Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ART. 1
În Republica Socialistã România justiţia se înfãptuieşte prin instanţele judecãtoreşti.
Instanţele judecãtoreşti au sarcina sa apere orinduirea socialã şi de stat, drepturile şi interesele legitime ale persoanelor şi sa asigure respectarea legilor de cãtre organele statului, instituţiile, întreprinderile şi organizaţiile economice de stat, organizaţiile cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti, de cãtre toţi cetãţenii, precum şi de cãtre orice alte persoane fizice sau juridice.
Prin activitatea de judecata instanţele judecãtoreşti educa pe cetãţeni în spiritul devotamentului fata de patrie, al respectãrii legilor şi regulilor de convieţuire socialã, al grijii deosebite pentru proprietatea socialistã, al atitudinii corecte fata de îndatoririle cetatenesti.
ART. 2
Sarcinile instanţelor judecãtoreşti se realizeazã prin:
a) judecarea pricinilor civile;
b) judecarea pricinilor penale;
c) judecarea oricãror alte pricini data în competenta lor.
În cazurile determinate prin lege, instanţele judecãtoreşti exercita controlul asupra hotãrîrilor organelor administrative sau obşteşti cu activitate jurisdicţionalã.
Instanţele judecãtoreşti judeca cererile celor vãtãmaţi în drepturile lor prin acte administrative, putind sa se pronunţe, în condiţiile legii, şi asupra legalitãţii acestor acte.
ART. 3
Judecind pricinile civile, instanţele judecãtoreşti asigura constatarea şi realizarea drepturilor persoanelor fizice şi persoanelor juridice.
Aplicind pedepse ori alte mãsuri prevãzute de legea penalã, instanţele judecãtoreşti urmãresc îndreptarea şi reeducarea infractorilor, precum şi prevenirea sãvîrşirii de noi infracţiuni.
ART. 4
Pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin, instanţele judecãtoreşti pot cere concursul organelor procuraturii şi celor ale militiei, organelor administraţiei de stat, întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat, organizaţiilor cooperatiste şi celorlalte organizaţii obşteşti.
Organele şi organizaţiile arãtate în alineatul precedent au obligaţia ca, în cadrul atribuţiilor lor, sa dea instanţelor judecãtoreşti concursul solicitat.
ART. 5
În cazurile prevãzute de lege, judecata se facã cu participarea asesorilor populari.
ART. 6
În activitatea de judecata, judecãtorii şi asesorii populari sînt independenţi şi se supun numai legii.
ART. 7
Justiţia în Republica Socialistã România se înfãptuieşte în mod egal pentru toate persoanele.
ART. 8
În desfãşurarea procesului se foloseşte limba romana.
În unitãţile administrativ-teritoriale locuite şi de populaţie de alta naţionalitate decît cea romana se asigura folosirea limbii materne a acelei populaţii.
Pãrţilor care nu vorbesc limba în care se desfãşoarã procedura judiciarã li se asigura posibilitatea de a lua cunostinta de piesele dosarului, precum şi dreptul de a vorbi în instanta şi a pune concluzii prin interpret.
ART. 9
Dreptul de apãrare al pãrţilor este garantat în tot cursul procesului.
Realizarea acestui drept este asigurata prin modul cum sînt organizate şi funcţioneazã instanţele judecãtoreşti, prin dispoziţiile procedurale prevãzute de lege, precum şi prin asistenta judiciarã.
ART. 10
Judecata se desfãşoarã în şedinţa publica, cu excepţia cazurilor prevãzute de lege.
ART. 11
Hotãrîrile instanţelor judecãtoreşti se pronunţa în numele legii.
ART. 12
Instanţele judecãtoreşti sînt:
a) judecãtoriile;
b) tribunalele judeţene;
c) tribunalele militare de mari unitãţi;
d) tribunalele militare teritoriale;
e) Tribunalul Suprem.
Tribunalele judeţene şi tribunalele militare teritoriale pot avea mai multe secţii.
ART. 13
Fiecare instanta se încadreazã cu numãrul necesar de judecãtori şi este condusã de un preşedinte, care exercita şi atribuţii de administraţie.
Preşedinţii tribunalelor judeţene şi ai tribunalelor militare sînt ajutaţi de vicepreşedinţi. Ministerul Justiţiei poate stabili judecãtoriile la care preşedinţii sînt ajutaţi de vicepreşedinţi.
ART. 14
Secţiile tribunalelor judeţene şi ale tribunalelor militare teritoriale sînt conduse de cîte un preşedinte de secţie.
Preşedinţii tribunalelor repartizeazã judecãtorii pe secţii şi desemneazã pe aceia dintre ei care urmeazã a îndeplini, potrivit legii, şi alte atribuţii.
ART. 15
Completul de judecata este prezidat, dupã caz, de preşedintele sau vicepreşedintele instanţei, ori de preşedintele sectiei, atunci cînd aceştia participa la judecata. În celelalte cazuri, completul de judecata este prezidat de cãtre judecãtorul desemnat de preşedintele instanţei sau al sectiei.
