Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adopta prezenta lege.
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Prezenta lege reglementeazã regimul alegerilor pentru autoritãţile administraţiei publice locale - consilii locale, consilii judeţene şi primari.
(2) Consiliile locale şi consiliile judeţene, precum şi primãrii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
(3) Consiliile locale şi consiliile judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, pe baza scrutinului de lista, potrivit principiului reprezentãrii proporţionale.
(4) Primãrii comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi primarul general al municipiului Bucureşti se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal.
(5) Preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, precum şi viceprimarii se aleg prin vot indirect de cãtre consiliile judeţene, respectiv consiliile locale.
(6) Prevederile prezentei legi privitoare la consiliile locale şi la primari, precum şi cele privitoare la circumscripţiile electorale comunale, orãşeneşti, municipale şi de sector al municipiului Bucureşti se aplica în mod corespunzãtor şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi primarului general al municipiului Bucureşti, precum şi circumscripţiei electorale a municipiului Bucureşti, dacã nu se dispune altfel.
ART. 2
(1) Cetãţenii romani exercita, în mod egal, drepturile electorale, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.
(2) Dreptul de vot se exercita numai pe baza actului de identitate prevãzut la art. 122.
ART. 3
(1) Au dreptul de a alege cetãţenii romani care au împlinit 18 ani, inclusiv cei care împlinesc aceasta varsta în ziua alegerilor.
(2) Pentru alegerea consiliului local, a consiliului judeţean şi a primarului, fiecare alegator are dreptul la câte un singur vot.
(3) Dreptul de vot se exercita numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorialã a municipiului în care alegatorul îşi are domiciliul.
(4) Cetãţenii cu drept de vot, care şi-au stabilit resedinta într-o alta unitate administrativ-teritorialã cu cel puţin 3 luni înaintea datei alegerilor, îşi pot exercita dreptul de vot în unitatea administrativteritoriala respectiva, potrivit prevederilor prezentei legi.
ART. 4
(1) Au dreptul de a fi aleşi consilieri sau primari cetãţenii cu drept de vot care au împlinit, pana în ziua alegerilor inclusiv, varsta de cel puţin 23 de ani, dacã nu le este interzisã asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3) din Constituţia României, republicatã.
(2) Pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unitãţii administrativ-teritoriale în care urmeazã sa fie alese.
(3) La sectoarele municipiului Bucureşti pot candida şi pot fi alese persoanele care au domiciliul în municipiul Bucureşti, indiferent de sector.
ART. 5
(1) Nu pot alege:
a) debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie;
b) persoanele lipsite de drepturile electorale, pe durata stabilitã prin hotãrâre judecãtoreascã definitiva.
(2) Nu pot fi aleşi:
a) cetãţenii care fac parte din categoriile prevãzute la art. 40 alin. (3) din Constituţia României, republicatã;
b) persoanele care fac parte din categoriile prevãzute la alin. (1).
ART. 6
(1) Candidaturile pentru consiliile locale şi consiliile judeţene, precum şi cele pentru primari se propun de partidele politice sau aliantele politice constituite potrivit <>Legii partidelor politice nr. 14/2003 . Se pot depune candidaturi şi de cãtre aliantele electorale constituite în condiţiile prezentei legi, de cãtre organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale prevãzute la art. 7, precum şi candidaturi independente. Listele de candidaţi pentru alegerea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene trebuie întocmite astfel încât sa asigure reprezentarea ambelor sexe.
(2) Aliantele electorale se pot constitui între partide politice sau aliante politice la nivel judeţean ori local. Un partid politic nu poate face parte, la acelaşi nivel, decât dintr-o singura alianta electoralã.
(3) Aliantele electorale se înregistreazã la biroul electoral de circumscripţie judeteana sau a municipiului Bucureşti, iar în cazurile prevãzute la art. 31 alin. (1) sau în situaţia în care se organizeazã alegeri într-o singura circumscripţie electoralã comunalã, oraseneasca sau municipala, la biroul electoral judeţean ori al municipiului Bucureşti, respectiv la biroul electoral al circumscripţiei în care au loc alegeri.
(4) Într-o circumscripţie electoralã, partidele politice din aliantele politice pot participa la alegeri fie pe liste proprii, fie pe listele aliantei. Partidele politice din aliantele electorale participa la alegeri numai pe listele aliantei.
(5) O persoana poate candida pentru un singur consiliu local şi un singur consiliu judeţean şi numai pentru o singura funcţie de primar.
(6) O persoana poate candida, în acelaşi timp, pentru funcţia de consilier local, de consilier judeţean şi de primar.
(7) Numãrul de candidaţi de pe fiecare lista poate fi mai mare decât numãrul de consilieri stabilit potrivit <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , cu modificãrile ulterioare, cu pana la un sfert din numãrul mandatelor.
(8) Candidaturile depuse pe mai multe liste de candidaţi sau atât pe liste, cat şi ca independent sunt nule de drept.
ART. 7
(1) În sensul prezentei legi, prin minoritate nationala se înţelege acea etnie care este reprezentatã în Consiliul Minoritãţilor Naţionale.
(2) Pot depune candidaturi organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale reprezentate în Parlament.
(3) Pot depune candidaturi şi alte organizaţii ale cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale legal constituite, care prezintã la Biroul Electoral Central o lista de membri. Numãrul membrilor nu poate fi mai mic de 15% din numãrul total al cetãţenilor care la ultimul recensãmânt s-au declarat ca aparţinând minoritãţii respective.
(4) Dacã numãrul membrilor necesari pentru îndeplinirea condiţiilor prevãzute la alin. (3) este mai mare de 25.000 de persoane, lista membrilor trebuie sa cuprindã cel puţin 25.000 de persoane domiciliate în cel puţin 15 din judeţele tarii şi în municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 300 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi pentru municipiul Bucureşti.
(5) Lista membrilor se întocmeşte pe localitãţi şi pe judeţe şi trebuie sa cuprindã: denumirea organizaţiei, numele şi prenumele membrilor, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numãrul actului de identitate, semnãturile acestora, precum şi numele şi prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligatã ca, împreunã cu aceasta, sa depunã o declaraţie pe propria rãspundere prin care sa ateste veridicitatea semnãturii membrilor.
ART. 8
Organizaţiile prevãzute la art. 7 pot participa la alegeri şi pot depune liste de candidaţi numai sub denumirea şi cu semnul electoral ale respectivei organizaţii.
ART. 9
(1) Data alegerilor se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului, cu cel puţin 50 de zile înaintea votarii.
(2) În cazul unor alegeri parţiale, organizate în situaţiile prevãzute de <>Legea nr. 215/2001 , cu modificãrile ulterioare, data desfãşurãrii acestora se stabileşte cu cel puţin 30 de zile înaintea votarii. În acest caz, termenele prevãzute de prezenta lege, cu excepţia celor de 24 de ore, se reduc la jumãtate. Dacã din operaţiunea de reducere la jumãtate a termenelor rezulta fracţiuni de zile egale sau mai mari de 12 ore, rotunjirile se fac în plus. Fracţiunile mai mici de 12 ore nu se iau în calcul.
(3) Alegerile au loc într-o singura zi, care poate fi numai duminica.
CAP. II
Organizarea alegerilor
SECŢIUNEA 1
Circumscripţiile electorale
ART. 10
(1) Pentru alegerea consiliilor locale şi a primarilor, fiecare comuna, oraş, municipiu şi subdiviziune administrativ-teritorialã a municipiului constituie o circumscripţie electoralã.
(2) Pentru alegerea consiliilor judeţene şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, fiecare judeţ, respectiv municipiul Bucureşti, constituie o circumscripţie electoralã. Numerotarea circumscriptiilor electorale judeţene şi a municipiului Bucureşti se face prin hotãrâre a Guvernului.
ART. 11
(1) Numerotarea circumscriptiilor electorale din fiecare judeţ, precum şi a circumscriptiilor electorale de sector al municipiului Bucureşti se face de cãtre prefect, prin ordin, în termen de 3 zile de la stabilirea datei alegerilor.
(2) Numerotarea se face începând cu municipiul resedinta de judeţ şi continua cu celelalte municipii, oraşe şi comune, în ordinea alfabetica a fiecãrei categorii de unitãţi administrativ-teritoriale.
ART. 12
Numãrul circumscripţiei electorale se aduce la cunostinta alegãtorilor de cãtre primar, o data cu aducerea la cunostinta a delimitãrii şi numerotarii secţiilor de votare, potrivit prevederilor art. 15.
SECŢIUNEA a 2-a
Secţiile de votare
ART. 13
(1) Secţiile de votare se organizeazã dupã cum urmeazã:
a) în localitãţile urbane, câte o secţie de votare la 1.000-2.000 de locuitori;
b) în comune, câte o secţie de votare la 500-2.000 de locuitori, de regula în fiecare sat; pot fi organizate secţii de votare şi în satele sau în grupurile de sate cu populaţie de pana la 500 de locuitori.
(2) Militarii în termen voteazã numai la secţiile de votare din localitatea de domiciliu, în limitele prevederilor regulamentelor militare.
ART. 14
(1) La aceeaşi secţie de votare, alegatorii voteazã pentru consiliul local, consiliul judeţean şi pentru primar.
(2) În municipiul Bucureşti, la aceeaşi secţie de votare, alegatorii voteazã pentru consiliul local al sectorului, pentru primarul sectorului, pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi pentru primarul general al municipiului Bucureşti.
ART. 15
Delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare se fac de cãtre primari, prin dispoziţie, care se aduce la cunostinta alegãtorilor în termen de cel mult 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor.
SECŢIUNEA a 3-a
Listele electorale
ART. 16
(1) Listele electorale permanente se întocmesc şi se actualizeazã de primar împreunã cu serviciile de evidenta informatizata a persoanei din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Listele electorale permanente îi cuprind pe toţi cetãţenii cu drept de vot care au domiciliul în localitatea pentru care se întocmeşte lista.
(2) În termen de 10 zile de la stabilirea datei alegerilor, potrivit prevederilor art. 9 alin. (1), primarul este obligat sa punã la dispoziţie partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale, la cererea şi pe cheltuiala acestora, copii de pe listele electorale permanente, precum şi de pe listele electorale suplimentare.
(3) Cetãţenii au dreptul sa verifice înscrierile fãcute în listele electorale permanente. Intampinarile impotriva omisiunilor, inscrierilor gresite sau oricãror erori din liste se fac în scris şi se depun la primar.
(4) Primarul este obligat sa se pronunţe, în scris, în cel mult 3 zile de la înregistrarea întâmpinãrii.
(5) Impotriva soluţiei date de primar se poate face contestaţie în termen de 24 de ore de la comunicare. Contestaţia se soluţioneazã în termen de cel mult 3 zile de la înregistrare, de cãtre judecãtoria în a carei raza teritorialã se afla localitatea. Hotãrârea judecãtoreascã este definitiva şi irevocabilã şi se comunica persoanei interesate şi primarului în termen de 24 de ore de la pronunţare.
(6) Primãrii împreunã cu serviciile de evidenta informatizata a persoanei executa copii de pe listele electorale permanente care cuprind alegatorii din fiecare secţie de votare. Copiile de pe listele electorale permanente se înainteazã de cãtre primar, în doua exemplare, birourilor electorale ale secţiilor de votare, cu 3 zile înainte de data alegerilor. Un exemplar este pus la dispoziţie alegãtorilor pentru consultare, iar celãlalt este utilizat în ziua alegerilor. Un exemplar al copiei se pãstreazã de cãtre primar.
(7) Orice neconcordanta între lista electoralã permanenta şi copia întocmitã potrivit alin. (6) se soluţioneazã de primar, de îndatã, pe baza datelor cuprinse în lista electoralã permanenta.
(8) Orice modificare intervenita în lista electoralã permanenta, dupã trimiterea copiilor la biroul electoral al sectiei de votare, se comunica acestuia de cãtre primar, în termen de cel mult 24 de ore.
(9) Copiile de pe listele electorale permanente se semneazã de primar, de secretarul unitãţii administrativ-teritoriale şi de şeful serviciului de evidenta informatizata a persoanei.
ART. 17
Copiile întocmite potrivit art. 16 alin. (6) cuprind: numele şi prenumele alegatorului, codul numeric personal, domiciliul, seria şi numãrul actului de identitate, numãrul circumscripţiei electorale, numãrul sectiei de votare, precum şi o rubrica destinatã semnãturii alegatorului.
ART. 18
Primãrii asigura condiţiile necesare consultãrii de cãtre alegatori a copiilor de pe listele electorale permanente, atât la sediul primãriei, cat şi la sediul sectiei de votare.
ART. 19
(1) La cererea cetãţenilor cu drept de vot, care şi-au stabilit cu cel puţin 3 luni înaintea scrutinului resedinta în circumscripţia electoralã în care au loc alegeri, aceştia sunt înscrişi de cãtre primar într-o lista electoralã suplimentarã, pe baza actului de identitate.
(2) Primarul solicita radierea persoanei respective din copia de pe lista electoralã permanenta de la domiciliul acesteia. Solicitarea se face în scris sau telefonic. Solicitarile telefonice sunt consemnate într-un registru special.
(3) În ziua votarii, persoanele prevãzute la alin. (1), necuprinse în listele suplimentare, sunt înscrise în lista suplimentarã de cãtre preşedintele biroului electoral al sectiei de votare, pe baza actului de identitate.
(4) În lista suplimentarã sunt înscrise de cãtre preşedintele biroului electoral al sectiei de votare şi persoanele omise din copia de pe lista electoralã permanenta, care se prezintã la vot şi fac dovada, cu actul de identitate, ca domiciliazã în raza sectiei de votare respective.
(5) Modelul şi conţinutul listei electorale suplimentare se stabilesc în condiţiile art. 121.
ART. 20
Un alegator poate fi înscris numai într-o singura lista electoralã.
ART. 21
(1) În cazul în care alegatorul îşi schimba domiciliul în alta circumscripţie electoralã dupã înaintarea copiei de pe lista electoralã permanenta la biroul electoral al sectiei de votare, acesta îşi exercita dreptul de vot în circumscripţia electoralã a noului domiciliu, pe baza cãrţii de identitate provizorii.
(2) În ziua alegerilor, la biroul electoral al sectiei de votare de la noul domiciliu, alegatorul este înscris în lista electoralã suplimentarã de cãtre preşedinte, pe baza cãrţii de identitate provizorii.
(3) În situaţia prevãzutã la alin. (1), serviciul de evidenta informatizata a persoanei elibereazã, la cererea celui interesat, o carte de identitate provizorie, în regim de urgenta.
ART. 22
Primarul comunica biroului electoral de circumscripţie numãrul de alegatori rezultat din listele electorale permanente, în termen de 24 de ore de la constituirea acestuia. Numãrul definitiv de alegatori se comunica de cãtre primar biroului electoral de circumscripţie cu 5 zile înaintea datei alegerilor, pe baza datelor cuprinse în copiile de pe listele electorale permanente şi în lista suplimentarã.
SECŢIUNEA a 4-a
Birourile electorale
ART. 23
(1) Pentru organizarea şi desfãşurarea operaţiunilor electorale se înfiinţeazã, în condiţiile prezentei legi: Biroul Electoral Central, birouri electorale judeţene, birouri electorale de circumscripţie şi birouri electorale ale secţiilor de votare.
