Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 69 din 16 aprilie 2010 responsabilitatii fiscal-bugetare
ART. 1 Prezenta lege are ca obiective principale: 1. asigurarea şi menţinerea disciplinei fiscal-bugetare, a transparenţei şi sustenabilitãţii pe termen mediu şi lung a finanţelor publice; 2. stabilirea unui cadru de principii şi reguli pe baza cãruia Guvernul sã asigure implementarea politicilor fiscal-bugetare care sã conducã la o bunã gestiune financiarã a resurselor; 3. gestionarea eficientã a finanţelor publice pentru a servi interesul public pe termen lung, asigurarea prosperitãţii economice şi ancorarea politicilor fiscal-bugetare într-un cadru durabil. ART. 2 Dispoziţiile prezentei legi se aplicã autoritãţilor, instituţiilor şi entitãţilor publice şi/sau de utilitate publicã prevãzute la <>art. 2 pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi, respectiv, la <>art. 2 pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, finanţate potrivit <>art. 62 din Legea nr. 500/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi <>art. 67 din Legea nr. 273/2006 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi altor entitãţi finanţate în proporţie de peste 50% din fonduri publice, stabilite potrivit normelor europene. ART. 3 În sensul prezentei legi, urmãtorii termeni vor fi definiţi astfel: 1. strategia fiscal-bugetarã - documentul de politicã publicã ce stabileşte obiectivele şi prioritãţile în domeniul fiscal-bugetar, ţintele veniturilor şi cheltuielilor bugetului general consolidat şi ale bugetelor componente ale bugetului general consolidat, precum şi evoluţia soldului bugetului general consolidat pe o perioadã de 3 ani; 2. bugetul general consolidat - ansamblul bugetelor componente ale sistemului bugetar agregate şi consolidate pentru a forma un întreg: bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul centralizat al unitãţilor administrativ-teritoriale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele instituţiilor publice autonome, bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, din bugetul asigurãrilor sociale de stat şi din bugetele fondurilor speciale, dupã caz, bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale cãror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigurã din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, precum şi al altor entitãţi finanţate în proporţie de peste 50% din fonduri publice stabilite potrivit normelor europene; 3. cheltuielile primare ale bugetului general consolidat - cheltuielile bugetului general consolidat, din care au fost deduse plãţile de dobânzi aferente datoriei publice; 4. soldul bugetului general consolidat - diferenţa dintre veniturile bugetului general consolidat şi cheltuielile bugetului general consolidat; 5. soldul primar al bugetului general consolidat - diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile primare ale bugetului general consolidat; 6. deteriorarea soldului bugetului general consolidat - majorarea deficitului bugetului general consolidat sau diminuarea excedentului bugetului general consolidat faţã de cel prevãzut în strategia fiscal-bugetarã pentru anul respectiv; 7. ciclul economic - definit şi mãsurat conform metodologiilor recunoscute la nivelul Uniunii Europene; 8. cheltuielile de personal - totalul cheltuielilor suportate din bugetul general consolidat pentru personalul din sectorul bugetar, pe parcursul unui exerciţiu bugetar, respectiv cheltuielile cu salariile de bazã, soldele funcţiilor de bazã şi indemnizaţiile lunare de încadrare, sporurile, indemnizaţiile, premiile, stimulentele şi alte drepturi de naturã salarialã, în bani sau naturã, stabilite conform legii, precum şi contribuţiile sociale ce revin în sarcina angajatorului aferente acestora; 9. entitãţi finanţate în proporţie de peste 50% din fonduri publice - entitãţi considerate ca fãcând parte din administraţia publicã dacã alocaţiile de la buget acoperã mai mult de 50% din costurile de producţie; 10. asistenţa financiarã din partea Uniunii Europene şi a altor donatori - asistenţa financiarã nerambursabilã primitã de România sub forma fondurilor nerambursabile de preaderare şi postaderare potrivit prevederilor memorandumurilor şi acordurilor de finanţare încheiate între Comisia Comunitãţii Europene sau alţi donatori şi Guvernul României; 11. bugetul centralizat al unitãţilor administrativ-teritoriale - veniturile şi cheltuielile bugetelor generale ale unitãţilor administrativ-teritoriale, definite la <>art. 3 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare; 12. cheltuieli de natura investiţiilor - includ cheltuielile de capital şi transferuri pentru programele de dezvoltare.
CAP. II Principiile, obiectivele şi regulile politicii fiscal-bugetare
SECŢIUNEA 1 Principiile politicii fiscal-bugetare
ART. 4 (1) Guvernul României va defini şi va derula politica fiscal-bugetarã pe baza urmãtoarelor principii: 1. Principiul transparenţei în ceea ce priveşte stabilirea obiectivelor fiscal-bugetare şi derularea politicii fiscale şi bugetare Guvernul şi autoritãţile publice locale au obligaţia de a face publice şi de a menţine în dezbatere un interval de timp rezonabil toate informaţiile necesare ce permit evaluarea modului de implementare a politicilor fiscale şi bugetare, rezultatelor acestora şi a stãrii finanţelor publice centrale şi, respectiv, locale. 2. Principiul stabilitãţii Guvernul are obligaţia de a conduce politica fiscal-bugetarã într-un mod care sã asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilitãţii macroeconomice. 3. Principiul responsabilitãţii fiscale Guvernul are obligaţia de a conduce politica fiscal-bugetarã în mod prudent şi de a gestiona resursele şi obligaţiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manierã care sã asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung. Sustenabilitatea finanţelor publice presupune ca, pe termen mediu şi lung, Guvernul sã aibã posibilitatea sã gestioneze riscuri sau situaţii neprevãzute, fãrã a fi nevoit sã opereze ajustãri semnificative ale cheltuielilor, veniturilor sau deficitului bugetar cu efecte destabilizatoare din punct de vedere economic sau social. 4. Principiul echitãţii Guvernul va derula politica fiscal-bugetarã luând în calcul impactul financiar potenţial asupra generaţiilor viitoare, precum şi impactul asupra dezvoltãrii economice pe termen mediu şi lung. 5. Principiul eficienţei Politica fiscal-bugetarã a Guvernului va avea la bazã utilizarea eficientã a resurselor publice limitate, va fi definitã pe baza eficienţei economice, iar deciziile de alocare a investiţiilor publice, inclusiv cele finanţate din fonduri nerambursabile primite de la Uniunea Europeanã şi alţi donatori, se vor baza inter alia pe evaluarea economicã, precum şi pe evaluarea capacitãţii de absorbţie. 6. Principiul gestionãrii eficiente a cheltuielilor de personal plãtite din fonduri publice Politica salarialã şi a numãrului de personal aferentã instituţiilor, autoritãţilor, entitãţilor publice şi/sau de utilitate publicã trebuie sã fie în conformitate cu ţintele fiscal-bugetare din strategia fiscal-bugetarã, cu scopul de a eficientiza gestiunea fondurilor cu aceastã destinaţie. (2) Principiile prevãzute la alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunzãtor şi autoritãţilor administraţiei publice locale şi, respectiv, altor entitãţi ale cãror bugete fac parte din bugetul general consolidat.
SECŢIUNEA a 2-a Obiectivele politicii fiscal-bugetare
ART. 5 (1) Guvernul are obligaţia sã îndeplineascã obiectivele de politicã fiscal-bugetarã, sã elaboreze şi sã aplice strategia fiscal-bugetarã anualã potrivit regulilor fiscal-bugetare prevãzute în prezenta lege. (2) Obiectivele politicii fiscal-bugetare sunt: a) menţinerea datoriei publice la un nivel sustenabil pe termen mediu şi lung; b) realizarea unui sold al bugetului general consolidat aproape de zero pe durata ciclului economic, concomitent cu asigurarea competitivitãţii ţãrii; c) gestionarea prudentã a resurselor şi a obligaţiilor asumate ale sectorului public şi a riscurilor fiscal-bugetare; d) menţinerea unui nivel adecvat al resurselor bugetare pentru plata serviciului datoriei publice; e) asigurarea predictibilitãţii nivelului cotelor şi bazelor de impozitare sau taxare.
