Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 703 din 3 decembrie 2001 privind raspunderea civila pentru daune nucleare
ART. 1 Obiectul prezentei legi îl constituie reglementarea rãspunderii civile pentru repararea daunelor rezultate din activitãţile de utilizare a energiei nucleare în scopuri paşnice. ART. 2 Prevederile prezentei legi se aplica fãrã nici o discriminare bazatã pe cetãţenie, domiciliu ori resedinta. ART. 3 În sensul prezentei legi: a) accident nuclear înseamnã orice fapt sau orice succesiune de fapte având aceeaşi origine, care cauzeazã o dãuna nucleara, iar cu privire la mãsurile preventive, creeazã o ameninţare grava şi iminenta de producere a unei astfel de daune; b) autoritatea nationala competenta este Comisia Nationala pentru Controlul Activitãţilor Nucleare; c) combustibil nuclear înseamnã orice material sau orice ansamblu mecanic care conţine materie prima sau material fisionabil special destinat producerii de energie printr-o reactie în lant de fisiune nucleara într-un reactor nuclear; d) dãuna nucleara înseamnã: 1. orice deces sau orice ranire; 2. orice pierdere sau orice deteriorare a bunurilor; 3. orice pierdere economicã care rezulta dintr-o dãuna la care s-a fãcut referire la pct. 1 şi 2, neinclusa în aceste prevederi, dacã este suferitã de o persoana indreptatita sa ceara despãgubiri în ceea ce priveşte o astfel de pierdere; 4. costul mãsurilor de refacere a mediului înconjurãtor deteriorat în urma producerii unui accident nuclear, dacã o astfel de deteriorare este semnificativã, dacã astfel de mãsuri sunt luate sau urmeazã sa fie luate şi dacã nu sunt incluse în pct. 2; 5. orice pierdere a veniturilor care deriva dintr-un deces economic fata de orice utilizare a mediului înconjurãtor, datoratã deteriorarii semnificative a mediului înconjurãtor şi dacã nu este inclusã la pct. 2; 6. costul mãsurilor preventive şi orice pierderi sau daune cauzate de astfel de mãsuri; 7. orice alta dãuna economicã, alta decât cea cauzatã de degradarea mediului înconjurãtor, dacã este admisã de legislaţia privind rãspunderea civilã a instanţei competente. Pierderile sau daunele prevãzute la pct. 1-5 şi 7 sunt considerate daune nucleare în mãsura în care pierderea sau dãuna: - ia naştere ca rezultat al radiatiei ionizante emise de orice sursa de radiaţie care se afla într-o instalatie nucleara sau emise de combustibilul nuclear, de produsii radioactivi sau de deşeurile radioactive dintr-o instalatie nucleara ori de materialul nuclear provenit din, venind de la sau trimis spre o instalatie nucleara; - este rezultatul proprietãţilor radioactive ale unui astfel de material sau al unei combinatii de proprietãţi radioactive cu proprietãţi toxice, explozive ori cu alte proprietãţi periculoase ale unui astfel de material; e) deseu radioactiv înseamnã acele materiale rezultate din activitãţile nucleare, pentru care nu s-a prevãzut nici o întrebuinţare, care conţin sau sunt contaminate cu radionuclizi în concentratii superioare limitelor de exceptare; f) drepturi speciale de tragere, denumite în continuare DST, înseamnã unitatea de contabilitate definitã de Fondul Monetar Internaţional, utilizata de acesta pentru propriile tranzacţii şi operaţiuni; g) instalatie nucleara înseamnã: 1. orice reactor nuclear, cu excepţia aceluia cu care este echipat un mijloc de transport maritim sau aerian spre a fi folosit ca o sursa de putere, dacã este pentru propulsie sau în orice alt scop; 2. orice uzina care foloseşte combustibil nuclear pentru producerea de materiale nucleare şi orice uzina de prelucrare a materialelor nucleare, inclusiv orice uzina de retratare a combustibilului nuclear iradiat; 3. orice instalatie în care sunt stocate materialele nucleare, cu excepţia depozitarilor în vederea transportului de materiale nucleare. Instalaţiile nucleare aparţinând unui singur operator, care se afla pe acelaşi amplasament, vor fi considerate o singura instalatie nucleara; h) instanta competenta este tribunalul în a cãrui raza teritorialã se afla sediul principal al operatorului instalaţiei nucleare; i) material nuclear înseamnã: 1. orice combustibil nuclear, altul decât uraniul natural sau saracit, capabil sa producã energie printr-o reactie în lant de fisiune nucleara în afarã unui reactor nuclear sau în combinatie cu alte materiale; 2. orice produs sau deseu radioactiv în acord cu limitele stabilite de Consiliul Guvernatorilor al Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomica; j) mãsuri rezonabile înseamnã orice mãsuri adecvate şi proporţionale cu mãrimea daunei în vederea diminuãrii consecinţelor accidentelor