Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
LEGE nr. 58 din 22 martie 2006 pentru ratificarea Acordului privind cooperarea dintre Romania si Eurojust, semnat la Bruxelles la 2 decembrie 2005, si pentru reglementarea unor masuri referitoare la reprezentarea Romaniei la Eurojust, in perioada ce preceda aderarii si dupa data aderarii la Uniunea Europeana
EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 300 din 4 aprilie 2006
Parlamentul României adoptã prezenta lege.
ART. 1
Se ratificã Acordul privind cooperarea dintre România şi Eurojust, semnat la Bruxelles la 2 decembrie 2005, denumit în continuare Acordul.
ART. 2
(1) Magistratul de legãturã la Eurojust, prevãzut la art. 5 din Acord, este numit de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei.
(2) Magistratul de legãturã la Eurojust, prevãzut la alin. (1), este selectat de ministrul justiţiei dintre procurorii cu experienţã în combaterea formelor grave ale criminalitãţii transnaţionale organizate, a corupţiei sau terorismului.
ART. 3
(1) Dupã data aderãrii României la Uniunea Europeanã, când Acordul îşi înceteazã valabilitatea, Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, formulatã în urma procedurii de selecţie prevãzute la art. 2 alin. (2), numeşte membrul naţional în Eurojust, potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) din Decizia Consiliului 2002/187/JAI din 28 februarie 2002 privind înfiinţarea Eurojust în vederea întãririi luptei împotriva formelor grave ale criminalitãţii, aşa cum a fost modificatã prin Decizia Consiliului 2003/659/JAI din 18 iunie 2003, denumitã în continuare Decizia Eurojust.
(2) Mandatul membrului naţional în Eurojust este de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singurã datã.
ART. 4
(1) Procurorul desemnat ca magistrat de legãturã la Eurojust în baza Acordului şi, respectiv, procurorul desemnat ca membru naţional în Eurojust au competenţã teritorialã, materialã şi personalã pe întreg teritoriul României, pentru toate infracţiunile prevãzute în Decizia Eurojust, şi coopereazã neîngrãdit în procedurile care intrã în obiectul de activitate al Eurojust cu autoritãţile române şi strãine competente.
(2) Magistratul de legãturã la Eurojust şi membrul naţional în Eurojust au acces la informaţiile conţinute în cazierul judiciar, în Sistemul informatic naţional de semnalãri, atunci când acesta va fi operaţional, şi în orice baze de date care faciliteazã îndeplinirea obiectivelor Eurojust.
(3) Magistratul de legãturã la Eurojust şi membrul naţional în Eurojust sunt detaşaţi la sediul Eurojust de la Haga, Regatul fiãrilor de Jos, în condiţiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi beneficiazã de drepturile salariale şi de celelalte drepturi bãneşti corespunzãtoare funcţiei diplomatice de ministru consilier, potrivit legislaţiei de salarizare în vigoare pentru personalul trimis în misiune permanentã în strãinãtate.
ART. 5
(1) Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, poate numi un asistent al magistratului de legãturã la Eurojust, potrivit art. 5 alin. (3) din Acord.
(2) Dupã data aderãrii la Uniunea Europeanã, Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, poate numi unul sau mai mulţi asistenţi ai membrului naţional în Eurojust, potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din Decizia Eurojust.
(3) Dispoziţiile art. 2, art. 3 alin. (1) şi ale art. 4 alin. (1) şi (2) se aplicã în mod corespunzãtor şi în cazul asistenţilor prevãzuţi la alin. (1) şi (2).
(4) Asistentul magistratului de legãturã şi, respectiv, asistenţii membrului naţional în Eurojust îşi desfãşoarã efectiv activitatea în cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind trimişi temporar la sediul Eurojust fie pentru anumite activitãţi, fie pentru a-i înlocui pe cei care îi asistã, pe o perioadã determinatã.
ART. 6
(1) Ministrul justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, poate numi corespondenţi naţionali cu Eurojust pentru probleme de terorism, criminalitate organizatã şi corupţie.
(2) Corespondenţii naţionali îşi desfãşoarã efectiv activitatea în cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi coopereazã cu Eurojust, direct sau prin intermediul magistratului de legãturã la Eurojust, respectiv al membrului naţional în Eurojust.