SECŢIUNEA a 3-a Regulile politicii fiscal-bugetare
ART. 6 Politica fiscal-bugetarã va fi derulatã în conformitate cu urmãtoarele reguli fiscale: a) soldul bugetului general consolidat şi cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca procent în produsul intern brut, nu pot depãşi plafoanele anuale stabilite în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetarã pentru primii 2 ani acoperiţi de aceasta; b) soldul şi, respectiv, soldul primar al bugetului general consolidat, luând în considerare componentele acestuia, pentru anul bugetar urmãtor, nu vor putea depãşi plafonul stabilit prin cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetarã, aprobatã de cãtre Parlament; c) cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, excluzând asistenţa financiarã din partea Uniunii Europene şi a altor donatori şi cheltuielile de personal, luând în considerare bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele instituţiilor autofinanţate, bugetele fondurilor speciale şi alte bugete componente, nu vor depãşi plafonul specificat în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetarã pentru anul bugetar urmãtor; d) pentru fiecare dintre cei 3 ani acoperiţi de strategia fiscal-bugetarã, rata anualã de creştere a cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat va fi menţinutã sub rata anualã de creştere nominalã a produsului intern brut prognozatã pentru anul bugetar respectiv, pânã când soldul preliminat al bugetului general consolidat a înregistrat surplus în anul anterior anului pentru care se elaboreazã proiectul de buget; e) pentru fiecare dintre cei 3 ani acoperiţi de strategia fiscal-bugetarã, rata anualã de creştere a cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat va fi cel mult egalã cu rata anualã de creştere nominalã a produsului intern brut prognozatã pentru anul bugetar respectiv, în perioada în care soldul preliminat al bugetului general consolidat este în echilibru sau excedentar în anul anterior anului pentru care se elaboreazã proiectul de buget; f) în cazul în care se majoreazã cotele de impozitare, creşterea nominalã a cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat va fi cel mult egalã cu creşterea nominalã a veniturilor bugetare, fãrã a conduce la o deteriorare a soldului bugetului general consolidat prevãzut în strategia fiscal-bugetarã. Creşterea nominalã a cheltuielilor se poate realiza începând cu anul urmãtor celui în care au fost majorate cotele de impozitare şi numai dupã ce Consiliul fiscal a avizat estimãrile referitoare la creşterea nominalã a veniturilor bugetare; g) pe parcursul exerciţiului bugetar, creditele bugetare aprobate pentru cheltuieli de investiţii nu pot fi virate şi utilizate pentru cheltuieli curente; h) în cazul în care soldul pozitiv al bugetului general consolidat pentru anul bugetar respectiv şi în urmãtorii 2 ani va fi mai mare decât cel prognozat, diferenţa respectivã se va utiliza la diminuarea datoriei publice acumulate din anii precedenţi.
CAP. III Cheltuielile bugetare
SECŢIUNEA 1 Evaluarea impactului cheltuielilor
ART. 7 (1) În cazul propunerilor de introducere a unor mãsuri/politici/iniţiative legislative a cãror adoptare atrage majorarea cheltuielilor bugetare, iniţiatorii au obligaţia sã prezinte: a) fişa financiarã prevãzutã la <>art. 15 din Legea nr. 500/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, însoţitã de ipotezele şi metodologia de calcul utilizatã; b) declaraţie conform cãreia majorarea de cheltuialã respectivã este compatibilã cu obiectivele şi prioritãţile strategice specificate în strategia fiscal-bugetarã, cu legea bugetarã anualã şi cu plafoanele de cheltuieli prezentate în strategia fiscal-bugetarã. (2) Ministerul Finanţelor Publice are obligaţia sã verifice fişa financiarã prezentatã conform prevederilor alin. (1). În acest scop, Ministerul Finanţelor Publice poate solicita opinia Consiliului fiscal.
SECŢIUNEA a 2-a Cheltuieli de personal
ART. 8 Guvernul şi fiecare ordonator de credite, precum şi orice entitate responsabilã de elaborarea politicilor şi acordurilor salariale din sectorul public trebuie sã se asigure cã toate aceste politici şi acorduri salariale sunt în concordanţã cu principiile responsabilitãţii fiscale, regulile fiscale, precum şi cu obiectivele şi limitele din strategia fiscal-bugetarã. ART. 9 (1) Nu se pot promova acte normative cu mai puţin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului Guvernului, în conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constituţia României, republicatã, care conduc la creşterea cheltuielilor de personal sau a pensiilor în sectorul bugetar. (2) Totalul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat nu poate fi majorat pe parcursul anului bugetar, cu ocazia rectificãrilor bugetare. (3) Negocierile pentru unele drepturi care, potrivit legii, se stabilesc prin contracte colective de muncã vor putea fi finalizate numai dupã ce cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetarã a fost aprobat, cu respectarea plafoanelor de cheltuieli de personal stabilite. ART. 10 (1) În raport cu ţintele prevãzute la art. 26 alin. (4), execuţia cheltuielilor de personal este evaluatã de cãtre Ministerul Finanţelor Publice, la finalul fiecãrui trimestru. (2) Pentru încadrarea în limitele trimestriale ale cheltuielilor de personal, ordonatorii de credite au posibilitatea sã diminueze drepturile salariale care sunt stabilite prin lege în cuantum variabil şi pe cele a cãror acordare este facultativã, potrivit legii. (3) În cazurile excepţionale şi temeinic justificate în care un ordonator principal de credite nu se încadreazã în limita trimestrialã pentru cheltuielile de personal, Ministerul Finanţelor Publice poate aproba majorarea limitei respective, cu condiţia ca ordonatorul principal de credite sã facã dovada respectãrii dispoziţiilor alin. (2) şi a încadrãrii în bugetul anual aprobat pentru aceastã destinaţie. (4) Ordonatorii principali de credite care se aflã în situaţia prevãzutã la alin. (3) au obligaţia ca, în decursul trimestrului urmãtor trimestrului pentru care a fost majoratã limita pentru cheltuielile de personal, sã înregistreze economii la cheltuielile de personal în cuantumul sumei cu care a fost majoratã limita trimestrialã precedentã. (5) Ordonatorii principali de credite au obligaţia sã întreprindã toate mãsurile necesare atât pentru îndeplinirea prevederilor alin. (4), cât şi pentru îndeplinirea ţintelor trimestriale pentru cheltuielile totale, inclusiv prin reducerea numãrului de posturi finanţate şi bugetele acestora şi, respectiv, disponibilizarea, în condiţiile legii, a unei pãrţi din personalul încadrat. (6) Pânã la îndeplinirea obligaţiei prevãzute la alin. (4), ordonatorilor principali de credite cãrora le-a fost majoratã limita trimestrialã pentru cheltuielile de personal le va fi interzisã: a) acordarea de premii sau plata de ore suplimentare; b) promovarea angajaţilor, dacã acest lucru presupune o creştere a cheltuielilor de personal; c) scoaterea la concurs a posturilor vacante sau ocuparea acestora prin alte modalitãţi prevãzute de lege. (7) În cazul în care obligaţia prevãzutã la alin. (4) nu este îndeplinitã în termenul prevãzut, Ministerul Finanţelor Publice va efectua deschiderile de credite care se referã la cheltuieli de personal cãtre respectivul ordonator în limita unei sume diminuate, astfel încât sã se înregistreze economii la cheltuielile de personal în cuantumul sumei cu care a fost majoratã limita trimestrialã precedentã, pânã când acesta face dovada cã au fost luate mãsurile necesare încadrãrii în cheltuielile de personal aprobate.
