Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGE nr. 57 din 3 octombrie 1968 (*republicata*)  de organizare si functionare a consiliilor populare    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

LEGE nr. 57 din 3 octombrie 1968 (*republicata*) de organizare si functionare a consiliilor populare

EMITENT: CONSILIUL DE MINISTRI
PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 96 din 3 octombrie 1980

CAP. 1
Dispoziţii generale

ART. 1
Consiliile populare sînt organe locale ale puterii de stat, alese prin vot universal, egal, direct şi secret, prin care poporul exercita puterea de stat în judeţe, municipiul Bucureşti şi sectoarele acestuia, celelalte municipii, oraşe, oraşe şi comune.
În înfãptuirea prevederilor constituţionale, potrivit cãrora puterea poporului se întemeiazã pe alianta muncitoreasca-taraneasca, consiliile populare asigura dezvoltarea şi întãrirea unitãţii clasei muncitoare, ţãrãnimii şi intelectualitatii, a tuturor oamenilor muncii, fãrã deosebire de naţionalitate.
Intreaga activitate a consiliilor populare se desfãşoarã pe baza autoconducerii muncitoresti şi autogestiunii economico-financiare şi are drept scop întãrirea orinduirii socialiste, afirmarea principiilor socialismului în toate localitãţile tarii, buna gospodãrire a resurselor materiale şi de munca, dezvoltarea forţelor de producţie şi diversificarea economiei locale, creşterea continua a bunastarii materiale şi culturale a poporului, asigurarea libertãţii şi demnitãţii omului, afirmarea multilaterala a personalitãţii umane, promovarea consecventa a eticii şi echitãţii socialiste.
Consiliile populare desfãşoarã o larga munca de educare a maselor în spiritul devotamentului fata de patrie şi cauza socialismului, al internationalismului socialist şi solidaritãţii cu oamenii muncii de pretutindeni.
ART. 2
Consiliile populare îşi desfãşoarã activitatea sub conducerea Partidului Comunist Roman, forta politica conducatoare a întregii societãţi.
ART. 3
Consiliile populare sînt organizare şi îşi desfãşoarã activitatea pe baza principiului centralismului democratic, principiu fundamental al organizãrii întregii activitãţi de stat în Republica Socialistã România.
Consiliile populare promoveazã în viata economicã, socialã şi de stat, pe plan local, principiul muncii şi conducerii colective.
Consiliile populare rezolva problemele de interes local în concordanta cu interesele generale ale tarii. Ele au obligaţia fundamentalã de a asigura aplicarea Constituţiei şi legilor tarii, de a combate orice tendinte de nesocotire a prevederilor legale, de a acţiona pentru cunoastrea şi respectarea legilor, întãrirea legalitãţii socialiste, înlãturarea birocratismului şi formalismului.
Consiliile populare exercita, în unitãţile administrativ-teritoriale în care sînt alese, controlul în toate domeniile de activitate, în vederea instaurãrii spiritului de responsabilitate şi de disciplina în munca, de combativitate revolutionara, solicitudine şi operativitate în rezolvarea cerinţelor şi propunerilor cetãţenilor.
ART. 4
Consiliile populare îşi întemeiazã activitatea pe principiile democraţiei socialiste, asigurind participarea nemijlocitã a tuturor cetãţenilor, fãrã deosebire de naţionalitate, rasa, sex sau religie, la dezbaterile pe plan local a treburilor de stat şi obşteşti şi la înfãptuirea hotãrîrilor şi mãsurilor ce s-au luat.
Consiliile populare supun dezbaterii adunãrilor cetãţenilor problemele de baza ale dezvoltãrii economico-sociale a localiatilor şi le prezintã, periodic, rapoarte asupra activitãţii desfãşurate.
Consiliile populare sînt obligate sa organizeze, semestrial, adunãri ale cetãţenilor, în cadrul cãrora primaii comunelor, oraşelor, municipiilor, precum şi preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene, vor prezenta rapoarte cu privire la hotãrîrile adoptate, executarea la timp şi în bune condiţii a lucrãrilor edilitar-gospodãreşti, asigurarea aprovizionarii populaţiei, întreţinerea şi gospodãrirea fondului locativ, repartizarea locuinţelor în condiţiile prevãzute de lege, soluţionarea propunerilor, sesizarilor şi reclamatiilor, aducind la cunostinta opiniei publice modul de îndeplinire a hotãrîrilor şi mãsurilor adoptate.
Adunãrile cetatenesti se vor organiza pe comune, oraşe, municipii sau judeţe, dupã cum urmeazã:
a) în comune, adunãri generale ale cetãţenilor: în cadrul comunelor mai mari, adunãrile se organizeazã pe sate;
b) în oraşe şi municipii, adunãri cetatenesti pe cartiere, cu participarea deputaţilor, comisiilor permanente, comitetelor de cetãţeni, ale asociaţiilor de locatari, precum şi a reprezentanţilor oamenilor muncii din întreprinderi şi alte unitãţi economice şi sociale;
c) în judeţe, adunãri cetatenesti, cu participarea deputaţilor, comisiilor permanente, primarilor comunelor, oraşelor şi municipiilor, reprezentanţilor oamenilor muncii din întreprinderi şi ale unitãţii economice şi sociale, precum şi ai cetãţenilor din numicipii, oraşe şi comune din cadrul judeţului. Desemnarea reprezentanţilor cetãţenilor se face de cãtre comitetele de cetãţeni şi se afişeazã la consiliul popular cu cel puţin 10 zile înainte de data ţinerii adunãrii.
