Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 76 din 8 aprilie 1998 pentru aderarea Romaniei la Conventia internationala pentru protectia artistilor interpreti sau executanti, a producatorilor de fonograme si a organismelor de radiodifuziune, incheiata la Roma la 26 octombrie 1961
ARTICOL UNIC România adera la Convenţia internationala pentru protecţia artiştilor interpreti sau executanti, a producãtorilor de fonograme şi a organismelor de radiodifuziune, încheiatã la Roma la 26 octombrie 1961. Depunerea instrumentului de aderare va fi însoţitã de urmãtoarele declaraţii: 1. În ceea ce priveşte paragraful 3 al art. 5: România nu va aplica criteriul fixãrii. 2. În ceea ce priveşte paragraful 2 al art. 6: România nu va proteja emisiunile de radio şi televiziune decât dacã sediul social al organismului de radiodifuziune este situat într-un alt stat contractant şi dacã emisiunea a fost difuzatã de un organism emitator situat pe teritoriul aceluiaşi stat contractant. 3. În ceea ce priveşte pct. (iii) şi (iv) ale alin. a) din paragraful 1 al art. 16: (iii) România nu va aplica nici una dintre dispoziţiile art. 12, în privinta fonogramelor al cãror producãtor nu este resortisant al unui stat contractant. (iv) Pentru producãtorii de fonograme, resortisanti ai unui alt stat contractant, întinderea şi durata protecţiei prevãzute la acest articol vor fi limitate la cele ale protecţiei pe care acest din urma stat contractant le acorda fonogramelor fixate pentru prima oara de cãtre un resortisant al României.
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 10 februarie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI RADU VASILE
Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 martie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR ANDREI IOAN CHILIMAN
CONVENŢIA DE LA ROMA, 1961 Convenţie internationala pentru protecţia artiştilor interpreti sau executanti, a producãtorilor de fonograme şi a organismelor de radiodifuziune, încheiatã la Roma la 26 octombrie 1961*)
------------- *) Traducere.
Statele contractante, animate de dorinta de a proteja drepturile artiştilor interpreti sau executanti, ale producãtorilor de fonograme şi ale organismelor de radiodifuziune,
au convenit urmãtoarele: ART. 1 Protecţia prevãzutã prin prezenta convenţie lasa intactã şi nu influenţeazã în nici un mod protecţia dreptului de autor asupra operelor literare şi artistice. În consecinta, nici o dispoziţie a prezentei convenţii nu va putea fi interpretatã ca aducând vreo atingere acestei protecţii. ART. 2 1. În sensul prezentei convenţii, prin tratament naţional se înţelege tratamentul pe care statul contractant, pe teritoriul cãruia este cerutã protecţia, îl acorda în virtutea legislaţiei sale naţionale: a) artiştilor interpreti sau executanti, care sunt resortisantii sãi, pentru executiile care au loc, sunt fixate pentru prima data sau sunt radiodifuzate pe teritoriul sau; b) producãtorilor de fonograme, care sunt resortisantii sãi, pentru fonogramele care sunt publicate sau fixate pentru prima data pe teritoriul sau; c) organismelor de radiodifuziune având sediul social pe teritoriul sau, pentru emisiunile radiodifuzate de posturi emitatoare situate pe teritoriul sau. 2. Tratamentul naţional va fi acordat ţinându-se seama de protecţia expres garantatã şi de limitarile expres prevãzute în prezenta convenţie. ART. 3 În sensul prezentei convenţii se înţelege prin: a) artişti interpreti sau executanti - actorii, cantaretii, muzicienii, dansatorii şi alte persoane care reprezintã, canta, recita, declama, joaca sau executa în orice alt mod opere literare sau artistice; b) fonograma - orice fixare exclusiv sonora a sunetelor provenind dintr-o execuţie sau din alte sunete; c) producãtor de fonograme - persoana fizica sau juridicã care fixeazã cea dintâi sunetele provenind dintr-o execuţie sau din alte sunete; d) publicare - punere la dispoziţia publicului, în cantitate suficienta, a