Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adopta prezenta lege.
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Academia Romana este cel mai înalt for naţional de consacrare ştiinţificã şi culturalã, care reuneste personalitãţi din ţara şi strãinãtate cu realizari deosebite în ştiinţe, litere, arte şi în alte domenii ale spiritului.
(2) Academia Romana este continuatorul şi unicul legatar al Societãţii Literare Romane înfiinţate în 1866, reorganizata în anul 1867 în Societatea Academica Romana şi în anul 1879 în Academia Romana.
(3) Academia Romana este instituţie de interes public naţional de cercetare în domeniile fundamentale ale ştiinţei, autonomã, cu personalitate juridicã de drept public.
ART. 2
Sediul Academiei Romane este în municipiul Bucureşti, Calea Victoriei nr. 125, sectorul 1.
ART. 3
(1) Academia Romana are în structura secţii ştiinţifice alcãtuite din membri titulari, membri corespondenti şi membri de onoare.
(2) Atribuţiile secţiilor ştiinţifice se stabilesc prin statut.
(3) În subordinea Academiei Romane funcţioneazã, în condiţiile legii, institute şi centre de cercetare ştiinţificã.
(4) Institutele de cercetare ştiinţificã din subordinea Academiei Romane se înfiinţeazã şi se organizeazã prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Adunãrii generale a Academiei Romane.
(5) Academia Romana şi institutele de cercetare din subordinea sa pot stabili relaţii directe cu academii, institute şi unitãţi de profil din ţara şi din strãinãtate, precum şi cu organizaţii internaţionale.
ART. 4
(1) Patrimoniul Academiei Romane este alcãtuit din:
a) bunuri mobile şi imobile, dobândite cu titlu de proprietate;
b) bunuri mobile şi imobile, proprietate publica sau privatã a statului ori a unitãţilor administrativ-teritoriale, atribuite în administrare sau în folosinta în condiţiile legii;
c) alte bunuri dobândite potrivit legii.
(2) Se restituie, în condiţiile legii, în patrimoniul Academiei Romane, bunurile mobile şi imobile de care aceasta a fost deposedata în mod abuziv, cu sau fãrã titlu.
(3) De asemenea, Academia Romana poate dobândi, în condiţiile legii, bunuri mobile şi imobile, proprietate publica sau privatã a statului ori a unitãţilor administrativ-teritoriale, fie în administrare, fie în folosinta.
CAP. 2
Organizare şi funcţionare
ART. 5
Academia Romana se organizeazã şi funcţioneazã potrivit prevederilor prezentei legi şi ale statutului propriu.
ART. 6
(1) Academia Romana se compune din membri titulari, membri corespondenti şi membri de onoare.
(2) Membrii Academiei Romane sunt aleşi dintre oamenii de ştiinţa şi cultura de inalta ţinuta spiritualã şi morala, care s-au distins prin opere care contribuie la progresul spiritual al tarii, prin lucrãri de mare valoare teoreticã şi practica. Ei trebuie sa recunoascã şi sa respecte Statutul Academiei Romane.
(3) Noii membri ai Academiei Romane sunt aleşi de Adunarea generalã a Academiei Romane, pe baza propunerilor formulate de cãtre membrii Academiei Romane, de instituţiile de cercetare ştiinţificã, de învãţãmânt şi de cultura, potrivit criteriilor şi procedurilor prevãzute în statut.
(4) Calitatea de membru al Academiei Romane poate fi acordatã şi post-mortem.
(5) Titlul de academician poate fi folosit numai de membrii titulari ai Academiei Romane.
(6) Numãrul maxim de membri titulari şi de membri corespondenti este de 181, iar numãrul maxim al membrilor de onoare din ţara şi din strãinãtate este de 135, din care cel mult 40 din ţara.
ART. 7
(1) Pot fi aleşi membri de onoare ai Academiei Romane, conform procedurilor prevãzute în statut, persoane din ţara şi din strãinãtate cu merite deosebite în dezvoltarea ştiinţei şi culturii.
(2) Membrii titulari sau corespondenti pot fi trecuţi, la cererea lor, de cãtre adunarea generalã în rândul membrilor de onoare ai Academiei Romane.
ART. 8
(1) În realizarea obiectivelor sale Academia Romana are urmãtoarele atribuţii principale:
a) promoveazã ştiinţa şi cultura în toate domeniile;
b) se îngrijeşte de cultivarea limbii romane şi stabileşte regulile ortografice obligatorii;
c) gestioneazã bunurile culturale din patrimoniul naţional, care se afla în proprietatea sau în administrarea sa;
d) organizeazã manifestãri ştiinţifice şi culturale, activitãţi de cercetare ştiinţificã şi de calificare profesionalã superioarã, cursuri postuniversitare şi doctorate, în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, în condiţiile prevãzute de lege;
e) coordoneazã activitatea institutelor şi a centrelor de cercetare ştiinţificã din subordinea sa;
f) editeazã opere din domeniul stiintelor, literelor şi artelor, precum şi publicaţii periodice;
g) decerneaza diplome şi premii pentru realizari deosebite în domeniul stiintelor, literelor şi artelor;
h) acorda burse pe baza de concurs pentru perfecţionare, în ţara sau în strãinãtate;
i) avizeazã proiecte de acte normative care privesc domeniile de activitate ale Academiei Romane;
j) poate elabora proiecte de acte normative din domeniul sau de activitate, ce se supun spre aprobare Guvernului de cãtre ministerul de resort;
k) coordoneazã activitatea Academiei di România de la Roma şi a Centrului Cultural de la Venetia;
l) coordoneazã activitatea fundaţiilor proprii.