În cadrul adunãrilor, cetãţenii au dreptul de a pune întrebãri, de a cere explicaţii asupra oricãror probleme, de a participa la discuţii şi de a face propuneri.
Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare sînt obligate de a aduce la cunostinta publica, cu cel puţin 3 zile înainte, data la care are loc adunarea cetãţenilor.
ART. 5
Consiliile sînt obligate sa informeze permanent cetãţenii prin presa, afisaj, staţii de radioficare, alte mijloace de informare în masa, asupra activitãţii desfãşurate şi hotãrîrilor adoptate cu privire la dezvoltarea economico-socialã a unitãţilor administrativ-teritoriale în care sînt alese, precum şi cu privire la celelalte sarcini ce le revin în buna gospodãrire şi administrare a localitãţilor, în rezolvarea problemelor legate de viata şi activitatea cetãţenilor.
ART. 6
În exercitarea tuturor atribuţiilor ce le revin, consiliile populare aplica principiile autoconducerii muncitoresti şi autogestiunii economico-financiare, asigura, în concordanta cu prevederile mecanismului economico-financiar, folosirea cu maxima eficienta a mijloacelor materiale şi financiare ce le sînt încredinţate, dezvoltarea continua şi buna gospodãrire a localitãţilor, creşterea veniturilor proprii şi, pe aceasta baza, autofinantarea comunelor, oraşelor şi judeţelor.
ART. 7
Consiliile populare intaresc şi dezvolta legãturile cu organele locale ale Frontului Democraţiei şi Unitãţii Socialiste, în vederea mobilizãrii oamenilor muncii la realizarea sacinilor de plan şi la desfãşurarea acţiunilor pentru dezvoltarea economicã şi social-culturalã a unitãţilor administrativ-teritoriale, precum şi la activitatea de sistematizare şi buna gospodãrire a municipiilor, oraşelor şi comunelor.
Consiliile populare intaresc legãturile cu organizaţiile de masa şi obşteşti şi acorda acestora sprijin în îndeplinirea sarcinilor ce le revin.
ART. 8
Consiliile populare infaptuiesc pe plan local politica nationala marxist-leninista a partidului şi statului, asigurind tuturor cetãţenilor, indiferent de naţionalitate, deplina egalitate în drepturi, în toate domeniile vieţii economice, politice, juridice, sociale şi culturale.
În unitãţile administrativ-teritoriale locuite şi de populaţie de alta naţionalitate decît cea romana, în organele locale ale puterii de stat şi în organele locale ale administraţiei de stat sînt aleşi şi oameni ai muncii din rindul acestor nationalitati. Organele locale folosesc oral şi scris şi limba naţionalitãţii respective şi fac incadrari de personal din rindul acesteia sau al altor cetãţeni care cunosc limba şi felul de trai al populaţiei locale.
ART. 9
Consiliile populare, în exercitarea puterii de stat pe plan local, dispun de o larga autonomie. Ele conduc şi rãspund de intreaga activitate localã de stat, asigurind dezvoltarea planificata, multilaterala, economicã, social-culturalã şi edilitar-gospodareasca a unitãţilor administrativ-teritoriale în care sînt alese, apãrarea proprietãţii socialiste.
Consiliile populare organizeazã, indruma şi controleazã intreaga activitate de dezvoltare economico-socialã planificata din unitãţile administrativ-teritoriale în care sînt alese, avînd rapsunderea directa pentru înfãptuirea planului economico-social local şi a bugetului local: urmãresc folosirea intensiva a capacitãţilor de producţie, asigurarea forţei de munca şi justa repartizare a acesteia, organizarea ştiinţificã a producţiei şi a muncii; acţioneazã pentru îndeplinirea integrala a sarcinilor de plan de cãtre toate unitãţile economice, indiferent de subordonarea acestora.
Consiliile populare organizeazã înfãptuirea programului de sistematizare în vederea sigurarii dezvoltãrii municipiilor, oraşelor şi comunelor ca unitãţi administrativ-teritoriale complexe.
Consiliile populare asigura ocrotirea drepturilor cetãţenilor şi menţinerea ordinii publice.
ART. 10
Consiliile populare analizeazã problemele economice şi social-culturale de interes local şi cele de interes republican din cuprinsul unitãţilor administrativ-teritoriale în care sînt alese şi, dupã caz le rezolva sau fac propuneri organelor competente pentru soluţionarea acestora, participind la elaborarea mãsurilor corespunzãtoare.
