Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGE Nr. 63 din 30 octombrie 1974  privind ocrotirea patrimoniului cultural national al Republicii Socialiste Romania    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

LEGE Nr. 63 din 30 octombrie 1974 privind ocrotirea patrimoniului cultural national al Republicii Socialiste Romania

EMITENT: MAREA ADUNARE NATIONALA
PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL NR. 137 din 2 noiembrie 1974
CAP. 1
Patrimoniul cultural naţional
ART. 1
În înţelesul prezentei legi, bunurile cu valoare deosebita, istorica, artisticã sau documentara care reprezintã mãrturii importante privind dezvoltarea istorica a poporului roman şi a omenirii în general sau evoluţia mediului natural, inclusiv cele din aceste categorii, alcãtuite din metale preţioase sau conţinînd metale preţioase şi pietre preţioase, constituie patrimoniul cultural naţional al Republicii Socialiste România şi se bucura de protecţia statului, a întregii societãţi.
ART. 2
Patrimoniul cultural naţional cuprinde:
a) bunuri cu valoare artisticã deosebita: obiectele sau monumentele de arhitectura şi arta plastica, decorativa şi aplicatã, stravechi, antice, medievale sau moderne, care sînt opere reprezentative ale unor mari personalitãţi creatoare consacrate, romane sau strãine, sau care, fiind creaţie anonima, prin nivelul lor artistic, prin trãsãturile caracteristice şi prin raritatea lor sînt în cel mai înalt grad reprezentative pentru cultura şi arta nationala şi universala, inclusiv pentru creaţia populara;
b) bunuri cu valoare istorica şi documentara deosebita: monumente istorice sau arheologice, obiecte şi documente cu caracter de izvor probatoriu sau memorial pentru istoria dezvoltãrii societãţii, manuscrise, cãrţi bibliofile sau alte bunuri cu caracter de unicat sau de mare raritate, reprezentative pentru anumite epoci, instituţii, evenimente sau personalitãţi istorice importante, naţionale şi universale; mãrturii valoroase ale istoriei ştiinţei şi tehnicii, mijloace de schimb monetare sau premonetare, rare sau cu mare valoare artisticã, raritati filatelice;
c) bunuri cu valoare ştiinţificã de document al naturii de importanta deosebita: piese din natura dispãrute sau foarte rare - care nu se mai pãstreazã decît în colectiile de specialitate -, monumente ale naturii, fosile şi trofee rare, endemisme şi tipuri conservate sau naturalizate.
ART. 3
Patrimoniul cultural naţional al Republicii Socialiste România aparţine, prin valoarea sa cultural-socialã, poporului, face parte din avutia societãţii socialiste.
ART. 4
Statul asigura cunoaşterea, evidenta centralizata şi pãstrarea în deplina securitate a tuturor bunurilor din patrimoniul cultural naţional, ţinînd seama de importanta deosebita a acestor bunuri pentru istoria şi cultura nationala şi universala, de necesitatea ocrotirii, dezvoltãrii şi valorificãrii ştiinţifice şi cultural-educative a acestora în folosul întregului popor.
ART. 5
Constituirea, ocrotirea, cercetarea şi punerea în circuit public a patrimoniului cultural naţional constituie o îndatorire patriotica a tuturor membrilor societãţii - expresie a conştiinţei noi, socialiste, a oamenilor muncii, a relaţiilor noi statornicite în societatea noastrã.
Patrimoniul cultural naţional se dezvolta prin noi descoperiri ale vestigiilor istorice sau monumentelor naturii, prin noi creatii artistice, ştiinţifice şi tehnice, pe mãsura ce valoarea deosebita a acestora este consacratã de societate, precum şi prin dobindirea cu orice titlu a altor valori de importanta deosebita.
Societatea stimuleaza şi recompenseazã pe cei care contribuie la constituirea şi dezvoltarea patrimoniului cultural naţional, prin premii, distincţii, aducerea numelui donatorului la cunostinta publicului, precum şi prin alte forme.
ART. 6
Toate bunurile care fac parte din patrimoniul cultural naţional se înscriu în evidenta centralizata de stat şi sînt supuse regimului de pãstrare, conservare, valorificare ştiinţificã şi punere în circuit public stabilit prin prevederile prezentei legi.
ART. 7
Toţi deţinãtorii de bunuri culturale din categoriile prevãzute la art. 1 şi 2 din prezenta lege - organizaţii obşteşti, culte religioase sau persoane fizice - au obligaţia sa le declare în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii sau, dupã caz, de 15 zile de la dobîndire, în vederea înscrierii lor în evidenta centralizata de stat.