nucleare; k) mãsuri preventive înseamnã orice mãsuri rezonabile luate de orice persoana dupã producerea unui accident nuclear, pentru a preveni sau reduce la minimum daunele la care se face referire la lit. d) pct. 1-5 şi 7, în conformitate cu deciziile autoritãţii naţionale competente; l) mãsuri de refacere înseamnã orice mãsuri rezonabile aprobate de autoritatea nationala competenta, menite sa refacã sau sa reabiliteze componentele deteriorate sau distruse ale mediului înconjurãtor ori sa introducã, acolo unde este posibil, echivalentele acestor componente de mediu înconjurãtor; m) operator înseamnã titularul autorizaţiei emise potrivit prevederilor <>Legii nr. 111/1996 privind desfãşurarea în siguranta a activitãţilor nucleare, republicatã; n) persoana înseamnã orice persoana fizica, orice persoana juridicã de drept public sau de drept privat, orice organizaţie internationala cu personalitate juridicã în temeiul legii şi orice stat sau orice subdiviziuni constitutive ale acestuia; o) produs radioactiv înseamnã orice material radioactiv obţinut în cursul procesului de producere ori de utilizare a unui combustibil nuclear sau orice material care a devenit radioactiv prin expunere la radiatii emise în cursul acestui proces, cu excepţia radioizotopilor care au atins stadiul final de preparare şi sunt destinaţi sa fie utilizaţi în alte scopuri paşnice decât producerea de energie electrica; p) reactor nuclear înseamnã orice structura conţinând combustibil nuclear dispus astfel încât sa se poatã produce o reactie în lant de fisiune nucleara, fãrã alta sursa de neutroni.
CAP. 2 Regimul rãspunderii civile pentru daune nucleare
ART. 4 (1) Operatorul unei instalaţii nucleare rãspunde obiectiv şi exclusiv pentru orice dãuna nucleara, dacã s-a dovedit a fi provocatã de un accident nuclear: a) survenit în aceasta instalatie nucleara; b) implicând un material nuclear care provine din aceasta instalatie nucleara: 1. înainte ca rãspunderea pentru dãuna nucleara cu privire la acest material sa fi fost asumatã, pe baza unui contract scris, de cãtre un alt operator; 2. în absenta unor prevederi exprese ale unui asemenea contract prevãzut la pct. 1, înainte ca un alt operator sa fi preluat acest material; 3. dacã materialul nuclear a fost trimis unei persoane aflate pe teritoriul altui stat înainte sa fi fost descãrcat din mijlocul de transport prin intermediul cãruia a ajuns pe teritoriul acelui stat; c) implicând un material nuclear trimis acestei instalaţii nucleare: 1. dupã ce rãspunderea pentru daunele nucleare cauzate de acel material nuclear a fost transferata operatorului de cãtre operatorul unei alte instalaţii nucleare, în temeiul unui contract scris; 2. în absenta unor prevederi exprese ale unui contract scris, dupã ce respectivul operator a preluat acest material nuclear; 3. dacã acest material nuclear a fost trimis, cu consimţãmântul scris al respectivului operator, de cãtre o persoana aflatã pe teritoriul altui stat, numai dupã ce materialul a fost încãrcat pe mijlocul de transport cu care trebuie sa pãrãseascã teritoriul acelui stat. (2) Dacã dãuna nucleara este cauzatã de un accident nuclear survenit într-o instalatie nucleara şi implica materiale nucleare stocate în vederea transportului acestora, dispoziţiile alin. (1) lit. a) nu se aplica dacã un alt operator ori o alta persoana este singura rãspunzãtoare în temeiul dispoziţiilor alin. (1) lit. b) sau c). (3) În cazul unui accident nuclear survenit în timpul transportului de materiale nucleare rãspunderea civilã pentru daune nucleare revine în întregime transportatorului, care va fi considerat operator în sensul prezentei legi, la cererea sa şi cu consimţãmântul operatorului instalaţiei. (4) În cazul în care o dãuna nucleara antreneaza rãspunderea mai multor operatori, ei rãspund pentru dãuna solidar şi integral, în mãsura în care este imposibil sa se determine cu certitudine care este partea din daune imputabilã fiecãruia. Rãspunderea fiecãrui operator nu poate fi superioarã cuantumului care îi este aplicabil potrivit art. 8. (5) Sub rezerva prevederilor alin. (3), când mai multe instalaţii nucleare aparţinând aceluiaşi operator sunt implicate într-un accident nuclear, acest operator este rãspunzãtor pentru fiecare instalatie nucleara implicata, pana la concurenta cuantumului care îi este aplicabil potrivit art. 8. ART. 5 (1) Dacã operatorul face dovada ca dãuna nucleara a rezultat, în totalitate sau în parte, dintr-o neglijenţa grava a persoanei care a suferit-o ori ca acea persoana a acţionat sau a omis sa acţioneze, cu intenţia de a cauza o dãuna, instanta