În cazul în care, în rezolvarea unor porbleme de interes republican ce privesc activitatea de stat pe plan local, opinia consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti se deosebeşte de cea a unui organ central, va fi informat Consiliul de Stat.
ART. 11
Consiliile populare examineazã şi rezolva, împreunã cu organele de stat, unitãţile economice şi instituţiile social-culturale care nu le sînt subordonate, toate problemele de interes comun referitoare la dezvoltarea multilaterala a judeţelor, municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia, municipiilor, oraşelor şi comunelor.
ART. 12
Consiliile populare rãspund de intreaga activitate de producţie agricolã, de buna organizare şi desfãşurare a lucrãrilor agricole, de folosirea raţionalã şi eficienta a fondului funciar, creşterea producţiei vegetale şi animale; controleazã şi sprijinã activitatea unitãţilor agricole de stat şi cooperatiste, precum şi a gospodariilor populaţiei din unitãţile administrativ teritoriale în care sînt alese şi adopta mãsuri corespunzãtoare.
Consiliile populare rapsund de aprovizionarea ritmica şi de buna servire a populaţiei, în care scop asigura controlul şi îndrumarea unitarã a întregii reţele de stat şi cooperatiste de desfacere a produselor de prestãri de servicii.
ART. 13
Consiliile populare, în exercitarea atribuţiilor lor, adopta, cu respectarea legii, hotãrîri.
Hotãrîrile consiliilor populare sînt obligatorii în unitãţile administrativ-teritoriale în care sînt alese.
ART. 14
Îndrumarea şi controlul general al activitãţii consiliilor populare sînt exercitate de Marea Adunare Nationala.
În intervalul dintre sesiunile Marii Adunãri Naţionale, activitatea consiliilor populare este indrumata şi controlatã de cãtre Consiliul de Stat.
Consiliile populare indruma şi controleazã activitatea consiliilor populare ierarhic inferioare.
În exercitarea controlului, organele ierarhic superioare ale puterii de stat au dreptul sa analizeze actele ilegale ale organelor subordonate lor.
ART. 15
Consiliile populare judeţene, al municipiului Bucureşti, ale sectoarelor acestuia, precum şi celea ale municipiilor, aleg comitete executive, iar consiliile populare ale oraşelor şi comunelor aleg birouri exercutive dintre deputaţii lor.
ART. 16
Comitetele executive sau, dupã caz, birourile executive sînt organe locale ale administraţiei de stat cu competenta generalã în unitãţile administrativ-teritoriale în care funcţioneazã, fiind subordonate consiliilor populare care le-au ales, precum şi consiliilor populare ierarhic superioare şi comitetelor sau, dupã caz, birourilor executive ale acestora.
ART. 17
Activitatea comitetelor şi a birourilor executive ale consiliilor populare este condusã şi controlatã de cãtre Consiliul de Miniştri.
Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare conduc, indruma şi controleazã activitatea comitetelor şi birourilor executive ierarhic inferioare.

CAP. 2
Rolul consiliilor populare în dezvoltarea economico-socialã a unitãţilor administrativ-teritoriale

ART. 18
Consiliile populare coordoneeaza intreaga activitate de dezvoltare economicã şi socialã din judeţe, municipii, oraşe şi comune potrivit principiului autoconducerii muncitoresti şi autogestiunii economico-financiare, asigurind participarea nemijlocitã a tuturor cetãţenilor, fãrã deosebire de naţionalitate, în calitatea lor de proprietari, producãtori şi beneficiari, la înfãptuirea politicii partidului şi statului de dezvoltare armonioasã, multilaterala, a tuturor judeţelor şi localitãţilor.
ART. 19
Pentru realizarea sarcinilor deosebite ce le revin în dezvoltarea economicã, social-culturalã şi edilitar-gospodareasca a judeţelor şi localitãţilor consiliile populare trebuie sa-şi întemeieze intreaga activitate pe întãrirea continua a legãturii cu cetãţenii, pe consultarea larga a acestora, pe stimularea iniţiativei şi pe participarea directa şi responsabilã a fiecãrui cetãţean la înfãptuirea programului general de edificare a societãţii socialiste multilateral dezvoltate şi de inaintare a României spre comunism.
ART. 20
În conformitate cu prevederile planului naţional unic de dezvoltare economico-socialã, consiliile populare rãspund de elaborarea şi înfãptuirea planurilor de dezvoltare economico-socialã în profil teritorial; organizeazã, indruma şi controleazã îndeplinirea sarcinilor de plan de cãtre toate unitãţile economice, indiferent de subordonarea acestora.
Consiliile populare iau mãsuri pentru dezvoltarea industriei, agriculturii, transporturilor, serviciilor şi celorlalte ramuri economice, pentru valorificarea deplina a resurselor locale, contribuind la creşterea potenţialului economic pe întreg teritoriul tarii, la ridicarea continua a calitãţii vieţii tuturor cetãţenilor patriei.
