structuri teritoriale specializate în acest domeniu. Activitatea acestor servicii şi birouri este coordonata şi controlatã de Secţia de combatere a coruptiei şi criminalitatii organizate din cadrul Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie.
(3) Secţia de combatere a coruptiei şi criminalitatii organizate din cadrul Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie, precum şi serviciile şi birourile prevãzute la alin. (2) efectueazã, potrivit Codului de procedura penalã şi altor legi speciale, urmãrirea penalã privind infracţiunile de corupţie prevãzute în prezenta lege, precum şi infracţiunile sãvârşite în condiţiile crimei organizate. De asemenea, secţia conduce şi controleazã activitãţile procesuale efectuate de organele poliţiei şi de alte organe implicate în descoperirea şi urmãrirea penalã a acestor infracţiuni, supraveghind ca actele îndeplinite de aceste organe sa fie efectuate cu respectarea dispoziţiilor legale.
(4) În scopul efectuãrii cu celeritate şi în mod temeinic a activitãţilor de descoperire şi de urmãrire a infracţiunilor de corupţie şi a infracţiunilor asimilate acestora, prevãzute în prezenta lege, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie, organele care au competente legale în descoperirea şi urmãrirea acestor infracţiuni vor delega, timp de un an, numãrul necesar de persoane specializate în acest domeniu, pentru a îndeplini, sub directa conducere, supravegherea şi controlul nemijlocit al procurorilor din Secţia de combatere a coruptiei şi criminalitatii organizate din cadrul Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie, actele procesuale conferite de lege.
(5) Pentru clarificarea unor probleme tehnice de specialitate pot funcţiona, în condiţiile alin. (4), pe lângã Secţia de combatere a coruptiei şi criminalitatii organizate din cadrul Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie, specialişti în domeniul financiar, bancar, vamal sau din alte asemenea domenii.
(6) Prevederile alin. (4) şi (5) se aplica în mod corespunzãtor şi în cazul structurilor specializate în domeniul coruptiei şi criminalitatii organizate, care funcţioneazã la nivel teritorial.
(7) Secţia de combatere a coruptiei şi criminalitatii organizate din cadrul Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie, precum şi structurile corespunzãtoare teritoriale vor efectua şi operaţiuni de centralizare, analizare şi valorificare a datelor şi informaţiilor deţinute de ele sau primite de la celelalte organisme implicate în lupta impotriva coruptiei şi criminalitatii organizate, constituindu-se în felul acesta o banca de date în domeniul faptelor de corupţie şi al criminalitatii organizate.
(8) Structura, precum şi statele de personal şi de funcţii ale Sectiei de combatere a coruptiei şi criminalitatii organizate din cadrul Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie, ale serviciilor şi birourilor teritoriale specializate, se vor stabili în condiţiile <>Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile ulterioare.
ART. 29
(1) Pentru judecarea infracţiunilor de corupţie şi a infracţiunilor asimilate acestora, prevãzute în prezenta lege, pot fi constituite complete specializate, potrivit <>art. 15 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile ulterioare.
(2) Judecãtorii care compun aceste complete specializate, procurorii care funcţioneazã în cadrul Sectiei de combatere a coruptiei şi criminalitatii organizate din cadrul Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie, al serviciilor şi birourilor teritoriale specializate, precum şi persoanele prevãzute la art. 28 alin. (4), (5) şi (6) vor primi, pe lângã celelalte drepturi bãneşti, un spor de 30% din salariul de baza.
SECŢIUNEA a 3-a
Dispoziţii comune
ART. 30
Hotãrârea judecãtoreascã definitiva de condamnare sau de achitare se poate publica în ziarele centrale sau, dupã caz, locale, menţionate în hotãrâre.
ART. 31
Prevederile prezentei legi se completeazã, în ceea ce priveşte urmãrirea şi judecata, cu dispoziţiile Codului de procedura penalã.
CAP. 5
Dispoziţii finale
ART. 32
În cazul actelor juridice încheiate cu încãlcarea prevederilor prezentei legi sunt aplicabile dispoziţiile art. 14-22 din Codul de procedura penalã.
ART. 33
Orice prevedere contrarã prezentei legi se abroga.
Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 12 aprilie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE CAMEREI
DEPUTAŢILOR
ION DIACONESCU
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
ULM NICOLAE SPINEANU
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