(2) Birourile electorale sunt alcãtuite numai din cetãţeni cu drept de vot. Candidaţii nu pot fi membri ai birourilor electorale.
(3) În realizarea atribuţiilor ce revin birourilor electorale, membrii acestora exercita o funcţie ce implica autoritatea de stat. Exercitarea corecta şi impartiala a acestei funcţii este obligatorie.
ART. 24
(1) Birourile electorale de circumscripţie comunalã se constituie din 7 membri, cele ale oraşelor, municipiilor şi subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, din 9 membri, iar cel al municipiului Bucureşti şi cele ale judeţelor, din 15 membri.
(2) Biroul electoral de circumscripţie comunalã este format din preşedinte, un loctiitor al acestuia şi din 5 reprezentanţi ai partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care participa la alegeri în circumscripţia electoralã respectiva.
(3) Biroul electoral de circumscripţie oraseneasca, municipala şi din subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor este format din preşedinte, un loctiitor al acestuia şi din 7 reprezentanţi ai partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care participa la alegeri în circumscripţia electoralã respectiva.
(4) Biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti şi birourile electorale de circumscripţie judeteana sunt formate din preşedinte, un loctiitor al acestuia şi din 13 reprezentanţi ai partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care participa la alegeri în circumscripţiile electorale respective.
(5) Desemnarea preşedintelui şi a loctiitorului acestuia se face în şedinţa publica de cãtre preşedintele tribunalului, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor. Desemnarea se face, prin tragere la sorţi, dintre magistraţii şi ceilalţi jurişti existenţi în judeţ sau în municipiul Bucureşti. Lista magistraţilor care participa la tragerea la sorţi se întocmeşte de cãtre preşedintele tribunalului, iar cea a celorlalţi jurişti, de cãtre prefect, împreunã cu preşedintele tribunalului şi câte un reprezentant din partea fiecãrui partid politic parlamentar. Listele trebuie sa cuprindã un numãr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar. Magistraţii şi ceilalţi jurişti din lista, care nu sunt desemnaţi presedinti sau loctiitori ai acestora, rãmân la dispoziţia preşedintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Lista trebuie sa cuprindã: numele, prenumele, domiciliul, locul de munca, telefoanele şi semnãturile de luare la cunostinta ale persoanelor propuse.
(6) În lista prevãzutã la alin. (5) trebuie nominalizaţi numai jurişti care, potrivit declaraţiei pe propria rãspundere, nu fac parte din nici un partid politic.
(7) În cazul în care numãrul magistraţilor şi al celorlalţi jurişti este insuficient, lista este completatã de cãtre prefect, la propunerea primarilor, cu alte persoane care se bucura de prestigiu în fata locuitorilor, care nu fac parte, potrivit declaraţiei pe propria rãspundere, din nici un partid politic şi care au cel puţin studii medii.
(8) Data şedinţei în care se va efectua tragerea la sorţi se aduce la cunostinta publica prin presa, precum şi prin afişare la usa instanţei, de cãtre preşedintele tribunalului, cu cel puţin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorţi se consemneazã într-un procesverbal, semnat de preşedinte.
(9) Tragerea la sorţi se face pe funcţii: preşedinte şi loctiitor.
(10) Procesul-verbal prevãzut la alin. (8) constituie actul de investitura.
(11) La solicitarea scrisã a partidelor politice, aliantelor politice sau a aliantelor electorale, preşedintele tribunalului împreunã cu prefectul întocmesc şi pun la dispoziţia acestora, în termen de 48 de ore de la solicitare, lista cuprinzând datele necesare pentru a fi contactati ale preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi ale loctiitorilor acestora, precum şi adresele şi numerele de telefon ale sediilor birourilor electorale de circumscripţie.
(12) Biroul electoral de circumscripţie, constituit potrivit alineatelor precedente, îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat cu reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care participa la alegeri în circumscripţia respectiva, dupã definitivarea candidaturilor.
(13) În termen de 5 zile de la data pana la care se pot propune candidaturile, filialele locale ale partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale trebuie sa comunice, în scris, birourilor electorale de circumscripţie numele şi prenumele reprezentanţilor lor care fac parte din acestea. Comunicãrile transmise dupã acest termen nu se iau în considerare. Comunicãrile pot cuprinde un numãr mai mare de reprezentanţi pentru acelaşi birou electoral.
(14) Completarea birourilor electorale de circumscripţie cu reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale se face, în termen de 24 de ore de la rãmânerea definitiva a candidaturilor, de cãtre preşedintele biroului electoral, în prezenta persoanelor delegate de partidele politice, aliantele politice şi aliantele electorale care au comunicat reprezentanţi, în ordinea descrescãtoare a numãrului de candidaţi propuşi de fiecare partid politic, alianta politica sau alianta electoralã pentru consiliul local în cauza, la care se adauga, dacã este cazul, candidatul la funcţia de primar. În cazul biroului electoral de circumscripţie judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, se are în vedere numãrul tuturor candidaturilor depuse de fiecare partid politic, alianta politica sau alianta electoralã pentru consiliul judeţean, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi pentru consiliile locale şi primari, înregistrate în judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti. Dacã numãrul total de reprezentanţi comunicat potrivit alin. (13) este mai mic decât cel al membrilor biroului electoral, operaţiunea de desemnare a reprezentanţilor se repeta pana la ocuparea tuturor locurilor. La aceasta faza participa numai partidele politice, aliantele politice şi aliantele electorale care au propus mai mulţi reprezentanţi pentru acelaşi birou electoral. Un partid politic, o alianta politica sau o alianta electoralã nu poate avea mai mult de 3 reprezentanţi în biroul electoral al aceleiaşi circumscripţii.
(15) Persoanele care au calitatea de reprezentanţi ai unui partid politic, ai unei aliante politice sau aliante electorale în biroul electoral de circumscripţie se stabilesc în ordinea menţionatã în comunicarea prevãzutã la alin. (13).
(16) În cazul în care doua sau mai multe partide politice, aliante politice sau aliante electorale au propus acelaşi numãr de candidaţi, reprezentanţii lor fac parte din biroul electoral de circumscripţie, în limita locurilor neocupate de reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale aflate, potrivit alin. (14), într-o situaţie mai favorabilã; dacã prin aplicarea acestei prevederi nu este posibil ca reprezentanţii tuturor partidelor politice, ai aliantelor politice şi aliantelor electorale aflate în situaţie de egalitate sa fie incluşi în componenta biroului electoral, preşedintele acestuia procedeazã la tragerea la sorţi, în prezenta delegaţilor partidelor politice, ai aliantelor politice şi aliantelor electorale în cauza.
(17) În cazul în care partidele politice, aliantele politice şi aliantele electorale nu nominalizeaza reprezentanţi, preşedintele biroului electoral de circumscripţie procedeazã la completarea biroului, incluzând în acesta, prin tragere la sorţi, persoane care nu fac parte din nici un partid politic. Tragerea la sorţi se face dintr-o lista întocmitã potrivit alin. (7), în termen de 24 de ore de la solicitarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie.
ART. 25
(1) Birourile electorale de circumscripţie au urmãtoarele atribuţii:
a) urmãresc aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri în circumscripţia electoralã în care funcţioneazã;
b) verifica dacã listele electorale permanente au fost actualizate şi vegheazã la întocmirea copiilor de pe listele electorale permanente şi la organizarea secţiilor de votare;
c) înregistreazã listele de candidaţi şi candidaturile independente pentru consiliile locale, precum şi candidaturile pentru primar şi constata rãmânerea definitiva a acestora;
d) comunica biroului electoral de circumscripţie judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, denumirea partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale şi organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, care au depus liste complete de candidaţi;
e) fac publicaţiile şi afişãrile necesare cu privire la listele de candidaţi şi candidaturile independente pentru consilieri şi la candidaturile pentru funcţia de primar;
f) stabilesc, pe baza numãrului de alegatori înscrişi în listele electorale permanente, comunicat conform dispoziţiilor art. 22, numãrul de sustinatori necesar pentru depunerea candidaturilor independente;
g) distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare buletinele de vot, ştampila de control şi stampilele cu menţiunea "votat";
h) rezolva intampinarile referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare;
i) biroul electoral de circumscripţie comunalã, oraseneasca, municipala, respectiv de sector al municipiului Bucureşti, totalizeazã voturile exprimate şi stabileşte rezultatul alegerilor pentru circumscripţia electoralã în care funcţioneazã; elibereazã consilierilor şi primarului aleşi certificatul doveditor al alegerii;
j) biroul electoral de circumscripţie judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, totalizeazã voturile exprimate pentru consiliul judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi pentru primarul general al municipiului Bucureşti, şi stabileşte rezultatul alegerilor; elibereazã consilierilor, respectiv primarului general al municipiului Bucureşti, certificatul doveditor al alegerii, dupã care transmite consiliului judeţean, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucureşti, procesele-verbale şi celelalte documente privitoare la rezultatul alegerilor pentru consilieri, prevãzute la art. 95 alin. (5), în vederea validãrii mandatelor;
k) organizeazã, dacã este cazul, desfãşurarea celui de-al doilea tur de scrutin pentru primari;
l) comunica date cu privire la alegeri şi rezultatul acestora, prin biroul electoral de circumscripţie judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, Biroului Electoral Central şi Guvernului şi aduc la cunostinta populaţiei din cuprinsul circumscripţiei electorale, prin orice mijloc de publicitate, rezultatul alegerilor;
m) primesc de la birourile electorale ale secţiilor de votare şi predau judecãtoriilor, în a cãror raza teritorialã funcţioneazã, buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi pe cele anulate, listele electorale utilizate, stampilele şi celelalte materiale necesare votarii.
(2) Prin lista completa de candidaţi se înţelege lista care cuprinde numãrul maxim de candidaţi pentru funcţia de consilier, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (7).
(3) Birourile electorale de circumscripţie judeteana şi a municipiului Bucureşti acrediteazã observatorii interni.
ART. 26
Biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti organizeazã alegerea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a primarului general al municipiului Bucureşti, indeplinind în mod corespunzãtor şi celelalte atribuţii prevãzute în prezenta lege pentru biroul electoral de circumscripţie judeteana.
ART. 27
În termen de 7 zile de la stabilirea datei alegerilor, prefectii aduc la cunostinta publica sediile unde îşi desfãşoarã activitatea birourile electorale de circumscripţie, precum şi programul de activitate al acestora.
ART. 28
(1) Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt constituite dintr-un preşedinte, un loctiitor al acestuia şi 3-5 membri în cazul secţiilor de votare din comune şi oraşe, respectiv 7-9 membri în cazul secţiilor de votare din municipii şi din sectoarele municipiului Bucureşti.
(2) Preşedintele şi locţiitorul acestuia sunt desemnaţi de preşedintele tribunalului, prin tragere la sorţi, dintre persoanele înscrise pe o lista întocmitã de prefect, la propunerea primarilor. Tragerea la sorţi se face pe funcţii.
(3) Preşedintele şi locţiitorul acestuia sunt, de regula, jurişti care, potrivit declaraţiei pe propria rãspundere, nu fac parte din nici un partid politic.
(4) În cazul în care numãrul juristilor este insuficient, lista întocmitã de prefect potrivit alin. (2) se completeazã cu alte persoane propuse de primar, care au, de regula, cel puţin studii medii, se bucura de prestigiu în localitatea în care domiciliazã şi nu fac parte din nici un partid politic. Lista cuprinde un numãr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar. Persoanele prevãzute în lista, care nu sunt desemnate presedinti sau loctiitori ai acestora, rãmân la dispoziţia preşedintelui tribunalului pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor stabiliţi potrivit alin. (2). Lista trebuie sa conţinã elementele prevãzute la art. 24 alin. (5).
(5) Prevederile art. 24 alin. (8) şi (11) se aplica în mod corespunzãtor.
(6) Desemnarea preşedintelui şi a loctiitorului acestuia se face cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor.
(7) Birourile electorale ale secţiilor de votare se completeazã cu câte un reprezentant al partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care participa la alegeri, în ordinea descrescãtoare a numãrului de candidaţi propuşi, conform prevederilor art. 24 alin. (14).
(8) În vederea desemnãrii membrilor biroului electoral al sectiei de votare, preşedintele biroului electoral de circumscripţie comunica preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestora potrivit alin. (2), numãrul de candidaţi propuşi de fiecare partid politic, alianta politica sau alianta electoralã. În acelaşi termen, partidele politice, aliantele politice şi aliantele electorale care au depus liste de candidaţi sau propuneri de candidaţi pentru funcţia de primar în circumscripţia respectiva sunt obligate sa comunice preşedintelui biroului electoral al sectiei de votare, prin organizaţiile locale, numele şi prenumele reprezentantului lor. Prevederile art. 24 alin. (14) se aplica în mod corespunzãtor.
(9) Desemnarea membrilor biroului electoral al sectiei de votare se face de cãtre preşedintele acestuia, pe baza comunicãrilor prevãzute la alin. (8).
(10) Prevederile art. 24 alin. (15)-(17) se aplica în mod corespunzãtor, tragerea la sorţi efectuandu-se de cãtre preşedintele biroului electoral al sectiei de votare.
(11) Operaţiunile de desemnare a membrilor biroului electoral al sectiei de votare se consemneazã într-un proces-verbal care constituie actul de investitura.
(12) Desemnarea membrilor biroului electoral al sectiei de votare şi încheierea procesului-verbal se fac în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevãzut la alin. (8), în prezenta delegaţilor desemnaţi de partidele politice, aliantele politice şi aliantele electorale.
(13) Birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie la data încheierii procesului-verbal prevãzut la alin. (11).
ART. 29
Birourile electorale ale secţiilor de votare au urmãtoarele atribuţii:
a) primesc de la primari copiile de pe listele electorale permanente şi listele electorale suplimentare şi asigura condiţiile necesare în vederea verificãrii acestora de cãtre alegatori;
b) primesc de la birourile electorale de circumscripţie buletinele de vot pentru alegatorii care urmeazã sa voteze la secţia respectiva, ştampila de control şi stampilele cu menţiunea "votat";
c) conduc operaţiunile de votare şi iau toate mãsurile de ordine în localul sectiei de votare şi în jurul acesteia;
d) numara voturile şi consemneazã rezultatul votarii pentru circumscripţiile electorale pentru care s-a votat la secţia respectiva, în mod distinct pentru consiliul local, pentru primar, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti, pentru consiliul judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucuresti;
e) rezolva intampinarile referitoare la propria lor activitate;
f) întocmesc şi înainteazã biroului electoral de circumscripţie dosarele prevãzute la art. 88;
g) predau cu proces-verbal biroului electoral de circumscripţie buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi pe cele anulate, listele electorale utilizate, stampilele şi celelalte materiale necesare votarii.
