Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adopta prezenta lege.
ART. 1
Pentru asigurarea climatului de ordine şi liniste publica necesar desfãşurãrii normale a activitãţii economice şi social-culturale şi promovarea unor relaţii civilizate în viata cotidiana, cetãţenii sînt obligaţi sa aibã un comportament civic, moral şi responsabil, în spiritul legilor tarii şi al normelor de convieţuire socialã.
ART. 2
Constituie contravenţie sãvîrşirea oricãreia din urmãtoarele fapte, dacã nu sînt comise în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, sa fie considerate infracţiuni:
a) sãvîrşirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, ameninţãri cu acte de violenta impotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natura sa tulbure ordinea şi liniştea publica sau sa provoace indignarea cetãţenilor ori sa lezeze demnitatea şi onoarea acestora sau a instituţiilor publice;
b) aruncarea asupra unei persoane, construcţii sau asupra unui mijloc de transport cu obiecte de orice fel, cu substanţe inflamante, iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant, corosive sau care murdaresc, dacã nu s-au produs vãtãmãri ale integritãţii corporale sau sãnãtãţii ori pagube materiale;
c) organizarea, îngãduirea sau participarea la jocuri de noroc - altele decît cele autorizate potrivit legii - de natura sa lezeze bunele moravuri;
d) portul, fãrã drept, al cutitului, pumnalului, sisului, boxului, castetului ori altor asemenea obiecte fabricate sau confectionate anume pentru tãiere, impungere sau lovire, precum şi folosirea armelor de tir cu aer comprimat, în locuri şi împrejurãri în care s-ar putea primejdui viata sau integritatea corporalã a persoanelor;
e) alarmarea publicului, a organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol ori a organelor de menţinere a ordinii publice, prin darea semnalelor de pericol sau, dupã caz, prin solicitarea intervenţiei la fata locului, fãrã motiv întemeiat;
f) întreruperea curentului electric sau stingerea, fãrã drept, a lampilor ce servesc la iluminatul public pe strãzi, în parcuri, sali de spectacol sau în alte locuri publice;
g) pãtrunderea, fãrã drept, în sediile organelor centrale şi locale de stat, ale instituţiilor publice, ale partidelor sau altor formaţiuni politice sau apolitice, precum şi refuzul de a pãrãsi, de îndatã, aceste sedii;
h) scrierea sau desenarea, fãrã drept, pe pereţii clãdirilor, pe garduri sau pe obiecte de folosinta comuna aflate în locuri publice, deteriorarea prin orice mijloc a acestora, precum şi dezlipirea sau distrugerea, fãrã drept, a reclamelor, anunţurilor şi afiselor legal expuse în locuri anume destinate;
i) nerespectarea mãsurilor de ordine sau a regulilor stabilite pentru buna desfãşurare a manifestãrilor cultural-sportive;
j) deteriorarea, ridicarea sau mutarea, fãrã drept, a semnelor sau indicatoarelor de orientare turistica şi rutiera ori a celor care semnaleaza existenta unui pericol pentru viata persoanelor;
k) lãsarea în libertate ori fãrã supraveghere a animalelor care pot prezenta pericol pentru persoane sau bunuri;
l) refuzul consumatorului de a pãrãsi un local public în care se consuma bãuturi alcoolice, dupã ora de închidere sau la cererea indreptatita a unui salariat al localului;
m) servirea consumatorilor cu bãuturi alcoolice, în localuri publice şi în afarã acestora, în zilele şi orele cînd, potrivit dispoziţiilor legale, localurile sînt închise sau este interzisã desfacerea bãuturilor alcoolice;
n) servirea cu bãuturi alcoolice, în localurile publice, a consumatorilor aflaţi în vãditã stare de ebrietate, precum şi a minorilor;
o) consumul de bãuturi alcoolice pe strãzi, în parcuri, sali de spectacole, stadioane sau alte locuri publice;
