Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE Nr. 73 din 5 iulie 1995 privind pregatirea economiei nationale si a teritoriului pentru aparare
CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Pregãtirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apãrare este parte componenta a apãrãrii naţionale şi are la baza prevederile Constituţiei şi principiile doctrinei militare de apãrare a României. Aceasta cuprinde ansamblul de mãsuri şi de acţiuni care se stabilesc şi se realizeazã din timp de pace în vederea valorificãrii potenţialului economic şi uman al tarii pentru satisfacerea nevoilor de apãrare şi asigurarea continuitãţii activitãţilor economico-sociale în caz de mobilizare sau de rãzboi. ART. 2 Elaborarea mãsurilor şi a acţiunilor, precum şi coordonarea şi controlul activitãţilor destinate pregãtirii economiei naţionale, a teritoriului pentru apãrare şi pentru mobilizarea nationala se asigura de cãtre autoritãţile publice, potrivit competentelor stabilite prin Constituţie şi legile tarii. ART. 3 Consiliul Suprem de Apãrare a Tarii analizeazã şi aproba proiectul planului de mobilizare a economiei naţionale şi proiectul bugetului de stat pentru primul an de rãzboi. ART. 4 Guvernul rãspunde de pregãtirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apãrare şi asigura aplicarea mãsurilor referitoare la aceste domenii, potrivit legii, hotãrîrilor Parlamentului şi ale Consiliului Suprem de Apãrare a Tarii, în care scop: a) organizeazã, coordoneazã şi controleazã activitatea ministerelor şi a celorlalte organe şi autoritãţi ale administraţiei publice în legatura cu realizarea sarcinilor referitoare la pregãtirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apãrare; b) elaboreazã, din timp de pace, proiectul planului de mobilizare a economiei naţionale şi proiectul bugetului de stat pentru primul an de rãzboi; c) stabileşte obligaţiile care revin ministerelor, autoritãţilor administraţiei publice şi agenţilor economici prin planul de mobilizare a economiei naţionale şi ia mãsuri pentru asigurarea de bunuri materiale şi servicii necesare forţelor sistemului naţional de apãrare şi populaţiei, la rãzboi; d) elaboreazã programe curente şi de perspectiva referitoare la pregãtirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apãrare; e) ia mãsuri pentru realizarea prevederilor bugetare privind resursele financiare şi materiale necesare pregãtirii economiei naţionale şi a teritoriului pentru apãrare; f) stabileşte mãsuri de trecere de la programul economic curent la aplicarea planului de mobilizare a economiei naţionale şi urmãreşte realizarea acestora; g) coordoneazã activitãţile de cercetare, asimilare, producţie şi asigurare tehnico-materialã destinate inzestrarii forţelor sistemului naţional de apãrare; h) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege în acest domeniu. ART. 5 Pentru îndeplinirea atribuţiilor care revin Guvernului cu privire la pregãtirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apãrare, în subordinea sa funcţioneazã Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, încadrat cu specialişti militari şi civili. Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale se stabilesc prin hotãrîre a Guvernului.