ART. 30
Birourile electorale de circumscripţie judeteana şi a municipiului Bucureşti îndeplinesc în mod corespunzãtor atribuţiile prevãzute la art. 25, precum şi urmãtoarele atribuţii:
a) urmãresc aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri în toate circumscripţiile electorale din cuprinsul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti;
b) asigura aducerea la cunostinta celorlalte birouri electorale din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti, a hotãrârilor Biroului Electoral Central şi urmãresc modul de aplicare şi respectare a acestora;
c) efectueazã instruirea preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie comunalã, oraseneasca, municipala şi de sector al municipiului Bucureşti şi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare din cuprinsul judeţului;
d) realizeazã centralizarea numãrului de liste complete depuse de partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale şi organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, pe baza comunicãrii primite de la birourile electorale de circumscripţie comunalã, oraseneasca, municipala, respectiv de sector al municipiului Bucureşti, şi transmit Biroului Electoral Central situaţia centralizata, în termen de 24 de ore de la întocmire;
e) primesc de la birourile electorale de circumscripţie comunalã, oraseneasca, municipala, respectiv de sector al municipiului Bucureşti, procesele-verbale conţinând rezultatul alegerilor, centralizeazã rezultatele pe judeţ, pe partide politice, aliante politice, aliante electorale şi pe candidaţi independenţi şi le dau publicitãţii. Rezultatul centralizarii datelor pe judeţ, respectiv pe municipiul Bucureşti, se consemneazã într-un proces-verbal, care se transmite Biroului Electoral Central, potrivit prevederilor prezentei legi.
ART. 31
(1) În judeţele în care se organizeazã alegeri locale parţiale în cel puţin doua circumscripţii electorale comunale, orãşeneşti sau municipale, se constituie un birou electoral judeţean format din 3 dintre judecãtorii în exerciţiu ai tribunalului, stabiliţi potrivit procedurii prevãzute la art. 32, ale cãrui prevederi se aplica în mod corespunzãtor.
(2) Birourile electorale judeţene, constituite potrivit alin. (1), îndeplinesc în mod corespunzãtor atribuţiile prevãzute în prezenta lege pentru Biroul Electoral Central.
(3) În judeţele în care se organizeazã alegeri parţiale într-o singura circumscripţie electoralã, soluţionarea sesizarilor prevãzute la art. 33 alin. (1) lit. h) este de competenta judecãtoriei în a carei raza teritorialã se afla circumscripţia electoralã, aceasta urmând a se pronunţa în termen de cel mult 3 zile de la înregistrarea sesizarilor şi contestaţiilor. Hotãrârea este definitiva şi irevocabilã.
(4) Prevederile alin. (1) şi (3) se aplica în mod corespunzãtor şi în cazul municipiului Bucureşti.
(5) În situaţiile prevãzute la alin. (3), atribuţiile stabilite la art. 33 alin. (2) şi art. 123 sunt îndeplinite de biroul electoral de circumscripţie.
ART. 32
(1) Biroul Electoral Central este alcãtuit din 7 judecãtori ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autoritãţii Electorale Permanente şi 11 reprezentanţi ai partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale.
(2) Desemnarea judecãtorilor se face în şedinţa publica, în termen de cel mult 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorţi, de cãtre preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dintre judecãtorii în exerciţiu ai acesteia. Rezultatul tragerii la sorţi se consemneazã într-un proces-verbal semnat de preşedinte şi de consultantul-şef al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care constituie actul de investire. Data şedinţei pentru tragerea la sorţi se aduce la cunostinta publica prin presa scrisã şi audiovizuala, de cãtre preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu cel puţin 24 de ore înainte.
(3) În termen de 24 de ore de la investire, cei 7 judecãtori aleg din rândul lor, prin vot secret, preşedintele Biroului Electoral Central şi locţiitorul acestuia.
(4) În termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central, biroul se completeazã cu preşedintele şi vicepreşedinţii Autoritãţii Electorale Permanente şi cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare.
(5) În termen de 48 de ore de la rãmânerea definitiva a candidaturilor, partidele politice neparlamentare, aliantele politice şi aliantele electorale ale acestora, care au depus liste complete pentru consiliile judeţene în cel puţin 18 judeţe, pot propune câte un reprezentant în Biroul Electoral Central pana la completarea numãrului de 11 membri. Completarea se face în funcţie de numãrul candidaturilor depuse pentru consiliile judeţene de cãtre partidele politice, aliantele politice şi aliantele electorale, iar în caz de egalitate, prin tragere la sorţi.
ART. 33
(1) Biroul Electoral Central are urmãtoarele atribuţii:
a) urmãreşte întocmirea de cãtre primari a copiilor de pe listele electorale permanente;
b) asigura publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a denumirii şi a semnelor electorale ale partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale şi organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, legal constituite, care au dreptul sa participe la alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, şi comunica lista tuturor birourilor electorale de circumscripţie, imediat dupã constituirea acestora;
c) urmãreşte şi asigura respectarea şi aplicarea corecta a dispoziţiilor legale privitoare la alegeri pe întregul teritoriu al tarii; asigura interpretarea unitarã a prevederilor acestora;
d) rezolva intampinarile referitoare la propria sa activitate şi contestaţiile cu privire la modul de constituire, componenta şi activitatea birourilor electorale de circumscripţie judeteana şi a municipiului Bucureşti;
e) primeşte şi soluţioneazã orice contestaţie cu privire la organizarea şi desfãşurarea alegerii autoritãţilor administraţiei publice locale, altele decât cele care, prin prezenta lege, sunt date în competenta birourilor electorale de circumscripţie sau a instanţelor judecãtoreşti;
f) centralizeazã, pe baza comunicãrilor primite de la birourile electorale de circumscripţie judeteana şi a municipiului Bucureşti, numãrul de liste complete depuse de cãtre partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale şi organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale şi comunica Societãţii Romane de Televiziune şi Societãţii Romane de Radiodifuziune situaţia centralizata, în termen de 24 de ore de la întocmire;
g) primeşte procesele-verbale întocmite de birourile electorale de circumscripţie judeteana şi a municipiului Bucureşti, împreunã cu procesele-verbale conţinând rezultatul alegerilor, întocmite de birourile electorale de circumscripţie comunalã, oraseneasca, municipala şi de sector al municipiului Bucureşti; totalizeazã rezultatele la nivel naţional, pe partide politice, aliante politice, aliante electorale şi pe candidaţi independenţi, separat pentru consiliile locale, consiliile judeţene şi primari, şi asigura publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în presa;
h) soluţioneazã sesizãrile privitoare la frauda electoralã, putând dispune anularea alegerilor dintr-o circumscripţie electoralã, în cazul în care constata, pe baza probelor administrate, ca votarea şi stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natura a modifica atribuirea mandatelor în circumscripţia electoralã respectiva; în astfel de cazuri, dispune repetarea scrutinului, care are loc în termen de cel mult doua sãptãmâni de la constatarea fraudei. Noile alegeri au loc în aceleaşi condiţii, folosindu-se aceleaşi liste electorale şi aceleaşi liste de candidaţi şi candidaturi independente, cu excepţia cazurilor în care s-a dispus de cãtre birou anularea unei liste de candidaţi sau a unor propuneri de candidaturi independente, în sarcina cãrora s-a reţinut comiterea fraudei care a determinat anularea alegerilor. Existenta fraudei electorale se stabileşte de Biroul Electoral Central de la caz la caz, pe baza probelor prezentate de cei care au invocat-o;
i) îndeplineşte orice alte atribuţii care îi sunt stabilite prin lege.
(2) Biroul Electoral Central acrediteazã, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, observatorii strãini, precum şi delegaţii mass-media strãini şi soluţioneazã contestaţiile cu privire la acreditarea sau refuzul acreditãrii de cãtre biroul electoral de circumscripţie judeteana sau a municipiului Bucureşti a observatorilor interni.
(3) În cazul unei fraude electorale, cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripţie electoralã se poate face numai de cãtre partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale sau candidaţii independenţi care au participat la alegeri şi numai în termen de 48 de ore de la închiderea votarii, sub sancţiunea decãderii. Cererea trebuie motivatã şi însoţitã de dovezile pe care se întemeiazã. Cererea poate fi admisã numai dacã cel care a sesizat frauda nu este implicat în producerea acesteia. Cererea trebuie soluţionatã pana la data publicãrii rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin Biroul Electoral Central emite hotãrâri care se aduc la cunostinta în şedinţa publica şi prin orice mijloc de publicitate. Hotãrârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din ţara, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în materie electoralã, de la data aducerii la cunostinta în şedinţa publica.
(5) Hotãrârile Biroului Electoral Central prin care se dau interpretãri unor prevederi ale prezentei legi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 34
Biroul Electoral Central îşi înceteazã activitatea dupã publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi.
ART. 35
(1) Contestaţiile asupra modului de organizare şi asupra componentei birourilor electorale se pot face în termen de 48 de ore de la desemnarea preşedinţilor şi a loctiitorilor acestora sau, dupã caz, de la completarea birourilor electorale cu reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice sau aliantelor electorale.
(2) Contestaţiile se soluţioneazã de biroul electoral de circumscripţie comunalã, oraseneasca, municipala sau de sector al municipiului Bucureşti, dacã privesc biroul electoral al sectiei de votare, de biroul electoral de circumscripţie judeteana sau a municipiului Bucureşti, dacã privesc biroul electoral de circumscripţie comunalã, oraseneasca sau municipala, respectiv de sector al municipiului Bucureşti, de Biroul Electoral Central, dacã privesc biroul electoral de circumscripţie judeteana sau a municipiului Bucureşti, şi de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dacã privesc Biroul Electoral Central, în termen de doua zile de la înregistrarea contestaţiilor.
(3) Hotãrârea pronunţatã este definitiva şi irevocabilã şi se comunica, în cazul preşedintelui biroului electoral şi loctiitorului acestuia, în termen de 24 de ore, preşedintelui tribunalului care, în cazul admiterii contestaţiei, procedeazã la o noua desemnare.
ART. 36
Birourile electorale lucreazã în prezenta majoritãţii membrilor care le compun şi adopta hotãrâri cu votul majoritãţii membrilor prezenţi.
ART. 37
Reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice şi ai aliantelor electorale în birourile electorale nu pot primi şi nu pot exercita alte însãrcinãri în afarã celor prevãzute de prezenta lege.
ART. 38
Nu pot fi membri ai birourilor electorale de circumscripţie sau ai birourilor electorale ale secţiilor de votare candidaţii în alegeri, sotii, rudele şi afinii acestora pana la gradul al doilea inclusiv, precum şi persoanele care nu au exerciţiul drepturilor electorale.
SECŢIUNEA a 5-a
Candidaturile
ART. 39
Numãrul consilierilor pentru consiliile locale şi pentru consiliile judeţene este cel stabilit prin ordin al prefectului, potrivit prevederilor <>Legii nr. 215/2001 , cu modificãrile ulterioare.
ART. 40
Propunerile de candidaţi pentru consilierii locali, consilierii judeţeni şi pentru primari se fac pe circumscripţii electorale şi se depun la birourile electorale de circumscripţie cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor.
ART. 41
(1) Propunerile de candidaţi se fac în scris, în 4 exemplare, de cãtre partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale sau organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participa la alegeri, sub semnatura conducerii organizaţiilor judeţene ale acestora, iar în cazul candidaţilor independenţi, pe baza listei susţinãtorilor.
(2) În cazul aliantelor electorale dintre partide politice, listele cu propuneri de candidaţi trebuie semnate şi de conducerile judeţene ale fiecãrui partid politic din alianta. Dacã aliantele electorale se constituie la nivel comunal, orasenesc, municipal sau de sector al municipiului Bucureşti, listele se semneazã de conducerea aliantei şi se contrasemneazã de conducerea fiecãrei organizaţii locale din coalitie.
(3) Listele de candidaţi trebuie sa cuprindã numele, prenumele, locul şi data naşterii, domiciliul, conform actului de identitate, denumirea, seria şi numãrul actului de identitate, ocupaţia, profesiunea şi apartenenţa politica a candidaţilor, iar în cazul aliantelor, şi partidul politic care i-a propus.
(4) Listele de candidaţi trebuie sa fie însoţite de declaraţiile de acceptare a candidaturii, scrise, semnate şi datate de candidaţi.
(5) Declaraţia de acceptare a candidaturii cuprinde numele, prenumele, domiciliul, partidul politic sau alianta care l-a propus, profesiunea, ocupaţia şi apartenenţa politica a candidatului, consimţãmântul expres al acestuia de a candida pentru funcţia respectiva, precum şi precizarea ca întruneşte condiţiile prevãzute de lege pentru a candida.
ART. 42
O persoana nu poate accepta candidatura decât pentru o singura circumscripţie electoralã, cu excepţia cazului în care candidatura se depune atât pentru un consiliu local, cat şi pentru consiliul judeţean.
ART. 43
Partidele politice, aliantele politice şi aliantele electorale pot propune câte o lista de candidaţi în fiecare circumscripţie electoralã pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean şi câte un candidat pentru funcţia de primar.
ART. 44
(1) Candidaţii independenţi pentru funcţia de consilier trebuie sa fie sustinuti de minimum 1% din numãrul total al alegãtorilor înscrişi în listele electorale permanente din circumscripţia respectiva, dar nu mai puţin de 50 în cazul comunelor, 100 în cazul localitãţilor urbane de rangul II şi III şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localitãţilor urbane de rangul I.
(2) Pentru funcţia de primar, candidaţii independenţi trebuie sa prezinte o lista de sustinatori, care trebuie sa cuprindã minimum 2% din numãrul total al alegãtorilor înscrişi în listele electorale permanente din circumscripţia pentru care candideazã, dar nu mai puţin de 200 în cazul comunelor, 300 în cazul oraşelor, 1.000 în cazul municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti şi 5.000 în cazul municipiului Bucureşti.
(3) Nu se admit liste de candidaţi independenţi pentru funcţia de consilier.
ART. 45
(1) Lista susţinãtorilor trebuie sa cuprindã data alegerilor, numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care candideazã, numele şi prenumele susţinãtorului, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numãrul actului de identitate, semnatura acestuia, precum şi numele şi prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligatã ca, împreunã cu aceasta, sa depunã o declaraţie pe propria rãspundere prin care sa ateste veridicitatea semnãturii susţinãtorilor.
(2) Lista susţinãtorilor constituie un act public, cu toate consecinţele prevãzute de lege.
(3) Sustinatorii pot fi numai cetãţeni cu drept de vot. Un sustinator poate sprijini câte un singur candidat la funcţia de consilier local, câte unul la funcţia de consilier judeţean şi câte unul la funcţia de primar.
(4) Adeziunile susţinãtorilor se dau pe propria lor rãspundere.
(5) Lista de sustinatori trebuie însoţitã de declaraţia de acceptare a candidaturii, data în condiţiile art. 41 alin. (4) şi (5), şi se depune la biroul electoral al circumscripţiei pentru care candideazã.
ART. 46
(1) Biroul electoral de circumscripţie examineazã respectarea condiţiilor legale pentru ca o persoana sa poatã candida, respectarea condiţiilor de fond şi de forma ale listelor de candidaţi, precum şi ale listei susţinãtorilor. Candidaturile care îndeplinesc condiţiile legale sunt înregistrate. Candidaturile care nu îndeplinesc condiţiile legale de fond şi de forma se resping de cãtre biroul electoral de circumscripţie.
(2) Doua exemplare ale propunerii de candidatura se pãstreazã la biroul electoral de circumscripţie. Celelalte doua exemplare, certificate de biroul electoral de circumscripţie prin semnatura preşedintelui acestuia şi prin aplicarea ştampilei, se restituie depunatorului; unul dintre exemplarele restituite depunatorului se înregistreazã de cãtre acesta la judecãtoria în a carei raza teritorialã se afla circumscripţia electoralã pentru care se depune candidatura, respectiv la tribunal.