ART. 7
Rechemarea, înainte de expirarea mandatului, a procurorilor desemnaţi ca magistrat de legãturã şi, respectiv, membru naţional în Eurojust, precum şi revocarea înainte de expirarea mandatului a asistenţilor acestora se fac de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, pentru neîndeplinirea corespunzãtoare a atribuţiilor conferite acestora prin Acord, respectiv prin Decizia Eurojust.
ART. 8
(1) Membrul naţional în Eurojust elaboreazã anual un raport privind activitatea desfãşuratã, inclusiv cea a asistenţilor sãi, dacã este cazul, pe care îl prezintã ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului urmãtor.
(2) Magistratul de legãturã la Eurojust elaboreazã un raport privind activitatea desfãşuratã, inclusiv cea a asistentului sãu, dacã este cazul, pe care îl prezintã ministrului justiţiei la finalul mandatului.
ART. 9
Cheltuielile care decurg din aplicarea prezentei legi se suportã din bugetul Ministerului Public.
Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicatã.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ADRIAN NĂSTASE
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ
Bucureşti, 22 martie 2006.
Nr. 58.
ACORD
privind cooperarea între România şi Eurojust
România şi Eurojust, denumite în continuare pãrţile,
ţinând cont de Decizia Consiliului din 28 februarie 2002 privind înfiinţarea Eurojust în vederea întãririi luptei împotriva formelor grave ale criminalitãţii şi, în special, de art. 27 alin. 1 şi 3,
luând în considerare atât interesele României, cât şi ale Eurojust pentru dezvoltarea unei cooperãri dinamice şi strânse pentru a face faţã provocãrilor actuale şi viitoare ale formelor grave ale criminalitãţii şi infracţiunilor comise adesea de organizaţii transnaţionale,
având în vedere necesitatea îmbunãtãţirii cooperãrii în domeniul judiciar dintre România şi Eurojust pentru facilitarea coordonãrii cercetãrii şi urmãririi penale a faptelor care implicã teritoriul României şi cel al unuia sau mai multor state membre ale Uniunii Europene,
ţinând cont cã România a ratificat Convenţia europeanã privind protecţia persoanelor în legãturã cu procesarea automatizatã a datelor personale, adoptatã la Strasbourg la 28 ianuarie 1981, care joacã un rol fundamental în sistemul de protecţie a datelor din cadrul Eurojust,
luând în considerare nivelul înalt de protecţie a datelor cu caracter personal din Uniunea Europeanã, în special prelucrarea datelor cu caracter personal, în conformitate cu Decizia Consiliului din 28 februarie 2002 privind înfiinţarea Eurojust şi combaterea formelor grave ale criminalitãţii, cu Regulile de procedurã ale Eurojust privind protecţia datelor şi cu alte reglementãri aplicabile,
având în vedere obiectivul integrãrii României în Uniunea Europeanã în 2007,
respectând drepturile fundamentale şi principiile Convenţiei europene privind drepturile omului şi libertãţile fundamentale, reflectate şi în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,
au convenit urmãtoarele:
ART. 1
Definiţii
În scopul prezentului acord:
a) Decizia Eurojust înseamnã Decizia Consiliului din 28 februarie 2002 privind înfiinţarea Eurojust în vederea întãririi luptei împotriva formelor grave ale criminalitãţii, astfel cum a fost modificatã prin Decizia Consiliului din 18 iunie 2003;
b) statele membre înseamnã statele membre ale Uniunii Europene;
c) Colegiul înseamnã Colegiul Eurojust, astfel cum este prevãzut în art. 10 din Decizia Eurojust;
d) membrul naţional înseamnã membrul naţional numit la Eurojust de fiecare stat membru al Uniunii Europene, astfel cum este prevãzut în art. 2 alin. 1 din Decizia Eurojust;
e) Regulile de procedurã ale Eurojust privind protecţia datelor înseamnã regulile de procedurã pentru procesarea şi protecţia datelor personale, aprobate de Consiliul Uniunii Europene la 24 februarie 2005;
f) asistent înseamnã persoana care îl poate asista pe membrul naţional, astfel cum este prevãzut în art. 2 alin. 2 din Decizia Eurojust, dacã nu este definit altfel în prezentul acord;
g) director administrativ înseamnã directorul administrativ astfel cum este prevãzut în art. 29 din Decizia Eurojust;
h) personalul Eurojust înseamnã personalul la care se face referire în art. 30 din Decizia Eurojust;
i) datele personale înseamnã orice informaţie cu privire la o persoanã fizicã identificatã sau identificabilã (subiect). O persoanã identificabilã este una care poate fi identificatã direct sau indirect, în special prin referirea la un numãr de identificare ori la unul sau mai mulţi factori specifici identitãţii sale fizice, psihologice, mentale, economice, culturale sau sociale;
j) procesarea de date personale înseamnã orice operaţiune sau set de operaţiuni care sunt desfãşurate asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau prin dosare manual structurate, precum strângerea, înregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea sau prelucrarea, recuperarea, consultarea, folosirea, divulgarea prin transmitere, diseminare ori a face accesibile înşiruiri sau combinaţii de coduri, codarea, ştergerea sau distrugerea.