CAP. 2 Pregãtirea economiei naţionale pentru apãrare ART. 6 În vederea asigurãrii cererilor de produse şi servicii necesare forţelor sistemului naţional de apãrare, precum şi a nevoilor economiei naţionale şi ale populaţiei la rãzboi, Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale elaboreazã proiectul planului de mobilizare a economiei naţionale pentru primul an de rãzboi. ART. 7 Proiectul planului de mobilizare a economiei naţionale cuprinde sarcinile ministerelor, celorlalte autoritãţi ale administraţiei publice, agenţilor economici şi instituţiilor publice pentru asigurarea necesarului forţelor sistemului naţional de apãrare, economiei naţionale şi ale populaţiei pentru primul an de rãzboi, precum şi resursele ce se vor utiliza în acest scop. Ministerul Finanţelor, pe baza proiectului planului de mobilizare a economiei naţionale, elaboreazã proiectul bugetului de stat pentru primul an de rãzboi. ART. 8 Ministerele, celelalte autoritãţi ale administraţiei publice, agenţii economici, instituţiile publice şi instituţiile sociale au obligaţia sa ia mãsuri din timp de pace pentru realizarea sarcinilor ce le revin din planul de mobilizare a economiei naţionale, trimis de cãtre Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, în domeniile care îi privesc. În acest scop întocmesc documentele necesare privind pregãtirea de mobilizare. ART. 9 Mãsurile de pregãtire a economiei naţionale pentru apãrare, care se realizeazã din timp de pace, sînt cuprinse în programele curente şi de perspectiva şi se referã la: stabilirea, crearea şi pãstrarea capacitãţilor şi a rezervelor de mobilizare, actualizarea documentaţiilor, întocmirea de studii, note de fundamentare, precum şi alte acţiuni care vor fi apreciate ca necesare. ART. 10 Planul de mobilizare a economiei naţionale şi proiectul bugetului de stat pentru primul an de rãzboi se actualizeazã de cîte ori este nevoie. ART. 11 Punerea în aplicare a planului de modernizare a economiei naţionale şi a execuţiei bugetului de stat pentru primul an de rãzboi se aproba de cãtre Parlament, la propunerea Consiliului Suprem de Apãrare a Tarii. ART. 12 Agenţii economici şi instituţiile publice, potrivit obligaţiilor ce le revin din planul de modernizare a economiei naţionale şi din programele curente şi de perspectiva, stabilesc, creeazã şi pãstreazã, din timp de pace, capacitãţi şi rezerve de mobilizare necesare pentru realizarea sarcinilor respective. ART. 13 Constituie capacitãţi de mobilizare: a) în industrie: capacitatile de cercetare şi producţie stabilite şi pregãtite în scopul fabricãrii sau repararii, la mobilizare sau la rãzboi, a tehnicii şi a materialelor militare, precum şi cele specializate în realizarea de colaborãri pentru acestea; b) în transporturi şi comunicaţii: mijloacele, instalaţiile şi amenajãrile aferente destinate a satisface la mobilizare sau la rãzboi, în exclusivitate, nevoile de transport şi telecomunicaţii ale componentelor sistemului naţional de apãrare; c) în domeniul ocrotirii sãnãtãţii: spitalele existente în reţeaua sanitarã şi alte localuri care se transforma, la mobilizare, în spitale de zona interioarã sau în detasamente de prim-ajutor medico-chirurgical; unitãţile de cercetare, laboratoarele de medicina preventivã şi de producţie; societãţile comerciale farmaceutice destinate asigurãrii asistenţei medico-sanitare a rãniţilor şi bolnavilor din forţele sistemului naţional de apãrare, precum şi a victimelor de rãzboi din rindul populaţiei; d) în domeniul administrãrii rezervelor naţionale materiale: 30% din suprafata de depozitare. ART. 14 Capacitatile de mobilizare pot fi folosite, în timp de pace, temporar, şi pentru alte activitãţi, cu avizul Ministerului Apãrãrii Naţionale şi cu aprobarea Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale, urmînd ca acestea sa fie readuse la destinaţia iniţialã în termen de cel mult 30 de zile de la declararea mobilizãrii sau stãrii de rãzboi. Agenţii economici şi instituţiile publice au obligaţia sa menţinã utilajele şi instalaţiile din capacitatile de modernizare folosite în condiţiile prevederilor alineatului precedent la parametrii normali de funcţionare. Capacitatile de modernizare care nu sînt folosite se conserva, cu avizul Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale şi al Ministerului Finanţelor. ART. 15 Schimbarea profilului capacitãţilor de producţie, definite drept capacitãţi de mobilizare, se face prin hotãrîrea Consiliului Suprem de Apãrare a Tarii, la propunerea Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale, avizatã de Ministerul Apãrãrii Naţionale, elaborata pe baza solicitãrii agentului economic în cauza. ART. 16 Documentaţia tehnica necesarã realizãrii produselor militare prevãzute în planul de mobilizare a agenţilor economici se asigura în condiţiile stabilite prin hotãrîre a Guvernului şi se constituie ca rezerva de mobilizare. ART. 17 Rezervele de mobilizare sînt proprietate publica de stat şi cuprind: a) în industrie: materii prime, materiale, semifabricate, subansambluri şi elemente de completare, utilaje strict specializate, scule, dispozitive, verificatoare şi alte materiale necesare în procesul de fabricaţie şi reparatie; b) în transporturi şi comunicaţii: materiale destinate restabilirii şi menţinerii în stare de funcţionare a capacitãţilor de transport şi telecomunicaţii necesare asigurãrii nevoilor forţelor sistemului naţional de