CAP. IV Veniturile bugetare
ART. 11 Modificarea de cãtre Ministerul Finanţelor Publice a prognozelor veniturilor bugetare ce au stat la baza elaborãrii strategiei fiscal-bugetare sau a legilor bugetare anuale, cu ocazia dezbaterilor asupra strategiei fiscal-bugetare sau a legilor bugetare anuale, se poate realiza cu acordul Guvernului şi cu avizul favorabil al Consiliului fiscal. ART. 12 (1) În termen de 30 de zile de la publicarea legii bugetului de stat şi a legii bugetului asigurãrilor sociale de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Finanţelor Publice va elabora şi va publica programul anual de colectare a veniturilor bugetare pentru bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, prezentând: a) ţinte trimestriale de colectare a veniturilor, detaliate pe tipuri de venituri; b) ţinte trimestriale de recuperare a arieratelor fiscale; c) mãsurile avute în vedere pentru combaterea evaziunii şi a fraudei fiscale. (2) În termen de 30 de zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Finanţelor Publice va publica o prognozã anualã a veniturilor estimate a se colecta de cãtre bugetele locale, bugetele instituţiilor autofinanţate şi de alte bugete componente ale bugetului general consolidat ce nu au fost menţionate la alin. (1), prezentând şi estimãri trimestriale de colectare a veniturilor, detaliate pe tipuri de venituri, precum şi estimãri trimestriale de recuperare a arieratelor fiscale, respectiv propuneri de acte normative sau de modificãri de acte normative, având ca obiect îmbunãtãţirea şi eficientizarea colectãrii veniturilor la bugetele locale, bugetele instituţiilor autofinanţate şi la alte bugete componente ale bugetului general consolidat. ART. 13 În cazurile în care se fac propuneri de acte normative care conduc la diminuarea veniturilor bugetare, se va elabora fişa financiarã potrivit prevederilor <>art. 15 din Legea nr. 500/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care trebuie sã îndeplineascã cel puţin una dintre urmãtoarele condiţii: a) sã aibã avizul Ministerului Finanţelor Publice şi al Consiliului fiscal, conform cãruia impactul financiar a fost luat în calcul în prognoza veniturilor bugetare şi nu afecteazã ţintele bugetare anuale şi pe termen mediu; b) sã fie însoţitã de propuneri de mãsuri de compensare a impactului financiar respectiv, prin majorarea altor venituri bugetare. ART. 14 Actele normative care intrã sub incidenţa art. 13 se adoptã concomitent cu mãsurile compensatorii propuse de iniţiator şi avizate de Guvern.
CAP. V Reguli privind rectificãrile bugetare
ART. 15 (1) Orice rectificare a bugetului de stat, bugetului asigurãrilor sociale de stat şi a bugetelor fondurilor speciale, precum şi utilizarea sumelor reţinute în conformitate cu prevederile <>art. 21 alin. (4) din Legea nr. 500/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, trebuie sã aibã în vedere concluziile raportului semestrial privind situaţia economicã şi bugetarã publicat, precum şi opinia Consiliului fiscal cu privire la acesta. (2) Într-un an bugetar nu pot fi aprobate mai mult de douã rectificãri bugetare şi acestea nu pot fi promovate în primele 6 luni ale anului. ART. 16 Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, excluzând asistenţa financiarã din partea Uniunii Europene şi a altor donatori, pot fi suplimentate cu ocazia rectificãrilor bugetare numai pentru plata serviciului datoriei publice şi pentru plata contribuţiei României la bugetul Uniunii Europene. ART. 17 În cazul în care raportul semestrial privind situaţia economicã şi bugetarã constatã o deteriorare a soldului previzionat al bugetului general consolidat faţã de ţinta avutã în vedere la aprobarea bugetului anual cu mai mult de 0,5% din produsul intern brut luat în considerare la elaborarea bugetului anual şi aceastã deteriorare nu se datoreazã înrãutãţirii semnificative a prognozei macroeconomice, Guvernul are obligaţia de a pune în aplicare mãsuri adecvate pentru îndeplinirea ţintei privitoare la soldul bugetului general consolidat.
CAP. VI Strategia fiscal-bugetarã
ART. 18 (1) Pânã la data de 30 mai a fiecãrui an, Guvernul, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, va aproba strategia fiscal-bugetarã pentru urmãtorii 3 ani, ce va conţine cadrul macroeconomic care stã la baza politicii fiscal-bugetare, cadrul fiscal-bugetar cu prognozele bugetare şi politica fiscal-bugetarã, cadrul de cheltuieli pe termen mediu şi o declaraţie de rãspundere, conform prevederilor prezentei legi, şi o va prezenta Parlamentului. (2) Odatã cu strategia fiscal-bugetarã prevãzutã la alin. (1), Guvernul va depune şi proiectul legii pentru aprobarea limitelor specificate în cadrul fiscal-bugetar prevãzut la art. 20 alin. (1), fundamentate în strategia fiscal-bugetarã. (3) Limitele pentru soldul total şi cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, prevãzute la art. 20 alin. (1) lit. a) şi b), aprobate de Parlament, sunt obligatorii pentru urmãtorii 2 ani bugetari. (4) Limitele prevãzute la art. 20 alin. (1) lit. c)-g), aprobate de Parlament, sunt obligatorii pentru anul bugetar urmãtor. ART. 19 Cadrul macroeconomic conţine informaţii privind situaţia macroeconomicã şi prognozele: 1. pentru anul bugetar curent şi 3 ani ulteriori, rezultatele efective ale ultimilor 2 ani bugetari, referitoare la: a) produsul intern brut şi componentele sale; b) indicele preţurilor de consum şi deflatorul produsului intern brut; c) şomajul şi ocuparea forţei de muncã; d) poziţia de cont curent a balanţei de plãţi; e) premisele ce stau la baza prognozelor; f) o declaraţie privind concordanţa sau diferenţele faţã de prognozele Comisiei Europene; 2. prognozele macroeconomice pe termen mediu ce afecteazã politica fiscalã. ART. 20 (1) Cadrul fiscal-bugetar cuprinde plafoane pentru anul bugetar urmãtor şi 2 ani ulteriori, rezultatele efective pe 2 ani anteriori anului bugetar în curs şi rezultatele estimate ale anului în curs pentru: a) soldul bugetului general consolidat, exprimat ca pondere în produsul intern brut; b) cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca pondere în produsul intern brut, conform prevederilor <>Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitarã a personalului plãtit din fonduri publice; c) plafoanele privind finanţãrile rambursabile care pot fi contractate, precum şi cele privind tragerile din finanţãrile rambursabile contractate sau care urmeazã sã fie contractate de cãtre unitãţile administrativ-teritoriale; d) plafoanele privind emiterea de garanţii de cãtre Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, şi de cãtre unitãţile administrativ-teritoriale; e) nivelul nominal al cheltuielilor totale şi de personal pentru bugetul general consolidat, bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele instituţiilor autofinanţate, bugetele fondurilor speciale şi alte bugete componente ale bugetului general consolidat, exclusiv asistenţa financiarã din partea Uniunii Europene şi a altor donatori; f) soldul nominal al bugetului general consolidat, bugetului de stat, bugetului asigurãrilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale şi al altor bugete componente ale bugetului general consolidat; g) soldul primar al bugetului general consolidat. (2) Secţiunea de cadru fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetarã va mai cuprinde: a) rezultatele efective pe 2 ani anteriori anului bugetar în curs şi rezultatele estimate ale anului în curs, precum şi prognozele pentru 3 ani ulteriori acestuia pentru bugetul general consolidat şi pentru bugetele componente ale acestuia, referitoare la: - nivelul veniturilor bugetului general consolidat, pe tipuri de venituri; - nivelul cheltuielilor bugetului general consolidat, în clasificaţie economicã şi în clasificaţie funcţionalã; - cheltuieli de natura investiţiilor; - nivelul datoriei publice; - orice alte informaţii pe care Ministerul Finanţelor Publice le considerã importante pentru strategia fiscalã; - premisele-cheie care stau la baza determinãrii indicatorilor din strategia fiscal-bugetarã; - analiza de senzitivitate a ţintelor fiscale la schimbãrile indicatorilor macroeconomici; b) explicaţia politicilor fiscal-bugetare prin raportare la principiile şi obiectivele responsabilitãţii fiscale şi la regulile fiscale şi orice mãsuri temporare ce vor fi implementate pentru a asigura conformarea cu acestea; c) o analizã referitoare la: - politica de venituri, inclusiv modificãrile de impozite şi taxe planificate şi politicile ce afecteazã alte venituri; - politica de îndatorare publicã şi de finanţare a deficitului bugetar şi o analizã a sustenabilitãţii datoriei; - politica de cheltuieli, inclusiv prioritãţile în materie de cheltuieli, intenţiile privind cheltuielile totale ale bugetului consolidat şi pentru alte bugete şi plafoanele de cheltuieli şi alte ţinte sau limite implicate sau impuse de regulile fiscale; d) analiza privind riscurile fiscale, cuprinzând orice angajamente ce nu sunt incluse în prognozele fiscale şi toate circumstanţele ce pot avea un efect substanţial asupra prognozelor fiscale şi economice şi care nu au fost deja încorporate în prognozele fiscale, precum şi informaţii privind pierderile şi plãţile restante ale companiilor cu capital majoritar de stat; e) o explicaţie cu privire la legãtura dintre strategia fiscal-bugetarã revizuitã şi cea anterioarã şi o explicaţie referitoare la modificãrile semnificative. (3) Cadrul de cheltuieli pe termen mediu conţine planurile de alocare a resurselor bugetare pentru anul bugetar urmãtor şi 2 ani ulteriori acestuia, rezultatele estimate pentru anul bugetar curent şi rezultatele efective pentru 2 ani anteriori, referitoare la: a) prioritãţile în materie de cheltuieli şi argumentarea acestora în detaliu, incluzând şi o explicare a modului în care Guvernul intenţioneazã sã îşi îmbunãtãţeascã politica, eficienţa şi eficacitatea serviciilor oferite, calitatea activitãţilor sale de reglementare şi iniţiativele sale de reducere a barierelor pentru mediul de afaceri şi de încurajare a creşterii sectorului privat în diferite domenii; b) cheltuielile bugetului de stat, detaliate pe primii 10 ordonatori principali de credite ai bugetului de stat, în ordine descrescãtoare, stabiliţi de cãtre Guvern, cheltuielile altor bugete componente ale bugetului general consolidat, precum şi estimãrile privind cheltuielile totale ale bugetului centralizat al unitãţilor administrativ-teritoriale; c) programul de investiţii publice care sã includã prioritãţile Guvernului, argumentarea lor, precum şi detalierea acestora pe primii 10 ordonatori principali de credite ai bugetului de stat, în ordine descrescãtoare, stabiliţi de cãtre Guvern. (4) Declaraţia de rãspundere va conţine o declaraţie semnatã de primul-ministru şi de ministrul finanţelor publice, prin care se atestã corectitudinea şi integralitatea informaţiilor din strategia fiscal-bugetarã şi conformitatea acesteia cu prezenta lege, ţintele sau limitele pentru regulile fiscale şi respectarea principiilor responsabilitãţii fiscale.