Preşedintele şi vicepreşedintele pot prezida orice complet de judecata al instanţei.
ART. 16
Hotãrîrile instanţelor judecãtoreşti se iau cu majoritatea voturilor membrilor completului de judecata.
În cazul în care completul de judecata este format din 2 judecãtori, iar aceştia nu ajung la un acord, pricina se judeca din nou în complet de divergenta.
ART. 17
La instanţele judecãtoreşti funcţioneazã personal auxiliar, administrativ şi de serviciu.
ART. 18
Sediile judecãtoriilor şi ale tribunalelor judeţene precum şi numãrul secţiilor acestor tribunale se stabilesc de Ministerul Justiţiei.
Sediile instanţelor militare şi numãrul secţiilor tribunalelor militare teritoriale se stabilesc de Ministerul Justiţiei, cu acordul Ministerului Forţelor Armate.
ART. 19
Mijloacele materiale necesare pentru buna funcţionare a judecãtoriilor şi tribunalelor judeţene sînt asigurate din bugetul Ministerului Justiţiei. Pentru tribunalele militare, aceste mijloace se asigura de Ministerul Forţelor Armate.
La Tribunalul Suprem, mijloacele materiale pentru buna funcţionare a instanţei sînt asigurate din bugetul acestui tribunal.
ART. 20
Activitatea administrativã a judecãtoriilor, tribunalelor judeţene şi a tribunalelor militare, prin care se asigura buna desfãşurare a activitãţii de judecata şi punerea în executare a hotãrîrilor, poate fi verificata de organele ierarhic superioare.
Soluţiile date în procese se verifica numai dupã ce hotãrîrile rãmîn definitive.
ART. 21
Judecãtoriile funcţioneazã în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti.
Numãrul judecãtoriilor şi raza teritorialã a acestora se stabilesc prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri, tinindu-se seama de cerinţele unei bune administrãri a justiţiei.
ART. 22
Judecãtoriile judeca în prima instanta toate pricinile, în afarã de acelea date prin lege în competenta tribunalelor, iar în ultima instanta, pricinile anume prevãzute de lege.
Ministerul Justiţiei poate dispune ca, în municipiul Bucureşti, pricinile privind infracţiuni flagrante sa fie judecate numai la anumite judecãtorii.
ART. 23
Pricinile, precum şi cererile de competenta judecãtoriilor, se judeca în complet format din 2 judecãtori. În caz de divergenta, instanta se completeazã cu preşedintele sau vicepreşedintele judecãtoriei ori cu un judecãtor desemnat de preşedinte.
Pricinile privind infracţiuni impotriva protecţiei muncii, precum şi acelea privitoare la desfacerea contractului de munca, se judeca în complet format dintr-un judecãtor şi 2 asesori populari.
Completele de judecata se compun cu asesori populari chiar dacã numai una din infracţiuni sau una din cererile formulate potrivit codului muncii intra în prevederile alineatului 2.
ART. 24
În fiecare judeţ funcţioneazã un tribunal judeţean, iar în municipiul Bucureşti, un tribunal avînd aceeaşi competenta materialã ca şi tribunalele judeţene, denumit Tribunalul municipiului Bucureşti.
ART. 25
Tribunalele judeţene şi tribunalul municipiului Bucureşti judeca în prima instanta pricinile date prin lege în competenta lor.
Ca instanta de recurs, tribunalele judeţene şi Tribunalul municipiului Bucureşti judeca:
- recursurile impotriva hotãrîrilor pronunţate în prima instanta de judecãtoriile din cuprinsul judeţului sau, dupã caz, al municipiului Bucureşti;
- recursurile extraordinare declarate de ministrul justiţiei sau de procurorul general, dacã prin hotãrîrea atacatã pricina a fost judecata de judecãtorie în ultima instanta;
- alte recursuri, în cazuri prevãzute de lege.
ART. 26
Recursurile şi recursurile extraordinare se judeca în complet format din 3 judecãtori.
Judecata în fata instanţei de recurs continua în aceeaşi compunere şi în cazul casãrii hotãrîrii primei instanţe, cu reţinere spre rejudecare.
Pricinile referitoare la infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa cu moartea, precum şi pricinile privind infracţiunile de omor, omor calificat, loviri sau vãtãmãri cauzatoare de moarte se judeca, în prima instanta, în complet format din 2 judecãtori şi 3 asesori populari.
Toate celelalte pricini penale şi civile, precum şi cererile de orice fel de competenta tribunalelor judeţene în prima instanta, se judeca în complet format din 2 judecãtori. În caz de divergenta, instanta se completeazã cu preşedintele sau vicepreşedintele instanţei ori cu un judecãtor desemnat de preşedinte.
ART. 27
Numãrul şi raza teritorialã a tribunalelor militare se stabilesc prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri, tinindu-se seama de cerinţele unei bune administrãri a justiţiei.
ART. 28
Tribunalele militare de mari unitãţi şi tribunalele militare teritoriale judeca în prima instanta infracţiunile date prin lege în competenta lor.