(3) În termen de 24 de ore de la înregistrarea fiecãrei candidaturi, unul dintre exemplarele propunerii de candidatura se afişeazã de cãtre biroul electoral de circumscripţie la sediul acestuia, la loc vizibil.
(4) Nu pot candida persoanele care la data depunerii candidaturii nu îndeplinesc condiţiile legale pentru a fi alese. Candidaturile acestor persoane se resping de cãtre biroul electoral de circumscripţie.
ART. 47
Candidaţii pot renunţa la candidatura pana la data tipãririi buletinelor de vot. În acest scop, aceştia depun la biroul electoral de circumscripţie o declaraţie de renunţare scrisã, semnatã şi datatã de cel în cauza.
ART. 48
(1) Acceptarea de cãtre biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi poate fi contestatã de cãtre cetãţeni, partidele politice, aliantele politice şi aliantele electorale, în termen de cel mult 48 de ore de la afişarea candidaturii.
(2) Respingerea de cãtre biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi poate fi contestatã de cãtre candidat, partidele politice, aliantele politice sau aliantele electorale care au propus candidatura respectiva, în termen de cel mult 48 de ore de la respingere.
(3) Contestaţiile trebuie sa cuprindã numele şi prenumele, adresa şi calitatea contestatorului, numele şi prenumele persoanei a carei candidatura a fost admisã sau respinsã, prezentarea temeiurilor contestaţiei, data şi semnatura contestatorului şi indicarea, dacã este cazul, a persoanei desemnate sa îl reprezinte.
(4) Contestaţia şi, dacã este cazul, cererea de recurs se depun la instanta competenta sa le soluţioneze, sub sancţiunea nulitãţii.
(5) Contestaţiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluţioneazã în termen de 48 de ore de la înregistrare, de cãtre judecãtoria, respectiv tribunalul, în a carei raza teritorialã se afla circumscripţia electoralã. Hotãrârea nu se comunica.
(6) Impotriva hotãrârii date în contestaţie se poate face recurs în termen de 24 de ore de la pronunţare, la instanta ierarhic superioarã. Recursul se soluţioneazã în termen de 24 de ore de la înregistrare.
(7) Hotãrârea pronunţatã în recurs este definitiva şi irevocabilã.
ART. 49
Dupã expirarea termenului de depunere a candidaturilor, la care se adauga, dacã este cazul, termenele prevãzute la art. 48 alin. (1), (2), (5) şi (6), birourile electorale de circumscripţie încheie un proces-verbal prin care constata rãmânerea definitiva a candidaturilor. Candidaturile definitive se afişeazã la sediul biroului electoral de circumscripţie, precum şi la sediul secţiilor de votare, dupã constituirea birourilor electorale ale acestora, cu precizarea numelui şi prenumelui, apartenentei politice, profesiunii şi ocupaţiei candidatului. Candidaturile definitive pot fi fãcute publice, de asemenea, prin orice mijloace de informare în masa, cheltuielile fiind suportate de cei interesaţi.
SECŢIUNEA a 6-a
Buletinele de vot
ART. 50
Modelele buletinelor de vot se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului şi sunt diferite pentru consiliile locale, pentru consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, şi pentru primari, respectiv pentru primarul general al municipiului Bucureşti.
ART. 51
(1) Buletinul de vot este format din mai multe file. Pe paginile interioare ale buletinului de vot se imprima patrulatere în numãr suficient pentru a cuprinde toate listele de candidaturi, respectiv toţi candidaţii independenţi, în asa fel încât ultima pagina sa rãmânã alba pentru aplicarea ştampilei de control a sectiei de votare; paginile buletinului de vot se numeroteaza. Buletinele de vot se capseaza.
(2) Patrulaterele se imprima paralel între ele, câte doua coloane pe aceeaşi pagina. Patrulaterele se numeroteaza, începând cu primul patrulater al coloanei din stanga a primei pagini interioare, care primeşte numãrul de ordine 1, şi continuand cu primul patrulater al coloanei din dreapta, care primeşte numãrul de ordine 2, numerotarea continuand pana la ultimul patrulater.
(3) În unghiul din partea stanga sus a fiecãrui patrulater se imprima denumirea partidului politic, aliantei politice, aliantei electorale sau a organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participa la alegeri ori, dupã caz, menţiunea "Candidat independent", iar în unghiul din partea dreapta sus se imprima semnul electoral.
(4) În patrulaterele fiecãrui buletin de vot se imprima listele de candidaţi; candidaţii se identifica pe lista prin nume şi prenume şi se înscriu în ordinea stabilitã de partidul politic, alianta politica sau alianta electoralã care a depus lista.
(5) Pentru alegerea primarului se imprima în patrulaterele buletinului de vot, în afarã elementelor prevãzute la alin. (3), numele şi prenumele candidatului.
(6) Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de cãtre biroul electoral de circumscripţie, ţinând seama de numãrul patrulaterelor, precum şi de spaţiul necesar pentru imprimarea numelui candidaţilor şi a celorlalte date prevãzute la alin. (3), (4) şi (5).
(7) Hârtia pentru buletinul de vot este de culoare alba şi suficient de groasa pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat şi votul dat.
(8) Pentru stabilirea numãrului de ordine de pe buletinele de vot care cuprind liste de candidaţi sau candidaţi independenţi pentru consilieri, precum şi pentru primari, se procedeazã astfel:
a) în prima etapa, listele depuse de partidele politice parlamentare, aliantele politice şi aliantele electorale ale acestora se înscriu în patrulaterele buletinului de vot în ordinea rezultatã din tragerea la sorţi efectuatã de preşedintele biroului electoral de circumscripţie judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, în prezenta majoritãţii membrilor acestuia;
b) în etapa a doua, listele depuse de partidele politice neparlamentare, aliantele politice şi aliantele electorale ale acestora se imprima în urmãtoarele patrulatere ale buletinului de vot, în ordinea rezultatã din tragerea la sorţi efectuatã de preşedintele biroului electoral de circumscripţie comunalã, oraseneasca, municipala şi de sector al municipiului Bucureşti, respectiv de preşedintele biroului electoral de circumscripţie judeteana şi a municipiului Bucureşti.
(9) Ordinea stabilitã potrivit alin. (8) lit. a) este valabilã pentru toate circumscripţiile electorale din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti, inclusiv pentru circumscripţia electoralã judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti. Ordinea stabilitã potrivit alin. (8) lit. a) şi b) este valabilã şi în cazul buletinului de vot pentru alegerea primarului.
(10) Pentru fiecare candidat independent, inclusiv pentru candidaţii independenţi la funcţia de primar, se imprima un patrulater distinct în partea finala a buletinului de vot, în care aceştia sunt înscrişi în ordinea înregistrãrii candidaturilor.
(11) Ordinea stabilitã potrivit alin. (8)-(10) se comunica prefectului de cãtre preşedintele biroului electoral de circumscripţie judeteana, respectiv de cãtre preşedinţii birourilor electorale de circumscripţie comunalã, oraseneasca, municipala şi de sector al municipiului Bucureşti, în termen de 24 de ore de la efectuarea tragerii la sorţi.
(12) Tragerea la sorţi prevãzutã la alin. (8) se face în prezenta reprezentanţilor partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care depun liste de candidaţi.
ART. 52
(1) Partidele politice, aliantele politice şi aliantele electorale îşi pot stabili semne electorale pe care le comunica Biroului Electoral Central în termen de 3 zile de la constituirea acestuia.
(2) Partidele politice, aliantele politice şi aliantele electorale care au participat la alegerile locale anterioare îşi pot pãstra semnele electorale, având obligaţia sa le comunice Biroului Electoral Central potrivit alin. (1). Semnele electorale folosite la alegerile anterioare nu pot fi utilizate de alte partide politice, aliante politice sau aliante electorale decât cu consimţãmântul scris al celor cãrora le-au aparţinut, respectiv al partidelor care au alcãtuit alianta iniţialã.
(3) Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept şi bunelor moravuri şi nu pot reproduce sau combina simbolurile naţionale ale statului roman, ale altor state, ale organismelor internaţionale ori ale cultelor religioase. Fac excepţie partidele politice care sunt membre ale unor organizaţii politice internaţionale, acestea putând utiliza semnul organizaţiei respective ca atare sau într-o combinatie specifica.
(4) Semnele electorale comunicate Biroului Electoral Central trebuie sa se deosebeasca clar de cele anterior înregistrate, fiind interzisã utilizarea aceloraşi simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrica în care sunt încadrate. Se poate folosi ca semn electoral semnul permanent declarat la înscrierea partidului politic sau a aliantei politice.
(5) În toate circumscripţiile electorale, partidele politice, aliantele politice şi aliantele electorale, formate la nivel naţional, respectiv judeţean, trebuie sa foloseascã acelaşi semn electoral.
(6) În cazul semnelor electorale noi, dacã acelaşi semn este solicitat de mai multe partide politice, aliante politice ori aliante electorale, atribuirea se face în beneficiul partidului politic, aliantei politice ori aliantei electorale care a înregistrat prima respectivul semn. Dacã nu se poate stabili prioritatea, se procedeazã la tragerea la sorţi efectuatã de preşedintele Biroului Electoral Central.
(7) Biroul Electoral Central aduce la cunostinta publica semnele electorale a doua zi dupã expirarea termenului prevãzut la alin. (1) şi le comunica prefecţilor, pana la data rãmânerii definitive a candidaturilor, în vederea imprimarii lor pe buletinele de vot.
ART. 53
(1) Imprimarea buletinelor de vot se asigura, prin grija prefecţilor, de cãtre birourile electorale de circumscripţie.
(2) Pentru intreaga circumscripţie electoralã, buletinele de vot sunt imprimate cu litere de aceeaşi mãrime, aceleaşi caractere şi aceeaşi cerneala, într-un numãr egal cu al alegãtorilor înscrişi în listele electorale, cu un plus de 10%.
(3) Prin grija prefecţilor, un exemplar al primului tiraj pentru fiecare tip de buletin de vot, din fiecare circumscripţie electoralã, este prezentat membrilor biroului electoral de circumscripţie judeteana. Aceştia au dreptul sa solicite prefectului retiparirea buletinelor de vot dacã numele candidaţilor, semnul electoral sau denumirea partidelor politice, a aliantelor politice ori a aliantelor electorale sunt incorect imprimate sau nu sunt vizibile.
(4) Buletinele de vot trebuie sa fie tipãrite cel mai târziu cu 10 zile înaintea alegerilor.
ART. 54
(1) Buletinele de vot se distribuie circumscriptiilor electorale prin grija prefecţilor. Buletinele de vot se preiau de cãtre primar, împreunã cu preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pe baza de proces-verbal, şi se pãstreazã în încãperi speciale, incuiate şi sigilate. Buletinele de vot se predau preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, pe baza de proces-verbal, cel mai târziu în preziua alegerilor.
(2) Distribuirea şi predarea buletinelor de vot se fac în pachete sigilate de câte 100 de bucãţi.
ART. 55
La sediul primãriei şi al biroului electoral de circumscripţie, precum şi la sediile secţiilor de votare se afişeazã, în termen de 3 zile de la expirarea termenului de imprimare, câte un buletin de vot din fiecare categorie, dupã ce a fost vizat şi anulat de preşedintele biroului electoral de circumscripţie.
ART. 56
La cererea partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale sau a candidaţilor independenţi care participa la alegeri, biroul electoral de circumscripţie elibereazã, pentru fiecare, câte un buletin de vot din fiecare categorie, vizat şi anulat.
SECŢIUNEA a 7-a
Campania electoralã
ART. 57
Campania electoralã începe cu 30 de zile înainte de data desfãşurãrii alegerilor şi se încheie în ziua de sambata care preceda data alegerilor, la ora 7,00.
ART. 58
(1) În campania electoralã, candidaţii, partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, precum şi cetãţenii au dreptul sa-şi exprime opiniile în mod liber şi fãrã nici o discriminare, prin mitinguri, adunãri, utilizarea televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în masa.
(2) În timpul campaniei electorale se asigura candidaţilor, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzãtoare pentru a se intalni cu alegatorii. Spaţiile pot fi amplasate la sediul primãriei, în şcoli, universitãţi, case de cultura, cãmine culturale şi cinematografe şi se asigura pe baza de înţelegere cu privire la cheltuielile de întreţinere.
(3) Mijloacele folosite în campania electoralã nu pot contraveni ordinii de drept.
(4) Este interzisã organizarea acţiunilor de campanie electoralã în unitãţile militare, precum şi în spaţiile din şcoli şi universitãţi în perioada de desfãşurare a cursurilor.
ART. 59
(1) Campania electoralã prin serviciile de programe audiovizuale, publice şi private, trebuie sa serveascã urmãtoarelor interese generale:
a) ale electoratului, de a primi informaţii corecte, astfel încât sa poatã vota în cunostinta de cauza;
b) ale partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale şi candidaţilor, de a se face cunoscuţi şi de a-şi prezenta platformele, programele politice şi ofertele electorale;
c) ale radiodifuziunilor, de a-şi exercita drepturile şi responsabilitãţile care decurg din profesiunea de jurnalist.
(2) Radiodifuzorii publici şi privati sunt obligaţi sa asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfãşurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate şi corecte pentru toate partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, precum şi pentru toţi candidaţii.
ART. 60
(1) În timpul campaniei electorale, informaţiile privind sistemul electoral, tehnica votarii, calendarul campaniei electorale, programele politice, opiniile şi mesajele cu conţinut electoral trebuie sa fie prezentate exclusiv în urmãtoarele tipuri de emisiuni:
a) emisiuni informative - în care pot fi difuzate informaţii privind sistemul electoral, tehnica votarii şi activitãţile de campanie ale candidaţilor; în acest scop durata programata a emisiunii informative poate fi marita cu cel mult 15 minute;
b) emisiuni electorale - în care candidaţii îşi pot prezenta programele politice şi activitãţile de campanie electoralã;
c) dezbateri electorale - în care candidaţii, jurnalistii, analistii şi alţi invitaţi pun în discuţie programele electorale şi temele de interes public.
(2) Posturile private de radio şi televiziune, inclusiv de televiziune prin cablu, pot organiza, în cadrul propriei grile de programe, emisiuni de tipul celor prevãzute la alin. (1).
(3) Emisiunile prevãzute la alin. (1) nu pot fi considerate publicitate electoralã.
(4) Spoturile publicitare de 20-30 de secunde care indeamna electoratul sa voteze un candidat sau o lista de candidaţi pot fi difuzate numai în interiorul emisiunilor prevãzute la alin. (1) lit. b) şi c).
(5) Este interzisã cumpãrarea de spaţii de emisie în vederea difuzãrii de clipuri sau de emisiuni electorale.
