Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ART. 1
Introducerea şi rezolvarea cererilor pentru încetarea oricãrei stãri de indiviziune se vor urma dupã procedura legii pentru accelerarea judecaţilor, cu derogarile prevãzute pentru legea de fata.*)
Legea de fata nu se aplica dizolvãrii şi lichidãrii societãţilor.
-----------
*) Legea pentru accelerarea judecaţilor a fost abrogatã prin Legea nr. 18 din 12 februarie 1948 (art. 4) o data cu republicarea Codului de procedura civilã.
ART. 2
Cînd indiviziunea rezulta din succesiune, cererea va cuprinde numele defunctului, averea rãmasã de la acesta, inclusiv bunurile supuse raportului sau reductiunii, numele şi calitatea celor îndreptãţiţi la succesiune şi cota parte cuvenitã fiecãruia, precum şi datoriile şi creanţele comostenitorilor fata de defunct.
Cînd indiviziunea rezulta din alte cauze, se va arata averea de împãrţit, titlul pe baza cãruia se cere imparteala şi pãrţile interesate.
ART. 3
Dacã la termenul fixat toţi cei interesaţi se prezintã, sînt capabili şi sînt de acord asupra împãrţelii, instanta va hotãrî potrivit înţelegerii intervenite între ei.
Dacã printre cei interesaţi figureazã şi incapabili, imparteala se poate face şi cu buna învoiala, însã în acest caz este necesarã autorizarea instanţei tutelare.
ART. 4
Dacã cei interesaţi nu sînt de acord sau dacã vreunul din ei lipseşte, modul de imparteala va fi stabilit de instanta.
Instanta va admite cererea în principiu, printr-o încheiere care va constata calitatea de copartas a pãrţilor, cota-parte ce li se cuvine, bunurile supuse împãrţelii, datoriile şi creanţele comostenitorilor fata de defunct şi, în cazul în care are elemente suficiente de apreciere, va hotãrî dacã imparteala se va face prin tragerea loturilor la sorţi, prin atribuire sau dacã bunurile vor fi scoase în vînzare. Ea va delega un magistrat din sinul sau pentru executarea împãrţelii.
Aceasta încheiere nu va putea fi atacatã cu apel sau recurs decît odatã cu hotãrîrea finala asupra împãrţelii.
Dacã instanta a omis a desemna prin încheiere pe judecãtorul delegat sau se va ivi necesitatea înlocuirii lui, desemnarea sau înlocuirea va putea fi facuta de preşedintele instanţei.
ART. 5
Judecãtorul sau consilierul delegat cu executarea împãrţelii va proceda la facerea loturilor în camera de consiliu cu citarea pãrţilor. El va putea numi în acest scop un expert dacã pãrţile nu sînt de acord sau dacã expertiza este necesarã pentru operatia facerii loturilor.
ART. 6
Raportul expertului va arata bazele estimatiunii, va indica dacã obiectul estimat poate fi comod împãrţit în natura şi în ce chip va forma loturile care urmeazã a fi trase la sorţi sau atribuite.
Expertul va forma loturile conformindu-se dispoziţiunilor art. 741 din Codul civil.
ART. 7
Inegalitatea loturilor date în natura se completeazã prin bani.
ART. 8
În baza procesului-penal de formarea loturilor încheiate de judecãtorul sau consilierul delegat, instanta, cu citarea pãrţilor, va proceda la tragerea la sorţi sau atribuirea loturilor printr-o hotãrîre supusã cãilor de atac.
ART. 9
Instanta, în urma raportului judecãtorului delegat sau a expertului, dacã a fost numit expert, va hotãrî printr-o încheiere ca bunurile care nu pot fi împãrţite comod în natura şi nici atribuite unuia dintre copartasi, sa fie vîndute prin buna învoiala sau, în caz de neînţelegere, prin licitaţie publica.
Încheierea de scoatere în vînzare este supusã apelului sau recursului potrivit art. 16 şi nu se va executa decît dupã ce va rãmîne definitiva.
ART. 10
Licitaţia va începe de la preţul fixat de expert, iar dacã acest preţ nu va fi oferit, vînzarea se va amina la un termen apropiat, cînd instanta care efectueazã vînzarea va putea adjudeca bunul chiar la un preţ mai mic.
Cei de al treilea sînt obligaţi sa depunã o garanţie de 10% din preţul de la care începe licitaţia.
ART. 11
În cele 8 zile libere dupã adjudecare, oricine va putea sa supraliciteze, dacã oferã a zecea parte peste preţul adjudecãrii, conformindu-se dispoziţiilor art. 548, 549 şi 550 C. proc. civ.
ART. 12
Adjudecatorul copartas va depune drept preţ cota-parte cuvenitã celorlalţi copartasi, taxele de timbru şi impozitul proporţional cuvenite fiscului, precum şi taxele datorate portareilor*) pînã cel mai tirziu 30 zile libere socotite de la adjudecarea definitiva, sub sancţiunea revinderii bunului în contul sau.
ART. 13
Sumele rezultate din vînzarea bunurilor se vor împãrţi de instanta în conformitate cu prevederile articolului 8.
ART. 14
Cererile pentru numiri de sechestru judiciar se vor adresa direct instanţei sesizate cu acţiunea principala dacã aceasta se judeca la prima instanta. Dacã judecata acţiunii principale este în apel sau recurs, cererile se vor repartiza conform dreptului comun.
Ele se vor judeca de urgenta şi cu precãdere.
Intimpinarea nu este necesarã în aceste cereri.
Hotãrîrile primei instanţe care numesc sechestrul judiciar sînt executorii.
Sechestrul va fi numit de preferinta unul dintre cei interesaţi la imparteala.
ART. 15
Sechestrul este dator sa depunã pînã la 1 aprilie şi 1 octombrie ale fiecãrui an conturile gestiunii sale. Pasuirile nu pot fi acordate decît cu învoirea tuturor pãrţilor.
Sechestrul care, dupã primirea însãrcinãrii, nu se conformeazã întocmai dispoziţiilor de mai sus, va fi înlocuit.
Verificarea conturilor se va face de un judecãtor delegat şi ele vor fi omologate de instanta în camera de consiliu cu citarea pãrţilor.
ART. 16
Abrogat.
ART. 17
Dispoziţiile legii de fata se completeazã cu dispoziţiile de drept comun în mãsura în care nu sînt contrare acestei legi.
Rãmîn în vigoare dispoziţiile din procedura de moştenire din Transilvania, menţinute prin <>art. 5 şi 17 din Legea nr. 389 din 22 iunie 1943 , pentru extinderea legislaţiei civile şi comerciale a Vechiului Regat în România de peste Carpaţi.
ART. 18
Prezenta lege intra în vigoare pe data de 15 septembrie 1943.
---------------
*) În noua organizare judecãtoreascã nu mai exista portarei. Organul de executare în materie civilã este executorul judecãtoresc.
-------------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