Tribunalele militare teritoriale judeca şi recursurile impotriva hotãrîrilor pronunţate de tribunalele militare de mari unitãţi.
ART. 29
Tribunalele militare de mari unitãţi judeca pricinile de competenta lor în prima instanta în complet format dintr-un judecãtor şi 2 asesori populari, ofiţeri activi.
Tribunalele militare teritoriale judeca pricinile de competenta lor în prima instanta în complet format din 2 judecãtori şi 3 asesori populari, ofiţeri activi.
Recursurile se judeca, de cãtre tribunalele militare teritoriale, în complet format din 3 judecãtori.
Judecata în fata instanţei de recurs continua în aceeaşi compunere şi în cazul casãrii hotãrîrii primei instanţe, cu reţinere spre rejudecare.
ART. 30
Preşedintele tribunalului militar teritorial trebuie sa aibã cel puţin gradul de colonel, iar preşedintele tribunalului militar de mare unitate, cel puţin gradul de maior.
Cînd inculpatul este militar, judecãtorii şi asesorii populari, care intra în compunerea completului de judecata la tribunalele militare de mari unitãţi şi cele teritoriale, trebuie sa aibã cel puţin gradul inculpatului.
ART. 31
Tribunalul Suprem al Republicii Socialiste România are sediul în municipiul Bucureşti.
ART. 32
Tribunalul Suprem este ales de Marea Adunare Nationala, pe durata legislaturii, în prima sesiune a acesteia şi funcţioneazã pînã la alegerea noului Tribunal Suprem în legislatura urmãtoare, putind fi revocat de Marea Adunare Nationala.
În cazul în care Marea Adunare Nationala nu se poate întruni din cauza unor împrejurãri excepţionale, Tribunalul Suprem este numit şi revocat de cãtre Consiliul de Stat.
În intervalul dintre sesiunile Marii Adunãri Naţionale, preşedintele, vicepreşedinţii şi ceilalţi membrii ai Tribunalului Suprem se numesc şi se revoca de cãtre Consiliul de Stat.
ART. 33
Tribunalul Suprem are o secţie civilã, o secţie penalã şi o secţie militarã.
În cadrul Tribunalului Suprem funcţioneazã, de asemenea: serviciul de studii şi documentare, serviciul de secretariat, oficiul financiar-administrativ şi biroul de personal.
Normele de organizare şi funcţionare a serviciului interior al Tribunalului Suprem se stabilesc prin regulament de cãtre preşedintele acestui tribunal.
ART. 34
Preşedintele Tribunalului Suprem este ajutat de vicepreşedinţi, care au şi atributia de a conduce, nemijlocit, fiecare cîte o secţie.
Vicepreşedintele Tribunalului Suprem pentru secţia militarã trebuie sa aibã cel puţin gradul de general-maior.
ART. 35
Tribunalul Suprem are urmãtoarele atribuţii:
1. Exercita controlul general asupra activitãţii de judecata a tuturor tribunalelor şi judecãtoriilor, prin:
a) judecarea recursurilor extraordinare, de competenta sa, declarate de ministrul justiţiei sau procurorul general impotriva hotãrîrilor judecãtoreşti definitive;
b) judecarea recursurilor declarate impotriva hotãrîrilor pronunţate în prima instanta de tribunalele judeţene, Tribunalul municipiului Bucureşti şi tribunalele militare teritoriale, precum şi impotriva hotãrîrilor pronunţate în prima instanta de secţiile Tribunalului Suprem;
c) studierea practicii judiciare a tribunalelor şi judecãtoriilor şi luarea mãsurilor ce s-ar invedera necesare potrivit art. 36 pct. 2 lit. b, c şi d.
2. Emite decizii de îndrumare, în vederea aplicãrii unitare a legilor în activitatea de judecata.
3. Judeca în prima instanta pricinile date prin lege în competenta sa.
4. Judeca orice alte cereri pe care legea i le da în competenta.
ART. 36
În vederea aplicãrii dispoziţiilor art. 35 pct. 1 lit c şi pct. 2:
1. Preşedintele Tribunalului Suprem, de acord cu ministrul justiţiei, poate invita pe preşedinţii tribunalelor judeţene, preşedintele Tribunalului municipiului Bucureşti şi preşedinţii tribunalelor militare teritoriale la consfatuiri, în cadrul cãrora aceştia sa prezinte, în fata plenului, informãri asupra activitãţii de judecata a instanţelor, îndeosebi în legatura cu aplicarea unitarã a legii, precum şi cu orice alte probleme de practica judiciarã.
2. Preşedintele Tribunalului Suprem poate dispune ca membri ai Tribunalului Suprem sa studieze, la sediul instanţelor, practica judiciarã.