p) provocarea sau participarea la scandal în localuri publice;
r) refuzul responsabililor sau patronilor localurilor publice de a acorda sprijin organelor de poliţie în restabilirea ordinii publice tulburate sau luãrii mãsurilor impotriva persoanelor care au încãlcat legea, în unitãţile pe care le conduc;
s) tulburarea, fãrã drept, a liniştii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigate sau alarma;
s) alungarea din locuinta comuna a soţului sau sotiei, a copiilor, precum şi oricãrei alte persoane aflate în întreţinere;
t) nerespectarea mãsurilor de ordine luate de organele competente în caz de calamitati naturale sau alte pericole publice;
t) refuzul unei persoane de a da relaţii pentru stabilirea identitãţii sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul poliţiei, la cererea ori la invitaţia justificatã a organelor de urmãrire penalã sau de menţinere a ordinii publice, aflate în exercitarea atribuţiilor de serviciu;
u) împiedicarea sub orice forma a organului de urmãrire penalã sau de menţinere a ordinii publice de a-şi îndeplini obligaţiile de serviciu privind legitimarea sau conducerea unei persoane la sediul poliţiei ori a altui organ de stat de a lua mãsurile necesare pentru menţinerea ori restabilirea ordinii publice;
v) îndemnul sub orice forma al minorilor la sãvîrşirea de contravenţii;
w) neluarea de cãtre pãrinţi sau de cãtre persoanele cãrora li s-a încredinţat spre creştere şi educare un minor în virsta de pînã la 16 ani sau care au sub îngrijire un alienat ori debil mintal a mãsurilor necesare pentru a-l impiedica de la fapte de vagabondaj, cerşetorie sau prostituţie;
x) lãsarea fãrã supraveghere a unui bolnav mintal periculos, de cãtre persoanele care au îndatorirea de a-l îngriji sau pãzi, precum şi neanuntarea organelor sanitare sau ale poliţiei în caz de scãpare de sub paza sau supraveghere.
ART. 3
Contravenţiile prevãzute la art. 2 se sancţioneazã dupã cum urmeazã:
a) cu amenda de la 3.000 la 10.000 lei cele de la lit. a), b), e), h), k), l), n), o), t,), w), x);
b) cu închisoare contravenţionalã de la 15 zile la 3 luni sau cu amenda de la 5.000 la 15.000 lei, sãvîrşirea celor de la lit. f), j), m), p), r), s), s,), u);
c) cu închisoare contravenţionalã de la o luna la 6 luni sau cu amenda de la 10.000 la 30.000 lei, sãvîrşirea celor de la lit. c), d), g), i), r), t), v).
În cazul repetarii contravenţiilor prevãzute la art. 2 lit. n) şi r) se poate dispune şi suspendarea activitãţii localului public pe o perioada între 10 şi 30 de zile.
ART. 4
Sancţiunea închisorii contravenţionale poate fi aplicatã minorilor numai dacã au împlinit virsta de 16 ani; în acest caz, limitele sancţiunii prevãzute în prezenta lege se reduc la jumãtate.
În cazul minorilor care nu au împlinit virsta de 16 ani se aplica prevederile Legii privind regimul ocrotirii unor categorii de minori.
ART. 5
Dacã o persoana a savirsit mai multe contravenţii, constatate prin acelaşi proces-verbal, în cazul în care pentru toate faptele sau numai pentru unele din ele s-a stabilit sancţiunea închisorii contravenţionale, se va aplica o singura sancţiune, care nu va putea depãşi 6 luni, iar dacã contravenientul este un minor care a împlinit 16 ani, sancţiunea aplicatã nu va depãşi 3 luni.
ART. 6
Sînt supuse confiscãrii lucrurile care au servit la sãvîrşirea contravenţiilor prevãzute la art. 2 lit. b), c) şi d), dacã sînt ale contravenientului, precum şi lucrurile dobîndite prin sãvîrşirea contravenţiilor, dacã nu sînt restituite persoanei vãtãmate.
În cazul contravenţiei prevãzute la art. 2 lit s,), organele constatatoare sînt abilitate sa restabileasca situaţia anterioarã.