ART. 61
(1) Accesul partidelor politice parlamentare, aliantelor politice şi aliantelor electorale ale acestora, precum şi al candidaţilor independenţi la serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune, inclusiv la cele ale studiourilor teritoriale ale acestora, este gratuit. Partidele politice neparlamentare, aliantele politice şi aliantele electorale ale acestora au acces gratuit la serviciile publice teritoriale de radiodifuziune şi de televiziune numai în mãsura în care depun liste de candidaţi în minimum 50% din circumscripţiile electorale de pe cuprinsul unui judeţ ce intra în raza de acoperire a studiourilor teritoriale respective. Timpul de antena acordat în aceste situaţii trebuie sa fie proporţional cu numãrul listelor complete de candidaţi depuse în teritoriul respectiv şi se calculeazã de Societatea Romana de Televiziune şi de Societatea Romana de Radiodifuziune în termen de 24 de ore de la primirea comunicãrii datelor transmise de Biroul Electoral Central. La serviciile publice naţionale de radiodifuziune şi de televiziune au acces partidele politice neparlamentare, aliantele politice şi aliantele electorale care depun liste complete de candidaţi în cel puţin 50% din circumscripţiile electorale din 15 judeţe. Timpul de antena se acorda dupã rãmânerea definitiva a candidaturilor, trebuie sa fie proporţional cu numãrul listelor complete de candidaţi depuse şi se calculeazã de Societatea Romana de Televiziune şi de Societatea Romana de Radiodifuziune în termen de 24 de ore de la primirea comunicãrii datelor transmise de Biroul Electoral Central.
(2) Organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale au acces la serviciile publice teritoriale şi naţionale de radiodifuziune şi de televiziune, dacã participa la alegeri cu liste de candidaţi în circumscripţiile electorale din judeţe şi în mod proporţional cu ponderea lor în totalul populaţiei judeţului, respectiv a României.
(3) Pana la calcularea timpilor de antena, conform alin. (1) şi (2) partidele politice parlamentare, aliantele acestora şi organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale reprezentate în Parlament primesc timpi de antena proporţional cu ponderea lor parlamentarã.
(4) Accesul partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, precum şi al candidaţilor independenţi şi al organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale la posturile private de radiodifuziune şi de televiziune, inclusiv televiziune prin cablu, se face gratuit numai în cadrul emisiunilor care au caracter electoral, potrivit dispoziţiilor art. 60.
(5) Este interzisã contractarea de timpi de antena în scopuri publicitare, pentru şi în favoarea participanţilor la campania electoralã, sau cedarea timpilor de antena candidaţilor de cãtre societãţile comerciale cu capital public sau privat, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale sau persoanele fizice.
(6) Partidele politice, aliantele politice şi aliantele electorale, candidaţii independenţi, precum şi organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale au obligaţia sa solicite, în termen de 20 de zile de la aducerea la cunostinta publica a datei alegerilor, conducerii posturilor de radiodifuziune şi de televiziune, publice şi private sau, dupã caz, studiourilor teritoriale ale acestora acordarea timpilor de antena. Solicitarile fãcute dupã acest termen nu se iau în considerare.
(7) Timpii de antena la radiodifuziunile şi televiziunile publice şi private, inclusiv cele prin cablu, se acorda partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale, în fiecare din zilele de luni, marti, miercuri, joi şi vineri. Fiecare candidat independent are dreptul la timp de antena, la studiourile teritoriale, de cel mult 5 minute, insumate pe intreaga durata a desfãşurãrii campaniei electorale. Candidaţii independenţi din circumscripţiile electorale din municipiul Bucureşti şi cei din municipiile resedinta de judeţ, care nu sunt pe raza de acoperire a unui studio, au acces la serviciile publice naţionale de radiodifuziune şi de televiziune în acelaşi interval de timp de cel mult 5 minute, insumate pe intreaga durata a desfãşurãrii campaniei electorale.
(8) Emisiunile transmise în cadrul timpului de emisie acordat fiecãrui partid politic, fiecãrei aliante politice şi aliante electorale, candidaţilor independenţi şi ai organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale se realizeazã în direct sau se înregistreazã, în proportiile stabilite de aceştia.
(9) În cadrul emisiunilor care au caracter electoral este interzisã combinarea de culori, semne grafice sau sunete care sa evoce simbolurile naţionale ale României ori ale altui stat.
ART. 62
(1) În perioada campaniei electorale, candidaţii şi reprezentanţii partidelor politice aflate în competiţie au acces la posturile publice şi private de radiodifuziune şi de televiziune numai la emisiunile şi dezbaterile electorale, în condiţiile art. 59, 60 şi 61.
(2) În perioada campaniei electorale, candidaţii şi reprezentanţii partidelor politice aflate în competiţie nu pot fi producãtori, realizatori sau moderatori ai emisiunilor realizate de radiodifuzorii publici şi privati.
ART. 63
(1) Radiodifuzorii publici şi privati au obligaţia de a asigura, prin mãsuri tehnice şi redactionale, reflectarea campaniei electorale în mod echitabil, echilibrat şi impartial.
(2) Emisiunile informative se supun obligaţiei de obiectivitate, echitate şi de informare corecta a publicului.
(3) Candidaţii care au deja funcţii publice pot aparea în emisiunile informative strict în probleme legate de exercitarea funcţiei lor.
(4) În cazul în care în emisiunile informative se prezintã fapte sau evenimente speciale de interes public, pe lângã punctul de vedere al autoritãţilor trebuie prezentat şi un punct de vedere opus.
ART. 64
(1) Emisiunile şi dezbaterile electorale trebuie sa asigure tuturor candidaţilor condiţii egale în ceea ce priveşte libertatea de exprimare, pluralismul opiniilor şi echidistanta.
(2) În cadrul emisiunilor electorale, candidaţii au urmãtoarele obligaţii:
a) sa nu punã în pericol ordinea constituţionalã, ordinea publica, siguranta persoanelor şi a bunurilor;
b) sa nu facã afirmaţii care pot aduce atingere demnitãţii umane sau moralei publice;
c) sa probeze eventualele acuzatii cu incidenta penalã sau morala aduse unui alt candidat;
d) sa nu incite la ura sau discriminare pe considerente de rasa, religie, naţionalitate, sex, orientare sexualã sau etnie.
ART. 65
Realizatorii şi moderatorii emisiunilor şi dezbaterilor electorale au urmãtoarele obligaţii:
a) sa fie impartiali;
b) sa asigure echilibrul necesar desfãşurãrii emisiunii, oferind fiecãrui candidat participant la discuţii posibilitatea de prezentare a opiniilor sale;
c) sa formuleze clar întrebãrile, fãrã a fi tendenţioase sau partinitoare;
d) sa asigure menţinerea dezbaterii în sfera de interes a campaniei electorale şi a tematicii stabilite;
e) sa intervinã atunci când, prin comportamente sau exprimari, invitaţii incalca dispoziţiile art. 64 alin. (2); în cazul în care invitaţii nu se conformeazã solicitãrilor, moderatorul poate decide întreruperea microfonului acestuia sau oprirea emisiunii, dupã caz.
ART. 66
(1) În cazul prezentãrii de sondaje de opinie cu conţinut electoral, acestea trebuie însoţite de urmãtoarele informaţii:
a) denumirea instituţiei care a realizat sondajul;
b) data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul şi metodologia utilizata;
c) dimensiunea esantionului şi marja maxima de eroare;
d) cine a solicitat şi cine a plãtit efectuarea sondajului.
(2) Televotul sau anchetele fãcute pe strada, în rândul electoratului, nu trebuie sa fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publica sau pentru un anumit grup social ori etnic.
ART. 67
Cu 48 de ore înainte de ziua votarii sunt interzise:
a) prezentarea de sondaje de opinie sau difuzarea de spoturi de publicitate electoralã;
b) invitarea sau prezentarea candidaţilor în programe, cu excepţia situaţiilor prevãzute la art. 69 alin. (4);
c) comentarii privind campania electoralã.
ART. 68
În ziua votarii este interzisã prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de închiderea votarii.
ART. 69
(1) Candidaţii şi partidele politice ale cãror drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program electoral a unor fapte neadevãrate beneficiazã de drept la replica.
(2) Candidaţii şi partidele politice ale cãror drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program electoral a unor informaţii inexacte beneficiazã de drept la rectificare.
(3) Radiodifuzorii au urmãtoarele obligaţii privind dreptul la replica şi rectificare:
a) sa decidã acordarea sau neacordarea dreptului solicitat în cel mult 24 de ore de la primirea unei solicitãri formulate în scris; în situaţia în care solicitarea se referã la o emisiune difuzatã în ultima zi de campanie electoralã, decizia trebuie luatã în cel mult 12 ore de la primirea solicitãrii;
b) sa comunice solicitantului, în termenele prevãzute la lit. a), telefonic şi/sau în scris, decizia luatã; în cazul neacordarii dreptului solicitat, motivele trebuie sa fie comunicate solicitantului şi Consiliului Naţional al Audiovizualului;
c) sa difuzeze, în cazul în care decide acordarea dreptului solicitat, rectificarea sau replica în cel mult 48 de ore de la primirea solicitãrii; în situaţia în care emisiunea care face obiectul sesizãrii a fost difuzatã în ultima zi de campanie electoralã, rectificarea sau replica se difuzeazã în preziua votarii;
d) sa difuzeze, în cazul în care Consiliul Naţional al Audiovizualului da câştig de cauza solicitantului, replica sau rectificarea în termenul şi în condiţiile comunicate radiodifuzorului.
(4) În preziua votarii, radiodifuzorii trebuie sa prevadã în program, imediat dupã emisiunea informativa de seara, un spaţiu de emisie pentru difuzarea rectificarilor şi a replicilor ca urmare a sesizarilor care se referã la emisiunile difuzate în ultima zi de campanie.
ART. 70
(1) Radiodifuzorii trebuie sa asigure înregistrarea emisiunilor destinate campaniei electorale în condiţiile stabilite de Consiliul Naţional al Audiovizualului.
(2) Înregistrãrile emisiunilor destinate campaniei electorale trebuie sa fie ţinute la dispoziţia Consiliului Naţional al Audiovizualului, pe durata campaniei electorale şi timp de 30 de zile dupã comunicarea oficialã a rezultatelor.
ART. 71
(1) Nerespectarea dispoziţiilor art. 59-70 atrage aplicarea sancţiunilor prevãzute de <>Legea audiovizualului nr. 504/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(2) Faptele se constata şi sancţiunile se aplica de Consiliul Naţional al Audiovizualului care se autosesizeaza sau poate fi sesizat de cãtre cei interesaţi.
ART. 72
(1) Primãrii sunt obligaţi ca pana la începerea campaniei electorale sa stabileascã prin dispoziţie locuri speciale pentru afisaj electoral, ţinând seama de numãrul partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care declara ca depun liste de candidaţi, candidaturi pentru funcţia de primar, precum şi de candidaţii independenţi. Aceste locuri trebuie sa fie situate în zone frecventate de cetãţeni, fãrã stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activitãţi din localitãţile respective.
(2) Utilizarea locurilor de afisaj electoral este permisã partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care participa la alegeri şi candidaţilor independenţi.
(3) Este interzisã utilizarea de cãtre un partid politic, alianta politica, alianta electoralã ori candidat independent a locurilor speciale de afisaj electoral, astfel încât sa împiedice folosirea acestora de cãtre un alt partid politic, alianta politica, alianta electoralã ori candidat independent. Pe un panou electoral fiecare partid politic, alianta politica, alianta electoralã ori candidat independent poate aplica un singur afis electoral.
(4) Un afis electoral amplasat în locurile prevãzute la alin. (1) nu poate depãşi dimensiunile de 500 mm o latura şi 300 mm cealaltã latura, iar cel prin care se convoacã o reuniune electoralã, 400 mm o latura şi 250 mm cealaltã latura.
(5) În alte locuri decât cele stabilite conform alin. (1) afisajul electoral este permis numai cu acordul proprietarilor, administratorilor sau, dupã caz, al deţinãtorilor.
(6) Sunt interzise afisele electorale care combina culori sau alte semne grafice astfel încât sa evoce simbolurile naţionale ale României ori ale altui stat.
(7) Organele de ordine publica sunt obligate sa asigure integritatea panourilor şi a afiselor electorale.
ART. 73
(1) Birourile electorale de circumscripţie vegheazã la corecta desfãşurare a campaniei electorale în circumscripţia în care funcţioneazã, solutionand plângerile ce le sunt adresate cu privire la împiedicarea unui partid politic, alianta politica, alianta electoralã ori candidat independent de a-şi desfasura campania electoralã în condiţiile prevãzute de lege şi cu respectarea deontologiei electorale.
(2) Dacã biroul electoral de circumscripţie considera, cu ocazia soluţionãrii plângerii, ca este necesarã luarea unor mãsuri administrative sau aplicarea unor sancţiuni contravenţionale ori penale, sesizeazã autoritãţile competente.
(3) Impotriva soluţiei date de biroul electoral de circumscripţie comunalã, oraseneasca, municipala sau de sector al municipiului Bucureşti se poate face contestaţie la biroul electoral de circumscripţie judeteana, respectiv la biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti, iar impotriva soluţiei date de biroul electoral de circumscripţie judeteana sau de biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti se poate face contestaţie la Biroul Electoral Central; soluţia data asupra contestaţiei este definitiva.
(4) Soluţionarea plangerilor şi a contestaţiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor, iar hotãrârile date se publica în presa şi se afişeazã în mod vizibil la sediul biroului electoral care le-a emis.
CAP. III
Desfãşurarea alegerilor
ART. 74
(1) Fiecare secţie de votare trebuie sa posede un numãr suficient de cabine, urne şi ştampile de votare, care se asigura de cãtre primari.
(2) Cabinele şi urnele trebuie aşezate în aceeaşi încãpere în care îşi desfãşoarã activitatea preşedintele biroului electoral al sectiei de votare şi membrii acestuia.
(3) Preşedintele biroului electoral al sectiei de votare, împreunã cu membrii acestuia, trebuie sa fie prezent la sediul sectiei de votare, în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, fiind obligat sa dispunã mãsurile necesare pentru asigurarea ordinii şi corectitudinii operaţiunilor de votare.
(4) Preşedintele dispune fixarea posturilor de paza în jurul localului de vot.
ART. 75
(1) În ziua alegerilor, la ora 6,00, preşedintele biroului electoral al sectiei de votare, în prezenta celorlalţi membri, verifica urnele, cabinele, existenta listelor electorale, a buletinelor de vot şi a stampilelor necesare votarii, dupã care închide şi sigileaza urnele prin aplicarea ştampilei de control a sectiei de votare.
(2) Preşedintele este obligat sa asigure aplicarea ştampilei de control a sectiei de votare pe buletinele de vot, pe ultima pagina a acestora.
ART. 76
(1) Preşedintele biroului electoral al sectiei de votare este obligat sa ia mãsurile necesare pentru ca alegerile sa decurga în bune condiţii. În acest scop puterile lui se întind şi în afarã localului sectiei de votare, pana la o distanta de 500 metri.
(2) La desfãşurarea operaţiunilor de votare pot asista observatori strãini şi observatori interni, acreditaţi în acest scop.
(3) Pot fi acreditaţi ca observatori interni reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale care au ca unic scop apãrarea drepturilor omului şi sunt legal constituite. Persoanele desemnate de aceste organizaţii nu pot fi membri ai vreunui partid politic.
(4) Acreditarea observatorilor interni poate fi contestatã la Biroul Electoral Central.
(5) În afarã membrilor biroului electoral al sectiei de votare, candidaţilor, persoanelor acreditate potrivit legii, precum şi reprezentanţilor mass-media romani şi strãini, nici o alta persoana nu poate stationa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.