În îndeplinirea acestei dispoziţii, membrii Tribunalului Suprem pot:
a) sa examineze hotãrîrile judecãtoreşti definitive, lucrãrile de generalizare a practicii judiciare, precum şi datele referitoare la starea infractionala şi la alte aspecte din activitatea instanţelor;
b) sa se informeze asupra problemelor privind aplicarea corecta şi unitarã a legii, rezultate din hotãrîrile judecãtoreşti definitive, fãcînd cunoscutã practica Tribunalului Suprem;
c) sa constate dacã în activitatea instanţelor s-au pronunţat hotãrîri definitive ori s-au invederat situaţii care justifica propuneri de imbunatatire a legislaţiei;
d) sa constate cazuri de aplicare neunitara a legii, care fac necesarã emiterea unor decizii de îndrumare.
ART. 37
Şedinţele Tribunalului Suprem în plenul sau au loc cu participarea tuturor membrilor tribunalului, iar în caz de împiedicare a unora dintre aceştia, cu participarea a cel puţin jumãtate din numãrul membrilor fiecãrei secţii şi întotdeauna cu un numãr de membri fãrã soţ.
Plenul Tribunalului Suprem este prezidat de preşedintele Tribunalului Suprem, iar în caz de împiedicare, de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de acesta.
ART. 38
În vederea emiterii deciziilor de îndrumare, Tribunalul Suprem se întruneşte, în plenul sau, cel puţin o data la 3 luni.
În şedinţele prevãzute în alineatul precedent pun concluzii ministrul justiţiei şi procurorul general.
ART. 39
Secţiile Tribunalului Suprem judeca în complet format din 3 judecãtori.
Recursul extraordinar declarat impotriva hotãrîrilor pronunţate de secţiile Tribunalului Suprem se judeca în complet format din 7 judecãtori, desemnaţi de preşedinte, alţii decît cei care au dat hotãrîrea.
Recursul impotriva hotãrîrilor pronunţate de secţiile Tribunalului Suprem în prima instanta se judeca, de asemenea, de un complet format din 7 judecãtori, desemnaţi în modul arãtat în alineatul 2.
Recursul extraordinar exercitat impotriva hotãrîrilor pronunţate potrivit alineatului 3 este de competenta plenului Tribunalului Suprem.
Cînd inculpatul este militar, judecãtorii care intra în compunerea completului de judecata trebuie sa aibã cel puţin gradul inculpatului. În cazul în care judecata se face în plen sau de cãtre completele prevãzute în alineatele 2 şi 3, acestea se constituie cu judecãtori ai sectiei militare, alţii decît cei care au pronunţat hotãrîrea, precum şi cu numãrul necesar de judecãtori de la celelalte secţii ale Tribunalului Suprem.
ART. 40
Preşedintele Tribunalului Suprem prezintã Marii Adunãri Naţionale, iar în intervalul dintre sesiuni, Consiliului de Stat, dãri de seama cu privire la activitatea Tribunalului Suprem.
Preşedintele Tribunalului Suprem poate face Consiliului de Stat propuneri cu caracter legislativ; de asemenea, poate sesiza Consiliul de Stat spre a se da legilor în vigoare interpretare general obligatorie.
ART. 41
Deciziile de îndrumare ale plenului Tribunalului Suprem sînt supuse controlului Marii Adunãri Naţionale, iar în intervalul dintre sesiuni, controlului Consiliului de Stat.
ART. 42
Preşedinţii tribunalelor judeţene şi cel al Tribunalului municipiului Bucureşti, judecãtorii acestor tribunale, precum şi judecãtorii de la judecãtorii, sînt aleşi şi revocaţi de consiliile populare judeţene sau, dupã caz, de Consiliul Popular al municipiului Bucureşti, la propunerea Ministerului Justiţiei.
Pentru ocuparea posturilor devenite vacante la tribunalele judeţene, Tribunalul municipiului Bucureşti şi judecãtorii se vor face alegeri parţiale, în prima sesiune a consiliului popular judeţean sau a Consiliului Popular al municipiului Bucureşti, ce urmeazã a se tine dupã declararea vacantei.
Alegerile prevãzute în alin. 1 şi 2 se fac pe durata mandatului consiliului popular. Cei aleşi funcţioneazã pînã la efectuarea unor noi alegeri de presedinti şi judecãtori.
ART. 43
Numãrul judecãtorilor la tribunalele judeţene, Tribunalul municipiului Bucureşti şi judecãtorii se stabileşte de Ministerul Justiţiei.
ART. 44
Poate fi judecãtor persoana care:
a) este cetãţean roman şi are capacitate de exerciţiu;
b) este doctor sau licenţiat în drept;
c) nu a fost condamnat penal şi se bucura de o reputaţie nestirbita.
La instanţele din unitãţile administrativ-teritoriale locuite şi de populaţie de alta naţionalitate decît cea romana vor funcţiona şi judecãtori care cunosc şi limba acelei populaţii.