ART. 21
Consiliile populare sînt obligate sa acţioneze cu fermitate pentru reducerea costurilor de producţie, creşterea productivitatii muncii, introducerea unui regim sever de economii, folosirea cu spirit gospodãresc a bazei materiale. În acest scop, iau mãsuri pentru reducerea consumurilor de materiale, combustibili şi energie, utilizarea materialelor refolosibile şi recuperabile, creşterea gradului de valorificare a tuturor resurselor de materii şi materiale existente pe plan local.
ART. 22
Consiliile populare rãspund, potrivit legii, de îndrumarea şi coordonarea întregii activitãţi de industrie mica, parte integrantã a economiei socialiste, de buna organizare a activitãţii unitãţilor de producţie şi prestãri de servicii, indiferent de subordonarea acestora, de valorificarea eficienta a resurselor materiale şi a forte de munca de satisfacerea în cele mai bune condiţii a cerinţelor de produse şi prestãri de servicii ale populaţiei.
În scopul dezvoltãrii industriei mici, consiliile populare acţioneazã pentru cuprinderea în activitatea de producţie şi prestãri de servici, în tot cursul anului, a forţei de munca disponibilã.
De asemenea, consiliile populare iau mãsuri pentru colectarea şi valorificarea, în cadrul industriei mici, a tuturor resurselor materiale locale disponibile, materiilor prime şi materialelor refolosibile, pieselor şi subansambelor rezultate din dezmembrarea fondurilor fixe, bunurilor de folosinta îndelungatã şi de uz personal uzate, resurselor metalice, produselor chimice, materialelor lemnoase, textilelor şi pielariei, substanţelor reziduale agroalimentare rezultate din procesele de producţie sau de consum şi altele asemenea.
ART. 23
Consiliile populare asigura conducerea unitarã a întregii griculturi din unitãţile administrativ-teritoriale în care sînt alese, în scopul creşterii producţiei agricole, sporirii contribuţiei agriculturii la dezvoltarea economiei naţionale şi la ridicarea nivelului de trai al populaţiei.
Consiliile populare iau mãsuri şi rãspund pentru apãrarea, conservarea, ameliorarea şi folosirea integrala şi eficienta a pãmîntului, principalul mijloc de producţie agricolã, pentru cultivarea tuturor suprafeţelor de teren din sectorul de stat, sectorul cooperatist şi gospodãriile populaţiei.
ART. 24
Consiliile populare asigura condiţiile necesare dezvoltãrii creşterii animalelor în vederea acoperirii cerinţelor sporite de consum ale populaţiei şi nevoilor de materii prime ale industriei; iau mãsuri pentru buna gospodãrire a întregii suprafeţe ocupate cu pajişti şi pãşuni naturale, folosind întregul potenţial existent pentru continua dezvoltare a zootehniei.
ART. 25
Consiliile populare rapsund de satisfacerea în întregime a nevoilor de consum de legume, cartofi şi fructe în stare proaspãta, pe o perioada cît mai amre în cursul anului, de constituirea stocurilor pentru toamna şi iarna, aprovizionarea industriei de conserve cu materii prime, precum şi de crearea disponibilitãţilor pentru export.
ART. 26
Pentru creşterea contribuţiei gospodariilor populaţiei la sporirea producţiei agricole vegetale şi animale şi asigurarea nevoilor proprii de consum cu carne şi alte produse animaliere, consiliile populare iau mãsuri ca toţi locuitorii din mediul rural şi urban care deţin terenuri agricole sa le cultive şi sa creascã animale şi pãsãri.
Consiliile populare comunale, orãşeneşti şi municipale vor întocmi programe de creştere a animalelor şi pasarilor pentru fiecare gospodãrie de pe raza administativ-teritorialã şi vor lua mãsuri pentru creşterea producţiei pe suprafeţele destinate bazei furajere, pe pãşunile şi fîneţele naturale, pentru recoltarea, depozitarea şi conservarea întregii producţii de nutreturi, asigurind folosirea judicioasã a acesteia, astfel încît fiecare gospodãrie sa poatã realiza obligaţia de a creste animale şi pãsãri.
Numãrul de animale şi pãsãri ce pot fi crescute de fiecare gospodãrie pentru nevoile proprii, vînzare la piata sau pentru contractari ori achiziţii este nelimitat.
Consiliile populare comunale, orãşeneşti şi municipale vor cuprinde în programe sarcini concrete pentru fiecare gospodãrie, pe baza consultãrii largi a cetãţenilor, stabilind numãrul de animale şi pãsãri, producţia şi livrãrile de produse animaliere la fondul de stat, în corelare cu sarcinile de dezvoltare economico-socialã ale unitãţii teritorial-administrative. În mod corespunzãtor se vor stabili şi sarcini de cultivare a tuturor suprafeţelor, de plantare cu pomi şi arbuşti fructiferi, producţia agricolã ce se va obţine şi livrãrile de legume, cartofi, fructe şi alte produse agricole la fondul de stat.
Programele de dezvoltare a efectivelor de animale şi de pãsãri se supun dezbaterilor adunãrilor generale ale cetãţenilor din comune şi devin obligatorii pentru toţi locuitorii din mediul rural, dupã adoptarea lor de cãtre consiliile populare.