CAP. VII Bugetul anual
ART. 21 (1) Fiecare ordonator principal de credite va depune o propunere de cheltuieli bugetare care va fi în concordanţã cu strategia fiscal-bugetarã şi cu metodologia pentru elaborarea proiectului anual de buget, ce includ plafoanele de cheltuieli şi numãrul de personal, emise de Ministerul Finanţelor Publice. (2) Prealocarea unor sume bugetare cu destinaţie specialã unor ordonatori principali de credite sau unor sectoare nu este permisã. Alocãrile de fonduri bugetare pentru ordonatori principali de credite sau sectoare pot fi fãcute doar prin proiectul anual al bugetului. (3) Ministerul Finanţelor Publice va avea autoritatea de a respinge toate propunerile de buget ce includ propunerile de cheltuieli prezentate de ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurãrilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale în cursul procesului bugetar anual, dacã acestea nu sunt în concordanţã cu strategia fiscal-bugetarã şi cu metodologia pentru elaborarea proiectului anual de buget, şi în cazul în care ordonatorii de credite nu aliniazã propunerea lor de buget în intervalul de timp specificat de Ministerul Finanţelor Publice, acesta este abilitat, dupã negocieri, sub medierea primului-ministru, sã ajusteze unilateral propunerea de buget, spre a fi inclusã în bugetul anual. (4) Guvernul are obligaţia de a prezenta Parlamentului un buget anual care sã respecte principiile responsabilitãţii fiscale, regulile fiscale, strategia fiscal-bugetarã şi orice alte prevederi ale prezentei legi, iar primul-ministru şi ministrul finanţelor publice vor semna o declaraţie ce atestã aceastã conformitate, declaraţie care va fi prezentatã Parlamentului împreunã cu bugetul anual. (5) În eventualitatea cã Guvernul nu poate respecta condiţia de conformitate prevãzutã la alin. (4), primul-ministru şi ministrul finanţelor publice vor menţiona în declaraţie abaterile, precum şi mãsurile şi termenele pânã la care Guvernul va asigura conformitatea cu principiile responsabilitãţii fiscale, cu regulile fiscale şi cu strategia fiscal-bugetarã. (6) Consiliul fiscal va exprima o opinie cu privire la declaraţia menţionatã la alin. (4), inclusiv menţiunile prevãzute la alin. (5). ART. 22 Legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurãrilor sociale de stat, pentru fiecare an, trebuie sã fie armonizate cu strategia fiscal-bugetarã şi cu prevederile prezentei legi şi va include într-o anexã la raportul legii bugetului de stat ţinte fiscale ce cuprind: a) ţinte fiscale anuale ca valoare nominalã şi exprimate ca pondere în produsul intern brut pentru anul bugetar urmãtor şi 2 ani ulteriori, referitoare la: soldul bugetar, soldul bugetar primar, veniturile şi cheltuielile totale, cheltuielile bugetare primare pentru bugetul general consolidat; b) informaţii privind nivelul datoriei publice; c) fundamentarea ţintelor stabilite, inclusiv prin prezentarea metodologiei de calcul utilizate, şi compararea acestora cu execuţia ultimilor 2 ani; d) prezentarea impactului financiar al schimbãrilor legislative, precum şi a mãsurilor de compensare a acestuia.
CAP. VIII Clauze derogatorii
ART. 23 Cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetarã prevãzut la art. 20 alin. (1) poate fi revizuit în urmãtoarele situaţii: a) modificarea sferei de cuprindere a bugetului general consolidat, caz în care trebuie explicate motivele care au stat la baza acestei modificãri şi prezentate informaţiile prevãzute la art. 20 alin. (1), în format comparabil cu noua structurã a bugetului general consolidat; b) înrãutãţirea semnificativã a prognozei indicatorilor macroeconomici şi a celorlalte ipoteze care au fost utilizate la elaborarea strategiei fiscal-bugetare; c) schimbarea Guvernului, caz în care, la începerea mandatului unui nou Guvern, acesta va face public dacã prin programul sãu de guvernare se încadreazã în ultima strategie fiscal-bugetarã aprobatã de cãtre Parlament sau, în caz contrar, Ministerul Finanţelor Publice va elabora proiectul unei noi strategii fiscal-bugetare. ART. 24 (1) La elaborarea şi dezbaterea strategiei fiscal-bugetare potrivit prevederilor art. 18 alin. (1) şi a legilor bugetare anuale nu pot fi aduse modificãri care sã conducã la deteriorarea nivelului soldului bugetului general consolidat prevãzut în strategia fiscal-bugetarã anterioarã, la creşterea cheltuielilor şi a plafoanelor de îndatorare şi garantare sau orice alte modificãri care nu sunt în conformitate cu obiectivele prezentei legi şi cu regulile fiscale. (2) Parlamentul poate restitui strategia fiscal-bugetarã Guvernului, cu comentarii şi observaţii. În aceastã situaţie, Guvernul va include şi/sau va rãspunde în termen de 15 zile acestor comentarii, în consultare cu Consiliul fiscal, şi va depune strategia fiscal-bugetarã revizuitã. Dacã nici de aceastã datã Parlamentul nu este de acord cu strategia fiscal-bugetarã propusã şi nu aprobã proiectul legii prevãzut la art. 18 alin. (2), primul-ministru, cu avizul Consiliului fiscal, va prezenta o proiecţie finalã a cadrului fiscal-bugetar, luând în considerare observaţiile Parlamentului, şi, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, va înainta proiectul legii bugetului de stat şi proiectul legii bugetului asigurãrilor sociale de stat pentru anul urmãtor. ART. 25 (1) Revizuirea strategiei fiscal-bugetare poate fi fãcutã de Parlament, la propunerea Guvernului, cu excepţia situaţiei prevãzute la art. 23 lit. a). În acest caz, actualizarea strategiei fiscal-bugetare se aprobã prin hotãrâre a Guvernului. (2) Revizuirea strategiei fiscal-bugetare şi a proiectelor legii bugetului de stat şi legii bugetului asigurãrilor sociale de stat face obiectul analizei şi opiniei Consiliului fiscal. (3) Strategia fiscal-bugetarã revizuitã trebuie sã conţinã o secţiune distinctã care sã evidenţieze diferenţele faţã de forma anterioarã, împreunã cu explicarea acestora.