ART. 45
Pentru a putea fi ales judecãtor la judecãtorie candidatul va trebui sa îndeplineascã condiţiile prevãzute de art. 44 şi sa fi fost declarat reuşit la examenul de capacitate prevãzut de lege sau sa aibã o vechime în munca juridicã de cel puţin 5 ani ca lucrator în specialitate în Ministerul Justiţiei, procuror, consultant la Tribunalul Suprem, juristconsult, avocat, notar de stat, arbitru de stat sau consultant arbitral, membru al personalului didactic din învãţãmîntul juridic superior, redactor la o revista juridicã sau la o editura cu specific juridic, lucrator de specialitate juridicã la Institutul de Cercetãri Juridice al Academiei Republicii Socialiste România, Institutul de Criminalistica, laboratoarele de expertiza criminalistica sau în unele direcţii, secţii sau birouri cu atribuţii speciale de legislaţie sau studii juridice.
Procurorii care au promovat examenul de capacitate în aceasta calitate pot fi aleşi judecãtori fãrã a mai fi obligaţi de a promova examenul de capacitate ca judecãtor.
ART. 46
Pentru a fi ales sau desemnat într-una din funcţiile judecãtoreşti superioare aceleia de judecãtor de judecãtorie, se cere o vechime în munca de judecãtor de 5 ani pentru vicepreşedintele de judecãtorie, 7 ani pentru preşedintele de judecãtorie, 8 ani pentru judecãtor de tribunal judeţean, 9 ani pentru preşedinte de secţie la tribunalul judeţean şi vicepreşedinte de tribunal judeţean şi 10 ani pentru preşedinte de tribunal judeţean.
Activitatea ca judecãtor stagiar se socoteşte în calculul vechimii prevãzute în alineatul precedent.
Cei care au prestat efectiv o munca juridicã din cele enumerate la art. 45 vor putea fie aleşi sau desemnaţi în funcţiile arãtate în alineatul 1, dacã au în aceasta munca vechimea prevãzutã în acel alineat sporitã cu 3 ani.
ART. 47
Repartizarea judecãtorilor aleşi pentru judecãtorii, la instanţele ce funcţioneazã în cuprinsul judeţului sau al municipiului Bucureşti, în care s-a fãcut alegerea se face de Ministerul Justiţiei.
ART. 48
Vicepreşedinţii, preşedinţii de secţii şi judecãtorii inspectori de la tribunalele judeţene sau Tribunalul municipiului Bucureşti sînt desemnaţi de Ministerul Justiţiei dintre judecãtorii aleşi pentru aceste instanţe.
Preşedinţii şi vicepreşedinţii de judecãtorii sînt desemnaţi de Ministerul Justiţiei dintre judecãtorii aleşi pentru judecãtorii.
La desemnarea în funcţiile prevãzute în alineatele precedente se au în vedere condiţiile de vechime cerute de art. 46 din prezenta lege, precum şi titlurile şi activitatea ştiinţificã desfasurata.
ART. 49
Preşedintele tribunalului judeţean şi cel al tribunalului municipiului Bucureşti prezintã anual, în sesiunile consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti, dãri de seama cu privire la starea legalitãţii din cuprinsul judeţului sau al municipiului Bucureşti.
ART. 50
Pînã la stabilirea procedurii de alegere a judecãtorilor de la tribunalele militare, preşedinţii, vicepreşedinţii, preşedinţii de secţii şi judecãtorii de la aceste instanţe se numesc de Ministerul Justiţiei cu acordul Ministerului Forţelor Armate.
Numãrul judecãtorilor tribunalelor militare se stabileşte de Ministerul Justiţiei cu acordul Ministerului Forţelor Armate.
Condiţiile prevãzute de art. 44, 45 şi 46 sînt aplicabile în mod corespunzãtor şi judecãtorilor militari.
ART. 51
La judecãtorii şi tribunalele militare de mari unitãţi pot funcţiona judecãtori stagiari, numiţi de Ministerul Justiţiei.
Condiţiile pentru numirea judecãtorilor stagiari sînt cele prevãzute în art. 44.
La numirea judecãtorilor stagiari se vor avea în vedere şi notele obţinute în facultate.
Pentru judecãtorii stagiari de la tribunalele militare, numirea se face cu acordul Ministerului Forţelor Armate.
ART. 52
Judecãtorii stagiari efectueazã un stagiu de 2 ani.
ART. 53
Dupã 6 luni de funcţionare efectivã judecãtorii stagiari sînt examinati sub aspectul cunoştinţelor dobîndite în vederea acordãrii dreptului de a exercita unele atribuţii de judecata.
Judecãtorii stagiari de le judecãtorii participa la activitatea de judecata numai în completele în care celãlalt judecãtor este ales.
Judecãtorii stagiari de la tribunalele militare de mari unitãţi participa la activitatea de judecata în complet constituit cu 2 asesori populari.
ART. 54
Dupã împlinirea a 2 ani de stagiu, judecãtorii stagiari sînt obligaţi sa se prezinte la examenul de capacitate.
Cei care au exercitat funcţia de judecãtor stagiar timp de 2 ani, fãrã a fi depus examenul de capacitate, se pot prezenta la acest examen, dacã de la încetarea acestei funcţii şi pînã la data fixatã pentru examen nu au trecut mai mult de 3 ani.