ART. 7
Contravenţiile se constata de primar sau de ofiţerii ori subofiterii de poliţie. În oraşe, municipii şi în sectoarele municipiului Bucureşti, contravenţiile se constata şi de cãtre împuterniciţi ai prefectului sau ai primarului, dupã caz, anume desemnaţi prin decizie.
În cazul contravenţiilor pentru care legea prevede sancţiunea amenzii, agentul constatator, o data cu constatarea, aplica şi sancţiunea.
ART. 8
Impotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiilor prin care s-a aplicat sancţiunea amenzii se poate face plîngere în termen de 15 zile de la comunicarea acestuia.
ART. 9
Plîngerea impotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se soluţioneazã de judecãtorie.
ART. 10
În cazul contravenţiilor pentru care legea prevede şi sancţiunea închisorii contravenţionale, dacã agentul constatator apreciazã ca sancţiunea amenzii este îndestulãtoare, aplica amenda, procedînd potrivit dispoziţiilor Legii privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.
În caz contrar, procesul-verbal de constatare se trimite de îndatã judecãtoriei în a carei raza teritorialã a fost sãvîrşitã contravenţia. Ministrul justiţiei poate dispune ca în municipiul Bucureşti soluţionarea unor asemenea cauze sa se facã la anumite judecãtorii.
Dacã identitatea sau domiciliul fãptuitorului nu pot fi stabilite şi exista temere de dispariţie a acestuia, organul de poliţie va conduce de îndatã pe fãptuitor înaintea instanţei de judecata. În situaţia în care trimiterea nu se va putea face de îndatã, organul de poliţie, pe baza unui proces-verbal motivat, va putea retine contravenientul, pe care îl va inainta instanţei de judecata în cel mult 24 de ore de la constatarea contravenţiei.
Judecarea cauzei va avea loc şi în zilele nelucrãtoare.
ART. 11
În cazul proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor, întocmite de organelor prefecturilor şi ale primãriilor, fata de care se apreciazã ca sancţiunea amenzii este neîndestulãtoare, procesul-verbal de constatare se trimite de îndatã celui mai apropiat organ de poliţie pentru ca acesta, dacã este cazul, sa-l retina pe fãptuitor şi sa-l înainteze instanţei de judecata.
ART. 12
Preşedintele judecãtoriei fixeazã termen de urgenta, cu citirea contravenientului.
Agentul care a constatat contravenţia sau organul din care acesta face parte nu se citeaza.
În situaţia în care contravenientul este reţinut, cauza se judeca în ziua sesizãrii instanţei, afarã de cazul în care este necesarã administrarea unor probe. În acest caz, judecarea se va face în cel mult 5 zile, contravenientul putind fi arestat preventiv pe baza mandatului emis de instanta.
ART. 13
Completul de judecata este format dintr-un singur judecãtor.
În cazul în care contravenientul este reţinut, este arestat sau este minor, participarea procurorului la judecata este obligatorie. Totodatã, se va asigura acestora asistenta juridicã necesarã, în condiţiile legii. Instanta va dispune citarea pãrinţilor sau reprezentantului legal al minorului.
Instanta se pronunţa asupra legalitãţii şi temeiniciei procesului-verbal şi, dupã caz, aplica sancţiunea şi ia mãsura confiscãrii ori anuleazã procesul-verbal.
ART. 14
Hotãrîrea instanţei de judecata este executorie.
Contravenientul poate cere reexaminarea cauzei în termen de 24 de ore de la pronunţare, dacã a fost prezent la dezbateri, sau de la comunicare, dacã a fost lipsa.
Procurorul poate cere reexaminarea cauzei în termen de 24 de ore de la pronunţare.
Cererea de reexaminare se soluţioneazã în termen de 3 zile de aceeaşi instanta, în complet format din 2 judecãtori.
Preşedintele judecãtoriei poate suspenda, pînã la soluţionare, executarea sancţiunii aplicate.
Hotãrîrea data în cererea de reexaminare este definitiva.