unor exemplare ale unei fonograme; e) reproducere - realizarea unui exemplar sau a mai multor exemplare ale unei fixãri; f) emisiune de radiodifuziune - difuzarea de sunete sau imagini şi sunete, prin intermediul undelor radioelectrice, în scopul receptionarii de cãtre public; g) reemisiune - emiterea simultanã de cãtre un organism de radiodifuziune a unei emisiuni a unui alt organism de radiodifuziune. ART. 4 Fiecare stat contractant va acorda tratamentul naţional artiştilor interpreti sau executanti ori de câte ori va fi îndeplinitã una dintre urmãtoarele condiţii: a) execuţia are loc în alt stat contractant; b) execuţia este înregistratã pe o fonograma protejata în virtutea art. 5; c) execuţia nefixata pe fonograma este difuzatã printr-o emisiune protejata în virtutea art. 6. ART. 5 1. Fiecare stat contractant va acorda tratamentul naţional producãtorilor de fonograme, ori de câte ori va fi îndeplinitã una dintre urmãtoarele condiţii: a) producãtorul de fonograme este resortisant al unui alt stat contractant (criteriul naţionalitãţii); b) prima fixare a sunetului a fost realizatã într-un alt stat contractant (criteriul fixãrii); c) fonograma a fost publicatã pentru prima data într-un alt stat contractant (criteriul publicãrii). 2. Când prima publicare a avut loc într-un stat necontractant, dar fonograma a fost totuşi publicatã, în termen de 30 de zile de la prima publicare într-un stat contractant (publicare simultanã), aceasta fonograma va fi consideratã ca fiind publicatã pentru prima data în statul contractant. 3. Oricare stat contractant poate, printr-o notificare depusa la Secretariatul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite, sa declare ca el nu va aplica nici criteriul publicãrii, nici criteriul fixãrii. Aceasta notificare va putea fi depusa în momentul ratificãrii, al acceptãrii sau al aderãrii ori în orice alt moment; în acest din urma caz, ea nu va produce efect decât la 6 luni dupã data depunerii sale. ART. 6 1. Fiecare stat contractant va acorda tratamentul naţional organismelor de radiodifuziune ori de câte ori va fi îndeplinitã una dintre urmãtoarele condiţii: a) sediul social al organismului de radiodifuziune este situat într-un alt stat contractant; b) emisiunea a fost difuzatã printr-un emitator situat pe teritoriul unui alt stat contractant. 2. Orice stat contractant poate, printr-o notificare depusa la Secretariatul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite, sa declare ca el nu va acorda protecţie emisiunilor, decât dacã sediul social al organismului de radiodifuziune este situat într-un alt stat contractant şi dacã emisiunea a fost difuzatã printr-un emitator situat pe teritoriul aceluiaşi stat contractant. Aceasta notificare poate fi facuta în momentul ratificãrii, al acceptãrii sau al aderãrii ori în orice alt moment; în acest din urma caz, ea nu va produce efecte decât la 6 luni dupã data depunerii sale. ART. 7 1. Protecţia prevãzutã în prezenta convenţie în favoarea artiştilor interpreti sau executanti va trebui sa dea posibilitatea de a se opune la: a) radiodifuzarea şi comunicarea cãtre public a execuţiei lor, fãrã consimţãmântul lor, în afarã de cazul în care execuţia folositã pentru radiodifuzare sau pentru comunicare cãtre public este ea însãşi o execuţie radiodifuzata sau este facuta dupã o fixare; b) fixarea, fãrã consimţãmântul lor, pe un suport material, a execuţiei lor nefixate; c) reproducerea, fãrã consimţãmântul lor, a unei fixãri a execuţiei lor: (i) când prima fixare a fost ea însãşi facuta fãrã consimţãmântul lor; (ii) când reproducerea este facuta cu alte scopuri decât cele pentru care ei şi-au dat consimţãmântul; (iii) când prima fixare a fost facuta în virtutea dispoziţiilor art. 15 şi a fost reprodusa în alte scopuri decât cele prevãzute prin aceste dispoziţii. 