competenta poate sa îl exonereze pe operator, în totalitate sau în parte, de obligaţia repararii daunei suferite de aceasta persoana. (2) Operatorul este exonerat de rãspundere dacã acesta face dovada ca dãuna nucleara este rezultatul direct al unor acte de conflict armat, rãzboi civil, insurectie sau ostilitate. (3) Când o dãuna nucleara şi o dãuna nenucleara sunt cauzate de un accident nuclear sau, conjugat, de un accident nuclear şi de unul sau mai multe evenimente diferite, dãuna nenucleara, în mãsura în care nu poate fi separatã cu certitudine de cea nucleara, este consideratã în sensul prezentei legi ca o dãuna nucleara cauzatã de accidentul nuclear. (4) Operatorul nu rãspunde pentru dãuna nucleara cauzatã instalaţiei nucleare propriu-zise, oricãrei alte instalaţii nucleare, inclusiv aflate în construcţie, situata pe amplasamentul instalaţiei propriu-zise, şi nici pentru bunurile aflate pe amplasamentul acestei instalaţii nucleare, care sunt ori trebuie sa fie utilizate în raport cu ea. (5) Persoana fizica care a cauzat o dãuna nucleara printr-o acţiune sau omisiune sãvârşitã cu intenţia de a cauza o dãuna nucleara şi pentru care operatorul nu este rãspunzãtor potrivit alin. (1) rãspunde pentru dãuna nucleara produsã. ART. 6 (1) Natura, forma şi mãrimea despãgubirilor, precum şi repartiţia echitabila a acestora sunt stabilite de instanta competenta, inclusiv în cazul în care accidentul nuclear a survenit în zona economicã exclusiva a României. (2) Dacã în acţiunile intentate impotriva operatorului daunele ce urmeazã sa fie compensate depãşesc sumele prevãzute la art. 8, în repartizarea despãgubirilor au prioritate cazurile de deces sau ranire produse prin accidentul nuclear sau ca urmare a acestuia. ART. 7 Nimeni nu are dreptul sa fie despãgubit în temeiul prezentei legi dacã dãuna nucleara i-a fost deja reparatã în temeiul unei convenţii internaţionale privind rãspunderea civilã pentru daune nucleare.
CAP. 3 Sistemul de despãgubire a daunelor nucleare
ART. 8 (1) Rãspunderea operatorului este limitatã pentru fiecare accident nuclear la cel puţin echivalentul în lei a 300 milioane DST. (2) Cu aprobarea autoritãţii naţionale competente rãspunderea operatorului poate fi limitatã pentru fiecare accident nuclear la mai puţin de echivalentul în lei a 300 milioane DST, dar nu mai puţin de echivalentul în lei a 150 milioane DST, cu condiţia ca diferenţa pana la minimum echivalentul în lei a 300 milioane DST sa fie alocata de stat din fondurile publice în vederea acoperirii daunelor nucleare în condiţiile prezentei legi. (3) Pentru o perioada de 10 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, cu aprobarea autoritãţii naţionale competente, rãspunderea operatorului poate fi limitatã pentru fiecare accident nuclear petrecut în aceasta perioada la mai puţin de echivalentul în lei a 150 milioane DST, dar nu mai puţin de echivalentul în lei a 75 milioane DST, cu condiţia ca diferenţa pana la echivalentul în lei a 150 milioane DST sa fie alocata de stat din fondurile publice în vederea acoperirii daunelor nucleare în condiţiile prezentei legi. (4) În cazul reactorilor de cercetare şi al depozitelor de deşeuri radioactive şi de combustibil nuclear ars rãspunderea operatorului conform prevederilor alin. (1) şi (2) va fi de minimum echivalentul în lei a 30 milioane DST, putând fi redusã, cu aprobarea autoritãţii naţionale competente, pana la echivalentul în lei a 10 milioane DST, cu condiţia ca diferenţa pana la minimum echivalentul în lei a 30 milioane DST sa fie alocata de stat din fondurile publice în vederea despãgubirii daunelor nucleare în condiţiile prezentei legi. (5) În cazul transportului de materiale nucleare rãspunderea operatorului în sensul art. 4 alin. (3) este limitatã la echivalentul în lei a 5 milioane DST; în cazul transportului de combustibil nuclear ce a fost utilizat într-un reactor nuclear, rãspunderea operatorului, în sensul art. 4 alin. (3), este limitatã la echivalentul în lei a 25 milioane DST. (6) Prevederile alin. (1)-(5) nu includ profitul şi cheltuielile de judecata. (7) Prevederile alin. (1)-(6) vor fi menţionate explicit în autorizaţia operatorului emisã potrivit <>Legii nr. 111/1996 , republicatã. ART. 9 Despãgubirile legate de o dãuna nucleara, profitul şi cheltuielile de judecata stabilite de instanta competenta se exprima în lei, cu respectarea prevederilor art. 8. ART. 10 Persoanele care au suferit daune nucleare îşi vor invoca drepturile la despãgubire printr-o singura acţiune, fãrã a fi necesar sa întreprindã demersuri separate legate de originea fondurilor destinate despãgubirii.
