Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: LEGE nr. 7 din 19 iunie 1952 (*republicata*) pentru organizarea tribunalelor si procuraturilor militare Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

LEGE nr. 7 din 19 iunie 1952 (*republicata*) pentru organizarea tribunalelor si procuraturilor militare

EMITENT: MAREA ADUNARE NATIONALA
PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 8 din 4 martie 1953
Comenteaza legea

TITLUL I
Tribunalele militare

CAP. I:
Dispoziţiuni generale

ART. 1
Tribunalele militare fac parte din sistemul de organizare judecatareasca a Republicii Populare Romane şi au drept scop apãrarea oranduirii sociale şi a oranduirii de stat a Republicii Populare Romane lupta necrutatoare cu dusmanii poporului muncitor întãrirea regimului de democratie populara, precum şi întãrirea disciplinei şi a capacitãţii de lupta a Forţelor Armate a Republicii Populare Romane, prin judecarea şi pedepsirea:
a) celor ce incalca legile, regulamentele militare, jurãmântul militar, ordinele şi îndatoririle militare;
b) celor ce savarsesc alte infracţiuni date prin lege în competenta tribunalelor militare.
ART. 2
Tribunalele militare sunt urmãtoarele:
a) tribunalele militare pentru Marile Unitãţi şi Tribunalele Militare teritoriale;
b) tribunalele militare pentru regiunile militare şi pentru Marina Militarã, precum şi tribunalele militare pentru unitãţile Ministerului Securitãţii Statului;
c) Colegiul Militar al Tribunalulul Suprem.
ART. 3
Numãrul, sediile şi circumscripţiile de judecata ale tribunalelor militare, se stabilesc de Ministrul Justiţiei, de acord cu Ministrul Forţelor Armate, respectiv Ministrul Securitãţii Statului.
ART. 4
Statele de organizare ale tribunalelor militare se stabilesc de Ministrul Justiţiei, de acord cu Ministrul Forţelor Armate, respectiv Ministrul Securitãţii Statului
Numirea în funcţiune a judecãtorilor militari, precum şi miscarea acestora, cu excepţia acelora de la colegiul militar al Tribunalului Suprem, se face de cãtre Ministrul Justiţiei, de acord cu Ministrul Forţelor Armate, respectiv Ministrul Securitãţii Statului.
Încadrarea judecãtorilor militari, în cadrele Forţelor Armate ale Republicii Populare Romane şi acordarea gradelor militare, se face potrivit dispoziţiunilor statutului corpului ofiţerilor la propunerea Ministerului Justiţiei.
Grefierii, personalul administrativ şi de servicii al tribunalelor militare se angajeazã de preşedinţii tribunalelor militare, conform dispoziţiunilor legale în vigoare.
ART. 5
Numãrul asesorilor populari, pentru fiecare tribunal militar, se stabileşte de cãtre Ministrul Justiţiei de acord cu Ministrul Forţelor Armate, respectiv Ministrul Securitãţii Statului.
Asesorii populari sunt numiţi pe timp de un an, de Ministrul Justiţiei, de acord cu Ministrul Forţelor Armate, respectiv Ministrul Securitãţii Statului.
Asesorii populari sunt chemaţi de cãtre preşedinte, din lista celor numiţi pentru tribunalul respectiv, la îndeplinirea obligaţiunilor ce le revin.
ART. 6
Tribunalele militare pot judeca şi în afarã sediilor, dacã aceasta este necesar în vederea realizãrii scopului educativ al justiţiei.
ART. 7
Şedinţele tribunalelor militare sunt publice, cu excepţia cazurilor speciale prevãzute de lege.