CAP. IX Transparenţa politicii fiscal-bugetare
SECŢIUNEA 1 Execuţia bugetarã şi monitorizarea ţintelor fiscal-bugetare
ART. 26 (1) În termen de 45 de zile de la publicarea legii bugetului de stat şi a legii bugetului asigurãrilor sociale de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Finanţelor Publice va publica pe site-ul propriu programarea financiarã trimestrialã a cheltuielilor bugetului de stat, bugetului asigurãrilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale, în clasificaţie economicã, pe baza programului trimestrial de colectare a veniturilor bugetare. (2) În termen de 55 de zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Finanţelor Publice va publica pe site-ul propriu estimãrile trimestriale referitoare la cheltuielile bugetelor locale, bugetelor instituţiilor autofinanţate şi altor bugete componente ale bugetului general consolidat care nu au fost menţionate la alin. (1), în clasificaţie economicã. (3) În acest scop, ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurãrilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale vor transmite Ministerului Finanţelor Publice propunerile de eşalonare trimestrialã a cheltuielilor, în termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat şi a legii bugetului asigurãrilor sociale de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, bugetelor instituţiilor autofinanţate şi ai altor bugete componente ale bugetului general consolidat vor transmite Ministerului Finanţelor Publice propunerile de eşalonare trimestrialã a cheltuielilor, în termen de 45 de zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I. (4) Pe baza programãrii trimestriale a cheltuielilor şi a programului trimestrial de încasare a veniturilor bugetare, Ministerul Finanţelor Publice va elabora, va aproba şi va publica ţinte trimestriale ale cheltuielilor, veniturilor şi deficitului bugetului general consolidat, precum şi ţinte trimestriale pentru cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat pentru ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurãrilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale. ART. 27 Pânã la sfârşitul lunilor aprilie, iulie şi octombrie ale fiecãrui an, Guvernul va prezenta public o evaluare a execuţiei bugetare trimestriale şi gradul de îndeplinire a ţintelor trimestriale prevãzute la art. 26 alin. (4). În cazul unor abateri de la ţintele stabilite, Guvernul va prezenta şi mãsurile avute în vedere pentru a corecta aceste dezechilibre prin reduceri de cheltuieli sau mãsuri de îmbunãtãţire a colectãrii veniturilor. ART. 28 Evaluãrile execuţiei bugetare trimestriale şi mãsurile avute în vedere pentru corectarea eventualelor abateri vor face obiectul analizei şi evaluãrii de cãtre Consiliul fiscal.
SECŢIUNEA a 2-a Raportul semestrial privind situaţia economicã şi bugetarã
ART. 29 Pânã la sfârşitul lunii iulie a fiecãrui an, Ministerul Finanţelor Publice va publica pe site-ul propriu un raport semestrial cu privire la situaţia economicã şi bugetarã. ART. 30 Raportul semestrial privind situaţia economicã şi bugetarã va cuprinde, fãrã a se limita la acestea, urmãtoarele: a) reanalizarea cadrului macroeconomic care a stat la baza bugetului anului respectiv, precum şi cele mai recente date cu privire la indicatorii macroeconomici şi va identifica tendinţele şi schimbãrile semnificative faţã de cele estimate cu ocazia finalizãrii legii bugetului de stat şi a legii bugetului asigurãrilor sociale de stat; b) cuantificarea impactului eventualelor schimbãri ale prognozei macroeconomice asupra ţintelor bugetare anuale şi pe termen mediu şi prezentarea mãsurilor care vor fi luate; c) date cu privire la veniturile bugetului general consolidat, detaliat pentru fiecare categorie de venit, precizându-se prognoza iniţialã, veniturile colectate în primele 6 luni, precum şi o prognozã actualizatã pentru întregul an; d) date cu privire la cheltuielile bugetului general consolidat, detaliat în clasificaţie economicã şi funcţionalã, pentru fiecare buget din componenţa bugetului general consolidat, precizându-se programul aprobat, cheltuielile efectuate în primele 6 luni, precum şi o prognozã actualizatã pentru întregul an; e) date cu privire la cheltuielile bugetului de stat, detaliat în clasificaţie economicã, pentru fiecare ordonator principal de credite al bugetului de stat, precizându-se programul aprobat, cheltuielile efectuate în primele 6 luni, precum şi o prognozã actualizatã pentru întregul an; f) date cu privire la soldul bugetar, atât pentru bugetul general consolidat total şi primar, cât şi pentru fiecare buget din componenţa bugetului general consolidat, precizându-se programul aprobat, rezultatul realizat în primele 6 luni, precum şi o prognozã actualizatã pentru întregul an; g) date cu privire la absorbţia fondurilor primite de la Uniunea Europeanã şi de la alţi donatori, precizându-se programul aprobat, rezultatul realizat în primele 6 luni, precum şi o prognozã actualizatã pentru întregul an; h) date cu privire la plãţile restante ale bugetului general consolidat la finele trimestrului I şi estimãri pentru semestrul I şi pentru fiecare buget din componenţa bugetului general consolidat; i) date cu privire la finanţarea deficitului bugetar şi nivelul datoriei publice; j) justificãri pentru eventualele nerealizãri ale previziunilor de venituri, precizându-se mãsurile luate şi planificate pentru îmbunãtãţirea colectãrii. ART. 31 (1) Informaţiile cuprinse în raportul semestrial privind situaţia economicã şi bugetarã trebuie sã ia în considerare, în mãsura în care este posibil, toate deciziile Guvernului, precum şi toate celelalte situaţii care pot avea un efect asupra perspectivelor fiscale şi economice din anul respectiv. (2) Datele şi informaţiile cuprinse în raportul semestrial privind situaţia economicã şi bugetarã trebuie sã fie prezentate într-un format comparabil cu cele din programul bugetar anual şi cu cele din strategia fiscal-bugetarã.
SECŢIUNEA a 3-a Raportul privind execuţia bugetarã finalã
ART. 32 În termen de cel mult 3 luni de la încheierea exerciţiului bugetar, Ministerul Finanţelor Publice va publica pe site-ul propriu un raport cu privire la execuţia bugetarã preliminatã a exerciţiului încheiat. ART. 33 Raportul privind execuţia bugetarã finalã are ca scop: a) furnizarea informaţiilor cu privire la rezultatele politicii bugetare în anul încheiat şi compararea acestor rezultate atât cu obiectivele şi prioritãţile strategice, cât şi cu ţintele fiscale din strategia fiscal-bugetarã şi din bugetul anual; b) analiza modului în care Guvernul a respectat principiile şi regulile fiscale prevãzute în prezenta lege şi explicarea eventualelor abateri de la acestea; c) evaluarea politicii fiscal-bugetare din anul bugetar încheiat, precum şi a rezultatelor acesteia în conformitate cu obiectivul pe termen mediu prevãzut de strategia fiscal-bugetarã; d) evaluarea eventualelor abateri de la obiectivul pe termen mediu ale Guvernului şi prezentarea mãsurilor de încadrare a ţintelor stabilite. ART. 34 Raportul privind execuţia bugetarã finalã va cuprinde date de execuţie a indicatorilor prevãzuţi la art. 20 alin. (1), precum şi o secţiune distinctã care sã evidenţieze abaterile acestora faţã de strategia fiscal-bugetarã şi faţã de bugetul anual iniţial, precum şi o explicaţie privind modificãrile semnificative.
SECŢIUNEA a 4-a Raportul privind situaţia economicã şi bugetarã la încheierea mandatului Guvernului
ART. 35 Cu cel puţin 60 de zile înaintea organizãrii alegerilor parlamentare, Guvernul va publica pe site-ul propriu un raport privind situaţia economicã şi bugetarã. ART. 36 Raportul privind situaţia economicã şi bugetarã la încheierea mandatului Guvernului trebuie sã conţinã urmãtoarele informaţii: a) estimarea veniturilor, cheltuielilor şi soldului bugetului general consolidat pentru anul financiar curent, detaliate în clasificaţie economicã şi pe bugete componente ale bugetului general consolidat; b) prognoza indicatorilor macroeconomici şi a altor ipoteze economice care au stat la baza elaborãrii estimãrilor prevãzute la lit. a); c) analiza cu privire la riscurile, cuantificate acolo unde este posibil, care pot avea un efect asupra perspectivelor bugetare, inclusiv orice alte angajamente ale Guvernului care nu sunt incluse în prognozele fiscale, precum şi informaţii privind pierderile şi plãţile restante ale companiilor cu capital majoritar de stat; d) o declaraţie semnatã de cãtre primul-ministru şi ministrul finanţelor publice, care sã ateste cã informaţiile din raport reflectã cele mai bune estimãri la momentul respectiv şi acestea sunt elaborate într-un mod realist, cã reflectã toate informaţiile disponibile cu privire la perspectivele economice şi fiscale, cuprinde informaţiile comunicate de cãtre ordonatorii principali de credite şi respectã prevederile art. 37. ART. 37 Informaţiile cuprinse în raportul prevãzut la art. 36 trebuie sã ia în considerare toate deciziile Guvernului, precum şi toate celelalte situaţii cunoscute care pot avea un efect asupra perspectivelor fiscale şi economice.