apãrare; c) în domeniul ocrotirii sãnãtãţii: materialele sanitar-farmaceutice consumabile, materii prime şi materiale necesare fabricãrii produselor farmaceutice, aparatura, instrumentarul medical şi alte materiale necesare completãrii dotãrii unitãţilor medico-sanitare existente în reţea, precum şi a celor care se creeazã la rãzboi; d) în domeniul comerţului: produse alimentare şi industriale necesare asigurãrii cererilor unitãţilor militare, solicitate pe plan local, la mobilizare. ART. 18 Rezervele materiale naţionale, constituite şi administrate potrivit legii, se asimileazã rezervelor de mobilizare astfel: în timp de pace, pentru cantitãţile constituite ca stocuri intangibile destinate nevoilor armatei şi industriei de apãrare, şi în timp de rãzboi, pentru stocurile existente în depozite la data respectiva. ART. 19 Rezervele de mobilizare cuprind, de regula, produse greu de aprovizionat sau cu ciclu lung de fabricaţie, care se asigura din producţia interna sau din import. Nomenclatorul şi nivelurile de constituire a rezervelor de mobilizare se aproba de cãtre Consiliul Suprem de Apãrare a Tarii o data cu planul de mobilizare şi se actualizeazã anual de cãtre Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale. Nivelurile anuale de constituire a materialelor în rezerve de mobilizare se dimensioneaza de cãtre Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, în raport cu prioritãţile transmise de Ministerul Apãrãrii Naţionale. ART. 20 Condiţiile referitoare la modul de stabilire, creare şi pãstrare a capacitãţilor şi rezervelor de mobilizare, precum şi a stocurilor intangibile de produse solicitate prin planurile de mobilizare ale garnizoanelor, se reglementeazã prin hotãrîre a Guvernului. ART. 21 Agenţii economici şi instituţiile publice la care se creeazã rezerve de mobilizare au obligaţia sa asigure gestionarea şi depozitarea separatã a acestora fata de materialele destinate activitãţilor curente. Depozitarea şi manipularea materialelor se fac în conformitate cu prevederile instrucţiunilor şi ale normelor în vigoare. ART. 22 Pentru a evita degradarea materiilor prime, materialelor şi produselor depreciabile din rezerva de mobilizare, agenţii economici şi instituţiile publice au obligaţia sa ia mãsuri tehnice de pãstrare şi depozitare, precum şi pentru improspatarea lor la timp şi în mod sistematic, potrivit planurilor anuale proprii aprobate de cãtre Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale şi Ministerul Apãrãrii Naţionale. Cele care nu pot fi improspatate se pãstreazã în rezerva pînã la atingerea limitei de valabilitate sau de pãstrare prevãzutã în instrucţiuni, dupã care se scot pentru valorificare sau casare, potrivit normelor legale în vigoare. ART. 23 Scoaterea sub forma de împrumut a produselor din rezervele de mobilizare se face, în mod excepţional, prin hotãrîri ale Guvernului, iniţiate de ministerele interesate, cu avizul prealabil al Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale şi al Ministerului Apãrãrii Naţionale. ART. 24 Scoaterea definitiva şi valorificarea produselor din rezervele de mobilizare se fac ca urmare a modificãrii sarcinilor din planul de mobilizare pentru care au fost constituite sau a tehnologiilor de fabricaţie, cu aprobarea Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale şi cu avizul Ministerului Apãrãrii Naţionale. ART. 25 Materialele din rezerva de mobilizare pot fi folosite şi pentru înlãturarea urmãrilor unor calamitati naturale sau catastrofe, prin hotãrîre a Guvernului, la propunerile ministerelor interesate, avizate de Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale şi de Ministerul Apãrãrii Naţionale. Rezerva de mobilizare se reintregeste în termenele stabilite prin hotãrîre a Guvernului. ART. 26 Asigurarea forţei de munca necesare la punerea în aplicare a planului de mobilizare a economiei naţionale se face prin utilizarea personalului fãrã obligaţii militare şi prin mobilizarea la locul de munca a specialiştilor cu obligaţii militare, strict necesari, în condiţiile stabilite prin hotãrîre a Guvernului. ART. 27 În vederea cunoaşterii resurselor materiale existente în rezervele materiale naţionale, care pot fi luate în considerare la realizarea sarcinilor din planul de mobilizare anual, Administraţia Nationala a Rezervelor Materiale comunica Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale situaţia stocurilor, potrivit nomenclatorului de constituire a produselor respective. ART. 28 Pentru asigurarea nevoilor unitãţilor militare la mobilizare, agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, sînt obligaţi sa punã la dispoziţia acestora, în condiţiile legii, produsele şi serviciile solicitate prin planul de mobilizare al garnizoanei. Asigurarea produselor se va face din stocurile curente existente în depozitele agenţilor economici de profil, la data declarãrii mobilizãrii, precum şi din stocurile intangibile constituite în acest scop, finanţate de la bugetul de stat. ART. 29 La cererea Ministerului Apãrãrii Naţionale, a Ministerului de Interne şi a altor ministere cu sarcini pentru apãrare, agenţii economici sînt obligaţi sa pãstreze în custodie produsele perisabile necesare la rãzboi. Condiţiile tehnice privind pãstrarea, preschimbarea şi plata tarifelor aferente se stabilesc prin contract între agenţii economici şi reprezentanţii autorizaţi ai beneficiarilor conform hotãrîrii Guvernului.