ART. 27
Consiliile populare rãspund, în conformtiate cu sarcinile de plan, de asigurarea resurselor necesare constituirii fondului de stat de cereale, legume, fructe, animale, pãsãri, lapte, oua şi celelalte produse agroalimentare vegetale şi animaliere, precum şi de acoperirea nevoilor de consum propriu al populaţiei din raza lor de activitate.
ART. 28
Consiliile populare rãspund, în condiţiile legii, pentru buna gospodãrire a pãdurilor aflate în administrarea localã, pentru executarea lucrãrilor prevãzute în amenajamentele silvice - lucrãri de pepiniere proprii, împãduriri, refacere şi protecţie, îngrijirea arboretelor-, pentru paza pãdurilor, exploatarea şi valorificarea masei lemnoase.
ART. 29
Consiliile populare iau mãsuri şi rapsunde de aprovizionarea ritmica şi buna servire a populaţiei, dezvoltarea şi diversificarea gamei de produse şi servicii, îmbunãtãţirea calitãţii acestora, buna organizare şi aprovizionare a pieţelor agroalimentare, extinderea şi modernizarea reţelei comerciale, de alimentaţie publica şi a unitãţilor prestatoare de servicii atît la oraşe cît şi la sate, în strinsa concordanta cu cerinţele populaţiei.
Consiliile populare au obligaţia sa organizeze şi sa controleze activitatea comercialã şi de prestãri de servicii, sa asigure repartizarea teritorialã judicioasã a unitãţilor comerciale şi prestatoare de servicii, precum şi a fondului de mãrfuri pe localitãţi şi sisteme comerciale; sa controleze şi sa sprijine activitatea cantinelor-restaurant, înfiinţarea, în condiţiile legii, a unor unitãţi anexe în vederea bunei valorificari a resurselor şi aprovizionarii corespunzãtoare a cantinelor-restaurant.
Consiliile populare rãspund de respectarea reglementãrilor legale privind stabilirea de preţuri şi tarife pentru produsele şi serviciile ce le-au fost date în competenta, precum şi pentru practicarea de preţuri maximale de mercurial, în limita cãrora producãtorii desfac produsele pe piata taraneasca, şi tarife maximale pentru serviciile prestate populaţiei de cãtre meseriasi sau alţi prestatori particulari.
ART. 30
În scopul dezvoltãrii edilitar-gospodãreşti a localitãţilor urbane şi rurale, consiliile populare rãspund pentru buna organizare şi funcţionare a transportului în comun, întreţinerea reţelelor de alimentare cu apa, canalizare şi termoficare, modernizare şi întreţinerea drumurilor şi strazilor, salubritatea localitãţilor, precum şi pentru realizarea altor lucrãri cu caracter urbanistic şi edilitar-gospodãresc.
Consiliile populare asigura înfãptuirea integrala a planului de construire a locuinţelor, cu respectarea riguroasã a sistematizãrii, asigurând execuţia lor la un nivel calitativ corespunzãtor, precum şi buna întreţinere şi administrarea fondului locativ.
Consiliile populare iau mãsuri pentru creşterea aportului cetãţenilor la soluţionarea problemelor pe care le ridica modernizarea, buna gospodãrire şi infrumusetare a municipiilor, oraşelor şi comunelor, pentru sporirea contribuţiei acesstora la realizarea lucrãrilor de drumuri, regularizari de albii, consolidãri de maluri, alimentari cu apa, canalizari, amenajãri de parcuri, spaţii verzi, locuri de joaca pentru copii, terenuri şi baze sportive simple, precum şi a altor lucrãri asemãnãtoare.
ART. 31
Consiliile populare iau mãsuri, potrivit legii, pentru protecţia mediului înconjurãtor, controleazã modul cum unitãţile socialiste îndeplinesc mãsurile stabilite şi folosesc fondurile de investiţii destinate protejãrii şi îmbunãtãţirii calitãţii factorilor de mediu.
ART. 32
Consiliile populare rãspund, în condiţiile legii, pentru satisfacerea cerinţelor de apa ale populaţiei şi economiei, valorificarea de noi surse de apa, folosirea raţionalã a apelor, protecţia acestora impotriva epuizarii şi poluarii, precum şi pentru amenajarea şi întreţinerea apelor de interes local şi apãrarea impotriva inundatiilor.
ART. 33
Consiliile populare rãspund, potrivit legii, de asigurarea condiţiilor de folosire permanenta a arterelor de circulaţie, de executarea lucrãrilor de modernizãri, reparaţii şi întreţinere a acestora, de curateniea strazilor, de pãstrarea şi întreţinerea dotãrilor tehnico-edilitare şi gospodãreşti, a semnalizatoarelor rutiere şi a plantaţiilor, antrenind în aceste acţiuni populaţia localitãţilor.
