Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
MIHAI I,
Prin gratia lui Dumnezeu şi vointa nationala, Rege al României,
La toţi de fata şi viitori, sãnãtate,
Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la Departamentul Justiţiei Nr. 7.135 din 24 Ianuarie 1945,
Vazand jurnalul Consiliului de Miniştri Nr. 155 din 1945;
În baza dispoziţiunilor inaltului decret regal nr. 1.626 din 31 august 1944, publicat în Monitorul Oficial Nr. 202 din 2 Septemvrie 1944,
Am decretat şi decretam:
DECRET-LEGE
privitor la modificarea unor dispoziţiuni din legea pentru Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie
ART. 1
Secţiunea IV-a a Înaltei curţi de Casaţie şi Justiţie se desfiinţeazã.
ART. 2
Articolele 4, 5, 8, 10, 31, 32, 47, 48, 49, 50 şi 69, alin. II din legea pentru Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se modifica şi se completeazã precum urmeazã:
"Art. 4 - Curtea de Casaţie şi Justiţie se compune dintr-un prim-preşedinte, 3 presedinti de secţie şi 51 consilieri.
Ea este împãrţitã în trei secţiuni.
Fiecare secţiune se compune dintr-un preşedinte şi 17 consilieri.
Preşedintele şi consilierii sunt permanenţi la secţiunile din care fac parte, putând însã fi permutati la alte secţii, în caz de vacante, dacã ei cer aceasta permutare.
Art. 5 - Ministerul public de pe lângã Curtea de Casaţie se compune dintr-un procuror general şi 8 procurori de secţie.
Art. 8 - Pe lângã Curtea de Casaţie şi Justiţie funcţioneazã urmãtoarele categorii de magistraţi-asistenţi: un magistrat asistent prim, patru magistraţi asistenţi de clasa I şi 36 magistraţi asistenţi de clasa II-a.
Magistraţii asistenţi fac parte din Corpul judecãtoresc."
La art. 10 se adauga urmãtorul alineat final:
"Al patrulea magistrat asistent de clasa I ia parte la şedinţele Secţiunilor-Unite ale Curţii şi în comisiunile disciplinare, când magistratul asistent prim este împiedicat. El funcţioneazã la cabinetul primului-preşedinte."
"Art. 31 - Completele de judecata se vor constitui cu şapte membri.
Nicio deciziune nu se poate pronunţa de un complet de secţie dacã nu întruneşte cel puţin cinci voturi.
Când numãrul de consilieri necesari formãrii completului de judecata nu se poate împlini, lipsurile se vor completa cu consilieri disponibili dela celelalte secţii, dupã desemnarea primului preşedinte.
Art. 32 - În cazul când cu ocazia pronunţãrii nu se întrunesc cinci voturi, completul chemat a hotãrî asupra divergenţei ivite se va compune din 11 membri.
Dacã la cercetarea din nou a recursului nu se va putea forma o majoritate de 7 voturi, recursul se va trimite în judecata secţiunilor unite.
Art. 47 - Secţiunea I-a judeca toate recursurile în materie de drept privat, afarã de cele date expres în competenta altei secţiuni, fie prin aceasta lege, fie prin legi speciale viitoare.
Art. 48 - Secţiunea II-a judeca urmãtoarele recursuri:
a) În materie penalã, în cazurile determinate de procedura penalã sau de legi speciale;
b) În materie vamalã;
c) În contra hotãrârilor date conform codului silvic;
d) În contra hotãrârilor instanţelor militare, potrivit art. 43 din prezenta lege.
Aceasta secţiune va judeca şi toate recursurile a cãror cercetare nu este atribuitã altor secţii şi nici altor instanţe de recurs.
Art. 49 - Secţiunea III-a judeca urmãtoarele recursuri:
a) În materie de contencios administrativ;
b) În materie de expropriere;
c) În materie administrativã şi fiscalã;
d) În materie de pensii;
e) În materie de naţionalitate;
f) În materie de legislaţie miniera şi de consolidãri petrolifere;
g) În materie de legislaţia muncii;
h) În contra deciziunilor Înaltei Curţi de Conturi.
Tot aceasta secţiune judeca şi conflictele de atributiuni.
Art. 50 - Recursurile îndreptate în contra sentinţelor date de tribunal ca instanta de apel în materie de contestaţie la executare, cat şi recursurile contra încheierilor date de tribunalele din Ardeal ca instanta de apel (recurgere), în orice materie de executare, rãmân în competenta de judecata a Curţilor de Apel respective.