SECŢIUNEA a 5-a Impactul financiar al angajamentelor electorale
ART. 38 (1) Cu 60 de zile înaintea alegerilor generale, preşedinţii partidelor politice pot solicita primului-ministru sau Consiliului fiscal calcularea impactului financiar al politicilor propuse şi anunţate public. (2) O astfel de solicitare trebuie sã fie exprimatã în scris şi sã descrie în detaliu politica propusã, oferind detalii relevante pentru calculul impactului financiar. (3) Solicitarea adresatã primului-ministru va fi transmisã direct Ministerului Finanţelor Publice, ministerelor responsabile sau Consiliului fiscal. (4) Ministerul Finanţelor Publice şi/sau ministerele de resort nu rãspund solicitãrilor preşedinţilor partidelor politice dacã acestea nu au fost transmise prin intermediul primului-ministru. ART. 39 (1) În termen de 30 de zile de la data solicitãrii, Ministerul Finanţelor Publice şi/sau ministerul de resort sau preşedintele Consiliului fiscal vor face public impactul financiar al politicii respective, împreunã cu ipotezele care au stat la baza calculului acestuia, precum şi metodologia de calcul pe baza informaţiilor aflate la dispoziţia Ministerului Finanţelor Publice şi/sau a ministerelor de resort. (2) În cazul în care Ministerul Finanţelor Publice şi/sau ministerul de resort sau Consiliul fiscal nu au dispus de informaţii suficiente sau nu au avut suficient timp sã pregãteascã şi sã publice impactul financiar respectiv, vor anunţa public acest lucru.
CAP. X Consiliul fiscal
SECŢIUNEA 1 Responsabilitãţi şi competenţe
ART. 40 (1) Consiliul fiscal este o autoritate independentã, compusã din 5 membri cu experienţã în domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare, care va sprijini activitatea Guvernului şi a Parlamentului în cadrul procesului de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare, pentru a asigura calitatea prognozelor macroeconomice care stau la baza proiecţiilor bugetare şi a politicilor fiscal-bugetare pe termen mediu şi lung. Membrii Consiliului fiscal îşi exercitã mandatul potrivit legii şi nu vor solicita sau primi instrucţiuni de la autoritãţile publice ori de la orice altã instituţie sau autoritate. (2) Consiliul fiscal are urmãtoarele atribuţii principale: a) analiza şi elaborarea de opinii şi recomandãri asupra prognozelor macroeconomice şi bugetare oficiale; b) analiza şi elaborarea de opinii şi recomandãri asupra strategiei fiscal-bugetare, precum şi evaluarea conformitãţii acesteia cu principiile şi regulile fiscale prevãzute de lege; c) evaluarea performanţelor fiscal-bugetare ale Guvernului în raport cu obiectivele fiscale şi prioritãţile strategice specificate în strategia fiscal-bugetarã, precum şi cu principiile şi regulile fiscale prevãzute de lege, prin: - analiza şi elaborarea de opinii şi recomandãri cu privire la evaluarea trimestrialã elaboratã de cãtre Guvern cu privire la execuţia bugetarã, asupra gradului de îndeplinire a ţintelor trimestriale, precum şi asupra mãsurilor avute în vedere de cãtre Guvern pentru corectarea eventualelor abateri; - analiza şi elaborarea de opinii şi recomandãri cu privire la raportul semestrial privind situaţia economicã şi bugetarã; - analiza şi elaborarea de opinii şi recomandãri cu privire la raportul final privind situaţia economicã şi bugetarã; - analiza şi elaborarea de opinii şi recomandãri cu privire la raportul privind situaţia economicã şi bugetarã la încheierea mandatului Guvernului; d) analiza şi elaborarea de opinii şi recomandãri, atât înainte de aprobarea de cãtre Guvern, cât şi înainte de transmiterea cãtre Parlament, asupra legilor bugetare anuale, a rectificãrilor bugetare, cât şi asupra altor iniţiative legislative care pot avea un impact asupra volumului cheltuielilor bugetare, precum şi evaluarea conformitãţii acestora cu principiile şi regulile fiscale prevãzute de prezenta lege; e) pregãtirea estimãrilor şi emiterea de opinii cu privire la impactul bugetar al proiectelor de acte normative, altele decât cele menţionate la lit. d), cât şi cu privire la amendamentele fãcute la legile bugetare anuale pe parcursul dezbaterilor parlamentare; f) oferirea de informaţii aflate în competenţele sale, în urma solicitãrii scrise, Preşedintelui României, preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, preşedintelui Curţii de Conturi, guvernatorului Bãncii Naţionale a României şi comisiilor parlamentare; g) informarea comisiilor de buget-finanţe ale Parlamentului României sau a Guvernului cu privire la eventuale iniţiative legislative care sã promoveze menţinerea disciplinei fiscale şi a transparenţei procesului bugetar. (3) Opiniile, prognozele, analizele şi recomandãrile Consiliului fiscal vor fi publicate pe pagina web a acestuia. (4) Opiniile şi recomandãrile Consiliului fiscal vor fi avute în vedere de cãtre Guvern şi Parlament la elaborarea strategiei fiscal-bugetare şi a legilor bugetare anuale şi, respectiv, la însuşirea/aprobarea acestora. ART. 41 (1) Consiliul fiscal poate solicita de la orice instituţie sau autoritate publicã informaţii, documente sau date relevante pentru a-şi îndeplini atribuţiile şi responsabilitãţile prevãzute de prezenta lege. (2) Consiliul fiscal poate solicita informaţii, documente sau date relevante pentru îndeplinirea atribuţiilor şi responsabilitãţilor sale, în orice format sau nivel de detaliere, de la entitatea care gestioneazã astfel de informaţii sau este responsabilã pentru prelucrarea acestora. Entitatea respectivã va transmite informaţiile/documentele/datele solicitate, în forma solicitatã, în termen de 15 zile de la solicitarea lor de cãtre Consiliul fiscal. (3) Dacã informaţiile solicitate nu sunt disponibile sau nu pot fi transmise în termenul prevãzut la alin. (2), entitatea respectivã va informa în scris Consiliul fiscal asupra acestui fapt. (4) Dacã entitatea care are obligaţia sã comunice informaţiile/documentele/datele solicitate de cãtre Consiliul fiscal nu face acest lucru în termenul prevãzut la alin. (2), Consiliul fiscal poate solicita informaţiile respective Ministerului Finanţelor Publice. Ministerul Finanţelor Publice va transmite informaţiile solicitate în termen de 7 zile de la data solicitãrii sau va informa în scris Consiliul fiscal dacã respectivele informaţii nu sunt disponibile. (5) Dacã entitatea care are obligaţia sã furnizeze informaţiile/documentele/datele solicitate de cãtre Consiliul fiscal nu face acest lucru în termenele prevãzute la alin. (2) şi (4), Consiliul fiscal va face public acest lucru. (6) Solicitãrile Consiliului fiscal cãtre entitatea care are obligaţia sã furnizeze datele solicitate pot fi fãcute şi sub forma unui document cu semnãturã electronicã, acolo unde existã un acord în acest sens. (7) Nicio persoanã acţionând în numele unei entitãţi care are obligaţia sã furnizeze informaţii Consiliului fiscal nu va fi dezavantajatã pentru cã a comunicat Consiliului fiscal datele necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor şi responsabilitãţilor acestuia, sub condiţia ca regulile cu privire la tratamentul informaţiilor confidenţiale prevãzute la alin. (2) sã fi fost respectate.