(2) Academia Romana îndeplineşte şi alte atribuţii din domeniul sau de activitate, stabilite prin lege sau prin statut.
ART. 9
(1) Finanţarea activitãţii Academiei Romane şi a unitãţilor din subordine se asigura, pe baza de programe proprii aprobate de Adunarea generalã a Academiei Romane, de la bugetul de stat, utilizându-se în completare şi venituri extrabugetare.
(2) Veniturile extrabugetare provin din: taxe, chirii, manifestãri culturale, concursuri artistice, publicaţii, studii şi lucrãri de cercetare ştiinţificã, prestaţii editoriale, consultaţii ştiinţifice, valorificari de produse din activitãţi proprii sau anexe, exploatarea filmelor, a colectiilor şi a altor documente din bibliotecile şi muzeele proprii, lucrãri de exploatare a unor bunuri mobile şi imobile din patrimoniul propriu, studii pentru avizele date de comitete şi comisii naţionale, precum şi din alte activitãţi realizate suplimentar fata de cele cuprinse în programele aprobate.
(3) Academia Romana poate fi sprijinita prin donaţii, sponsorizãri şi prin alte bunuri, conform legii, pe baza aprobãrii Prezidiului Academiei Romane.
ART. 10
(1) Membrii Academiei Romane primesc o indemnizaţie lunarã bruta, dupã cum urmeazã:
a) membrii titulari: 12.000.000 lei;
b) membrii corespondenti şi membrii de onoare din ţara: 9.000.000 lei.
(2) Prin hotãrâre a Prezidiului Academiei Romane pot fi acordate indemnizaţii şi unor membri de onoare ai Academiei Romane din afarã graniţelor tarii, prevãzute la alin. (1) lit. b).
(3) Indemnizaţiile prevãzute la alin. (1) se modifica în acelaşi procent cu majorãrile/indexarile salariale stabilite prin hotãrâri ale Guvernului.
(4) Soţul supravieţuitor, precum şi copiii, urmaşi ai membrilor titulari, corespondenti şi de onoare din ţara ai Academiei Romane beneficiazã lunar de un sprijin material neimpozabil, conform <>Legii nr. 86/1998 .
(5) Membrii Academiei Romane primesc drepturile prevãzute de dispoziţiile legale aplicabile demnitarilor şi personalului încadrat pe funcţii similare acestora pentru deplasarile în interesul serviciului, în strãinãtate sau în ţara.
(6) Membrii Academiei Romane beneficiazã de transport intern gratuit pe calea feratã cu orice tip de tren, clasa I. Costul integral al biletelor de cãlãtorie se suporta din bugetul Academiei Romane.
ART. 11
(1) În subordinea Academiei Romane funcţioneazã, ca unitãţi cu personalitate juridicã, filiale teritoriale, organizate în principalele centre ştiinţifice şi culturale ale tarii, Biblioteca Academiei, Editura Academiei, Casa Oamenilor de Ştiinţa şi Revista "Academica".
(2) Institutele de cercetare ştiinţificã pot avea subunitati în centre universitare şi pot sa încheie, în nume propriu, contracte de cercetare ştiinţificã cu persoane juridice, fondurile obţinute rãmânând în întregime la dispoziţia lor.
(3) Organizarea şi funcţionarea filialelor teritoriale, a Bibliotecii Academiei, a Editurii Academiei, a Casei Oamenilor de Ştiinţa şi a Revistei "Academica" se stabilesc prin statut.
ART. 12
Academia Romana poate organiza comitete naţionale şi comisii pe domenii de activitate, cu caracter consultativ, alcãtuite din membri ai Academiei Romane şi din alte personalitãţi din domeniul ştiinţei şi culturii.
CAP. 3
Conducerea Academiei Romane
ART. 13
Conducerea Academiei Romane se exercita de cãtre adunarea generalã, care este forul suprem de conducere, Prezidiul Academiei Romane, Biroul Prezidiului Academiei Romane şi de preşedinte.
ART. 14
(1) Adunarea generalã a Academiei Romane este formatã din membri titulari, membri corespondenti şi din membri de onoare ai Academiei Romane.
(2) Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea adunãrii generale se stabilesc prin Statutul Academiei Romane.