ART. 55
Examenul de capacitate se tine în condiţiile, la data şi locul ce se stabilesc de Ministerul Justiţiei.
Neprezentarea nejustificatã la examenul de capacitate la prima sesiune sau respingerea candidatului la doua sesiuni atrage pierderea calitãţii de judecãtor stagiar.
ART. 56
În interes de serviciu, judecãtorii pot fi delegaţi sau detasati, în condiţiile codului muncii, la o alta judecãtorie din cuprinsul aceluiaşi judeţ, de cãtre preşedintele tribunalului judeţean, cu acordarea drepturilor legale cuvenite angajaţilor delegaţi sau detasati.
Judecãtorii de la judecãtorii pot fi transferati în cadrul judeţului la cerere sau în interes de serviciu, în condiţiile codului muncii, de Ministerul Justiţiei.
ART. 57
Ministerul Justiţiei poate propune consiliului popular judeţean eliberarea din funcţie a judecãtorilor în vederea alegerii lor în alt judeţ.
ART. 58
Judecãtorii sînt obligaţi sa îndeplineascã îndatoririle de serviciu, respectînd cu stricteţe dispoziţiile legii şi sa lupte pentru apãrarea şi întãrirea legalitãţii socialiste. Ei sînt datori ca atît în activitatea de serviciu cît şi în relaţiile sociale sa dea dovada de o comportare corecta şi demna, compatibila cu prestigiul pe care trebuie sa-l aibã cel ce îndeplineşte aceasta funcţie.
Sãvîrşirea unor fapte penale ori a altor fapte nedemne care aduc atingere reputaţiei de judecãtor, atrage pierderea dreptului de a mai îndeplini aceasta funcţie.
ART. 59
Judecãtorii rãspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru comportãri ce dauneaza interesului serviciului ori prestigiului justiţiei.
ART. 60
Sancţiunile ce se aplica pentru abaterile disciplinare sînt:
a) observatia;
b) mustrarea;
c) mustrarea cu avertisment;
d) desfacerea contractului de munca, în cazul abaterilor grave, pentru judecãtorii stagiari; desarcinarea din funcţie pentru judecãtorii militari.
Pentru abateri grave, la cererea consiliului disciplinar, Ministerul Justiţiei poate propune consiliului popular judeţean revocarea din funcţia de judecãtor de judecãtorie sau de tribunal judeţean.
În cazul judecãtorilor de la Tribunalul Suprem, revocarea este propusã Marii Adunãri Naţionale sau, dupã caz, Consiliului de Stat, de cãtre preşedintele acestui tribunal.
ART. 61
Acţiunea disciplinarã se exercita de ministrul justiţiei, de preşedintele tribunalului judeţean sau preşedintele tribunalului militar teritorial, ori de preşedintele Tribunalului Suprem, dupã caz, pe baza unor cercetãri prealabile, dupã ascultarea obligatorie a judecãtorului de cãtre cei care au efectuat cercetarea.
Dacã acţiunea disciplinarã se exercita de preşedintele tribunalului judeţean ori de preşedintele tribunalului militar teritorial, aceştia vor înştiinţa şi Ministerul Justiţiei.
În cazul abaterilor grave, sãvîrşite de judecãtorii de la judecãtorii, tribunalele judeţene, Tribunalul municipiului Bucureşti şi tribunalele militare, ministrul justiţiei poate dispune suspendarea acestora pînã la soluţionarea acţiunii disciplinare. În ce priveşte judecãtorii Tribunalului Suprem care au savirsit abateri grave, suspendarea se poate dispune de Consiliul de Stat, la propunerea preşedintelui Tribunalului Suprem.
În caz de punere în mişcare a acţiunii penale impotriva judecãtorilor, aceştia vor fi suspendaţi din funcţie pînã la terminarea definitiva a procesului penal.
ART. 62
Abaterile disciplinare se judeca de consilii disciplinare formate din 3 judecãtori, desemnaţi de preşedintele instanţei respective, şi care funcţioneazã:
a) pe lîngã tribunalele judeţene şi Tribunalul municipiului Bucureşti, pentru judecãtorii de la judecãtorii;
b) pe lîngã tribunalele militare teritoriale, pentru judecãtorii de la tribunalele militare de mari unitãţi;
c) pe lîngã Tribunalul Suprem pentru ceilalţi judecãtori.
Sesizarea consiliului disciplinar se face în termen de 30 de zile de la data cînd cel ce a dispus cercetarea judecãtorului a luat cunostinta de rezultatul cercetãrilor dar nu mai tirziu de un an de la data sãvîrşirii abaterii.
Sancţiunile se comunica în scris celui sancţionat precum şi organului care a exercitat acţiunea disciplinarã. În cazul acţiunii exercitate de preşedintele tribunalului judeţean ori de preşedintele tribunalului militar teritorial, sancţiunea se comunica şi Ministerului Justiţiei.
ART. 63
Contestaţiile impotriva deciziilor data de consiliile prevãzute de art. 62 lit. a şi b se judeca de cãtre consiliul disciplinar de pe lîngã Tribunalul Suprem.