SECŢIUNEA a 2-a Membrii Consiliului fiscal
ART. 42 (1) Membrii Consiliului fiscal sunt numiţi prin hotãrâre de cãtre Parlament, pentru o perioadã de 9 ani. Membrii Consiliului fiscal nu pot fi realeşi la finalizarea mandatului. Dacã mandatul unui membru al Consiliului fiscal a încetat dupã o perioadã de 3 ani, acesta poate fi reales o singurã datã. (2) Academia Românã, Banca Naţionalã a României, Academia de Studii Economice Bucureşti, Institutul Bancar Român şi Asociaţia Românã a Bãncilor vor nominaliza fiecare o singurã persoanã pentru a face parte din Consiliul fiscal. (3) Persoanele nominalizate pentru a face parte din Consiliul fiscal sunt audiate de cãtre comisiile de buget-finanţe ale Parlamentului şi vor fi votate de cãtre Parlament. În situaţia în care persoanele nominalizate potrivit alin. (2) nu întrunesc voturile necesare, entitãţile menţionate vor face alte nominalizãri, în termen de 15 zile. (4) Persoanele nominalizate pentru a face parte din Consiliul fiscal trebuie sã nu aibã cazier judiciar sau cazier fiscal, sã fie cetãţeni români cu drept de vot, sã aibã studii universitare în domeniul economic, sã aibã o bunã reputaţie şi experienţã profesionalã în domeniul politicilor economice, bugetare sau financiare şi o vechime în specialitate de minimum 10 ani. (5) Nu poate fi nominalizatã pentru a face parte din Consiliul fiscal persoana: a) care cu 4 ani înainte de nominalizare a deţinut o funcţie de demnitate publicã în cadrul Guvernului; b) care cu 4 ani înainte de nominalizare a fost membru al Parlamentului României sau al Parlamentului European ori a deţinut o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic; c) al/a cãrei soţ/soţie, pãrinţi, copii, fraţi/surori, alte rude sau afini, pânã la gradul al IV-lea inclusiv, deţin o funcţie de demnitate publicã în cadrul Guvernului, au calitatea de membru al Parlamentului României sau al Parlamentului European ori deţin o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic. (6) Pe perioada mandatului, membrii Consiliului fiscal: a) nu pot accepta o funcţie de demnitate publicã în cadrul Guvernului sau o funcţie asimilatã şi nu pot deveni membri ai Parlamentului României ori ai Parlamentului European sau deţine o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic; b) nu pot fi soţi şi nici rude ori afini, pânã la gradul al doilea inclusiv, cu persoane care deţin o funcţie în cadrul Guvernului sau o funcţie asimilatã, au calitatea de membru al Parlamentului României ori al Parlamentului European sau deţin o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic; c) nu pot fi funcţionari publici; d) nu pot fi membri în consiliile de administraţie, directori executivi, cenzori sau auditori ai companiilor naţionale sau societãţilor comerciale cu capital majoritar de stat. (7) Membrii Consiliului fiscal au obligaţia sã notifice de îndatã, în scris, comisiilor de buget-finanţe ale Parlamentului apariţia oricãreia dintre situaţiile de incompatibilitate prevãzute la alin. (6) şi sã întreprindã demersurile necesare pentru încetarea stãrii de incompatibilitate, în termen de 10 zile de la apariţia acesteia. (8) Dacã membrii Consiliului fiscal aflaţi în oricare dintre situaţiile de incompatibilitate prevãzute la alin. (6) nu îşi îndeplinesc obligaţiile prevãzute la alin. (7), comisiile de buget-finanţe ale Parlamentului vor stabili incompatibilitatea acestora. (9) Dacã membrii Consiliului fiscal aflaţi în oricare dintre situaţiile de incompatibilitate prevãzute la alin. (6) fac dovada încetãrii acesteia în termenul prevãzut la alin. (7), comisiile de buget-finanţe ale Parlamentului nu vor stabili incompatibilitatea acestora. (10) Dacã un membru al Consiliului fiscal îşi înceteazã mandatul înaintea termenului prevãzut la alin. (1), entitatea corespunzãtoare conform prevederilor alin. (2) va propune comisiilor de buget-finanţe ale Parlamentului, în termen de 15 zile, o nouã nominalizare pentru restul mandatului. ART. 43 (1) Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului fiscal vor fi aleşi de cãtre membrii consiliului prin vot secret, cu majoritatea simplã a acestora. (2) Preşedintele Consiliului fiscal are urmãtoarele atribuţii: a) conduce consiliul; b) convoacã reuniunile consiliului; c) este reprezentantul de drept al consiliului; d) aprobã publicarea analizelor/studiilor/opiniilor şi recomandãrilor elaborate de consiliu, conform atribuţiilor şi responsabilitãţilor acestuia, în urma însuşirii acestora de cãtre membrii consiliului prin vot; e) coordoneazã secretariatul consiliului. (3) Preşedintele Consiliului fiscal va rãspunde în faţa Parlamentului României pentru corectitudinea şi acurateţea analizelor/studiilor/opiniilor şi recomandãrilor elaborate de Consiliul fiscal, conform atribuţiilor şi responsabilitãţilor acestuia. (4) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului fiscal va fi adoptat de cãtre acesta prin vot unanim. (5) Consiliul fiscal se întruneşte în prezenţa majoritãţii membrilor sãi, incluzând preşedintele sau, în absenţa acestuia, vicepreşedintele. Deciziile vor fi adoptate cu majoritatea simplã a celor prezenţi. ART. 44 Preşedintele Consiliului fiscal va primi o indemnizaţie lunarã la nivelul celei de secretar de stat, iar vicepreşedintele, la nivelul celei de subsecretar de stat. Ceilalţi membri ai Consiliului fiscal au dreptul la o indemnizaţie de 90% din indemnizaţia vicepreşedintelui şi se acordã în cazul în care preşedintele constatã cã s-au îndeplinit sarcinile stabilite în cadrul consiliului. Indemnizaţiile vor fi suportate din bugetul Consiliului fiscal.
SECŢIUNEA a 3-a Încetarea calitãţii de membru al Consiliului fiscal
ART. 45 (1) Calitatea de membru al Consiliului fiscal înceteazã în urmãtoarele situaţii: a) la expirarea mandatului pentru care a fost numit, în condiţiile art. 42 alin. (1); b) prin demisie; c) prin revocare de cãtre plenul Parlamentului, în urmãtoarele situaţii: - la stabilirea stãrii de incompatibilitate în conformitate cu prevederile art. 42 alin. (6); - când împotriva unui membru al Consiliului fiscal a fost pronunţatã o condamnare penalã cu pedeapsã privativã de libertate, rãmasã definitivã; d) prin înlocuire, în cazul imposibilitãţii definitive de exercitare a mandatului. Se considerã imposibilitate definitivã de exercitare a mandatului orice împrejurare care creeazã o indisponibilizare cu o duratã mai mare de 90 de zile calendaristice; e) prin deces. (2) Demisia va fi comunicatã în scris preşedinţilor comisiilor de buget-finanţe ale Parlamentului.
SECŢIUNEA a 4-a Organizarea şi funcţionarea Consiliului fiscal
ART. 46 (1) Activitatea Consiliului fiscal este asistatã de un Secretariat tehnic, organizat în cadrul Academiei Române. (2) Regulamentul de organizare şi funcţionare şi organigrama Secretariatului tehnic al Consiliului fiscal vor fi stabilite de cãtre membrii consiliului. ART. 47 (1) Consiliul fiscal îşi va stabili propriul buget, care va reprezenta o anexã la bugetul Academiei Române. (2) Bugetul necesar funcţionãrii pânã la sfârşitul primului an calendaristic va fi asigurat prin alocãri din Fondul de rezervã bugetarã la dispoziţia Guvernului. (3) Secretariatul tehnic al Consiliului fiscal nu poate depãşi un numãr de 10 posturi, iar drepturile salariale ale acestora se asimileazã cu cele ale personalului din cadrul ministerelor, conform prevederilor <>Legii-cadru nr. 330/2009 . (4) Managementul financiar al Consiliului fiscal va fi auditat de Curtea de Conturi a României.