ART. 2
Scopul acordului
Scopul prezentului acord este întãrirea cooperãrii între România şi Eurojust în vederea combaterii infracţiunilor grave cu caracter internaţional.
ART. 3
Domenii de cooperare
România şi Eurojust coopereazã în domeniile de activitate prevãzute în art. 6 şi 7 din Decizia Eurojust, în cadrul competenţelor Eurojust menţionate la art. 4 din Decizia Eurojust.
ART. 4
Autoritatea competentã
Autoritatea competentã din România pentru îndeplinirea obiectivelor prezentului acord este Ministerul Public român, reprezentat de Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
ART. 5
Magistratul de legãturã la Eurojust
(1) În vederea facilitãrii cooperãrii stabilite de prezentul acord şi în conformitate cu prevederile art. 27 alin. 3 din Decizia Eurojust, România poate desemna un magistrat de legãturã la Eurojust.
(2) Magistratul de legãturã este un procuror, în conformitate cu legea românã. Durata mandatului este determinatã de România.
(3) Magistratul de legãturã poate avea un asistent, care îl poate înlocui atunci când este necesar.
(4) România informeazã Eurojust asupra naturii şi duratei competenţelor judiciare ale magistratului de legãturã pe teritoriul naţional, în vederea îndeplinirii sarcinilor sale în concordanţã cu scopul prezentului acord. România stabileşte competenţele magistratului de legãturã pentru a-şi desfãşura activitatea în contactul cu autoritãţile strãine. Eurojust întreprinde mãsurile necesare pentru promovarea acceptãrii şi recunoaşterea prerogativelor astfel conferite.
(5) Magistratul de legãturã are acces la informaţiile conţinute în cazierul judiciar sau în orice alt registru român similar, în acelaşi fel ca şi în cazul competenţelor prevãzute de legea românã pentru un procuror sau pentru o persoanã asimilatã acestuia.
(6) Magistratul de legãturã poate contacta direct parchetele din România.
(7) Eurojust pune la dispoziţie facilitãţi suficiente de legãturã, care includ uzul spaţiului şi serviciilor de telecomunicaţii, ţinând cont de limitele infrastructurii şi bugetului Eurojust. Eurojust poate solicita rambursarea unora sau a tuturor dintre cheltuielile pe care le face prin punerea la dispoziţie a acestor facilitãţi.
(8) Documentele de serviciu ale magistratului de legãturã sunt inviolabile de cãtre Eurojust.
ART. 6
Punctul de contact pentru Eurojust
(1) România desemneazã sau numeşte cel puţin un punct de contact pentru Eurojust, din cadrul autoritãţii române competente.
(2) România desemneazã unul dintre punctele sale de contact drept corespondent român naţional pe probleme legate de terorism, criminalitate organizatã, precum şi pentru toate aspectele cu caracter penal prevãzute de art. 12 din Decizia Eurojust.