Contestaţiile impotriva deciziilor date de consiliul prevãzut de art. 62 lit. c se judeca de consiliul disciplinar de pe lîngã Tribunalul Suprem, format din 5 membrii, alţii decît cei ce au pronunţat prima decizie.
Termenul în care se poate introduce contestaţia este de 10 zile de la primirea comunicãrii.
ART. 64
Reabilitarea opereazã de drept în cazul sancţiunilor prevãzute de art. 60 lit. a, b şi c, dacã, în decurs de un an, cel sancţionat nu mai sãvîrşeşte o alta abatere disciplinarã.
ART. 65
Calitatea de judecãtor înceteazã prin:
a) expirarea mandatului, revocarea sau eliberarea din funcţie, pentru cei aleşi;
b) demisie, transferarea în alta funcţie sau desfacerea contractului de munca, în condiţiile legii, pentru judecãtorii stagiari, desarcinarea din funcţie pentru judecãtorii militari.
Eliberarea din funcţie se face şi la cererea judecãtorului, pentru motive temeinice.
ART. 66
Eliberarea din funcţie a judecãtorilor se face în aceleaşi condiţii în care aceştia au fost aleşi.
ART. 67
Asesor popular poate fi orice persoana care este cetãţean roman, are virsta de 23 ani împliniţi, nu a fost condamnat penal, are capacitatea de exerciţiu, este absolvent al şcolii generale şi se bucura de o reputaţie nestirbita.
ART. 68
Asesorii populari pentru tribunalele judeţene, tribunalul municipiului Bucureşti şi pentru judecãtorii se aleg de cãtre consiliile populare judeţene ori, dupã caz, de consiliul popular al municipiului Bucureşti, pe termen de 4 ani. Ei pot fi revocaţi în aceleaşi condiţii în care au fost aleşi.
Numãrul asesorilor populari, pentru fiecare tribunal judeţean şi judecãtorie, precum şi pentru Tribunalul municipiului Bucureşti, se stabileşte de Ministerul Justiţiei.
Drepturile bãneşti ale asesorilor populari, pe timpul cît funcţioneazã la tribunalele judeţene, Tribunalul municipiului Bucureşti şi judecãtorii, se stabilesc prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri.
Pînã la stabilirea procedurii de alegere a asesorilor populari de la instanţele militare, aceştia se numesc, pe termen de un an, de cãtre ministrul forţelor armate. Ei pot fi revocaţi în aceleaşi condiţii în care au fost numiţi.
Numãrul asesorilor populari pentru fiecare tribunal militar se stabileşte de Ministerul Justiţiei, cu acordul Ministerului Forţelor Armate.
ART. 69
Asesorii populari îşi pãstreazã locul şi funcţia în producţie pe timpul cît îşi exercita mandatul.
ART. 70
Dispoziţiile legale privind îndeplinirea atribuţiilor de judecata se aplica şi asesorilor populari.
ART. 71
Preşedintele tribunalului judeţean, al Tribunalului municipiului Bucureşti sau judecãtorii delegaţi de aceştia verifica, la locurile de deţinere, legalitatea deţinerii şi modul de executare a pedepselor privative de libertate.
Persoanele prevãzute în alineatul precedent verifica de asemenea, legalitatea internãrii în instituţiile sanitare a bolnavilor mintali periculosi.
Preşedintele sau judecãtorul delegat are acces deplin la locurile de detenţie preventivã, de executare a pedepselor, la locurile de munca ale condamnaţilor, la locurile de executare a mãsurilor educative aplicate minorilor, precum şi la instituţiile sanitare în care sînt internati bolnavi mintali periculosi pe baza hotãrîrilor judecãtoreşti.
Dispoziţiile alineatelor precedente se aplica, în mod corespunzãtor, şi preşedintelui tribunalului militar teritorial sau judecãtorului delegat de acesta, în ceea ce priveşte unitãţile militare disciplinare.
ART. 72
Preşedintele sau judecãtorul delegat examineazã ordinele, instrucţiunile, dispoziţiile şi alte acte referitoare la legalitatea deţinerii sau internãrii, dosarele personale şi orice alte lucrãri în legatura cu situaţia arestatilor preventiv, a condamnaţilor sau a internatilor.
Preşedintele sau judecãtorul delegat examineazã cererile sau reclamaţiile verbale ale arestatilor preventiv, ale condamnaţilor sau ale internatilor, putindu-i asculta fãrã prezenta altor persoane. Dacã constata cazuri de deţinere sau internare ilegala ori alte cazuri de nerespectare a legii, sesizeazã organele competente pentru luarea mãsurilor necesare.
ART. 73
La judecãtorii, tribunalele judeţene şi Tribunalul municipiului Bucureşti funcţioneazã executori judecãtoreşti.
Executorii judecãtoreşti sînt subordonaţi preşedintelui instanţei, în condiţiile personalului auxiliar.