ART. 15
(1) Prezidiul Academiei Romane este format din preşedintele, vicepreşedinţii, secretarul general al Academiei Romane, preşedinţii secţiilor ştiinţifice şi preşedinţii filialelor, aleşi din rândul membrilor titulari.
(2) Preşedintele Academiei Romane, vicepreşedinţii şi secretarul general alcãtuiesc Biroul Prezidiului Academiei Romane, care asigura conducerea operativã a Academiei Romane.
(3) Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea Prezidiului Academiei Romane şi a biroului acestuia se stabilesc prin Statutul Academiei Romane.
ART. 16
(1) Preşedintele Academiei Romane este ales de adunarea generalã pentru un mandat de 4 ani şi poate fi reales o singura data.
(2) Preşedintele Academiei Romane reprezintã Academia Romana în raporturile cu autoritãţile publice, cu organisme şi organizaţii, precum şi cu alte persoane juridice şi persoane fizice din ţara şi din strãinãtate.
(3) În cazul în care preşedintele nu îşi poate exercita prerogativele o perioada mai mare de 3 luni, el desemneazã pentru aceasta pe unul dintre vicepreşedinţi.
(4) În cazul în care preşedintele este în imposibilitate de a desemna un vicepreşedinte, decizia se ia de cãtre Prezidiul Academiei Romane.
(5) În exercitarea atribuţiilor sale preşedintele emite decizii.
(6) Preşedintele Academiei Romane este ordonator principal de credite.
ART. 17
(1) Vicepreşedinţii Academiei Romane şi secretarul general al Academiei Romane sunt aleşi de adunarea generalã pentru un mandat de 4 ani, putând fi realeşi o singura data.
(2) Secretarul general îndeplineşte atribuţiile stabilite prin Statutul Academiei Romane, precum şi alte atribuţii încredinţate de preşedinte, realizand legãturile functionale dintre structurile Academiei Romane, precum şi dintre aparatul de lucru propriu al acesteia şi unitãţile subordonate.
ART. 18
Mandatele preşedintelui, vicepreşedinţilor şi secretarului general al Academiei Romane înceteazã la expirarea duratei pentru care au fost aleşi sau prin hotãrâre a Adunãrii generale a Academiei Romane, dacã aceştia sunt în imposibilitate de a-şi îndeplini atribuţiile, ori prin demisie.
CAP. 4
Aparatul de lucru al Academiei Romane şi al unitãţilor din subordine
ART. 19
(1) Academia Romana are un aparat de lucru propriu.
(2) Structura organizatoricã a aparatului de lucru se aproba de cãtre Prezidiul Academiei Romane.
(3) Atribuţiile, sarcinile şi rãspunderile personalului din aparatul propriu al Academiei Romane se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare aprobat de cãtre Prezidiul Academiei Romane.
ART. 20
(1) Statul de funcţii al aparatului de lucru al Academiei Romane se aproba de cãtre preşedintele Academiei Romane, la propunerea secretarului general, cu avizul Ministerului Muncii şi Solidaritãţii Sociale.
(2) Structura posturilor pe compartimente, încadrarea personalului, modificarea, suspendarea sau încetarea raporturilor de serviciu ori, dupã caz, a raporturilor de munca se aproba de preşedintele Academiei Romane, la propunerea secretarului general.
(3) Numãrul maxim de posturi pentru aparatul propriu de lucru este de 126.
(4) Personalul necesar desfãşurãrii activitãţii Academiei Romane este numit sau este angajat, dupã caz, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.
ART. 21
(1) Normativele de personal, criteriile de constituire a compartimentelor şi statele de funcţii pentru unitãţile din subordine se aproba de preşedintele Academiei Romane, la propunerea secretarului general, cu încadrarea în numãrul maxim de posturi aprobat Academiei Romane prin legile bugetare anuale.
(2) Salarizarea personalului din aparatul de lucru propriu al Academiei Romane şi a celui din unitãţile subordonate acesteia se face în condiţiile aplicabile personalului din sectorul bugetar.
ART. 22
(1) Academia Romana are în dotare un parc auto propriu.
(2) Numãrul maxim de autovehicule şi consumul lunar de carburanţi pentru aparatul de lucru şi unitãţile din subordine se stabilesc prin statut, cu încadrare în bugetele aprobate.
CAP. 5
Dispoziţii finale
ART. 23
Sintagma Academia Romana nu poate fi folositã de nici o alta instituţie publica sau privatã în cuprinsul denumirii acesteia.
ART. 24
Academia Romana are drept de supraveghere şi de control asupra Fundaţiei Familiei Menachem H. Elias, conform "Actului de fundatiune".
ART. 25
(1) Prezenta lege intra în vigoare la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) În termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, adunarea generalã va adopta statutul propriu al Academiei Romane.
ART. 26
Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga <>Decretul-lege nr. 4/1990 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Romane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 6 ianuarie 1990, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 29 octombrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TARACILA
Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 11 decembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI
DEPUTAŢILOR,
BOGDAN NICULESCU-DUVAZ
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