ART. 7
Consultãri periodice
Pãrţile se consultã periodic, cel puţin o datã pe an, în vederea analizãrii aplicãrii prezentului acord. În particular au loc schimburi de opinii cu privire la implementarea şi la direcţiile de urmat în domeniul protecţiei şi securitãţii datelor.
ART. 8
Întâlnirile operaţionale şi strategice
(1) Magistratul de legãturã, asistentul acestuia şi alte persoane din cadrul parchetelor române, inclusiv punctul de contact cu Eurojust, pot participa la întâlniri operaţionale şi strategice, la invitaţia preşedintelui Colegiului şi cu aprobarea membrilor naţionali în cauzã.
(2) Membrii naţionali, asistenţii lor, directorul administrativ şi personalul Eurojust pot, de asemenea, sã participe la întâlnirile organizate de magistratul de legãturã sau de parchetele din România, inclusiv de punctul de contact cu Eurojust.
ART. 9
Schimbul de informaţii
(1) Pãrţile pot schimba informaţiile necesare relevante, dar nu excesive, pentru scopul şi în concordanţã cu prezentul acord, în vederea îndeplinirii scopului arãtat la art. 2.
(2) Toate informaţiile schimbate între pãrţi sunt comunicate prin intermediul punctului de contact cu Eurojust şi al membrilor naţionali implicaţi. Odatã cu numirea magistratului de legãturã, toate informaţiile sunt comunicate prin intermediul magistratului de legãturã.
(3) România se asigurã cã punctul de contact cu Eurojust şi magistratul de legãturã sunt, potrivit nivelului lor naţional, competenţi sã gestioneze acest tip de informaţii.
ART. 10
Transferul de informaţii cãtre Eurojust
(1) România notificã Eurojust cel mai târziu în momentul transferului de informaţii în scopul furnizãrii informaţiei, precum şi eventualele restricţii pentru folosirea ei. Aceasta poate include posibile restricţii de acces, restricţii asupra transmiterii cãtre autoritãţile competente ale statelor membre şi condiţii de ştergere sau distrugere. Notificarea poate, de asemenea, sã fie fãcutã şi într-o etapã ulterioarã, când dupã efectuarea transferului apare necesitatea instituirii unor restricţii.
(2) Eurojust nu comunicã nici o informaţie furnizatã de România vreunui stat terţ sau organism fãrã obţinerea consimţãmântului României şi fãrã a lua mãsurile de siguranţã care se impun.
(3) Eurojust pãstreazã un registru al datelor care îi sunt comunicate din România în baza prezentului acord.
ART. 11
Transferul de informaţii cãtre România
(1) Eurojust notificã României, la momentul transferului de informaţii sau înainte, de scopul furnizãrii informaţiei şi de orice restricţie pentru folosirea ei. Aceasta include, de asemenea, restricţii de acces, restricţii de transmitere cãtre autoritãţile competente din statele membre şi condiţiile pentru ştergere sau distrugere. Notificarea poate fi fãcutã, de asemenea, într-o etapã ulterioarã când dupã efectuarea transferului apare necesitatea instituirii unor restricţii.
(2) România nu comunicã nici o informaţie furnizatã de Eurojust vreunui alt stat terţ sau organism fãrã obţinerea consimţãmântului membrilor naţionali în cauzã şi fãrã a lua mãsurile de siguranţã care se impun.
(3) România pãstreazã un registru al datelor comunicate de Eurojust în baza prezentului acord.
ART. 12
Procesarea datelor personale furnizate de România
(1) Eurojust garanteazã pentru datele cu caracter personal furnizate de România un nivel de protecţie cel puţin echivalent cu nivelul rezultat din aplicarea principiilor Convenţiei Consiliului Europei din 28 ianuarie 1981 şi a modificãrilor ulterioare.
(2) Principiile şi regulile privind protecţia informaţiilor prevãzute în Decizia Eurojust, în special de art. 17, şi Regulile de procedurã ale Eurojust privind protecţia datelor se vor aplica pentru procesarea datelor cu caracter personal furnizate de România.
ART. 13
Procesarea de date personale furnizate de Eurojust
(1) România garanteazã un nivel de protecţie pentru datele cu caracter personal furnizate de Eurojust cel puţin echivalent cu nivelul rezultat din aplicarea principiilor Convenţiei Consiliului Europei din 28 ianuarie 1981 şi a modificãrilor ulterioare.