Aprecierea importantei bunurilor culturale în vederea încadrãrii lor în patrimoniul cultural naţional şi înscrierii în evidenta centralizata de stat se face de cãtre organele competente, potrivit prevederilor prezentei legi.
Organizaţiile socialiste de stat vor depune, în termenele prevãzute la alin. 1, extrase din inventarele lor, referitoare la aceste bunuri.
ART. 8
Ministerul de Interne, cu sprijinul celorlalte organe centrale de stat şi obşteşti, va lua mãsuri de identificare, inventariere şi recuperare a bunurilor care, ca efect al dispoziţiilor legale sau procedurilor judiciare, au fost trecute în patrimoniul statului, fiind ulterior înstrãinate.
ART. 9
În vederea asigurãrii unitare a evidentei, ocrotirii, conservãrii, cercetãrii şi valorificãrii ştiinţifice şi cultural-educative a patrimoniului cultural naţional se înfiinţeazã Comisia Centrala de Stat a Patrimoniului Cultural Naţional, Direcţia patrimoniului cultural naţional, precum şi oficii pentru patrimoniul cultural naţional judeţene şi al municipiului Bucureşti.
Atribuţiile şi modul de organizare şi funcţionare a Comisiei Centrale de Stat a Patrimoniului Cultural Naţional, ale Direcţiei patrimoniului cultural naţional şi ale oficiilor pentru patrimoniul cultural naţional se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.
Comisia Centrala de Stat a Patrimoniului Cultural Naţional funcţioneazã pe lîngã Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste. Comisia se numeşte prin decret prezidential şi se compune din reprezentanţi ai Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, Ministerului de Interne, Ministerului Finanţelor, ai altor organe centrale de stat şi obşteşti, reprezentanţi ai cultelor, precum şi din specialişti în domeniul istoriei, istoriei artelor, istoriei naturale, etnografiei şi alte domenii de activitate.
Direcţia patrimoniului cultural naţional se înfiinţeazã prin reorganizarea Direcţiei monumentelor istorice şi de arta, în cadrul indicatorilor de plan aprobaţi pentru Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste.
Oficiile judeţene şi al municipiului Bucureşti se înfiinţeazã în cadrul muzeelor stabilite de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste şi în limita indicatorilor de plan aprobaţi.
ART. 10
Evidenta centralizata de stat a patrimoniului cultural naţional conţine elementele de identificare, descriere şi evaluare a fiecãrui bun.
Valoarea nominalã a bunurilor din patrimoniul cultural naţional se stabileşte pe baza criteriilor aprobate prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri.
Lista bunurilor din patrimoniul cultural naţional, precum şi completãrile anuale ale acesteia, se aproba prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri, la propunerea Comisiei Centrale de Stat a Patrimoniului Cultural Naţional.

CAP. 2
Evidenta, pãstrarea, conservarea şi valorificarea bunurilor din patrimoniul cultural naţional
ART. 11
Statul ia toate mãsurile necesare în vederea ocrotirii şi conservãrii, evitãrii înstrãinãrii şi deteriorarii, precum şi pãstrãrii, apãrãrii şi folosirii corespunzãtoare a patrimoniului cultural naţional în interesul întregului popor.
ART. 12
Evidenta centralizata de stat se întocmeşte unitar, pe baza declaraţiilor şi extraselor de inventar depuse de deţinãtorii bunurilor din patrimoniul cultural naţional, precum şi a identificarilor de noi bunuri efectuate de personalul de specialitate al organelor competente.
Documentele se completeazã la oficiile pentru patrimoniul cultural naţional şi se centralizeazã la Direcţia patrimoniului cultural naţional, care pãstreazã şi prelucreaza aceasta evidenta. Lista bunurilor din patrimoniul cultural naţional se definitiveaza de Comisia Centrala de Stat a Patrimoniului Cultural Naţional şi se supune aprobãrii Consiliului de Miniştri.