CAP. 4 Dreptul la acţiunea în regres
ART. 11 (1) Operatorul nu are drept la acţiune în regres decât: a) dacã un asemenea drept a fost prevãzut expres într-un contract scris; b) dacã accidentul nuclear rezulta dintr-o acţiune ori omisiune sãvârşitã cu intenţia de a cauza o dãuna nucleara contra persoanei fizice care a acţionat sau a omis sa acţioneze cu aceasta intenţie. (2) Dreptul la acţiune în regres se extinde asupra statului în mãsura în care acesta a alocat fonduri publice, potrivit prezentei legi.
CAP. 5 Stingerea dreptului la acţiunile în despãgubire
ART. 12 (1) Dreptul la despãgubire impotriva operatorului se prescrie dacã o acţiune nu este intentatã în decurs de: a) 30 de ani de la data producerii accidentului nuclear, dacã acţiunea este legatã de deces sau ranire potrivit art. 3 lit. d) pct. 1; b) 10 ani de la data producerii accidentului nuclear, dacã acţiunea este legatã de celelalte daune nucleare potrivit art. 3 lit. d) pct. 2-5 şi 7; (2) Dreptul la despãgubire impotriva operatorului se stinge dacã o acţiune nu este intentatã pe parcursul unei perioade de 3 ani de la data la care victima daunei nucleare a cunoscut sau ar fi trebuit sa cunoascã dãuna şi identitatea operatorului responsabil de ea, fãrã ca termenele prevãzute la alin. (1) sa fie depasite. (3) Orice persoana care a suferit o dãuna nucleara şi a introdus o acţiune de despãgubire în termenele prevãzute la alin. (1) îşi poate modifica cererea, în sensul includerii oricãrei agravari a daunei, chiar dupã expirarea acestor termene, atât timp cat o hotãrâre definitiva şi irevocabilã nu a fost pronunţatã de instanta competenta.
CAP. 6 Asigurãri şi garanţii financiare
ART. 13 (1) Operatorul este obligat sa încheie un contract de asigurare sau o garanţie financiarã care sa îi acopere rãspunderea civilã pentru daune nucleare şi sa dovedeascã autoritãţii naţionale competente existenta acesteia, în vederea eliberãrii autorizaţiei potrivit <>Legii nr. 111/1996 , republicatã. (2) Prevederile alin. (1) se aplica şi transportatorilor de materiale nucleare. (3) Asiguratorul sau oricare alt garant financiar este obligat sa notifice autoritãţii naţionale competente, cu cel puţin doua luni înainte, orice suspendare sau anulare a asigurãrii ori a garanţiei financiare prevãzute la alin. (1).
CAP. 7 Dispoziţii finale
ART. 14 Prevederile unui regim de asigurãri de boala, asigurãri sociale, securitate socialã, asigurare impotriva accidentelor de munca sau bolilor profesionale se aplica concomitent cu prevederile prezentei legi. ART. 15 Prezenta lege, în mãsura în care nu dispune altfel, se completeazã cu dispoziţiile Codului civil şi ale Codului de procedura civilã. ART. 16 (1) În termen de 9 luni de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, autoritatea nationala competenta împreunã cu Ministerul Finanţelor Publice vor emite norme privind aplicarea prezentei legi, care vor fi aprobate prin hotãrâre a Guvernului. (2) Prezenta lege intra în vigoare la 12 luni de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 10 septembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR VALER DORNEANU
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 6 noiembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI, DORU IOAN TARACILA
──────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