CAP. 3 Pregãtirea teritoriului pentru apãrare ART. 30 Obiectivele de pregãtire a teritoriului destinate satisfacerii nevoilor operative ale forţelor sistemului naţional de apãrare se stabilesc de Statul Major General, Ministerul de Interne şi serviciile de informaţii, fiecare în domeniul sau de activitate, şi se supun aprobãrii Consiliului Suprem de Apãrare a Tarii, de cãtre Statul Major General împreunã cu Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale. Obiectivele aprobate se transmit de cãtre Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale organului central al administraţiei publice specializat în amenajarea teritoriului, lucrãri publice şi urbanism, pentru a fi cuprinse în Planul naţional de amenajare a teritoriului şi la ministerele de resort, în vederea includerii în programele curente şi de perspectiva, pentru a fi realizate din timp de pace. ART. 31 Obiectivele privind pregãtirea teritoriului pentru apãrare se includ şi în planul de mobilizare a economiei naţionale pentru primul an de rãzboi. ART. 32 Mãsurile de pregãtire a teritoriului referitoare la protecţia cetãţenilor, a bunurilor materiale de orice natura, precum şi a celor care aparţin patrimoniului cultural naţional al României, impotriva efectelor armelor de nimicire în masa, mijloacelor incendiare şi armelor convenţionale, se stabilesc şi se realizeazã potrivit legii protecţiei civile. ART. 33 Responsabilitatea privind realizarea, exploatarea şi întreţinerea obiectivelor de pregãtire a teritoriului pentru apãrare revine ministerelor de resort şi autoritãţilor administraţiei publice, în funcţie de specificul obiectivului.
CAP. 4 Finanţarea pregãtirii economiei naţionale şi a teritoriului pentru apãrare ART. 34 Fondurile necesare pentru realizarea mãsurilor şi a acţiunilor privind pregãtirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apãrare se aloca de la bugetul de stat. Autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale solicita anual aceste fonduri Ministerului Finanţelor, cu avizul Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale. Fundamentarea fondurilor care se aloca de la bugetul de stat pentru pregãtirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apãrare se face de cãtre ministere şi celelalte autoritãţi ale administraţiei publice centrale şi locale, pe baza solicitãrilor agenţilor economici în cauza. ART. 35 Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale coordoneazã, avizeazã şi exercita controlul asupra modului în care sînt folosite fondurile destinate pregãtirii economiei naţionale şi teritoriului pentru apãrare, care sînt puse la dispoziţia ministerelor, celorlalte autoritãţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi agenţilor economici de cãtre Ministerul Finanţelor, urmãrindu-se constituirea şi utilizarea acestora în stricta conformitate cu acţiunile pentru care au fost alocate. ART. 36 Finanţarea acţiunilor de pregãtire a economiei naţionale şi a teritoriului pentru apãrare şi întocmirea proiectului bugetului de stat pentru primul an de rãzboi se realizeazã potrivit normelor şi instrucţiunilor elaborate de Ministerul Finanţelor. ART. 37 Cheltuielile legate de elaborarea şi actualizarea lucrãrilor proprii de pregãtire a ministerelor, a autoritãţilor administraţiei publice centrale şi locale, a agenţilor economici şi a instituţiilor sociale pentru apãrare se suporta din bugetele acestora.