ART. 13
Pãstrarea, conservarea, valorificarea ştiinţificã şi punerea în circuit public a bunurilor care alcãtuiesc patrimoniul cultural naţional se organizeazã unitar, pe întreg cuprinsul tarii, dupã cum urmeazã:
a) bunurile din patrimoniul cultural naţional de importanta deosebita se pãstreazã, se conserva, se valorifica ştiinţific şi se pun în circuit public în unitãţi de stat - muzee, colecţii şi biblioteci;
b) celelalte bunuri, care rãmîn în pãstrarea şi folosinta deţinãtorilor - culte religioase, organizaţii obşteşti şi persoane fizice care asigura condiţiile de pãstrare şi conservare stabilite prin prezenta lege - sînt supuse controlului şi verificãrii periodice a organelor de stat competente;
c) bunurile care fac parte din fondul arhivistic naţional se pãstreazã, se conserva, se valorifica ştiinţific şi se pun în circuit public potrivit dispoziţiilor legale privind fondul arhivistic naţional;
d) dacã bunurile din patrimoniul cultural naţional fac parte integrantã din colecţii constituite sau din ansambluri imobile, care au ele însele valoare artisticã, istorica sau documentara, se pãstreazã şi se valorifica din punct de vedere muzeistic şi cultural în aceste colecţii sau ansambluri, asigurindu-li-se condiţii speciale de pãstrare şi conservare.
Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste şi Ministerul de Interne, prin organele lor de specialitate, asigura îndrumarea şi controlul permanent al îndeplinirii dispoziţiilor de mai sus.
ART. 14
Unitãţile de stat, organizaţiile obşteşti, cultele religioase şi persoanele fizice care deţin sau pãstreazã bunuri din patrimoniul cultural naţional sînt obligate:
a) sa asigure evidenta, protejarea şi securitatea acestor bunuri;
b) sa asigure spaţii salubre, microclimatul corespunzãtor, prevenirea factorilor de biodeteriorare, combaterea elementelor de poluare, îndepãrtarea materialelor incompatibile cu cerinţele conservãrii bunurilor, sa evite tensionarea obiectelor în timpul expunerii, depozitarii şi transportãrii acestora;
c) sa asigure paza stricta şi securitatea deplina a acestor bunuri. Coordonarea întregii activitãţi de paza şi securitate se realizeazã de Direcţia patrimoniului cultural naţional împreunã cu organele Ministerului de Interne;
d) sa asigure restaurarea acestor bunuri, cu aprobarea Direcţiei patrimoniului cultural naţional;
e) sa ia mãsuri pentru prevenirea distrugerii bunurilor, asigurind supravegherea lor permanenta cu personal şi instalaţii;
f) sa expuna numai obiecte în stare de conservare corespunzãtoare sau restaurate şi în condiţii de deplina securitate, sub directa supraveghere a personalului de specialitate, cu avizul Direcţiei patrimoniului cultural naţional.
ART. 15
Notariatele de stat, executorii judecãtoreşti, unitãţile de anticariat şi consignaţie care iau cunostinta de existenta unor bunuri din patrimoniul cultural naţional sînt obligate sa le anunţe oficiilor corespunzãtoare pentru patrimoniul cultural naţional, în termen de 15 zile.
ART. 16
În vederea mai bunei pastrari, conservari şi valorificari ştiinţifice şi cultural-educative, anumite bunuri din patrimoniul cultural naţional care prezintã interes excepţional, pot fi trecute în proprietatea statului, prin decret prezidential, la propunerea Comisiei Centrale de Stat a Patrimoniului Cultural Naţional şi cu plata despãgubirilor corespunzãtoare.
Statul poate dobîndi bunuri din patrimoniul cultural naţional prin donaţii sau prin achiziţionarea lor la preţurile stabilite de Comisia Centrala de Stat a Patrimoniului Cultural Naţional.
Deţinãtorii de bunuri din patrimoniul cultural naţional, persoane fizice, culte religioase sau organizaţii obşteşti, care nu îndeplinesc obligaţiile prevãzute la art. 14, sînt datori sa le încredinţeze în custodie statului prin muzeele, colectiile şi bibliotecile menţionate la art. 13 lit. a), care sînt obligate sa le primeascã, sa le conserve, restaureze şi pãstreze.
ART. 17
Bunurile din patrimoniul cultural naţional care aparţin statului nu pot fi înstrãinate sub nici o forma.
Transferul bunurilor din patrimoniul cultural naţional între unitãţile de stat sau între unitãţile organizaţiilor obşteşti ori ale cultelor este supus acordului prealabil al Comisiei Centrale de Stat a Patrimoniului Cultural Naţional.
ART. 18
Vînzarea, schimbul sau donarea bunurilor din patrimoniul cultural naţional deţinute de persoane fizice se poate efectua numai dupã 60 de zile de la informarea în scris a oficiului corespunzãtor pentru patrimoniul cultural naţional.