CAP. II
Compunerea şi competenta tribunalelor militare

ART. 8
Tribunalele militare se compun dintr-un numãr de judecãtori militari, sunt conduse de un presdinte şi judeca în fond în complet alcãtuit dintr-un judecãtor ca preşedinte şi doi asesori populari, iar în recurs, în complet de trei judecãtori.
Preşedintele colegiului militar al Tribunalului Suprem va avea cel puţin gradul de colonel, iar preşedintele tribunalului militar, cel puţin gradul de cãpitan.
Când inculpatul este ofiţer, completul de judecata trebue sa fie alcãtuit cu asesori populari, ofiţeri.
Când inculpatul este soldat, matroz, sergent sau cartnic, asesorii populari pot fi soldati, matrozi, sergenti sau cartoici.
ART. 9
Tribunalele militare pentru Marile Unitãţi şi tribunalele militare teritoriale, judeca numai în fond, având urmãtoarea competenta
1. Tribunalele militare pentru Marile Unitãţi judeaca infracţiunile sãvârşite de militari având gradul de soldat, matroz, sergent, cartnic sau ofiţer inferior, în afarã de militarii arãtaţi la pct. 2, lit. a), din prezentul articol.
2. Tribunalele militare teritoriale judeca:
a) infracţiunile sãvârşite de personalul militar şi militarizat, având gradul de soldat, matroz, sergent, cartnic sau ofiţer inferior, care face parte din unitãţile şi formaţiunile Ministerului Securitãţii Statului şi Ministerului Afacerilor Interne;
b) infracţiunile sãvârşite de persoane civil, date prin lege în competent a instanţelor militare;
c) infractiuniie contra securitãţii statului, la sãvârşirea cãrora au participat, pe lângã civili şi orice alte persoane, indiferent de calitatea acestora.
ART. 10
Tribunalele militare pentru regiunile militare, pentru Marina Militarã, precum şi tribunalele militare pentru unitãţile Ministerului Securitãţii Statului au urmãtoarea competenta
1. Tribunalele militare pentru regiunile militare şi pentru Marina Militarã judeca:
a) în fond:
- infracţiunile sãvârşite de ofiţerii superiori, precum şi de ofiţerii care ocupa funcţiuni corespunzãtoare acestor grade, în afarã de cei arãtaţi la pct. 2, lit. a), din prezentul articol;
b) în recurs:
- recursurile declarate contra sentinţelor (hotãrârilor) pronunţate de tribunalele militare pentru Marile Unitãţi.
2. Tribunalele militare pentru unitãţile Ministerului Securitãţii Statului judeca:
a) în fond:
- infracţiunile sãvârşite de personalul militar şi militarizat având gradul de ofiţer superior sau care ocupa funcţiuni corespunzãtoare acestor grade şi care fac parte din unitãţile şi formaţiunile Ministerului Securitãţii Statului şi Ministerul Afacerilor Interne;
b) în recurs:
- recursurile declarate contra sentinţelor (hotãrârilor) pronunţate de tribunalele militare teritoriale.
ART. 11
Colegiul militar al Tribunalului Suprem judeca:
1. în fond:
- infracţiunile sãvârşite de militari şi personalul militarizat având gradul de general sau amiral, precum şi de ofiţeri care ocupa funcţiuni corespunzãtoare acestor grade.
2. în recurs
- recursurile declarate impotriva sentinţelor (hotãrârilor) pronunţate în fond, de cãtre tribunalele militare pentru regiunile militare, pentru Marina Militarã, precum şi de cãtre tribunalele militare pentru unitãţile Ministerului Securitãţii Statului
3. În supraveghere:
- cererile de îndreptare a sentinţelor (hotãrârilor) definitive pronunţate de orice tribunal militar.
ART. 12
În vederea asigurãrii unei mai bune judecati, tribunalele militare ierarhic superioare, fiecare în cadrul circtimscriptiei sale, pot lua din competenta tribunalelor militare ierarhic inferioare orice cauza aflatã în curs de judecare în fond, spre a o judeca sau a o trimite spre judecare altui tribunal din circtimscriptia lor, egal sau superior celui competent, dupã lege, sa judece cauza.
ART. 13
Tribunalele militare de toate gradele, în activitatea lor, se calauzesc de legea de organizare judecãtoreascã, de codul penal şi procedura penalã: de codul justiţiei militare, precum şi de alte legi în vigoare.