ART. 74
Executorii judecãtoreşti executa hotãrîrile pronunţate în pricinile civile şi dispoziţiile cu caracter civil cuprinse în hotãrîrile pronunţate în pricinile penale, precum şi orice alte titluri executorii, afarã de cazurile în care legea prevede competenta altor organe.
Executorii judecãtoreşti îndeplinesc orice alte lucrãri date prin lege în competenta lor.
ART. 75
Executor judecãtoresc poate fi persoana care are capacitate de exerciţiu şi a absolvit cel puţin liceul avînd examenul de bacalaureat.
Executorii judecãtoreşti se numesc de Ministerul Justiţiei.
ART. 76
Executorii judecãtoreşti îşi exercita atribuţiile în raza teritorialã a instanţei la care funcţioneazã. Prin ordinul ministrului justiţiei, aceasta competenta poate fi extinsã.
Modul în care sînt aduse la îndeplinire atribuţiile executorilor judecãtoreşti se stabileşte, prin regulament, de Ministerul Justiţiei.
ART. 77
Salarizarea judecãtorilor se stabileşte prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri.
Salarizarea precum şi orice alte drepturi cuvenite personalului de la tribunalele militare se stabilesc potrivit dispoziţiilor legale care reglementeazã astfel de drepturi pentru personalul din Ministerul Forţelor Armate şi se asigura de cãtre acest minister.
ART. 78
Judecãtorii, cu excepţia judecãtorilor stagiari, actualmente în funcţie, sînt consideraţi ca îndeplinesc condiţiile prevãzute de art. 54, precum şi condiţiile de vechime pentru funcţiile pe care le ocupa.
Dispoziţiile alin. 1 se aplica şi foştilor judecãtori şi procurori definitivi aleşi sau numiţi în organizaţiile obşteşti sau în aparatul de stat în funcţii legate de activitatea justiţiei.
Timpul cît se presteazã efectiv munca într-una din funcţiile din alineatul precedent va fi cuprins în vechimea de judecãtor.
Dispoziţiile alin. 1 sînt aplicabile, în mod corespunzãtor, şi executorilor judecãtoreşti.
ART. 79
Pînã la alegerea judecãtorilor potrivit dispoziţiilor legii de fata, judecãtorii numiţi continua sa-şi exercite atribuţiile lor. Pînã la aceeaşi data angajarea, transferarea şi desfacerea contractului de munca a judecãtorilor se fac de Ministerul Justiţiei.
ART. 80
Judecãtorii militari de toate gradele sînt, în serviciul militar activ.
Încadrarea şi avansarea în grad în cadrul forţelor armate ale Republicii Socialiste România a judecãtorilor militari se fac, potrivit Statutului Corpului Ofiţerilor, la propunerea ministrului justiţiei sau a preşedintelui Tribunalului Suprem, dupã caz.
Pentru abaterile de la disciplina militarã, judecãtorii militari rãspund potrivit Regulamentului disciplinar al forţelor armate ale Republicii Socialiste România.
ART. 81
Dispoziţiile codului muncii şi celelalte prevederi ale legislaţiei muncii sînt aplicabile judecãtorilor.
Atribuţiile, care potrivit acestei legislaţii revin conducerii unitãţii, se vor exercita, în cazul judecãtorilor, de cãtre Ministerul Justiţiei sau preşedintele Tribunalului Suprem, dupã caz.
Dispoziţiile alineatelor precedente sînt aplicabile în mãsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.
ART. 82
Judecãtorii beneficiazã de aceleaşi drepturi pe care le au, potrivit legislaţiei muncii, angajaţii cu contracte de munca pe durate nedeterminate.
ART. 83
Judecãtorii care au promovat examenul de capacitate dar nu au fost aleşi, cei care la expirarea mandatului nu au fost realeşi, precum şi cei eliberaţi din funcţii, beneficiazã de drepturile prevãzute de codul muncii privitoare la desfacerea contractului de munca de cãtre unitate, pentru motive neimputabile angajatului.
ART. 84
În caz de realegere sau transferare la o instanta din alta localitate, judecãtorii se vor considera transferati în interes de serviciu în înţelesul codului muncii.
ART. 85
În şedinţele instanţelor judecãtoreşti, membrii completului, cu excepţia militarilor, sînt obligaţi sa poarte ţinuta vestimentara de judecata.
ART. 86
Pe baza şi în vederea executãrii prezentei legi, ministrul justiţiei va emite instrucţiuni privind activitatea ce va fi desfasurata de judecãtorii stagiari, modul în care li se acorda dreptul de a exercita atribuţiile funcţiei înainte de depunerea examenului, examenului de capacitate, notarea judecãtorilor, precum şi pentru aplicarea celorlalte dispoziţii ale legii.
ART. 87
<>Legea nr. 5 din 19 iunie 1952 pentru organizarea judecãtoreascã, cu modificãrile ulterioare, Statutul disciplinar al judecãtorilor aprobat prin Decretul nr. 338 din 23 decembrie 1953 , precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi, se abroga.
ART. 88
Prezenta lege intra în vigoare pe data de 1 ianuarie 1969.
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