ART. 34
Consiliile populare asigura îndrumarea întregii activitãţi politico-educative şi culturale, desfasurata în instituţiile de educaţie şi cultura, şcoli, cãmine culturale şi alte unitãţi, asigura buna organizare a Festivalului naţional "Cintarea României" şi altor acţiuni cultural-educative, în scopul ridicãrii permanente a conştiinţei sociale a cetãţenilor, al formãrii omului nou, constructor al societãţii socialiste şi comuniste în România.
ART. 35
Consiliile populare asigura îndrumarea, controlul şi coordonarea învãţãmântului în unitãţile administrativ-teritoriale în care sînt alese, urmãrind buna organizare şi desfãşurare a procesului instructiv-educativ, dezvoltarea şi folosirea judicioasã a bazei materiale şi întãrirea rãspunderii personalului didactic pentru perfecţionarea continua, în raport cu cerinţele societãţii, a pregãtirii pentru munca şi viata a tinerei generaţii. Totodatã, vor lua mãsuri pentru realizarea, în cadrul activitãţii practice desfãşurate în şcoli şi licee, de produse industriale, îndeosebi bunuri de consum.
ART. 36
Consiliile populare rãspund de aducerea la îndeplinire a sarcinilor ce le revin în asigurarea sãnãtãţii populaţiei şi asistenţei sociale, de dezvoltarea şi modernizarea unitãţilor sanitare şi utilizarea eficienta a bazei tehnico-materiale, precum şi de repartizare şi buna folosire a personalului medico-sasnitar, în scopul prevenirii şi combaterii imbolnavirilor, al intaririi continue a stãrii de sãnãtate a întregii populaţii.
ART. 37
Consiliile populare sînt obligate sa ia mãsuri pentru cunoastrea şi aplicarea stricta a hotãrîrilor de partid şi a legilor statului de cãtre toţi cetãţenii, întãrirea ordinii publice şi a disciplinei, apãrarea avutului obştesc, a liniştii şi bunurilor cetãţenilor.
Organele locale de militie şi celelalte organe care au sarcini în acest domeniu vor prezenta, periodic, consiliilor populare rapoarte cu privire la modul în care îşi aduc la îndeplinire atribuţiile legale ce le revin.
ART. 38
Pentru aplicarea ferma a noului mecanism economico-financiar în activitatea economico-socialã pe plan local şi asigurarea autofinantarii comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, consiliile populare sînt obligate sa ia mãsuri pentru buna gospodãrire şi folosire a mijloacelor materiale şi financiare ce le sînt încredinţate şi sporirea continua a veniturilor proprii la bugetul local, prin dezvoltarea continua a industriei mici, a prestãrilor de servicii, a activitãţilor de gospodãrire comunalã, social-culturale şi a altor activitãţi economice, precum şi prin participarea cetãţenilor, în spiritul eticii şi echitãţii socialiste, la formarea veniturilor proprii ale localitãţilor, în condiţiile prevãzute de lege.
Consiliile populare rapsund de asigurarea desfãşurãrii de cãtre fiecare unitate economicã a unei activitãţi rentabile, de sporirea beneficiilor şi întãrirea regimului de economii în toate unitãţile productive şi social-culturale, de punerea în valoare a tuturor surselor de sporire a veniturilor ce se realizeazã pe teritoriul lor, de utilizarea judicioasã a acestora, pentru îndeplinirea integrala a planului în profil teritorial, a bugetelor locale şi a bugetelor de venituri şi cheltuieli ale tuturor unitãţilor subordonate.
ART. 39
Consiliile populare sînt obligate sa valorifice energia, capacitatea creatoare şi initiativa tuturor oamenilor muncii în procesul de adoptare şi infaptuire a hotãrîrilor, sa rezolve cu solicitudine şi operativitate toate problemele ridicate de cetãţeni, astfel încît intreaga lor activitate sa fie strins legatã de necesitãţile reale ale populaţiei, reflectind, în acest fel, aspiraţiile şi interesele oamenilor muncii în edificarea societãţii socialiste multilateral dezvoltate.
Consiliile populare sînt obligate sa supunã dezbaterii adunãrilor cetãţenilor planurile în profil teritorial, bugetele de venituri şi cheltuieli ale localitãţilor, toate problemele de baza privind dezvoltarea acestora şi sa prezinte rapoarte asupra activitãţii desfãşurate.
ART. 40
Prevederile prezentului capitol se aplica în mod corespunzãtor şi în activitatea comitetelor şi birourilor executive ale consiliilor populare.