(6) Pentru menţinerea ordinii în localul sectiei de votare şi în împrejurimile acestuia, preşedintele biroului electoral al sectiei de votare are la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, puse la dispoziţie prin grija prefecţilor.
ART. 77
Votarea are loc într-o singura zi. Ea începe la ora 7,00 şi se închide la ora 21,00.
ART. 78
(1) Alegatorii voteazã numai la secţia de votare la care este arondata strada sau localitatea, potrivit delimitãrii fãcute conform art. 15, şi unde sunt înscrişi în copia de pe listele electorale permanente sau în lista suplimentarã întocmitã de primar conform dispoziţiilor art. 19 alin. (1).
(2) Accesul alegãtorilor în sala de votare are loc în serii corespunzãtoare numãrului cabinelor. Fiecare alegator prezintã actul de identitate biroului electoral al sectiei de votare care, dupã verificarea înscrierii în lista electoralã a celui în cauza, îi încredinţeazã buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea "votat".
(3) Alegatorii voteazã separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "votat" în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl voteazã.
(4) Ştampila cu menţiunea "votat" trebuie sa fie rotunda şi astfel dimensionata încât sa fie mai mica decât patrulaterul în care se aplica.
(5) Dupã ce au votat, alegatorii indoaie buletinele de vot astfel ca pagina alba care poarta ştampila de control sa rãmânã în afarã şi le introduc în urna, având grija sa nu se deschidã.
(6) Indoirea gresita a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacã secretul votului este asigurat.
(7) În cazul în care buletinul de vot se deschide în asa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anuleazã şi se da alegatorului, numai o singura data, un nou buletin de vot, fãcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.
(8) Ştampila cu menţiunea "votat", încredinţatã pentru votare, se restituie preşedintelui, care o aplica pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegãtorilor care voteazã pe baza cãrţii de identitate, pe versoul acesteia se aplica un timbru autocolant cu menţiunea "votat" şi data scrutinului.
(9) Preşedintele poate lua mãsuri ca stationarea unui alegator în cabina de votare sa nu se prelungeascã nejustificat.
ART. 79
Prin excepţie de la prevederile art. 78 alin. (1), preşedintele şi membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi personalul tehnic auxiliar şi personalul însãrcinat cu menţinerea ordinii voteazã la secţia de votare unde îşi îndeplinesc atribuţiile, dacã domiciliazã în unitatea administrativ-teritorialã pentru care se voteazã la secţia respectiva. Aceştia trebuie sa fie înscrişi de cãtre preşedintele biroului electoral al sectiei de votare în lista suplimentarã şi trebuie sa fie radiati din copia de pe lista electoralã permanenta existenta la secţia de votare în a carei raza domiciliazã, la solicitarea preşedintelui biroului electoral al sectiei de votare.
ART. 80
Candidaţii şi alegatorii au dreptul sa conteste identitatea persoanei care se prezintã la vot. În asemenea cazuri, identitatea celui în cauza se stabileşte de preşedintele biroului electoral al sectiei de votare prin orice mijloace. În cazul în care contestaţia este intemeiata, preşedintele biroului electoral al sectiei de votare îl opreşte de la vot pe alegatorul contestat, consemneazã faptul într-un proces-verbal şi sesizeazã autoritãţile poliţieneşti.
ART. 81
(1) Preşedintele biroului electoral al sectiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Suspendarea nu poate depãşi o ora şi este anunţatã prin afişare la usa localului de vot cu cel puţin o ora înainte. Durata tuturor suspendãrilor nu poate depãşi doua ore.
(2) În timpul suspendãrii, urnele de votare, stampilele, buletinele de vot şi toate lucrãrile biroului electoral rãmân sub paza permanenta, iar membrii biroului nu pot pãrãsi sala de votare în acelaşi timp.
(3) Persoanele care, potrivit art. 76 alin. (5), au dreptul sa asiste la votare nu pot fi obligate sa pãrãseascã sala de votare pe timpul suspendãrii operaţiunilor.
ART. 82
(1) Prezenta oricãrei persoane în cabinele de vot, în afarã celei care voteazã, este interzisã.
(2) Alegatorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al sectiei de votare, nu poate sa voteze singur are dreptul sa cheme în cabina de votare, în scopul de a-l ajuta, un insotitor ales de el.
ART. 83
(1) Pentru alegatorii netransportabili din cauza de boala sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al sectiei de votare poate aproba, la cererea scrisã a acestora sau a conducatorului instituţiei sanitare ori de ocrotire socialã în care cei în cauza sunt internati, ca o echipa formatã din cel puţin 2 membri ai biroului electoral sa se deplaseze cu o urna specialã şi cu materialul necesar votarii - ştampila cu menţiunea "votat" şi buletine de vot - la locul unde se afla alegatorul, pentru a se efectua votarea. În raza unei secţii de votare se utilizeazã o singura urna specialã. Urna specialã poate fi transportatã numai de membrii biroului electoral al sectiei de votare.
(2) În cazurile prevãzute la alin. (1), votarea se face numai pe baza unui extras întocmit personal de preşedintele biroului electoral de pe copia listei electorale permanente sau a listei suplimentare existente la secţia respectiva. Lista se semneazã de preşedinte şi se stampileaza, iar persoanele cuprinse în aceste extrase trebuie sa fie radiate din celelalte liste existente la secţie.
(3) În modalitatea prevãzutã la alin. (1) şi (2) pot vota numai persoanele care domiciliazã în raza circumscripţiei electorale respective şi numai dacã se asigura secretul votului.
ART. 84
La ora 21,00 preşedintele biroului electoral al sectiei de votare declara votarea închisã.
CAP. IV
Stabilirea şi constatarea rezultatelor alegerilor
SECŢIUNEA 1
Stabilirea rezultatelor votarii
ART. 85
(1) Dupã încheierea votarii, preşedintele biroului electoral al sectiei de votare procedeazã la anularea buletinelor de vot neintrebuintate şi, dupã verificarea integritãţii sigiliilor, la deschiderea urnelor. Anularea buletinelor neintrebuintate se face prin înscrierea pe acestea a cuvantului "ANULAT" sau prin aplicarea unei ştampile conţinând acest cuvânt. Deschiderea urnelor se face numai în prezenta membrilor biroului şi, dupã caz, a persoanelor care au dreptul sa asiste la votare. La numãrarea voturilor pot participa, ca delegaţi, reprezentanţii tuturor partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care au participat la alegeri şi nu au reprezentanţi în biroul electoral al sectiei de votare şi sunt mandatati de cãtre conducãtorii organizaţiilor judeţene ale acestora.
(2) Preşedintele citeşte cu voce tare, la deschiderea fiecãrui buletin de vot, lista de candidaţi care a fost votatã sau, dupã caz, numele şi prenumele candidatului independent ori numele şi prenumele candidatului pentru funcţia de primar care a fost votat şi arata buletinul de vot celor prezenţi. Buletinele de vot deschise sunt aşezate pe partide politice, aliante politice, aliante electorale şi pe candidaţi independenţi şi sunt numarate şi legate separat.
(3) Sunt nule buletinele de vot care nu poarta ştampila de control a sectiei de votare, buletinele de vot de alt model decât cel legal aprobat, buletinele de vot care nu au aplicatã ştampila cu menţiunea "votat" sau la care ştampila este aplicatã pe mai multe patrulatere sau în afarã acestora; aceste buletine de vot nu intra în calculul voturilor valabil exprimate. Votul este valabil în cazul în care ştampila a depãşit limitele unui patrulater, dacã opţiunea alegatorului este totuşi evidenta.
(4) Rezultatul votului se consemneazã în tabele separate pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, respectiv pentru primar. Tabelele se întocmesc de un membru al biroului electoral al sectiei de votare, desemnat de preşedinte. Dacã la consemnarea rezultatelor sunt prezenţi şi candidaţi, aceştia au dreptul sa întocmeascã şi ei un tabel. La municipiul Bucureşti se întocmeşte şi un tabel distinct pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi unul pentru primarul general al municipiului Bucureşti.
(5) În tabelele prevãzute la alin. (4) se înscriu numãrul total al votantilor, numãrul total al voturilor nule, listele de candidaţi sau, dupã caz, numele şi prenumele candidaţilor independenţi şi ale celor pentru funcţia de primar, precum şi numãrul voturilor valabil exprimate pentru fiecare.
ART. 86
(1) Dupã numãrarea voturilor, preşedintele biroului electoral al sectiei de votare încheie, separat pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, precum şi pentru primar, câte un procesverbal, în doua exemplare.
(2) În municipiul Bucureşti, preşedintele biroului electoral al sectiei de votare încheie, dupã acelaşi model, şi câte un proces-verbal pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi câte unul pentru primarul general al municipiului Bucureşti.
(3) Procesul-verbal cuprinde:
a) numãrul total al alegãtorilor prevãzut în copia de pe lista electoralã permanenta, în listele electorale suplimentare şi în extrasul folosit la exprimarea votului cu ajutorul urnei speciale, din care:
- numãrul total al alegãtorilor potrivit copiei de pe lista electoralã permanenta;
- numãrul total al alegãtorilor potrivit listelor electorale suplimentare;
- numãrul total al alegãtorilor în cazul cãrora s-a folosit urna specialã;
b) numãrul total al alegãtorilor înscrişi în listele electorale existente la secţie, care s-au prezentat la urne, din care:
- numãrul total al alegãtorilor înscrişi în copia de pe lista electoralã permanenta;
- numãrul total al alegãtorilor înscrişi în listele electorale suplimentare;
- numãrul total al alegãtorilor în cazul cãrora s-a folosit urna specialã;
c) numãrul total al voturilor valabil exprimate;
d) numãrul voturilor nule;
e) numãrul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare lista de candidaţi sau de fiecare candidat independent;
f) numãrul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat la funcţia de primar;
g) expunerea pe scurt a intampinarilor formulate şi a modului de soluţionare a acestora, precum şi a contestaţiilor înaintate biroului electoral de circumscripţie;
h) starea sigiliilor de pe urne la încheierea votarii;
i) numãrul buletinelor de vot primite;
j) numãrul buletinelor de vot neintrebuintate şi anulate.
(4) Procesele-verbale se semneazã de preşedinte şi de membrii biroului electoral al sectiei de votare şi poarta ştampila de control. Semnãturile se pun în dreptul numelui şi prenumelui şi, dupã caz, al apartenentei politice, respectiv dupã indicarea denumirii abreviate a partidului politic pe care îl reprezintã.
(5) Lipsa semnaturilor unor membri ai biroului electoral nu are nici o influenta asupra valabilitãţii procesului-verbal şi a alegerilor. Preşedintele menţioneazã motivele care au împiedicat semnarea.
(6) Membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare li se elibereazã, la cerere, de cãtre preşedintele biroului electoral o copie de pe fiecare proces-verbal. Cererea trebuie formulatã în scris înainte de întocmirea procesului-verbal.
ART. 87
(1) În timpul operaţiunilor de votare, de deschidere a urnelor, de numarare şi totalizare a voturilor, precum şi de înregistrare a rezultatului votarii în procesele-verbale, se pot face întâmpinãri cu privire la aceste operaţiuni.
(2) Biroul electoral al sectiei de votare hotãrãşte de îndatã asupra intampinarilor formulate.
(3) Impotriva soluţiei date cu ocazia rezolvarii întâmpinãrii se pot formula contestaţii în scris. Contestaţiile se prezintã preşedintelui biroului electoral al sectiei de votare, care elibereazã depunatorului o dovada de primire.
ART. 88
(1) Pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, respectiv pentru primar, se întocmeşte câte un dosar care cuprinde: procesul-verbal şi contestaţiile formulate, precum şi buletinele de vot nule şi cele contestate. Dosarele se sigileaza, se stampileaza, se transporta cu paza militarã şi se predau biroului electoral de circumscripţie de cãtre preşedintele biroului electoral al sectiei de votare, în cel mult 24 de ore de la încheierea votarii. Preşedintele biroului electoral al sectiei de votare trebuie însoţit de cel puţin 2 membri ai biroului, stabiliţi prin tragere la sorţi de cãtre preşedinte.
(2) Predarea dosarelor se face pe baza de proces-verbal.
SECŢIUNEA a 2-a
Constatarea rezultatelor alegerilor
ART. 89
(1) Dupã primirea dosarelor de la birourile electorale ale secţiilor de votare, biroul electoral de circumscripţie comunalã, oraseneasca, municipala şi de sector al municipiului Bucureşti procedeazã la ordonarea acestora pe categorii de autoritãţi ale administraţiei publice locale pentru care au avut loc alegeri.
(2) Dosarele conţinând procesul-verbal cu rezultatul numararii voturilor pentru consiliul judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, şi celelalte documente prevãzute la art. 88 se predau loctiitorului preşedintelui biroului electoral de circumscripţie electoralã pe baza de proces-verbal, care, împreunã cu un alt membru al biroului, desemnat prin tragere la sorţi efectuatã de preşedintele biroului, le transporta cu paza militarã şi le preda biroului electoral de circumscripţie judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti.
(3) Predarea dosarelor cãtre biroul electoral de circumscripţie judeteana se face pe baza de proces-verbal în care se consemneazã, în mod obligatoriu, numãrul de dosare prevãzute în procesulverbal menţionat la alin. (2) şi numãrul de dosare predate efectiv.
ART. 90
(1) Dupã primirea dosarelor conţinând proceseleverbale cu rezultatul numararii voturilor de la toate birourile electorale ale secţiilor de votare şi dupã soluţionarea contestaţiilor formulate, biroul electoral de circumscripţie comunalã, oraseneasca, municipala, de sector al municipiului Bucureşti şi judeteana, respectiv biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti, procedeazã la totalizarea voturilor exprimate şi la atribuirea mandatelor, în condiţiile prezentei legi.
(2) În acest scop biroul electoral de circumscripţie consemneazã, pe intreaga circumscripţie, separat pentru fiecare lista de candidaţi sau candidaţi independenţi, numãrul de voturi obţinute.
(3) Biroul electoral de circumscripţie comunalã, oraseneasca, municipala, de sector al municipiului Bucureşti, respectiv biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti, insumeaza numãrul de voturi obţinute de fiecare candidat la funcţia de primar, respectiv la funcţia de primar general al municipiului Bucureşti.
(4) La lucrãrile efectuate de biroul electoral de circumscripţie pot asista candidaţii şi persoanele acreditate în acest scop, precum şi persoanele prevãzute la art. 85 alin. (1).
ART. 91
Alegerile pentru consilieri şi pentru primari sunt valabile, îndiferent de numãrul alegãtorilor care au participat la vot.
ART. 92
(1) Pentru repartizarea mandatelor de consilier, biroul electoral de circumscripţie stabileşte pragul electoral al circumscripţiei, reprezentând 5% din numãrul total al voturilor valabil exprimate în circumscripţia respectiva. În cazul aliantelor politice sau aliantelor electorale, la pragul de 5% se adauga pentru al doilea membru al aliantei 2%. Pentru aliantele cu cel puţin 3 membri, pragul electoral este de 8%.
(2) Repartizarea mandatelor se face avându-se în vedere numai partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale şi candidaţii independenţi care au întrunit pragul electoral prevãzut la alin. (1).