CAP. 5 Atribuţiile ministerelor, prefecturilor, consiliilor judeţene, consiliilor locale şi ale agenţilor economici privind pregãtirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apãrare ART. 38 Ministerele, prefecturile, consiliile judeţene şi locale, potrivit competentelor, fiecare în domeniul sau de activitate, îndeplinesc urmãtoarele atribuţii generale: a) elaboreazã propuneri pentru proiectul planului de mobilizare a economiei naţionale şi pentru proiectul bugetului de stat pentru primul an de rãzboi şi iau mãsuri pentru pregãtirea economiei naţionale în vederea asigurãrii necesarului forţelor sistemului naţional de apãrare, economiei şi populaţiei la mobilizare sau la rãzboi; b) stabilesc, creeazã şi pãstreazã capacitatile şi rezervele de mobilizare, prin programe curente şi de perspectiva şi solicita fondurile financiare necesare realizãrii acestora; c) întocmesc, pe baza metodologiei-cadru elaborata de Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, metodologii de lucru referitoare la pregãtirea de mobilizare economicã a agenţilor economici din sistemul propriu şi coordoneazã activitatea acestora; d) iau mãsuri pentru realizarea obiectivelor de pregãtire a teritoriului pentru apãrare, aprobate de Consiliul Suprem de Apãrare a Tarii. ART. 39 Ministerul Apãrãrii Naţionale, Ministerul de Interne şi serviciile de informaţii transmit Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale cereri de produse şi servicii necesare la rãzboi, în conformitate cu metodologiile stabilite în acest sens. Pentru asigurarea la mobilizare, pe plan local, cu produse şi servicii necesare unitãţilor militare, cererile acestora se transmit prin planul de garnizoana, la consiliile judeţene. ART. 40 Organele de specialitate, care elaboreazã programul economic al Guvernului, îndeplinesc urmãtoarele atribuţii specifice principale: a) elaboreazã, împreunã cu Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, programul economic pentru starea de mobilizare sau de rãzboi; b) proiecteazã strategia privind reorientarea ramurilor economiei naţionale pe baza estimarilor referitoare la potenţialul productiv şi la gradul de utilizare a acestuia, în vederea elaborãrii sau actualizãrii planului de mobilizare a economiei naţionale; c) pregãtesc programe privind aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare şi bunuri industriale de consum, în condiţiile rationalizarii acestora, pentru a satisface nevoile de trai ale populaţiei, în caz de mobilizare sau de rãzboi. ART. 41 Ministerul Finanţelor îndeplineşte urmãtoarele atribuţii specifice principale: a) elaboreazã proiectul bugetului de stat pentru primul an de rãzboi; b) cuprinde, în proiectul bugetului de stat anual, fondurile solicitate pentru realizarea, prin programe curente, a mãsurilor de pregãtire a economiei şi a teritoriului pentru apãrare. ART. 42 Ministerele, pe baza programelor economice ale Guvernului, îndeplinesc, fiecare în domeniul sau de activitate, urmãtoarele atribuţii specifice principale:
A. În domeniul industriei a) elaboreazã planul privind activitãţile ramurilor şi subramurilor industriale extractive şi prelucratoare la rãzboi, urmãrind asigurarea cu prioritate a necesarului forţelor sistemului naţional de apãrare, economiei naţionale şi populaţiei; b) coreleazã utilizarea resurselor în vederea asigurãrii functionarii economiei naţionale; c) stabilesc mãsuri pentru asigurarea continuitãţii în funcţionarea producãtorilor de energie electrica şi stabilitatii sistemului energetic naţional în ansamblu, la mobilizare şi al rãzboi.
B. În domeniul transporturilor a) elaboreazã planul activitãţilor de transporturi în rãzboi; b) stabilesc mãsuri privind modul de protecţie şi aducerea în ţara a mijloacelor de transport aflate în afarã frontierelor; c) includ obiectivele de pregãtire operativã a teritoriului, aprobate ce Consiliul Suprem de Apãrare a Tarii, în programele de dezvoltare şi imbunatatire a transporturilor. C. În domeniul telecomunicatiilor a) elaboreazã planul activitãţilor de telecomunicaţii la rãzboi; b) stabilesc planul de asigurare a legãturilor de telecomunicaţii în traficul internaţional; c) includ în programele de dezvoltare şi imbunatatire a telecomunicatiilor obiectivele de pregãtire operativã a teritoriului, aprobate de Consiliul Suprem de Apãrare a Tarii.