CAP. 3
Consiliile populare

SECŢIUNEA I
Atribuţii
ART. 41
Consiliile populare hotãrãsc, potrivit legii, în toate problemele de stat pe plan local, exercitind urmãtoarele atribuţii principale:
a) adopta planurile de dezvoltare economico-socialã în profil teritorial, pe baza sarcinilor ce decurg din planul naţional unic;
b) adopta bugetul local şi aproba contul de încheiere a exerciţiului bugetar; stabilesc impozitele şi taxele locale;
c) hotãrãsc în problemele privind planul economico-social local şi bugetul local şi rãspund de realizarea acestora; urmãresc înfãptuirea planului de dezvoltare economico-socialã în profil teritorial; hotãrãsc în probleme privind sistematizarea teritoriului şi a localitãţilor, concetrarea obiectivelor economice, realizarea investiţiilor, dezvoltarea industriei mici, creşterea producţiei agricole, folosirea fondului funciar, gospodãrirea apelor şi executarea lucrãrilor privind amenajarea bazinelor hidrografice, dezvoltarea silviculturii, gospodãrirea pãdurilor şi pasiunilor comunale, gospodãria comunalã şi locativã, protecţia mediului înconjurãtor, desfãşurarea activitãţii comerciale şi de prestãri de servicii, dezvoltarea activitãţii de învãţãmînt, cultura, snatate şi asistenta socialã, realizarea sarcinilor referitoare la apãrarea nationala;
d) aleg şi revoca comitetele sau birourile executive, aleg şi revoca pe oricare dintre membrii acestora;
e) stabilesc numãrul comisiilor permanente, aleg şi revoca membrii acestora, conduc, indruma şi controleazã activitatea lor;
f) examineazã propunerile fãcute în adunãrile cetãţenilor şi hotãrãsc asupra modului în care urmeazã a fi rezolvate.
g) hotãrãsc, potrivit legii, asupra revocãrii deputaţilor, pe baza propunerilor consiliilor locale ale Frontului Democraţiei şi Unitãţile Socialiste: aproba, cu consultarea consiliilor locale ale Frontului Democraţiei şi Unitãţii Socialiste, încetarea, la cerere, a mandatului de deputat, înainte de expirarea mandatului consiliului popular;
h) înfiinţeazã, potrivit legii, unitãţi economice, instituii de învãţãmînt, de cultura şi educaţie socialistã, de sãnãtate, precum şi pentru probleme de munca şi ocrotire socialã, de interes local;
i) organizeazã aparatul propriu al comitetului sau biroului executiv, precum şi organele locale de specialtiate ale administraţiei de stat, numesc şi revoca conducãtorii acestora, cu acordul organelor administraţiei de stat ierarhic superioare de specialitate; numesc şi revoca conducãtorii organelor locale ale militiei, cu acordul organelor ierarhic superioare ale acestora;
j) conduc, indruma şi controleazã activitatea comitetelor sau birourilor lor executive;
k) organizeazã şi coordoneazã intreaga activitate de popularizare, cunoaştere şi înţelegere a hotãrîrilor de partid şi a legilor statului de cãtre cetãţeni, pentru a se acţiona în concordanta cu prevederile acestora, în care scop întocmesc programe speciale de mãsuri; asigura aplicarea şi respectarea hotãrîrilor de partid, a legilor şi decretelor, precum şi a hotãrîrilor proprii, de cãtre aparat, organele şi unitãţile subordonate şi analizeazã periodic modul cum sînt aduse la îndeplinire;
l) iau mãsuri pentru îndeplinirea hotãrîrilor congresului, Camerei legislative, conferinţelor consiliilor populare şi a hotãrîrilor consiliilor populare ierarhic superioare;
m) conduc, indruma şi controleazã activitatea organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat a unitãţilor economice şi instituţiilor social-culurale subordonate; examineazã activitatea acestora şi stabilesc mãsuri pentru îmbunãtãţirea muncii lor;
n) exercita orice alte atribuţii prevãzute de lege.
ART. 42
În afarã de atribuţiile prevãzute la art. 41, consiliile populare mai au urmãtoarele atribuţii specifice:
1. Consiliile populare judeţene aleg şi revoacã preşedinţii şi judecãtorii tribunalului judeţean, judecãtorii pentru judecãtoriile din cuprinsul judeţului, precum şi procurorii şefi ai procuraturilor judeţene. Alegerea se face în prima sesiune a consiliului popular, dupã sesiunea de constituire a acestuia, la propunerea Ministerului Justiţiei, respectiv a procurorului general. Cei aleşi funcţioneazã pînã la efectuarea de noi alegeri de judecãtori şi procurori şefi. Revocarea se face, dupã caz, la propunerea Ministerului Justiţiei ori a procurorului general: asculta dãri de seama din partea preşedinţilor tribunalelor judeţene şi a procurorilor şefi ai procuraturilor judeţene; aleg şi revoca asesorii populari.
2. Consiliile populare municipale, orãşeneşti şi comunale:
a) adopta hotãrîri cu privire la dezvoltarea multilaterala şi complexa a municipiilor, oraşelor şi comunelor; hotãrîrile consiliilor populare municipale şi orãşeneşti sînt obligatorii, dupã caz, atît în cuprinsul municipiilor sau oraselor, cît şi al oraşelor apartinatoare sau al comunelor subordonate;
b) aleg cîte un delegat sãtesc al consiliului popular, pentru fiecare din satele componente ale comunelor, cu excepţia satelor de resedinta, precum şi pentru satele apartinatoare municipiilor şi oraşelor;
c) aleg, potrivit legii, membrii comisiilor de judecata de pe lina comitetele sau birourile lor executive şi asculta anual dãri de seama privind activitatea lor.