(3) Repartizarea mandatelor de consilier se face astfel:
a) în prima etapa, biroul electoral de circumscripţie stabileşte numãrul de mandate ce revine fiecãrei liste de candidaţi, precum şi candidaţilor independenţi, pe baza coeficientului electoral, determinat prin împãrţirea numãrului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele şi candidaţii independenţi care au întrunit pragul electoral la numãrul total al mandatelor de consilier din circumscripţia respectiva; biroul electoral de circumscripţie repartizeazã fiecãrei liste atâtea mandate de câte ori coeficientul electoral se include în numãrul total al voturilor valabil exprimate pentru lista respectiva; de asemenea, este declarat ales candidatul independent care a obţinut un numãr de voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral. Se considera voturi neutilizate pentru fiecare lista de candidaţi a partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale voturile care au rãmas dupã atribuirea mandatelor, precum şi cele inferioare coeficientului electoral;
b) în a doua etapa, biroul electoral de circumscripţie repartizeazã mandatele neatribuite, pe baza unui tabel cuprinzând partidele politice, aliantele politice şi aliantele electorale care au întrunit pragul electoral, în ordinea descrescãtoare a numãrului de voturi neutilizate; mandatele neatribuite se repartizeazã partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale, în ordinea înscrierii acestora în tabel, câte unul pentru fiecare partid politic, alianta politica şi alianta electoralã. Dacã nu se reuşeşte repartizarea tuturor mandatelor, operaţiunea se repeta pana la epuizarea acestora.
(4) În cazul în care nici una dintre organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, alta decât cea maghiara, nu a obţinut cel puţin un mandat, se atribuie un mandat de consilier, din cele rãmase din prima etapa, organizaţiei care a întrunit pragul electoral şi a obţinut cel mai mare numãr de voturi valabil exprimate dintre toate aceste organizaţii.
(5) Dacã în cursul operaţiunilor prevãzute la alin. (3) se constata ca doua sau mai multe partide politice, aliante politice sau aliante electorale au acelaşi numãr de voturi neutilizate, înainte de atribuirea ultimului mandat rãmas de repartizat, acesta este repartizat partidului politic, aliantei politice sau aliantei electorale care a obţinut numãrul cel mai mare de voturi valabil exprimate; dacã numãrul de voturi valabil exprimate este egal, repartizarea mandatului se face prin tragere la sorţi.
(6) Atribuirea mandatelor se face de cãtre biroul electoral de circumscripţie în ordinea înscrierii candidaţilor pe lista şi începe cu lista de candidaţi pentru care au fost exprimate cele mai multe voturi.
(7) Dacã unui partid politic, alianta politica sau alianta electoralã i se cuvin mai multe mandate decât candidaţii înscrişi în lista, mandatele rãmase se atribuie celorlalte liste de candidaţi sau candidaţilor independenţi, potrivit prevederilor alin. (3).
(8) În situaţia în care nici un partid politic, nici o alianta politica sau alianta electoralã nu realizeazã pragul electoral, iar numãrul candidaţilor independenţi care au realizat pragul electoral este mai mic decât numãrul mandatelor de consilier din circumscripţia respectiva, diferenţa de mandate este repartizata primelor 3 partide politice, aliante politice sau aliante electorale, în ordinea descrescãtoare a numãrului de voturi valabil exprimate pentru fiecare. Fiecãrui partid politic, fiecãrei aliante politice sau aliante electorale i se repartizeazã câte un mandat. Operaţiunea se repeta pana la epuizarea tuturor mandatelor.
(9) Candidaţii înscrişi în liste, care nu au fost aleşi, sunt declaraţi supleanţi în listele respective. În caz de vacanta a mandatelor de consilieri aleşi pe liste de candidaţi, supleanţii vor ocupa locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscrişi în liste, dacã, pana la data validãrii mandatului pentru ocuparea locului vacant, partidele politice sau, dupã caz, aliantele politice ori aliantele electorale pe listele cãrora au candidat supleanţii confirma în scris, sub semnatura conducerilor judeţene ale partidelor politice, respectiv ale acelor partide politice care au constituit aliante politice sau aliante electorale, ca supleanţii fac parte din partidul politic respectiv ori din unul dintre partidele politice care au constituit aliantele politice sau aliantele electorale, dupã caz.
(10) În caz de vacanta a mandatului unui consilier independent sau al unui consilier aparţinând unui partid politic, unei aliante politice sau aliante electorale, care nu mai are supleanţi pe lista, precum şi în cazul unui consilier ales pe lista unui partid politic care a fost radiat, în condiţiile legii, din registrul partidelor politice, indiferent de motivul radierii, locul devenit vacant este ocupat de primul supleant de pe lista care a obţinut cel mai mare numãr de voturi valabil exprimate.
ART. 93
(1) Pentru funcţia de primar, centralizarea voturilor se face de biroul electoral de circumscripţie.
(2) Este declarat primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate.
(3) Dacã nici unul dintre candidaţi nu a obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate, fapt care se consemneazã în procesul-verbal încheiat de biroul electoral de circumscripţie, se organizeazã un al doilea tur de scrutin.
(4) Un al doilea tur de scrutin se organizeazã şi în caz de balotaj între mai mulţi candidaţi la funcţia de primar.
(5) La al doilea tur de scrutin participa numai candidaţii clasati pe primele doua locuri, respectiv candidaţii aflaţi în situaţie de balotaj.
(6) Al doilea tur de scrutin are loc la doua sãptãmâni de la primul tur.
(7) În al doilea tur de scrutin este declarat primar candidatul care a obţinut cel mai mare numãr de voturi valabil exprimate.
ART. 94
(1) În cazul în care unul dintre candidaţii la funcţia de primar, între care urmeazã sa se desfãşoare turul al doilea de scrutin, decedeazã, renunţa sau nu mai îndeplineşte condiţiile prevãzute de lege pentru a fi ales, la turul al doilea de scrutin va participa candidatul situat pe locul urmãtor.
(2) Dacã situaţiile prevãzute la alin. (1) se produc în cazul unuia dintre candidaţii aflaţi în situaţia de balotaj, nu vor mai avea loc alegeri, biroul electoral de circumscripţie declarandu-l primar pe celãlalt candidat.
ART. 95
(1) Biroul electoral de circumscripţie comunalã, oraseneasca, municipala, de sector al municipiului Bucureşti şi de circumscripţie judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, încheie, separat, câte un proces-verbal pentru consiliul local şi pentru primar, respectiv pentru consiliul judeţean, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi primarul general al municipiului Bucureşti, dupã caz, privind toate operaţiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor şi atribuirea mandatelor.
(2) Procesul-verbal cuprinde:
a) numãrul total al alegãtorilor prevãzuţi în copiile de pe listele electorale permanente din circumscripţia electoralã, în listele electorale suplimentare şi în extrasul folosit la exprimarea votului prin urna specialã, din care:
- numãrul total al alegãtorilor potrivit copiilor de pe listele electorale permanente;
- numãrul total al alegãtorilor potrivit listelor electorale suplimentare;
- numãrul total al alegãtorilor în cazul cãrora s-a folosit urna specialã;
b) numãrul total al alegãtorilor înscrişi în listele electorale din circumscripţia electoralã, care s-au prezentat la urne, din care:
- numãrul total al alegãtorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente;
- numãrul total al alegãtorilor înscrişi în listele electorale suplimentare;
- numãrul total al alegãtorilor în cazul cãrora s-a folosit urna specialã;
c) numãrul total al voturilor valabil exprimate;
d) numãrul total al voturilor nule;
e) numãrul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare lista de candidaţi pentru funcţia de consilier sau de fiecare candidat independent;
f) numãrul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat pentru funcţia de primar, respectiv primar general al municipiului Bucureşti;
g) numele şi prenumele candidaţilor aleşi pentru consiliul local, respectiv consiliul judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, partidul politic, alianta politica sau alianta electoralã care i-a propus, respectiv menţiunea de candidat independent;
h) numele şi prenumele primarului, respectiv ale primarului general al municipiului Bucureşti, ales şi partidul politic, alianta politica sau alianta electoralã care l-a propus ori menţiunea de candidat independent;
i) expunerea pe scurt a intampinarilor şi contestaţiilor formulate şi a hotãrârilor pronunţate de biroul electoral de circumscripţie. Hotãrârile pronunţate de birourile electorale de circumscripţie sunt definitive;
j) numãrul buletinelor de vot neintrebuintate şi anulate.
(3) Procesele-verbale se întocmesc în doua exemplare şi se semneazã de cãtre preşedinte şi ceilalţi membri ai biroului electoral de circumscripţie şi poarta ştampila acestuia.
(4) Lipsa semnaturilor unor membri ai biroului electoral de circumscripţie nu are nici o influenta asupra valabilitãţii procesului-verbal. Preşedintele menţioneazã motivele care au împiedicat semnarea.
(5) Un exemplar al procesului-verbal pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, împreunã cu intampinarile, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, formând câte un dosar, sigilat şi semnat de preşedinte şi de membrii biroului electoral de circumscripţie, se înainteazã consiliului local, respectiv consiliului judeţean sau, dupã caz, Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în vederea validãrii mandatelor, potrivit prevederilor <>Legii nr. 215/2001 , cu modificãrile ulterioare. Pentru primar, dosarul format potrivit prezentului alineat se înainteazã, cu paza militarã, în cel mult 48 de ore, la judecãtoria în a carei raza teritorialã se afla circumscripţia electoralã pentru care au avut loc alegeri, iar în cazul primarului general al municipiului Bucureşti, la Tribunalul Bucureşti, în vederea validãrii mandatelor, potrivit prevederilor <>Legii nr. 215/2001 , cu modificãrile ulterioare.
(6) Al doilea exemplar al procesului-verbal întocmit de biroul electoral de circumscripţie comunalã, oraseneasca, municipala sau de sector al municipiului Bucureşti se trimite, în termen de 24 de ore, la biroul electoral de circumscripţie judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti.
(7) La cerere, membrilor birourilor electorale de circumscripţie ori reprezentanţilor partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care au depus listele de candidaţi, precum şi candidaţilor independenţi li se elibereazã, în mod obligatoriu, de cãtre preşedintele sau vicepreşedintele biroului electoral o copie certificatã de pe procesul-verbal respectiv. Cererea trebuie formulatã în scris înainte de întocmirea procesului-verbal.
(8) Biroul electoral de circumscripţie comunalã, oraseneasca, municipala sau judeteana, dupã caz, elibereazã certificatul doveditor al alegerilor consilierilor locali şi primarului, respectiv consilierilor judeţeni.
(9) Pentru primarul general al municipiului Bucureşti, precum şi pentru membrii Consiliului General al Municipiului Bucureşti, certificatele doveditoare ale alegerilor se elibereazã de Biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti, iar pentru consilieri şi pentru primarul de sector, de cãtre biroul electoral de circumscripţie de sector.
ART. 96
(1) Pe baza proceselor-verbale prevãzute la art. 95 alin. (5) şi (6) şi a propriului proces-verbal, biroul electoral de circumscripţie judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, centralizeazã voturile şi rezultatul alegerilor pe judeţ, pe partide politice, aliante politice, aliante electorale şi candidaţi independenţi şi încheie câte un proces-verbal pentru consilierii locali, pentru consilierii judeţeni şi pentru consilierii municipiului Bucureşti, respectiv pentru primar şi primarul general al municipiului Bucureşti.
(2) Procesul-verbal se încheie în doua exemplare, în termen de 24 de ore de la primirea tuturor proceselor-verbale de la birourile electorale de circumscripţie, şi cuprinde:
a) numãrul total al alegãtorilor prevãzuţi în copiile de pe listele electorale permanente din circumscripţiile electorale din judeţ, în listele electorale suplimentare şi în extrasele folosite la exprimarea votului prin urna specialã, din care:
- numãrul total al alegãtorilor potrivit copiilor de pe listele electorale permanente;
- numãrul total al alegãtorilor potrivit listelor electorale suplimentare;
- numãrul total al alegãtorilor în cazul cãrora s-a folosit urna specialã;
b) numãrul total al alegãtorilor înscrişi în listele electorale din judeţ, care s-au prezentat la urne, din care:
- numãrul total al alegãtorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente;
- numãrul total al alegãtorilor înscrişi în listele electorale suplimentare;
- numãrul total al alegãtorilor în cazul cãrora s-a folosit urna specialã;
c) numãrul total al voturilor valabil exprimate;
d) numãrul total al voturilor nule;
e) numãrul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de listele de candidaţi la funcţia de consilier, grupate pe partide politice, aliante politice sau aliante electorale, precum şi pe candidaţi independenţi.
f) numãrul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de candidaţii pentru funcţia de primar, grupate pe partide politice, aliante politice, aliante electorale şi pe candidaţi independenţi;
g) numãrul total al mandatelor de consilieri, grupate pe partide politice, aliante politice, aliante electorale şi pe candidaţi independenţi;
h) numãrul total al mandatelor pentru funcţia de primar, grupate pe partide politice, aliante politice, aliante electorale şi pe candidaţi independenţi.
(3) Procesul-verbal se semneazã de preşedinte şi de membrii biroului electoral de circumscripţie judeteana, respectiv de circumscripţie a municipiului Bucureşti, şi poarta ştampila acestuia.
(4) Lipsa semnaturilor unor membri ai biroului nu are nici o influenta asupra valabilitãţii procesului-verbal. Preşedintele menţioneazã motivele care au împiedicat semnarea.
(5) Un exemplar al procesului-verbal se înainteazã, în termen de 24 de ore de la întocmire, împreunã cu procesele-verbale primite de la birourile electorale de circumscripţii, cu paza militarã, la Biroul Electoral Central.
(6) Biroul electoral de circumscripţie judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, da publicitãţii, prin monitorul oficial al judeţului, rezultatul alegerilor pentru judeţul în cauza, respectiv pentru municipiul Bucureşti.
ART. 97
(1) Dispoziţiile prezentului capitol privitoare la birourile electorale ale secţiilor de votare se aplica în mod corespunzãtor şi birourilor electorale ale secţiilor de votare din municipiul Bucureşti.
(2) Dispoziţiile privitoare la birourile electorale de circumscripţie comunalã, oraseneasca şi municipala se aplica în mod corespunzãtor şi birourilor electorale de circumscripţie de sector al municipiului Bucureşti şi, dupã caz, biroului electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti.
(3) Dispoziţiile privitoare la birourile electorale de circumscripţie judeteana se aplica, dacã este cazul, în mod corespunzãtor, şi biroului electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti.