2. (1) Aparţine legislaţiei naţionale a statului contractant pe teritoriul cãruia este solicitatã protecţia dreptul de a reglementa protecţia contra reemisiunii, a fixãrii în scop de radiodifuzare şi a reproducerii unei astfel de fixãri în scopul radiodifuzarii, în cazul în care artistul interpret sau executant a consimţit la radiodifuzare. (2) Modalitãţile de folosire de cãtre organismele de radiodifuziune a fixarilor pentru emisiuni radiodifuzate vor fi reglementate potrivit legislaţiei naţionale a statului contractant pe al cãrui teritoriu este cerutã protecţia. (3) Totuşi, legislaţia nationala, în cazurile prevãzute la alin. (1) şi (2) ale prezentului paragraf, nu va putea avea efectul de a-i lipsi pe artiştii interpreti sau executanti de capacitatea de a reglementa prin contracte relaţiile lor cu organismele de radiodifuziune. ART. 8 Oricare stat contractant poate, prin legislaţia sa nationala, sa stabileascã modalitãţile prin care artiştii interpreti sau executanti vor fi reprezentaţi, în ceea ce priveşte exerciţiul drepturilor lor, când un numãr mai mare dintre ei participa la aceeaşi execuţie. ART. 9 Oricare stat contractant poate, prin legislaţia sa nationala, sa extindã protecţia prevãzutã prin prezenta convenţie la artişti care nu executa opere literare sau artistice. ART. 10 Producãtorii de fonograme beneficiazã de dreptul de a autoriza sau de a interzice reproducerea directa sau indirecta a fonogramelor lor. ART. 11 Când un stat contractant pretinde, în virtutea legislaţiei sale naţionale, îndeplinirea unor formalitãţi, ca o condiţie a acordãrii protecţiei în materie de fonograme, a drepturilor ce aparţin fie producãtorilor de fonograme, fie artiştilor interpreti sau executanti, fie atât unora, cat şi celorlalţi, aceste cerinţe vor fi considerate ca îndeplinite, dacã toate exemplarele din comerţ ale fonogramei publicate sau ale ambalajului sau vor purta menţiunea constituitã prin simbolul "P", însoţit de indicarea anului primei publicari, aplicatã într-un mod din care sa reiasã lãmurit ca protecţia este rezervatã. Dacã exemplarele sau ambalajul lor nu permit identificarea producãtorului fonogramei sau a titularului licenţei date de cãtre producãtor (prin indicarea numelui sau, a marcii de comerţ sau a oricãrei desemnari corespunzãtoare), menţiunea va trebui sa cuprindã, de asemenea, numele titularului drepturilor de producãtor al fonogramei. În sfârşit, când exemplarele sau ambalajul lor nu permit identificarea principalilor interpreti sau executanti, menţiunea va trebui sa cuprindã, de asemenea, numele persoanei care deţine drepturile acestor artişti în ţara în care a avut loc fixarea. ART. 12 Când o fonograma publicatã în scop comercial sau o reproducere a acestei fonograme este folositã în mod direct pentru radiodifuzare sau pentru orice fel de comunicare cãtre public, cel care o foloseşte va plati artiştilor interpreti sau executanti ori producãtorilor de fonograme sau ambilor o remuneraţie echitabila şi unica. Legislaţia nationala poate, în lipsa unei înţelegeri între cei interesaţi, sa stabileascã condiţiile repartizãrii acestei remuneraţii. ART. 13 Organismele de radiodifuziune beneficiazã de dreptul de a autoriza sau de a interzice: a) transmiterea emisiunilor lor; b) fixarea pe un suport material a emisiunilor lor; c) reproducerea: (i) fixarilor emisiunilor lor, fãcute fãrã consimţãmântul lor; (ii) fixarilor fãcute, în virtutea dispoziţiilor art. 15, emisiunilor lor şi reproduse cu alte scopuri decât cele prevãzute prin dispoziţiile menţionate; d) comunicarea cãtre public a emisiunilor lor de televiziune, când aceasta este facuta în locuri accesibile publicului, contra unei taxe de intrare; aparţine legislaţiei naţionale a tarii unde este cerutã protecţia acestui drept de a stabili condiţiile de exercitare a acestuia. ART. 14 Durata protecţiei ce urmeazã a fi acordatã în virtutea prezentei convenţii nu va putea fi inferioarã unei perioade de 20 de ani, începând de la: a) sfârşitul anului când s-a fãcut fixarea, pentru fonograme şi executiile fixate pe acestea; b) sfârşitul