TITLUL II
Procuratura militarã

ART. 14
Procurorul Militar Şef al Forţelor Armate ale Republicii Populare Romane, precum şi Şeful Direcţiei Procuraturilor Militare pentru unitãţile Ministerului Securitãţii Statului şi de supraveghere a activitãţii de urmãrire penalã a organelor securitãţii statului, sunt procurori generali adjuncţi ai Procurorului General al Republicii Populare Romane. Ei se numesc pe termen de 4 ani de cãtre Procurorul General al Republicii Populare Romane, de acord cu Ministrul Forţelor Armate, respectiv Ministrul Securitãţii Statului.
ART. 15
Procurorii militari şi anchetatorii penaii militari sunt subordonaţi numai sefilor ierarhici din Procuratura.
ART. 16
Statele de organizare ale Procuraturii militare se stabilesc de Procurorul General al Republicii Populare Romane, de acord cu Ministrul Forţelor Armate, respectiv Ministrul Securitãţii Statului.
Numirea în funcţiune a procurorilor militari şi a anchetatorilor penali militari precum şi miscarea acestora, se face de cãtre Procurorul General al Republicii Populare Romane, de acord cu Ministrul Forlelor Armate, respectiv Ministrul Securitãţii Statului.
Încadrarea personalului operativ al procuraturilor militare în cadrele Forţelor Armate ale Republicii Populare Romane, precum şi acordarea gradelor militare, se face potrivit dispoziţiunilor Statutului corpului ofiţerilor, la propunerea Procurorului General al Republicii Populare Romane.
Personalul administrativ şi de servicii al procuraturilor militare se angajeazã de Şefii procuraturii respective, conform dispoziţiunilor legale în vigoare.
ART. 17
Numãrul, sediile şi circumscripţiile de activitate ale unitãţilor locale de Procuraturi Militare, se stabilesc de Procurorul General al Republicii Populare Romane, de acord cu Ministrul Forţelor Armate, respectiv Ministrul Securitãţii Statului.
ART. 18
Procurorii militari au urmãtoarele atributiuni
a) a lupta activ impotriva dusmanilor poporului muncitor
b) a veghea la respectarea legilor şi regulamentelor de cãtre militari a jurãmântului militar şi la executarea ordinelor şi îndatoririlor militare;
c) a exercita supravegherea legalitãţii activitãţii tuturor organelor, unitãţilor şi formatiunilor militare şi militarizate ale Republicii Populare Romane şi a ataca, în fata organelor ierarhic superioare acestora, toate ordinele, circuiarile şi alte dispoziţiuni date cu violarea legii cu excepţia celor operative;
d) a supraveghea legalitatea şi temeinicia reţinerii şi arestãrii, indiferent de cine a fost ordonatã şi pentru ce anume fapte;
e) a examina şi a trimite cauzele penale cercetate sau anchetate tribunalelor militare şi a susţine învinuirea în fata acestora
f) a strânge şi a sistematiza datele referitoare la starea disciplinele în unitãţile şi formaţiunile militare şi militarizate şi a comunica cele constatate, organelor de conducere ierarhic superioare acestora;
g) a supraveghea executarea sentinţelor (hotãrârilor) tribunalelor militare;
h) a sprijini munca de prevenire a infracţiunilor.
Atribuţiunile anchetatorilor penali militari sunt cele stabilite prin Legea pentru înfiinţarea şi organizarea Procuraturii Republicii Populare Romane şi prin Codul de procedura penalã.
ART. 19
Procurorii militari au urmãtoarele drepturi:
a) de a cere de la tot comandantii şi de la toate organele, unitãţile şi formaţiunile militare sau militarizate, copiile ordinelor, circularilor şi altor dispoziţiuni, pentru a lua cunostinta de ele, cu excepţia celor operative;
b) de a participa, cu vot consultativ la şedinţele organelor, unitãţilor şi formatiunilor militare sau militarizate, cu excepţia şedinţelor pentru chestiuni operative;
c) de a primi direct plângeri referitoare la acţiuni ilegale ale militarilor de orice grad şi de a lua mãsurile necesare pentru înlãturarea acestor acţiuni;
d) de a primi plângeri în contra organelor de cercetare şi în contra sentinţelor (hotãrârilor) nedrepte ale tribunalelor militare.

TITLUL III
Dispoziţiuni finale

ART. 20
Preşedinţii şi judecãtorii tribunalelor militare, personalui operativ din Direcţia Tribunalelor Militare a Ministerului Justitiel, personalui operativ din procuraturile militare şi personalul operativ din Direcţia Militare ale Procuraturii Generale a Republicii Populare Romane, sunt în serviciul militar activ.
Dreptul de a aplica sancţiuni disciplinare pentru abaterile de serviciu, aparţine numai preşedinţilor tribunalelor militare şi procurorilor militari, în ordine ierarhica, potrivit dispoziţiunilor Regulamentului disciplinar al Forţelor Armate ale Republicii Populare Romane.
ART. 21
Personailul Direcţiei Tribunalelor Militare din Ministerul Justiţiei, personalul tribunalelor militare, personalul Direcţiilor Procuraturilor Militare din Procuratura Generalã a Republicii Populare Romane, precum şi personalul procuraturilor militare, primesc toate drepturile mateteriale ce li se cuvin, de la organele, unitãţile sau formaţiunile militare în a cãror dotare sunt prevãzute.

Preşedintele Secretarul
Prezidiului Marii Prezidiului Marii
Adunãrii Naţionale, Adunãrii Naţionale,
PETRU GROZA GH. MARUSSI



                              ────────────
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Lege, Marea Adunare Nationala, LEGE nr. 7 din 19 iunie 1952

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


modjeschi rudolf
14 Februarie 2014
Buna ziua, Va rog din suflet sa-mi lamuriti urmatoarele: - in anul 1972 care procuratura ancheta si care tribunal judeca tentativa de trecere frauduloasa a frontierei maritime a unei, unor personae civile? - in absenta persoanei, persoanelor implicate, disparute, decedati, ca procedura, se judeca in lipsa si se condamna in contumacie? Daca da cine era abilitat sa o faca? - cine pastreza aceste arhive? rudele de grad 1 pot cere lamuriri ori accesul la dosarul respectiv? Precizez ca este vorba de anul 1972, este vorba de situatii petrecute la frontier maritime sau fluviala MULTUMESC anticipat tel 0722204802
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016