ART. 98
Candidaţii aleşi atât în funcţia de consilier local, cat şi în funcţia de consilier judeţean sunt obligaţi ca, în termen de 10 zile de la data ultimei validari, sa opteze pentru una dintre cele doua calitãţi. Locurile devenite astfel vacante se completeazã potrivit art. 92 alin. (9) şi (10). Prevederile prezentului articol se aplica şi în cazul membrilor Consiliului General al Municipiului Bucureşti, care nu pot fi în acelaşi timp şi membri ai consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
CAP. V
Contravenţii şi infracţiuni
ART. 99
Constituie contravenţii urmãtoarele fapte:
a) înscrierea, cu buna ştiinţa, a unui alegator în mai multe liste electorale; înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, semnarea listei susţinãtorilor cu încãlcarea prevederilor art. 45;
b) încãlcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea listelor de candidaţi şi a candidaturilor independente sau la folosirea semnelor electorale;
c) pãstrarea registrelor cu listele electorale permanente în condiţii necorespunzãtoare;
d) neefectuarea la termen a comunicãrilor prevãzute de lege şi neoperarea acestora în listele electorale permanente;
e) efectuarea de operaţiuni în listele electorale permanente de cãtre persoane neautorizate;
f) necomunicarea cãtre judecãtorii a modificãrilor operate în exemplarul listei electorale permanente existente la primãrie;
g) neluarea de cãtre organizatori a mãsurilor necesare desfãşurãrii normale a adunãrilor electorale, precum şi distribuirea, inclusiv de cãtre candidaţi, de bãuturi alcoolice în timpul adunãrilor sau, în ziua votarii, în perimetrul secţiilor de votare, delimitat potrivit art. 76 alin. (1);
h) distrugerea, deteriorarea, murdarirea, acoperirea prin scriere sau în orice alt mod a listelor electorale, a platformelor-program afişate sau a oricãror alte afişe ori anunţuri de propaganda electoralã;
i) afişarea mijloacelor de propaganda electoralã în alte locuri decât cele permise potrivit prevederilor legale;
j) acceptarea de cãtre o persoana a înscrierii sale în mai multe liste de candidaţi pentru aceeaşi autoritate publica;
k) neaducerea la cunostinta publica de cãtre membrii birourilor electorale de circumscripţie a propunerilor de candidaturi;
l) refuzul de a permite accesul persoanelor prevãzute la art. 76 alin. (5) în localul de vot;
m) refuzul de a se conformã dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al sectiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în imprejurimi, potrivit dispoziţiilor art. 76 alin. (1);
n) refuzul nejustificat de a inmana buletinul de vot şi ştampila de votare alegatorului înscris în lista, care prezintã actul de identitate, precum şi înmânarea buletinului de vot unui alegator care nu prezintã actul de identitate;
o) încãlcarea de cãtre preşedintele biroului electoral al sectiei de votare a prevederilor art. 85 şi întocmirea proceselor-verbale cu încãlcarea dispoziţiilor art. 86;
p) pãrãsirea de cãtre membrii biroului electoral a localului sectiei de votare înainte de stabilirea rezultatului alegerilor şi de semnarea procesului-verbal;
q) continuarea propagandei electorale dupã încheierea campaniei electorale potrivit dispoziţiilor art. 57, precum şi sfãtuirea alegãtorilor, în ziua votarii, la sediul secţiilor de votare sau în perimetrul prevãzut la art. 76 alin. (1), sa voteze sau sa nu voteze anumite partide politice, aliante politice, aliante electorale ori candidaţi independenţi;
r) purtarea, pe durata votarii, de cãtre membrii biroului electoral al sectiei de votare sau de cãtre persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne de propaganda electoralã;
s) absenta nejustificatã a preşedintelui, a loctiitorului acestuia sau a membrilor birourilor electorale, stabiliţi potrivit prevederilor prezentei legi, de la activitatea acestora;
s) refuzul preşedintelui biroului electoral sau a loctiitorului acestuia de a elibera o copie certificatã de pe procesul-verbal persoanelor îndreptãţite potrivit prevederilor prezentei legi;
t) nerespectarea de cãtre primar a prevederilor art. 16 alin. (2).
ART. 100
Contravenţiile prevãzute la art. 99 lit. h), i), l) şi t) se sancţioneazã cu amenda de la 3.000.000 lei la 5.000.000 lei, cele prevãzute la lit. c), d), e) şi f), cu amenda de la 5.000.000 lei la 7.000.000 lei, cele de la lit. j), k), o), p), q), r), s) şi s), cu amenda de la 7.000.000 lei la 10.000.000 lei, iar cele prevãzute la lit. a), b), g), m) şi n), cu amenda de la 11.000.000 lei la 15.000.000 lei.
ART. 101
(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevãzute la art. 99, respectiv art. 100, se fac de:
a) politisti, pentru faptele prevãzute la art. 99 lit. a), b), g), h), i), k), l), m), n) şi q);
b) primari şi împuterniciţii acestora, pentru faptele prevãzute la art. 99 lit. e) şi h);
c) preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pentru faptele prevãzute la art. 99 lit. j), o), p) şi r);
d) preşedintele biroului electoral, în cazul sãvârşirii contravenţiilor de cãtre membrii biroului electoral, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul sãvârşirii contravenţiilor de cãtre preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de cãtre loctiitorii acestora, pentru faptele prevãzute la art. 99 lit. s) şi s);
e) împuterniciţii preşedintelui Autoritãţii Electorale Permanente, pentru faptele prevãzute la art. 99 lit. a), b), c), d), e) şi f);
f) prefecţi şi subprefecţi, pentru faptele prevãzute la art. 99 lit. t).
(2) Contravenientul poate achitã, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, dupã caz, de la data comunicãrii acestuia, jumãtate din minimul amenzii prevãzute la art. 100, agentul constatator fãcând menţiune despre aceasta posibilitate în procesul-verbal.
(3) Contravenţiilor prevãzute la <>art. 99 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile ulterioare.
ART. 102
(1) Menţionarea în declaraţia de acceptare a candidaturii a unor date neadevãrate constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.
(2) Înscrierea, cu ştiinţa, în copia de pe lista electoralã permanenta a unor persoane care nu sunt înscrise în lista electoralã permanenta constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
ART. 103
(1) Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) În cazul în care prin fapta prevãzutã la alin. (1) s-a pricinuit o vãtãmare a integritãţii corporale sau a sãnãtãţii, care necesita pentru vindecare îngrijiri mai mult de 60 de zile sau care a produs una dintre urmãtoarele consecinţe: pierderea unui simt sau a unui organ, încetarea functionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihicã, sluţirea, avortul ori punerea în primejdie a vieţii persoanei, pedeapsa este închisoare de la 3 la 10 ani.
(3) Tentativa se pedepseşte.
ART. 104
(1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului de cãtre membrii biroului electoral al sectiei de votare ori de cãtre alte persoane constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte.
ART. 105
(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în timpul campaniei electorale, precum şi în scopul determinãrii alegatorului sa voteze sau sa nu voteze o anumitã lista de candidaţi ori un anumit candidat pentru funcţia de primar sau de consilier, precum şi primirea acestora de cãtre alegatori constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Pedeapsa prevãzutã la alin. (1) se aplica şi persoanei care voteazã fãrã a avea drept de vot ori alegatorului care voteazã de mai multe ori în ziua alegerilor.
(3) Tentativa se pedepseşte.
ART. 106
(1) Tipãrirea şi utilizarea de buletine de vot false, introducerea în urna a unui numãr suplimentar de buletine fata de cele votate de alegatori, falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale, precum şi utilizarea unui act de identitate nul sau fals constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte.
ART. 107
(1) Atacul prin orice mijloace asupra localului sectiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale, ruperea sigiliilor constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacã fapta nu constituie o infracţiune mai grava.
(2) Tentativa se pedepseşte.
ART. 108
(1) Deschiderea urnelor înainte de ora stabilitã pentru închiderea votarii, precum şi utilizarea urnei speciale în alte condiţii decât cele prevãzute la art. 83 constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte.
ART. 109
(1) Încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al sectiei de votare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 5 ani.
(2) Aceeaşi pedeapsa se aplica şi persoanei care transporta urna specialã fãrã a face parte din biroul electoral al sectiei de votare.
(3) Tentativa se pedepseşte.
ART. 110
Limitele pedepselor pentru infracţiunile prevãzute în Codul penal ori în legile penale speciale, sãvârşite în legatura cu desfãşurarea alegerilor, se majoreazã cu jumãtatea maximului special.
ART. 111
Pentru toate infracţiunile prevãzute în prezenta lege, sãvârşite în legatura cu alegerea consilierilor şi a primarilor, acţiunea penalã se pune în mişcare din oficiu.
ART. 112
Bunurile destinate sau folosite la sãvârşirea contravenţiilor prevãzute la art. 99 lit. i) şi r) ori a infracţiunilor prevãzute la art. 105 şi 106 sau rezultate din comiterea acestora se confisca.
CAP. VI
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 113
(1) Cheltuielile pentru organizarea şi desfãşurarea alegerilor se suporta din bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, ale judeţelor sau al municipiului Bucureşti, dupã caz.
(2) Sediul, dotarea şi cheltuielile Biroului Electoral Central se asigura de cãtre Guvern. Sediile şi dotarea birourilor electorale de circumscripţie judeteana şi, dupã caz, ale birourilor electorale judeţene se asigura de cãtre primãrii municipiilor resedinta de judeţ, împreunã cu preşedinţii consiliilor judeţene şi cu prefectii, iar cele ale birourilor electorale de circumscripţie comunalã, oraseneasca, municipala şi de sector al municipiului Bucureşti, precum şi cele ale secţiilor de votare, de cãtre primar, împreunã cu prefectii.
(3) Membrilor birourilor electorale, statisticienilor şi personalului tehnic auxiliar li se acorda o indemnizaţie stabilitã prin hotãrâre a Guvernului.
ART. 114
Prefectii şi subprefectii nu pot candida şi nu pot participa la acţiunile din campania electoralã, sub sancţiunea demiterii din funcţie, decât în situaţia în care demisioneaza cu cel puţin 50 de zile înaintea datei alegerilor.
ART. 115
Actele întocmite în exercitarea drepturilor electorale prevãzute în prezenta lege sunt scutite de taxa de timbru.
ART. 116
(1) Guvernul, preşedinţii consiliilor judeţene şi primãrii trebuie sa asigure, pentru sprijinirea activitãţii birourilor electorale, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar necesar, pe perioada cat funcţioneazã acestea.
(2) Membrii birourilor electorale, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar, care au calitatea de angajat cu contract de munca sau sunt numiţi într-o funcţie publica, se considera detasati, pe perioada cat îşi desfãşoarã activitatea, la birourile electorale.
(3) Delegaţii acreditaţi pot asista la operaţiunile electorale numai dacã prezintã actul de acreditare. Ei nu pot interveni în nici un mod în organizarea şi desfãşurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza preşedintele biroului electoral în cazul constatãrii unor neregularitãţi. Orice act de propaganda pentru sau impotriva unui partid politic, unei aliante politice, aliante electorale ori candidat independent sau încercarea de a influenta opţiunea alegatorului, precum şi încãlcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancţiunilor legale, anularea acreditãrii de cãtre biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votarii, îndepãrtarea imediata a persoanei respective din secţia de votare.
ART. 117
(1) Judecarea de cãtre instanta a intampinarilor, contestaţiilor şi a oricãror alte cereri prevãzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanta preşedinţialã, cu participarea obligatorie a procurorului.
(2) Impotriva hotãrârilor definitive şi irevocabile, pronunţate de instanţele judecãtoreşti potrivit prezentei legi, nu exista cale de atac.
ART. 118
(1) Termenele pe zile, prevãzute de prezenta lege, se calculeazã din ziua când încep sa curgã pana, inclusiv, în ziua în care se împlinesc, chiar dacã acestea nu sunt zile lucrãtoare.
(2) Pe intreaga perioada a alegerilor, birourile electorale şi instanţele de judecata trebuie sa asigure permanenta activitãţii necesare în vederea exercitãrii de cãtre cetãţeni a drepturilor electorale. Programul de activitate al acestora pentru toatã perioada electoralã este afişat la loc vizibil şi respectat cu stricteţe.
ART. 119
(1) Persoanele lipsite de drepturile electorale prin hotãrâre judecãtoreascã definitiva nu participa la vot şi nu sunt avute în vedere la stabilirea numãrului total al alegãtorilor, pe intreaga durata stabilitã prin hotãrâre.
(2) Pentru persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivã se aplica în mod corespunzãtor dispoziţiile art. 83 privind urna specialã, în mãsura în care se solicita aceasta modalitate de vot.
(3) În condiţiile alin. (2) voteazã numai persoanele care domiciliazã în raza teritorialã a circumscripţiei electorale comunale, orãşeneşti sau municipale în care au loc alegeri.
ART. 120
În sensul prezentei legi, organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale legal constituite sunt asimilate partidelor politice.
ART. 121
(1) În termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, Guvernul stabileşte modelul copiei de pe listele electorale permanente, modelul listei electorale suplimentare şi al listei susţinãtorilor, precum şi al stampilelor birourilor electorale de circumscripţii, birourilor electorale judeţene şi ale Biroului Electoral Central. De asemenea, Guvernul stabileşte, cu cel puţin 20 de zile înainte de data alegerilor, modelul ştampilei de control şi al ştampilei cu menţiunea "votat", al proceselor-verbale pentru consemnarea rezultatului votarii şi al certificatului doveditor al alegerii consilierilor şi primarului.
(2) Predarea şi primirea formularelor, stampilelor şi celorlalte materiale necesare votarii se fac pe baza de proces-verbal.
ART. 122
Prin act de identitate, în sensul prezentei legi, se înţelege cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori pasaportul diplomatic sau de serviciu, iar în cazul militarilor în termen şi al elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.
ART. 123
Birourile electorale de circumscripţie judeteana şi a municipiului Bucureşti îi acrediteazã ca observatori interni numai pe cetãţenii cu drept de vot împuterniciţi de o organizaţie neguvernamentala care are ca obiect de activitate apãrarea drepturilor omului, înfiinţatã legal cu cel puţin 6 luni înaintea începerii campaniei electorale.
ART. 124
Persoanele desemnate ca observatori interni nu pot fi membri ai unui partid politic; acreditarea se acorda pentru toate secţiile de votare de pe raza circumscripţiei electorale judeţene sau a municipiului Bucureşti, numai la cererea organizaţiilor menţionate la art. 123, însoţitã de declaraţia scrisã a fiecãrui observator ca va respecta condiţiile de acreditare; declaraţia se da pe propria rãspundere şi constituie act de drept public, cu toate consecinţele prevãzute de lege; condiţiile acreditãrii sunt cele prevãzute în art. 116 alin. (3) şi sunt menţionate în actul de acreditare.
ART. 125
Organizaţiilor neguvernamentale prevãzute la art. 123 le sunt aplicabile în mod corespunzãtor prevederile art. 116 alin. (3).
ART. 126
Guvernul stabileşte durata şi condiţiile de pãstrare a buletinelor de vot întrebuinţate, a celor contestate, precum şi a celor neintrebuintate, a stampilelor şi a celorlalte materiale necesare votarii.
ART. 127
(1) Prevederile prezentei legi se aplica în mod corespunzãtor alegerilor organizate pe durata unui mandat, ca urmare a dizolvãrii unor consilii locale ori judeţene sau a consiliilor unor sectoare ale municipiului Bucureşti ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, precum şi ca urmare a invalidãrii sau declarãrii vacante a funcţiei de primar.
(2) Cu un an înainte de expirarea duratei normale a mandatului nu se mai organizeazã alegeri pentru consiliile locale, consiliile judeţene, primari, pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pentru primarul general al municipiului Bucureşti.
ART. 128
Prin denumirea birou electoral de circumscripţie, folositã în prezenta lege, se înţelege biroul electoral de circumscripţie comunalã, oraseneasca, municipala, inclusiv a municipiului Bucureşti, şi judeteana, precum şi a subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului.
ART. 129
<>Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 18 aprilie 1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se abroga.
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 19 februarie 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicatã.
PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VACAROIU
Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 18 martie 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicatã.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU
Bucureşti, 25 martie 2004.
Nr. 67
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