ART. 15
Executarea hotãrîrii judecãtoreşti, în ce priveşte închisoarea contravenţionalã, se face potrivit dispoziţiilor Codului de procedura penalã, care se aplica în mod corespunzãtor.
Sancţiunea închisorii contravenţionale se executa în arestul poliţiei sau în locuri anume destinate ale penitenciarelor, stabilite de ministrul justiţiei.
În timpul executãrii închisorii contravenţionale, cei sancţionaţi sînt obligaţi sa presteze activitãţi de interes public, pentru care sînt apţi. Regimul de executare a închisorii contravenţionale se stabileşte de lege.
Executarea sancţiunii închisorii contravenţionale se prescrie în termen de un an de la data rãmînerii definitive a hotãrîrii judecãtoreşti.
ART. 16
Contravenientul are obligaţia sa achite amenda şi sa depunã recipisa de achitare a acesteia la organul constatator, în termen de 30 de zile de la rãmînerea definitiva a sancţiunii.
Dacã amenda nu a fost achitatã în acest termen, organul din care face parte agentul constatator va sesiza instanta de judecata pe raza cãreia s-a savirsit contravenţia, în vederea transformarii amenzii în închisoare contravenţionalã.
Instanta fixeazã termen de urgenta, cu citarea contravenientului, procedînd la transformarea amenzii în închisoare contravenţionalã.
Pentru motive temeinice, în mod excepţional, instanta poate acorda un nou termen de plata de cel mult 30 de zile sau poate dispune eşalonarea plãţii într-un termen de cel mult 3 luni.
Dacã amenda nu a fost achitatã pînã la expirarea termenului fixat, instanta va dispune transformarea acesteia în închisoare contravenţionalã, ţinînd seama de partea din amenda rãmasã neachitata.
Transformarea amenzii în închisoare contravenţionalã se va face socotind o zi închisoare pentru 300 lei, fãrã a putea depãşi 6 luni închisoare contravenţionalã.
Pentru contravenţiile sãvîrşite de minorii care au împlinit 16 ani, maximul închisorii contravenţionale, rezultat prin transformarea amenzii, nu poate depãşi 3 luni.
Instanta va inceta acţiunea de transformare a amenzii în închisoare contravenţionalã în situaţia în care contravenientul achitã amenda pînã la pronunţarea hotãrîrii.
ART. 17
În cazul în care contravenţiile prevãzute în prezenta lege sînt sãvîrşite de un militar, procesul-verbal de constatare se trimite comandantului unitãţii din care face parte contravenientul, spre a i se aplica, dacã procesul-verbal este întemeiat, sancţiuni potrivit Regulamentului disciplinei militare.
În situaţia în care contravenientul este incorporat pentru îndeplinirea serviciului militar, înainte de pronunţarea hotãrîrii judecãtoreşti ori înainte de începerea executãrii sancţiunii închisorii contravenţionale, procesul-verbal sau, dupã caz, hotãrîrea se trimite, de asemenea, comandantului unitãţii din care face parte contravenientul, spre a i se aplica o sancţiune potrivit Regulamentului disciplinei militare.
ART. 18
Dispoziţiile prezentei legi se intregesc cu prevederile Legii privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu excepţia dispoziţiilor privind plata a jumãtate din minimul amenzii.
ART. 19
Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi, <>Decretul nr. 153 din 24 martie 1970 pentru stabilirea şi sancţionarea unor contravenţii privind regulile de convieţuire socialã, ordinea şi liniştea publica, <>art. 6 din Decretul nr. 76 din 15 iulie 1975 , precum şi orice alte dispoziţii contrare se abroga.
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 25 septembrie 1991.
PREŞEDINTELE SENATULUI
academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU
Aceasta lege a fost adoptatã de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 25 septembrie 1991.
PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILOR
MARŢIAN DAN
În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României, promulgãm Legea pentru sancţionarea faptelor de încãlcare a unor norme de convieţuire socialã, a ordinii şi liniştii publice şi dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României.
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
ION ILIESCU
--------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