D. În domeniul muncii şi protecţiei sociale a) elaboreazã planul de folosire a resurselor de munca la mobilizare şi la rãzboi, ţin evidenta acestora în profil teritorial şi iau mãsuri pentru acoperirea deficitelor, prin redistribuirea pe plan local; b) repartizeazã, prin organele teritoriale de resort, surplusul de resurse umane în vederea efectuãrii unor prestãri de servicii în condiţiile legii. E. În domeniul ocrotirii sãnãtãţii a) elaboreazã planul privind ocrotirea sãnãtãţii la mobilizare şi la rãzboi; b) organizeazã asigurarea asistenţei medicale a populaţiei civile şi spitalizarea rãniţilor şi bolnavilor evacuati din spitalele militare de campanie; c) iau mãsuri pentru asigurarea materialelor sanitar-farmaceutice; d) organizeazã asistenta medicalã a victimelor acţiunilor militare.
F. În domeniul agriculturii şi alimentaţiei a) elaboreazã planul de mãsuri tehnico-organizatorice pentru sectorul public şi privat care sa permitã continuarea lucrãrilor agricole la rãzboi; b) stabilesc mãsuri pentru asigurarea principalelor produse agroalimentare destinate forţelor sistemului naţional de apãrare şi nevoilor de trai ale populaţiei în condiţii de rãzboi; c) organizeazã şi coordoneazã activitatea serviciilor sanitar-veterinare şi de protecţie fitosanitara.
G. În domeniul comerţului şi turismului a) elaboreazã planul privind organizarea şi desfãşurarea activitãţilor agenţilor economici din sectorul public şi privat la rãzboi; b) elaboreazã programe de desfacere a mãrfurilor, prin introducerea sistemului rationalizat de distribuire cãtre populaţie a principalelor produse alimentare şi nealimentare pe baza de cartele şi ratii.
H. În domeniul lucrãrilor publice şi amenajãrii teritoriului a) elaboreazã planul privind lucrãrile publice şi de amenajare a teritoriului la mobilizare şi la rãzboi; b) iau mãsuri şi coordoneazã realizarea obiectivelor de pregãtire a teritoriului pentru apãrare cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului; c) urmãresc integrarea obiectivelor de pregãtire a teritoriului pentru apãrare în programele de lucrãri publice; d) elaboreazã variante de folosire a utilajelor din dotarea agenţilor economici de resort pentru intervenţii la obiectivele de importanta vitala avariate, în vederea restabilirii activitãţii acestora la rãzboi. ART. 43 Prefecturile, consiliile judeţene şi consiliile locale îndeplinesc, fiecare în domeniul sau de activitate, urmãtoarele atribuţii specifice principale: a) organizeazã, coordoneazã şi conduc activitãţile de pregãtire a economiei şi a teritoriului pentru apãrare din domeniile serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice din unitãţile administrativ-teritoriale; b) iau mãsuri şi creeazã condiţii de realizare a obiectivelor stabilite, indrumind agenţii economici locali pentru întocmirea programelor proprii de activitate în situaţii deosebite, prevãzute de lege, la mobilizare şi la rãzboi; c) propun includerea unor obiective de pregãtire a teritoriului pentru apãrare în programele de investiţii curente şi de perspectiva ale consiliilor judeţene şi locale, urmãrind realizarea lor; d) stabilesc sursele de aprovizionare şi urmãresc modul de soluţionare a cererilor de asigurare cu bunuri materiale şi servicii solicitate de unitãţile militare la mobilizare prin planul de garnizoana; e) întocmesc programele de aprovizionare cu produse agroalimentare şi industriale ce urmeazã a fi distribuite rationalizat în situaţii deosebite prevãzute de lege; f) asigura, prin agenţii economici din judeţ, localurile, cazarmamentul, materialele şi mijloacele de transport necesare formatiunilor medico-sanitare prevãzute a se infiinta în situaţii deosebite, prevãzute de lege, şi la mobilizare; g) fac propuneri pentru întocmirea planului de evacuare a populaţiei şi a bunurilor din patrimoniul naţional, arhivistic, material şi a altor valori de interes naţional şi organizeazã asigurarea mijloacelor de transport necesare, spaţii de cazare şi de depozitare; h) întocmesc şi ţin evidenta mijloacelor de intervenţie care va fi folosite în situaţii deosebite, prevãzute de lege, sau la rãzboi, stabilind sarcinile şi modul de utilizare a acestora. ART. 44 Ministerele, celelalte autoritãţi