anului în care a avut loc execuţia, pentru executiile care nu sunt fixate pe fonograme; c) sfârşitul anului în care a avut loc emiterea, pentru emisiunile de radiodifuziune. ART. 15 1. Oricare stat contractant are dreptul sa prevadã în legislaţia sa nationala excepţii de la protecţia garantatã prin prezenta convenţie, în urmãtoarele cazuri: a) când este vorba de o utilizare privatã; b) când se folosesc fragmente scurte, cu prilejul reportajului unui eveniment de actualitate; c) când este cazul unei fixãri efemere, facuta de un organism de radiodifuziune prin propriile sale mijloace şi pentru propriile sale emisiuni; d) când folosinta este facuta numai pentru învãţãmânt sau cercetare ştiinţificã. 2. Fãrã a prejudicia dispoziţiile paragrafului 1 de mai sus, oricare stat contractant are dreptul sa prevadã în legislaţia sa nationala, în ceea ce priveşte protecţia artiştilor interpreti sau executanti, a producãtorilor de fonograme şi a organismelor de radiodifuziune, limitãri de aceeaşi natura cu cele care sunt prevãzute în legislaţia respectiva, în ceea ce priveşte protecţia dreptului de autor asupra operelor literare şi artistice. Totuşi nu pot fi instituite licenţe obligatorii decât în mãsura în care acestea sunt compatibile cu dispoziţiile prezentei convenţii. ART. 16 1. Oricare stat care devine parte la prezenta convenţie accepta toate obligaţiile şi beneficiazã de toate avantajele pe care aceasta le prevede. Totuşi un stat va putea în orice moment sa specifice, printr-o notificare depusa la Secretariatul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite: a) în ceea ce priveşte art. 12: (i) ca el nu va aplica nici una dintre dispoziţiile acestui articol; (ii) ca el nu va aplica nici una dintre dispoziţiile acestui articol în ceea ce priveşte anumite utilizãri; (iii) ca el nu va aplica nici una dintre dispoziţiile acestui articol în privinta fonogramelor al cãror producãtor nu este resortisant al unui stat contractant; (iv) ca, în privinta fonogramelor al cãror producãtor este resortisant al unui alt stat contractant, el va limita întinderea şi durata protecţiei prevãzute la acest articol la cele ale protecţiei pe care acest din urma stat contractant o acorda fonogramelor fixate pentru prima data de cãtre resortisantul statului autor al declaraţiei; totuşi, când statul contractant al cãrui resortisant este producãtorul nu acorda protecţia aceluiaşi beneficiar sau aceloraşi beneficiari ca şi statul contractant autor al declaraţiei, acest fapt nu se va considera ca fiind o discriminare în ceea ce priveşte întinderea protecţiei; b) în ceea ce priveşte art. 13, ca el nu va aplica dispoziţiile alin. d) al acestui articol; dacã un stat contractant face o astfel de declaraţie, celelalte state contractante nu vor fi obligate sa acorde dreptul prevãzut la alin. d) al art. 13 organismelor de radiodifuziune având sediul lor social pe teritoriul acelui stat. 2. Dacã notificarea prevãzutã la paragraful 1 al prezentului articol este depusa la o data ulterioara celei de depunere a instrumentului de ratificare, de acceptare sau de aderare, ea nu-şi va produce efectul decât la 6 luni dupã data depunerii. ART. 17 Oricare stat a cãrui legislaţie nationala, în vigoare la data de 26 octombrie 1961, acorda producãtorilor de fonograme o protecţie stabilitã în funcţie de singurul criteriu al fixãrii va putea, printr-o notificare depusa la Secretariatul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite în acelaşi timp cu instrumentul sau de ratificare, de acceptare sau de aderare, sa declare ca el nu va aplica decât criteriul fixãrii, în conformitate cu art. 5, şi acelaşi şi numai acest criteriu al fixãrii în locul criteriului naţionalitãţii producãtorului, în conformitate cu paragraful 1 alin. a) pct. (iii) şi (iv) al art. 16. ART. 18 Oricare stat care a fãcut vreuna dintre declaraţiile prevãzute la art. 5 paragraful 3, la art. 6 paragraful 2, la art. 16 paragraful 1 sau la art. 17 