În toate cazurile de vînzare a acestor bunuri statul îşi poate exercita, în termenul de mai sus, dreptul prioritar de cumpãrare, la preţul fixat de Comisia Centrala de Stat a Patrimoniului Cultural Naţional.
Criteriile de stabilire a preţului de achiziţie a bunurilor din patrimoniul cultural naţional se reglementeazã prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri.
ART. 19
Se interzice folosirea bunurilor din patrimoniul cultural naţional în alte scopuri şi în alte condiţii decît cele prevãzute în prezenta lege.
Bunurile din patrimoniul cultural naţional destinate unor activitãţi publice, precum şi cele destinate activitãţii de cult, vor putea fi folosite în continuare în aceste scopuri, organizaţiile deţinãtoare fiind obligate sa asigure respectarea prevederilor prezentei legi referitoare la evidenta, pãstrarea, conservarea şi valorificarea acestor bunuri.
Organizarea de manifestãri artistice sau filmarile în cadrul monumentelor istorice şi de arta, precum şi filmarile celorlalte bunuri din patrimoniul cultural naţional, se aproba de Direcţia patrimoniului cultural naţional, luindu-se şi avizul deţinãtorilor acestor monumente.
ART. 20
Lucrãrile de cercetare, conservare şi restaurare a bunurilor din patrimoniul cultural naţional - inclusiv sãpãturile arheologice - se avizeazã sau se aproba, dupã caz, de Comisia Centrala de Stat a Patrimoniului Cultural Naţional.
Cercetarea bunurilor din patrimoniul cultural naţional se încuviinţeazã numai dacã exista condiţii de conservare şi valorificare a descoperirilor şi cu obligaţia comunicãrii rezultatelor obţinute cãtre Comisia Centrala de Stat a Patrimoniului Cultural Naţional.
Bunurile arheologice descoperite în cursul cercetãrilor se înscriu imediat în inventare speciale şi se predau spre pãstrare unitãţilor de stat stabilite cu ocazia autorizãrii cercetãrii.
Persoanele fizice care fac intimplator descoperiri arheologice sînt obligate sa le declare sau, în cazul bunurilor mobile, sa le depunã în termen de 24 de ore de la descoperire la comitetul executiv al consiliului popular al localitãţii pe raza cãreia s-a fãcut descoperirea, care le va preda oficiului pentru patrimoniul cultural naţional.
În cazul descoperirii de bunuri din metale preţioase sau care au în componenta metale preţioase şi pietre preţioase, persoanele fizice sînt obligate sa le declare şi sa le predea, cu respectarea prevederilor legale privind regimul mijloacelor de plata strãine, metalelor preţioase şi pietrelor preţioase.
ART. 21
Restaurarea bunurilor din patrimoniul cultural naţional se realizeazã sub conducerea Direcţiei patrimoniului cultural naţional în laboratoare organizate, încadrate şi dotate potrivit acestor cerinţe în Bucureşti - în cadrul Muzeului de istorie al Republicii Socialiste România, Muzeului de arta al Republicii Socialiste România, Muzeului satului şi Bibliotecii centrale de stat; Iaşi - în cadrul complexului muzeal; Cluj - în cadrul Muzeului de istorie al Transilvaniei; Sibiu - în cadrul Muzeului Brukenthal; Craiova - în cadrul Muzeului Olteniei; Timişoara - în cadrul Muzeului Banatului; Constanta - în cadrul Muzeului arheologic şi Suceava - în cadrul Muzeului de istorie.
Lucrãrile de restaurare şi conservare a bunurilor mobile din patrimoniul cultural naţional care aparţin organizaţiilor obşteşti, cultelor religioase şi persoanelor fizice se efectueazã contra plata.
ART. 22
Înstrãinarea bunurilor din patrimoniul cultural naţional cãtre persoane fizice sau juridice strãine este cu desãvîrşire interzisã.
Bunurile din patrimoniul cultural naţional pot fi trimise peste granita pentru prezentare în cadrul unor expoziţii româneşti sau în cadrul unor expoziţii internaţionale, precum şi pentru efectuarea unor lucrãri de restaurare sau a unor expertize de specialitate, cu aprobarea Preşedintelui Republicii Socialiste România, la propunerea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste.
ART. 23
Scoaterea peste granita a altor bunuri culturale decît cele ce fac parte din patrimoniul cultural naţional se poate face numai cu avizul Comisiei Centrale de Stat a Patrimoniului Cultural Naţional.