(2) România aplicã pentru procesarea şi protecţia datelor cu caracter personal furnizate de Eurojust principii cel puţin echivalente cu principiile prevãzute în Decizia Eurojust şi în Regulile de procedurã ale Eurojust privind protecţia datelor.
ART. 14
Securitatea datelor
(1) Eurojust se asigurã cã datele cu caracter personal primite sunt protejate împotriva distrugerii accidentale sau nelegale, pierderii accidentale ori dezvãluirii neautorizate, modificãrii şi accesului sau oricãrei alte forme neautorizate de procesare, în conformitate cu art. 22 din Decizia Eurojust. Mãsurile tehnice şi aranjamentele organizatorice prevãzute de Regulile de procedurã ale Eurojust privind protecţia datelor şi de orice alt document relevant se aplicã informaţiilor furnizate de România.
(2) România se asigurã cã datele cu caracter personal primite sunt protejate împotriva distrugerii accidentale sau nelegale, pierderii accidentale ori dezvãluirii neautorizate, modificãrii şi accesului sau oricãrei alte forme neautorizate de procesare, în conformitate cu art. 22 din Decizia Eurojust. România ia mãsurile tehnice şi organizatorice în vederea protejãrii datelor cel puţin la un nivel echivalent cu cel asigurat de Eurojust.
ART. 15
Drepturile subiecţilor
Subiecţii au dreptul de acces, dreptul de a solicita corectarea, codarea şi ştergerea datelor cu caracter personal care îi privesc, procesate de Eurojust, în conformitate cu principiile şi regulile Deciziei Eurojust.
ART. 16
Corectarea şi ştergerea datelor cu caracter personal
(1) La cererea punctului de contact pentru Eurojust sau a magistratului de legãturã şi sub responsabilitatea sa, Eurojust, în conformitate cu Decizia Eurojust şi Regulile de procedurã ale Eurojust privind protecţia datelor, corecteazã, blocheazã sau şterge datele personale furnizate de România, dacã ele sunt incorecte ori incomplete sau utilizarea ori depozitarea lor contravine prezentului acord. Eurojust confirmã României corectarea, codarea sau ştergerea datelor.
(2) Când Eurojust constatã cã datele cu caracter personal transmise României sunt incorecte sau incomplete sau dacã utilizarea ori depozitarea lor contravine prezentului acord ori Deciziei Eurojust, solicitã punctului de contact cu Eurojust sau magistratului de legãturã sã ia mãsurile necesare pentru a corecta, coda sau şterge informaţiile. România confirmã Eurojust corectarea, codarea şi ştergerea acestora.
(3) În cazurile prevãzute la paragrafele (1) şi (2), toţi furnizorii şi destinatarii unor astfel de informaţii sunt notificaţi imediat. În conformitate cu regulile aplicabile acestora, destinatarii corecteazã, codeazã sau şterg astfel informaţiile în propriile lor sisteme.
(4) România aplicã principiile pentru corectarea, codarea şi ştergerea datelor cu caracter personal furnizate de Eurojust cel puţin echivalente principiilor stipulate în art. 20 din Decizia Eurojust şi în Regulile de procedurã ale Eurojust privind protecţia datelor.
(5) Când Colegiul proceseazã date ale unor persoane care cad sub jurisdicţie românã, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (4) din Decizia Eurojust, magistratul de legãturã sau alte parchete române, inclusiv punctul de contact pentru Eurojust pot participa la şedinţa Colegiului.
ART. 17
Rãspunderea
(1) România rãspunde în conformitate cu legea naţionalã de prejudiciile cauzate unei persoane ca urmare a unor erori de fapt sau judiciare în schimbul de date cu Eurojust. România nu invocã în apãrarea sa faptul cã Eurojust a transmis datele în mod inadecvat, în scopul înlãturãrii rãspunderii sale, în conformitate cu legislaţia naţionalã, în raport cu o parte prejudiciatã.