Recursurile date prin Codul de procedura penalã, legea judecãtoriilor de ocoale şi orice alte legi, în competenta de judecata a altor instanţe decât Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, rãmân în competenta acelor instanţe.
Art. 69 - alin. II. - Nicio pricina nu se va soroci decât numai dupã ce taxele de citare, când legea le cere, vor fi plãtite şi numai dupã ce hotãrîrea atacatã cu recurs a fost comunicatã recurentului, exceptându-se cazul când recurentul declara ca renunţa la comunicare."
ART. 3
Repartizarea recursurilor pendinte înaintea secţiunilor actuale ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care urmeazã a fi trecute altor secţiuni, se va face potrivit art. 103 din prezenta lege, ale carei dispoziţiuni se vor aplica în totul.
ART. 4
Noua repartizare a consilierilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, se va face, ţinându-se seama de specializarea lor şi de interesele secţiunilor, de cãtre ministrul justiţiei, prin decizie publicatã în Monitorul Oficial, dupã ce se va lua avizul primului-preşedinte şi al preşedinţilor de secţiuni.
Noua repartizare a magistraţilor asistenţi se va face de primul-preşedinte cu avizul preşedinţilor de secţii. Magistraţii asistenţi care ar rãmâne supranumerari vor fi puşi la dispoziţia Ministerului Justiţiei, spre a fi trecuţi în alte funcţiuni.
ART. 5
Dispoziţiunile art. 64 şi 65, alin. I şi II, din legea pentru accelerarea judecaţilor, se aplica şi înaintea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 6
Aceasta lege intra în vigoare pe ziua de 1 Februarie 1945.
Orice sau dispoziţiuni contrare legii de fata sunt şi rãmân abrogate.
Dat în Bucureşti la 31 Ianuarie 1945.
MIHAI
Ministrul justiţiei,
L. Patrascanu
Raportul d-lui ministru al justiţiei cãtre M. S. Regele,
Sire,
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a ajuns în ultimii ani sa aibã patru secţiuni, cu 70 de membrii (inclusiv parchetul), ceeace depãşeşte numãrul secţiilor şi al magistraţilor instanţelor supreme de recurs din cele mai multe tari.
Din aceasta amplificare a compunerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, rezulta, între alte desavantagii, şi o frecventa diversitate de soluţii jurisprudentiale, cãci, de pilda, de multe ori aceleaşi probleme de drept civil se rezolva şi de secţiunea III-a (în materie de executare silitã sau chiar în materie comercialã), ca şi de secţiunea I-a.
De aceea, am socotit ca este bine sa desfiintam o secţiune a Înaltei Curţi şi sa procedam la o noua împãrţire a materiilor între celelalte secţiuni rãmase.
Cu acest prilej, am crezut util sa aducem legii Înalte Curţi de Casaţie şi Justiţie şi alte câteva modificãri, cum este aceea de a se reveni la completul de 7 membri, care este tradiţional la suprema noastrã instanta şi corespunde mai bine nevoii de a se asigura unitatea de jurisprudenta.
De sigur, unitatea de jurisprudenta este primejduita şi de faptul ca, din cauza marelui numãr de recursuri şi de motive de recurs, secţiunile Înaltei Curţi s-au vãzut nevoite sa judece în câte doua complete de judecata, ceeace ocazioneaza diversitate de soluţii între aceste complete, deşi ele aparţin aceleeasi secţiuni. Dar revenirea la câte un singur complet, care sa ia parte - neschimbat sau cu mici schimbãri - la toate şedinţele unei secţiuni, ceea ce ar fi de dorit pentru o instanta suprema de casare, nu s-ar putea realiza decât printr-o modificare radicala a legii organice a Înaltei Curţi, mai ales în ce priveşte lista temeiurilor de casare, admisibile ca motive de recurs.
O astfel de reforma, însã, nu poate fi întreprinsã astãzi, ea implicând o reexaminare a întregii legi organice a Înaltei Curţi, ceea ce necesita studii mai ample.
Deocamdatã, în scopul realizãrii simplificarii mai sus expuse, am alcãtuit alãturatul proiect de decret-lege, pe care autorizat fiind de Consiliul de Miniştri, cu profund respect îl supun Înaltei aprobãri şi semnãturi a Maiestatii Voastre.
Sunt cu cel mai profund respect.
al Maiestatii Voastre,
Ministrul justiţiei,
I. Patrascanu
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