poate, printr-o noua notificare adresatã secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, sa-i restrângã întinderea sau sa o retragã. ART. 19 Fãrã a se lua în considerare oricare alte dispoziţii ale prezentei convenţii, prevederile art. 7 vor inceta sa fie aplicabile de îndatã ce un artist sau executant îşi va fi dat consimţãmântul spre a se include execuţia sa într-o fixare de imagini sau de imagini şi sunete. ART. 20 1. Prezenta convenţie nu aduce atingere drepturilor dobândite în vreunul dintre statele contractante înainte de data intrãrii în vigoare a convenţiei pentru acel stat. 2. Nici un stat contractant nu va fi obligat sa aplice dispoziţiile prezentei convenţii la executii sau la emisiuni radiodifuzate ori la fonograme înregistrate înainte de data intrãrii în vigoare, pentru acel stat, a prezentei convenţii. ART. 21 Protecţia prevãzutã prin prezenta convenţie nu va putea aduce atingere protecţiei de care artiştii interpreti sau executanti, producãtorii de fonograme şi organismele de radiodifuziune ar putea sa beneficieze în alt mod. ART. 22 Statele contractante îşi rezerva dreptul de a încheia între ele înţelegeri speciale, atâta timp cat aceste înţelegeri ar conferi artiştilor interpreti sau executanti, producãtorilor de fonograme sau organismelor de radiodifuziune drepturi mai intinse decât cele acordate prin prezenta convenţie sau dacã ar conveni alte dispoziţii care sa nu fie contrare acesteia. ART. 23 Prezenta convenţie va fi depusa la Secretariatul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Ea este deschisã pana la data de 30 iunie 1962 spre a fi semnatã de statele invitate la Conferinţa diplomaticã privind protecţia internationala a artiştilor interpreti sau executanti, a producãtorilor de fonograme şi a organismelor de radiodifuziune, care sunt pãrţi la Convenţia universala asupra dreptului de autor sau membre ale Uniunii Internaţionale pentru Protecţia Operelor Literare şi Artistice. ART. 24 1. Prezenta convenţie va fi supusã ratificãrii şi acceptãrii statelor semnatare. 2. Prezenta convenţie va fi deschisã aderãrii statelor invitate la conferinţa menţionatã la art. 23, precum şi aderãrii oricãrui alt stat membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite, cu condiţia ca statul aderent sa fie parte la Convenţia universala asupra dreptului de autor sau membru al Uniunii Internaţionale pentru Protecţia Operelor Literare şi Artistice. 3. Ratificarea, acceptarea sau aderarea se va face prin depunerea unui instrument în acest scop la secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. ART. 25 1. Prezenta convenţie va intra în vigoare la 3 luni de la data depunerii celui de-al saselea instrument de ratificare, de acceptare sau de aderare. 2. Ulterior, convenţia va intra în vigoare, pentru fiecare stat, la 3 luni de la data depunerii instrumentului sau de ratificare, de acceptare sau de aderare. ART. 26 1. Fiecare stat contractant se obliga ca, în conformitate cu dispoziţiile constituţiei sale, sa ia mãsurile necesare pentru a asigura aplicarea prezentei convenţii. 2. În momentul depunerii instrumentului sau de ratificare, de acceptare sau de aderare, fiecare stat, în conformitate cu legislaţia sa nationala, trebuie sa fie în mãsura sa aplice dispoziţiile prezentei convenţii. ART. 27 1. Oricare stat va putea, în momentul ratificãrii, al acceptãrii ori al aderãrii sau, oricând, ulterior, sa declare printr-o notificare adresatã secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite ca prezenta convenţie se va extinde asupra totalitãţii teritoriilor sau asupra vreunuia dintre teritoriile cãrora el le asigura relaţiile internaţionale, numai în condiţiile în care Convenţia universala asupra dreptului de autor sau Convenţia internationala pentru protecţia operelor literare şi artistice va fi aplicabilã teritoriilor în cauza. Aceasta notificare îşi va produce efectul la 3 luni de la data primirii sale. 2. Declaraţiile şi notificãrile prevãzute la art. 5 paragraful 3, la art. 6 paragraful 2, la art. 16 paragraful 1, la art. 17 sau la art. 18 pot fi extinse la totalitatea sau la oricare dintre teritoriile prevãzute la paragraful precedent. ART. 28 1. Oricare stat contractant va avea dreptul de a denunta prezenta convenţie fie în numele sau propriu, fie în numele unuia sau al totalitãţii teritoriilor la care se referã art. 27. 