(2) Fãrã a aduce atingere art. 24 din Decizia Eurojust, dacã apar erori de fapt sau judiciare ca urmare a unor date comunicate eronat ori ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor din culpa Eurojust sau a unui stat membru al Uniunii Europene ori a unui alt stat terţ sau organism, Eurojust este ţinut sã acopere, la cerere, sumele plãtite ca daune, în baza paragrafului (1), cu excepţia cazului când datele au fost folosite cu încãlcarea prezentului acord. Prevederile acestui paragraf se aplicã şi în cazul în care survin erori de fapt sau judiciare din partea Eurojust sau a unui stat membru al Uniunii Europene ori a altui stat terţ sau organism care nu şi-a respectat obligaţiile.
(3) În cazurile în care Eurojust este ţinut sã plãteascã statelor membre ale Uniunii Europene sau altui stat terţ ori organism sume de bani ca daune pentru prejudiciile cauzate unei pãrţi, iar prejudiciul se datoreazã României, atunci aceasta din urmã este ţinutã sã returneze Eurojust sumele de bani plãtite unui stat membru sau unui stat terţ ori organism, pentru a acoperi sumele plãtite cu titlu de daune.
(4) Pãrţile nu-şi solicitã una alteia plata de daune pentru prejudiciile cauzate în conformitate cu paragrafele (2) şi (3) sub rezerva cã daunele respective au fost instituite ca mãsurã punitivã, mãrite sau noncuantificabile.
ART. 18
Soluţionarea neînţelegerilor
(1) Orice neînţelegere între pãrţi privind interpretarea ori aplicarea prezentului acord sau orice aspect care ar putea afecta relaţia dintre pãrţi, care nu este soluţionat pe cale amiabilã, va fi deferit unui tribunal arbitral alcãtuit din 3 arbitri, la cererea oricãreia dintre pãrţi. Fiecare parte va numi câte un arbitru. Cel de-al treilea, care este şi preşedintele tribunalului, este ales de cãtre cei 2 arbitri.
(2) Dacã pãrţile nu stabilesc altfel, tribunalul îşi determinã propriile reguli de procedurã.
(3) Tribunalul adoptã o decizie cu majoritatea voturilor. Preşedintele are dreptul de vot decisiv. Decizia este definitivã şi executorie pentru pãrţile în litigiu.
(4) Fiecare parte îşi rezervã dreptul sã suspende îndeplinirea obligaţiilor sale rezultate în baza prezentului acord, atunci când se aplicã sau este aplicabilã procedura prevãzutã în acest articol, în concordanţã cu paragraful (1) sau în orice altã situaţie când o parte este de pãrere cã obligaţiile ce incumbã celeilalte pãrţi, rezultate în baza prezentului acord, nu au fost îndeplinite.
ART. 19
Încetarea acordului
(1) Prezentul acord poate fi denunţat de oricare dintre pãrţi cu o notificare prealabilã de 3 luni.
(2) În cazul denunţãrii, pãrţile se înţeleg pentru folosirea în continuare şi stocarea informaţiilor care au fost deja comunicate între ele. Dacã nu se ajunge la nici un acord, oricare dintre cele douã pãrţi este îndreptãţitã sã cearã ştergerea informaţiilor comunicate.
(3) În orice caz, prezentul acord înceteazã de drept, fãrã intervenţia pãrţilor, din ziua ce urmeazã datei aderãrii României la Uniunea Europeanã.
ART. 20
Modificarea acordului
(1) Prezentul acord poate fi modificat oricând prin consensul pãrţilor, în conformitate cu formalitãţile interne ale fiecãreia.
(2) Pãrţile se consultã cu privire la modificarea prezentului acord, la cererea oricãreia dintre ele.
ART. 21
Intrarea în vigoare
Prezentul acord intrã în vigoare la data la care pãrţile îşi notificã în scris una alteia îndeplinirea cerinţelor legale necesare.
Semnat la Bruxelles la 2 decembrie 2005, în douã exemplare originale, în limbile românã şi englezã, toate textele fiind egal autentice.
Pentru România,
Monica Luisa Macovei,
ministrul justiţiei
Pentru Eurojust,
Michael Kennedy,
preşedintele Colegiului Eurojust
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