SECŢIUNEA a 5-a Raportul anual al Consiliului fiscal
ART. 48 (1) Pânã la sfârşitul lunii martie a fiecãrui an, Consiliul fiscal va elabora şi va publica un raport anual. (2) Raportul anual al Consiliului fiscal conţine o analizã cu privire la derularea politicii fiscal-bugetare din anul precedent faţã de cea aprobatã prin strategia fiscal-bugetarã şi bugetul anual şi include, fãrã a se limita la acestea: a) evaluarea tendinţelor macroeconomice şi bugetare cuprinse în strategia fiscal-bugetarã şi în bugetul anual din anul bugetar care face obiectul raportului; b) evaluarea obiectivelor, ţintelor şi indicatorilor stabiliţi prin strategia fiscal-bugetarã şi prin bugetul anual din anul bugetar care face obiectul raportului; c) evaluarea performanţei Guvernului şi a modului cum au fost respectate principiile şi regulile prevãzute de prezenta lege în anul bugetar precedent; d) opiniile şi recomandãrile Consiliului fiscal în vederea îmbunãtãţirii politicii fiscal-bugetare în anul bugetar curent, în conformitate cu principiile şi regulile prevãzute de prezenta lege.
CAP. XI Responsabilitãţi şi sancţiuni
ART. 49 Responsabilitãţile Guvernului: a) asigurã cã Programul de guvernare este sustenabil din punct de vedere fiscal şi conform prevederilor prezentei legi; b) gestioneazã finanţele publice şi resursele publice într-o manierã conformã cu prezenta lege, respectând principiile, obiectivele responsabilitãţii fiscale şi ale regulilor fiscale, şi asigurã îndeplinirea strategiei fiscal-bugetare, inclusiv prin propunerea de bugete anuale, cu respectarea prezentei legi şi a strategiei fiscal-bugetare; c) exercitarea tuturor atribuţiilor într-o manierã care sã asigure respectarea prezentei legi şi a strategiei fiscal-bugetare, inclusiv prin emiterea de acte normative în conformitate cu prezenta lege. ART. 50 Responsabilitãţile Ministerului Finanţelor Publice: a) monitorizeazã aplicarea prevederilor prezentei legi privind strategia fiscal-bugetarã şi sesizeazã Guvernul cu privire la orice abatere constatatã; b) întocmeşte raportãrile prevãzute de prezenta lege; c) întocmeşte proiectul strategiei fiscal-bugetare; d) gestioneazã procesul bugetar anual, pentru a asigura respectarea prezentei legi; e) monitorizeazã rezultatele financiare şi cele asociate acestora înregistrate de autoritãţile publice centrale şi locale în raport cu prevederile prezentei legi; f) emite norme, ordine, instrucţiuni sau notificãri pentru aplicarea prevederilor prezentei legi. ART. 51 Responsabilitãţile ordonatorilor principali de credite: a) fiecare ordonator principal de credite se va asigura cã toate deciziile ce intrã în sfera prerogativelor lui sunt luate în conformitate cu prevederile prezentei legi, inclusiv în conformitate cu principiile responsabilitãţii fiscale, cu regulile fiscale şi cu strategia fiscal-bugetarã; b) monitorizeazã performanţele financiare şi nefinanciare ale entitãţilor aflate în coordonare, pentru a se asigura cã performanţele sunt conforme prevederilor prezentei legi; c) furnizeazã Ministerului Finanţelor Publice, în formatul şi în termenul solicitate de acesta, informaţiile necesare pentru elaborarea strategiei fiscal-bugetare şi rãspund pentru corectitudinea informaţiilor furnizate; d) furnizeazã Ministerului Finanţelor Publice, în formatul şi în termenul solicitate de acesta, informaţiile necesare pentru elaborarea rapoartelor prevãzute de prezenta lege, precum şi orice alte informaţii cu privire la decizii şi/sau situaţii care pot avea un efect asupra perspectivelor fiscale şi economice şi rãspunde pentru informaţiile furnizate. ART. 52 Încãlcarea prevederilor prezentei legi de cãtre membrii Guvernului atrage rãspunderea politicã solidarã cu ceilalţi membri, în conformitate cu prevederile Constituţiei României, republicatã, şi ale <>Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerialã, republicatã, cu modificãrile ulterioare. ART. 53 (1) Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurãrilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, bugetelor locale şi conducãtorii instituţiilor sau autoritãţilor publice au obligaţia de a furniza Ministerului Finanţelor Publice şi/sau Consiliului fiscal, în formatul şi în termenele solicitate de acesta, informaţiile necesare aplicãrii prezentei legi. (2) Nerespectarea dispoziţiilor alin. (1) constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amendã de 5.000 lei. ART. 54 (1) Ordonatorii de credite bugetare şi conducãtorii companiilor cu capital majoritar de stat ale cãror bugete fac parte din bugetul general consolidat au obligaţia sã respecte obiectivele responsabilitãţii fiscale şi regulile fiscale prevãzute la art. 5-10, 13, 15-17 şi 21, plafoanele de cheltuieli şi împrumuturi, precum şi ţintele soldului bugetar specificate la art. 22. Orice încãlcare a acestor prevederi duce la luarea uneia sau a mai multora dintre urmãtoarele mãsuri: a) prezentarea în Guvern sau, dupã caz, la organele deliberative ale autoritãţilor publice locale a unui program de reducere a cheltuielilor ori restructurarea şi, dupã caz, fuziunea unor instituţii publice; b) interdicţia emiterii de garanţii, precum şi contractarea sau tragerea de împrumuturi, pânã la redresarea situaţiei financiare şi încadrarea în indicatorii aprobaţi; c) interzicerea majorãrii în anul bugetar urmãtor a plafoanelor de cheltuieli şi împrumuturi, ca urmare a depãşirilor angajamentelor bugetare din anul curent; d) autoritãţile locale, instituţiile publice autofinanţate şi entitãţile economice cu capital majoritar de stat ale cãror bugete fac parte din bugetul general consolidat vor compensa deficitele din anii anteriori prin excedente înregistrate în anul bugetar urmãtor. (2) Consiliul fiscal va evalua prin rapoartele anuale respectarea prevederilor prezentei legi, fãcând publice constatãrile acestora. ART. 55 Constituie contravenţie şi se sancţioneazã conform prevederilor art. 56 angajarea sau plata de cheltuieli peste plafoanele trimestriale stabilite şi orice încheiere de angajamente legale prin care sã oblige statul sau autoritãţile locale la efectuarea unor cheltuieli peste nivelul aprobat în condiţiile dispoziţiilor prezentei legi. ART. 56 (1) Nerespectarea prevederilor art. 8, art. 10 alin. (4), art. 16 şi art. 21 alin. (1) constituie contravenţie şi se sancţioneazã, în funcţie de gradul de vinovãţie a persoanelor responsabile, cu amendã între 2.000 lei şi 20.000 lei şi recuperarea prejudiciului, dupã caz. Pe perioada cercetãrii administrative, persoanele responsabile sunt suspendate din funcţie. (2) Constatarea contravenţiilor pentru nerespectarea prevederilor art. 8 şi 16, precum şi aplicarea amenzii se fac de cãtre organele de control ale Curţii de Conturi a României. (3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor pentru nerespectarea prevederilor art. 10 alin. (4) şi ale art. 21 alin. (1) se fac de cãtre persoanele împuternicite prin ordin al ministrului finanţelor publice. (4) Dupã rãmânerea definitivã a sancţiunii contravenţionale, aceasta se publicã pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. ART. 57 Contravenţiilor prevãzute la <>art. 55 şi 56 le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ART. 58 Verificarea respectãrii prevederilor prezentei legi se efectueazã şi de cãtre Curtea de Conturi a României, conform competenţelor şi atribuţiilor acesteia, stabilite potrivit prevederilor <>Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã, aplicând sancţiunile prevãzute de aceastã lege şi de celelalte acte normative în vigoare din domeniul finanţelor publice.
CAP. XII Dispoziţii finale
ART. 59 (1) În termen de 45 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, entitãţile prevãzute la art. 42 alin. (2) vor transmite comisiilor de buget-finanţe ale Parlamentului nominalizãrile pentru persoanele care vor face parte din Consiliul fiscal. (2) În termen de cel mult 30 de zile de la transmiterea nominalizãrilor conform prevederilor alin. (1), comisiile de bugetfinanţe ale Parlamentului vor organiza audierile persoanelor nominalizate în urma votului din plenul Parlamentului, iar preşedinţii comisiilor de buget-finanţe vor transmite preşedintelui Academiei Române lista persoanelor desemnate care vor face parte din Consiliul fiscal.
Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicatã.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR ROBERTA ALMA ANASTASE
PREŞEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANĂ
Bucureşti, 16 aprilie 2010. Nr. 69. _________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