2. Denunţarea se va face printr-o notificare trimisa secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite şi îşi va produce efectele la 12 luni de la data primirii notificãrii. 3. Dreptul de denunţare prevãzut în prezentul articol nu va fi exercitat de cãtre un stat contractant înainte de expirarea unei perioade de 5 ani, începând de la data intrãrii în vigoare a prezentei convenţii fata de statul menţionat. 4. Oricare stat contractant înceteazã de a mai fi parte la prezenta convenţie din momentul în care nu va mai fi nici parte la Convenţia universala asupra dreptului de autor, nici membru al Uniunii Internaţionale pentru Protecţia Operelor Literare şi Artistice. 5. Prezenta convenţie înceteazã sa mai fie aplicabilã pe orice teritoriu prevãzut la art. 27, din momentul în care nici Convenţia universala asupra drepturilor de autor, nici Convenţia internationala pentru protecţia operelor literare şi artistice nu se mai aplica pe acest teritoriu. ART. 29 1. Dupã ce prezenta convenţie va fi fost în vigoare timp de 5 ani, oricare stat contractant, printr-o notificare adresatã secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, va putea cere convocarea unei conferinţe în scopul de a revizui convenţia. Secretarul general al O.N.U. va notifica aceasta cerere tuturor statelor contractante. Dacã, timp de 6 luni de la data notificãrii adresate de cãtre secretarul general al O.N.U., cel puţin jumãtate din numãrul statelor contractante îi vor comunica consimţãmântul lor la aceasta cerere, secretarul general al O.N.U. va informa despre aceasta pe directorul general al Biroului Internaţional al Muncii, pe directorul general al O.N.U. pentru educaţie, ştiinţa şi cultura şi pe directorul Biroului Uniunii Internaţionale pentru Protecţia Operelor Literare şi Artistice, care vor convoca o conferinţa de revizuire, în colaborare cu Comitetul interguvernamental menţionat la art. 32. 2. Orice revizuire a prezentei convenţii va trebui sa fie adoptatã cu majoritatea de doua treimi din numãrul statelor prezente la Conferinţa de revizuire, cu condiţia ca aceasta majoritate sa cuprindã doua treimi din numãrul statelor care, la data Conferintei de revizuire, sunt pãrţi la prezenta convenţie. 3. În cazul când o noua convenţie, implicând revizuirea totalã sau parţialã a prezentei convenţii, ar fi adoptatã şi afarã de cazul ca noua convenţie nu ar dispune altfel: a) prezenta convenţie va inceta de a mai fi deschisã ratificãrii, acceptãrii sau aderãrii, cu începere de la data intrãrii în vigoare a noii convenţii revizuite; b) prezenta convenţie va rãmâne în vigoare în privinta raporturilor cu statele contractante care nu vor deveni pãrţi la noua convenţie. ART. 30 Orice diferend între doua sau mai multe state contractante, privitor la interpretarea sau aplicarea prezentei convenţii, care nu va fi reglementat pe cale de negociere, la cererea uneia dintre pãrţile în litigiu, va fi adus în fata Curţii Internaţionale de Justiţie pentru a fi statuat, în afarã de cazul în care statele în cauza ar conveni asupra unui alt mod de reglementare, dacã statele în cauza au convenit alt mod de reglementare. ART. 31 Fãrã a prejudicia dispoziţiile art. 5 paragraful 3, ale art. 6 paragraful 2, ale art. 16 paragraful 1 şi ale art. 17 la prezenta convenţie, nu este admisã nici o rezerva. ART. 32 1. Se instituie un comitet interguvernamental având misiunea: a) de a examina problemele privind aplicarea şi funcţionarea prezentei convenţii; b) de a aduna propunerile şi de a pregati documentaţia relativã la eventuale revizuiri ale prezentei convenţii. 