ale administraţiei publice centrale şi locale, agenţii economici şi instituţiile sociale îndeplinesc orice alte sarcini stabilite prin lege sau prin alte acte normative care reglementeazã activitatea din domeniul pregãtirii economiei naţionale şi a teritoriului pentru apãrare. ART. 45 Agenţii economici şi instituţiile sociale de orice fel au obligaţia sa ia mãsuri pentru realizarea sarcinilor ce le revin în domeniul apãrãrii. În acest scop, îşi vor adapta structura organizatoricã pentru a funcţiona în caz de mobilizare sau la rãzboi, folosind întregul potenţial material şi uman de care dispun. ART. 46 Conducãtorii autoritãţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi conducãtorii oricãror agenţi economici sau instituţii sociale rãspund, fiecare în domeniul sau de activitate, de realizarea sarcinilor ce le revin pe linia pregãtirii economiei naţionale şi a teritoriului pentru apãrare. În acest scop, în subordinea acestora funcţioneazã organe de specialitate încadrate cu personal civil şi militar, dimensionate în funcţie de volumul şi de complexitatea activitãţilor, stabilite prin hotãrîre a Guvernului. La prefecturi, organele de specialitate sînt serviciile descentralizate ale Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale. Conducãtorii autoritãţilor respective prezintã Parlamentului, Consiliului Suprem de Apãrare a Tarii sau Guvernului, dupã caz, rapoarte privind stadiul acestei activitãţi, ori de cîte ori li se cere. ART. 47 Ministerele, consiliile judeţene, municipale, orãşeneşti şi comunale ale administraţiei publice, precum şi consiliile de administraţie ale agenţilor economici vor analiza, anual şi ori de cîte ori este nevoie, modul în care sînt îndeplinite sarcinile ce le revin pe linia pregãtirii economiei naţionale şi a teritoriului pentru apãrare şi vor stabili mãsurile ce se impun. ART. 48 Ministerele, celelalte autoritãţi ale administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice şi agenţii economici au obligaţia sa prezinte Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale date şi informaţii privind potenţialul economic şi uman al acestora în vederea îndeplinirii sarcinilor ce le revin, potrivit legii.
CAP. 6 Sancţiuni ART. 49 Nerespectarea prevederilor prezentei legi atrage rãspunderea penalã, contravenţionalã, administrativã sau civilã, dupã caz. ART. 50 Constituie contravenţii, dacã nu sînt sãvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, sa fie considerate infracţiuni, urmãtoarele fapte: a) pãstrarea necorespunzãtoare a capacitãţilor şi rezervelor de mobilizare; b) nerespectarea condiţiilor prevãzute în avizele date de organele în drept; c) împiedicarea, sub orice forma, a organelor de control de a-şi exercita atribuţiile; d) neintocmirea sau întocmirea unor documente conţinînd date eronate sau elaborarea parţialã a lucrãrilor prevãzute în actele normative şi metodologiile în vigoare; e) nerespectarea prevederilor normelor de improspatare a produselor perisabile acumulate în rezerva de mobilizare; f) refuzul de a furniza date şi informaţii referitoare la activitatea proprie; g) refuzul de a constitui, pãstra şi improspata stocurile intangibile. ART. 51 Contravenţiile prevãzute la art. 50 lit. a), b), e) şi g) se sancţioneazã cu amenda de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei, iar cele de la lit. c), d) şi f) cu amenda de la 500.000 lei la 4.000.000 lei. ART. 52 Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se stabilesc prin hotãrîre a Guvernului. ART. 53 Dispoziţiile art. 51-53 se intregesc cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.
CAP. 7 Dispoziţii finale ART. 54 La data intrãrii în vigoare a prezentei legi orice dispoziţii contrare se abroga. ART. 55 Prezenta lege intra în vigoare la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României.
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 19 iunie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE SENATULUI prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN
Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 21 iunie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR RADU BERCEANU ---------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