Categoriile acestor bunuri - lucrãri de pictura, sculptura, grafica, de ceramica, portelan, sticlarie, toreutica, textile, mobilier cu caracter de arta, cãrţi şi alte tiparituri, cu excepţia celor puse în circuitul public prin reţeaua de difuzare a cãrţii, ori altele asemenea -, precum şi criteriile de avizare a scoaterii lor peste granita, se stabilesc prin decret prezidential.

CAP. 3
Sancţiuni
ART. 24
Bunurile din patrimoniul cultural naţional aparţinînd persoanelor fizice, a cãror dobîndire se dovedeşte nelegalã, se trec, fãrã plata, în proprietatea statului.
ART. 25
În afarã sancţiunilor prevãzute de legea penalã, bunurile din patrimoniul cultural naţional aparţinînd organizaţiilor obşteşti, cultelor religioase sau persoanelor fizice se confisca în urmãtoarele cazuri;
a) degradarea sau periclitarea valorii pe care o reprezintã;
b) împiedicarea organelor de stat competente de a asigura conservarea, restaurarea şi securitatea acestor bunuri;
c) sustragerea de la regimul de bunuri din patrimoniul cultural naţional;
d) traficul şi specula cu bunuri din patrimoniul cultural naţional;
e) vînzarea de bunuri din patrimoniul cultural naţional, obţinute în mod ilicit, transportul şi primirea în depozit de astfel de obiecte de cãtre persoane care cunosc caracterul ilicit al operaţiunii.
ART. 26
Distrugerea bunurilor din patrimoniul cultural naţional se pedepseşte conform legii penale.
ART. 27
Încercarea de scoatere sau scoaterea peste granita a bunurilor din patrimoniul cultural naţional, cu încãlcarea prevederilor prezentei legi, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Cu aceeaşi pedeapsa se sancţioneazã încercarea de înstrãinare sau înstrãinarea bunurilor din patrimoniul cultural naţional cãtre persoane fizice sau juridice strãine.
În ambele cazuri prevãzute în alin. 1 şi 2, bunurile se confisca.
ART. 28
Constituie contravenţii urmãtoarele fapte, dacã nu sînt sãvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, sînt considerate infracţiuni:
a) nedeclararea bunurilor din patrimoniul cultural naţional în termenele prevãzute de lege;
b) nedepunerea în custodie a bunurilor din patrimoniul cultural naţional de cãtre deţinãtori, în cazurile prevãzute de art. 16 alin. 3;
c) încãlcarea prevederilor art. 20 al prezentei legi, cu privire la descoperirile de bunuri care fac parte din patrimoniul cultural naţional.
Contravenţiile se sancţioneazã cu amenda de la 1.000 la 5.000 lei.
ART. 29
Contravenţiile stabilite prin prezenta lege se constata de personalul de specialitate al Direcţiei patrimoniului cultural naţional, împuternicit de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, precum şi de organele desemnate de Ministerul de Interne.
Agentul constatator aplica sancţiunea şi dispune confiscarea, atunci cînd legea o prevede.
Impotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se poate face plîngere în termen de 15 zile de la comunicarea acestuia.
Plîngerea impotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se soluţioneazã de judecãtoria în a carei raza s-a savirsit contravenţia.
ART. 30
În mãsura în care prezenta lege nu dispune, contravenţiilor prevãzute în <>art. 29 le sînt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.

CAP. 4
Dispoziţii finale
ART. 31
Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste va asigura condiţiile de funcţionare a Comisiei Centrale de Stat a Patrimoniului Cultural Naţional şi va lua mãsuri pentru încadrarea cu specialişti şi dotarea corespunzãtoare a Direcţiei patrimoniului cultural naţional, a oficiilor pentru patrimoniul cultural naţional, a laboratoarelor zonale.
Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste şi toate instituţiile de specialitate din sistemul acestuia vor colabora cu organele Ministerului de Interne în îndeplinirea prevederilor prezentei legi.
ART. 32
Ministerul de Interne îşi va organiza activitatea pentru a asigura îndeplinirea sarcinilor ce-i revin din prezenta lege şi va intensifica mãsurile pentru prevenirea şi combaterea furturilor, traficului ilegal, speculei şi altor forme de încãlcare a prevederilor prezentei legi.
ART. 33
<>Decretul nr. 724/1969 , devenit <>Legea nr. 64/1969 , privind protejarea şi pãstrarea bunurilor de interes naţional ce reprezintã valori artistice, istorice sau documentare, precum şi a unor obiecte conţinînd metale preţioase şi pietre preţioase de valoare deosebita, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi, se abroga.
------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016