2. Comitetul va fi compus din reprezentanţi ai statelor contractante, la alegerea cãrora se va tine seama de o repartiţie geograficã echitabila. Numãrul membrilor comitetului va fi de 6, dacã numãrul statelor contractante este inferior sau egal cu 12, de 9, dacã numãrul statelor contractante este de 13-18, şi de 12, dacã numãrul statelor contractante depãşeşte 18. 3. Comitetul va fi constituit în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei convenţii, în urma unui scrutin organizat între statele contractante - care vor dispune fiecare de câte un vot - de cãtre directorul general al Biroului Internaţional al Muncii, directorului general al UNESCO şi de directorul Biroului Uniunii Internaţionale pentru Protecţia Operelor Literare şi Artistice, în conformitate cu reglementãri care vor fi fost în prealabil aprobate de majoritatea absolutã a statelor contractante. 4. Comitetul îşi va alege preşedintele şi biroul. El va întocmi un regulament interior privind, în special, viitoarea lui funcţionare şi modul sau de reinnoire; acest regulament va trebui sa asigure succesiunea prin rotaţie între diferitele state contractante. 5. Secretariatul comitetului va fi compus din funcţionari ai Biroului Internaţional al Muncii, ai UNESCO şi ai Biroului Uniunii Internaţionale pentru Protecţia Operelor Literare şi Artistice, desemnaţi de directorii generali şi de directorul celor trei instituţii interesate. 6. Întrunirile comitetului, care va fi convocat ori de câte ori majoritatea membrilor sãi o va considera necesar, vor avea loc, succesiv, la sediile respective ale Biroului Internaţional al Muncii, al UNESCO şi al Biroului Uniunii Internaţionale pentru Protecţia Operelor Literare şi Artistice. 7. Cheltuielile membrilor comitetului vor fi în sarcina guvernelor respective. ART. 33 1. Prezenta convenţie este întocmitã în limbile franceza, engleza şi spaniola, cele trei texte având aceeaşi valabilitate. 2. Pe de alta parte, se vor întocmi texte oficiale ale prezentei convenţii în limbile: germanã, italiana şi portughezã. ART. 34 1. Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite va informa statele invitate la conferinţa menţionatã la art. 23 şi orice stat membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite, precum şi pe directorul general al Biroului Internaţional al Muncii, pe directorul general al UNESCO şi pe directorul Biroului Uniunii Internaţionale pentru Protecţia Operelor Literare şi Artistice asupra: a) depunerii oricãrui instrument de ratificare, de acceptare sau de aderare; b) datei de intrare în vigoare a prezentei convenţii; c) notificãrilor, declaraţiilor şi oricãror alte comunicãri prevãzute în prezenta convenţie; d) oricãrui caz în care s-ar produce una dintre situaţiile prevãzute la paragrafele 4 şi 5 ale art. 28. 2. Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite va informa, de asemenea, pe directorul general al Biroului Internaţional al Muncii, pe directorul general al UNESCO şi pe directorul Biroului Uniunii Internaţionale pentru Protecţia Operelor Literare şi Artistice despre cererile ce îi vor fi notificate, potrivit art. 29, precum şi despre orice comunicare primitã de la statele contractante cu privire la revizuirea prezentei convenţii. Drept pentru care subsemnaţii, în mod legal autorizaţi în acest scop, au semnat prezenta convenţie. Încheiatã la Roma la 26 octombrie 1961, într-un singur exemplar, în limbile franceza, engleza şi spaniola. Copii certificate pentru conformitate vor fi înaintate de cãtre secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite tuturor statelor invitate, membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, precum şi directorului general al Biroului Internaţional al Muncii, directorului general al UNESCO şi directorului Biroului Uniunii Internaţionale pentru Protecţia Operelor Literare şi Artistice.
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