SECŢIUNEA a II-a
Componenta şi constituira consiliilor populare
ART. 43
Consiliile populare sînt alcãtuite din deputaţi aleşi pe circumscripţii electorale, cîte un deputat pentru fiecare circumscripţie, dintre cetãţenii cu drept de vot, care au împlinit virsta de 23 ani, fãrã deosebire de naţionalitate, rasa, sex sau religie.
ART. 44
Durata mandatului consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti este de 5 ani, iar al consiliilor populare municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, orãşeneşti şi comunale este de 2 ani şi jumãtate.
Mandatul înceteazã la data efectuãrii alegerilor pentru noul consiliu popular.
ART. 45
Consiliul popular nou ales este convocat, în prima sa sesiune, de cãtre comitetul sau biroul executiv al consiliului popular al cãrui mandat a expirat, în termen de 30 de zile de la data încetãrii mandatului consiliului popular precedent.
Lucrãrile primei sesiuni a consiliului popular sînt conduse, pînã la alegerea unui prezidiu, de cãtre cel mai în virsta dintre deputaţi.
În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele de virsta este asistat de doi deputaţi aleşi, la propunerea sa, de consiliul popular.
Consiliul popular, în prima sa sesiune, verifica legalitatea alegerii fiecãrui deputat, hotarind validarea sau anularea alegerii.
Pentru verificarea legalitãţii alegerii deputaţilor, consiliul popular alege dintre deputaţi, pe intreaga durata a mandatului sau, o comisie de validare compusa din 3-9 membri.
Dupã validarea alegerii, deputaţii depun jurãmântul de credinţa şi devotament fata de Republica Socialistã România.
Dupã depunerea jurãmîntului, consiliul popular alege, dintre deputaţi, un prezidiu, alcãtuit din 3-9 membri, pentru conducerea lucrãrilor sesiunii.
Consiliul popular alege, dintre deputaţi, comitetul executiv sau, dupã caz, biroul executiv. Alegerea se face pe funcţii.
Dupã alegerea comitetului sau biroului executiv, membrii acestuia depun jurãmântul de credinţa şi devotament fata de Republica Socialistã România.
Consiliul popular stabileşte, pe ramuri şi domenii de activitate, corespunzãtor specificului şi nevoilor locale, numãrul şi componenta comisiilor permanente şi alege dintre deputaţi membrii acestora.

SECŢIUNEA a III-a
Funcţionarea consiliilor populare
ART. 46
Consiliile populare lucreazã în sesiuni. Sesiunea este forma în care consiliul popular exercita democratic puterea de stat pe plan local şi modul principal prin care deputaţii îndeplinesc mandatul dat de alegatori.
Sesiunile consiliilor populare se ţin o data la 3 luni. Consiliile populare sînt convocate în sesiuni prin decizii ale comitetelor sau birourilor executive. Convocarea în sesiuni ordinare se face cu cel puţin 10 zile înainte de data stabilitã pentru ţinerea acestora.
Consiliul popular poate fi convocat, ori de cîte ori este nevoie, în sesiuni extraordinare din initiativa comitetului sau biroului executiv ori la cererea a cel puţin unei treimi din numãrul deputaţilor.
Sesiunile consiliilor populare sînt publice, în afarã de cazul cînd consiliul popular hotãrãşte altfel.
Dezbaterile în sesiuni se fac în limba romana, asigurindu-se în unitãţile administrativ-teritoriale locuite şi de populaţie de alta naţionalitate decît cea romana, folosirea limbii materne a acelei populaţii.
La sesiunile consiliilor populare pot fi invitate persoane din conducerea ministerelor şi a celorlalte organe centrale, a unitãţilor economice şi instituţiilor de stat, a organizaţiilor obşteşti, precum şi alte persoane a cãror prezenta este socotitã utila.
ART. 47
Consiliile populare lucreazã în prezenta a cel puţin jumãtate plus unu din numãrul total al deputaţilor, iar lucrãrile sesiunii sînt conduse de un prezidiu alcãtuit din 3-9 membri. Prezidiul alege, dintre membrii sãi, preşedintele sesiunii consiliului popular.
Consiliul popular adopta hotãrîri prin vot deschis, în afarã de cazul în care consiliul popular hotãrãşte ca votul sa fie secret. Hotãrîrile se adopta cu votul majorãrii deputaţilor care compun consiliul popular şi se semneazã de preşedintele sesiunii. Hotãrîrile adoptate în cazul art. 45 şi 5 se semneazã de preşedintele de virsta.
ART. 48
Proiectul ordinii de zi a sesiunii se întocmeşte de comitetul sau biroul executiv al consiliului popular şi se aproba de consiliul popular.
În cazul în care o problema a fost trecutã în proiectul ordinii de zi la cererea unuia sau a mai multor deputaţi, ori la propunerea unei comisii permanente, necesitatea includerii ei în ordinea de zi va fi expusã, dupã caz, de unul dintre deputaţi sau de preşedintele comisiei permanente. Prezentarea problemei dupã ce ordinea de zi a fost aprobatã poate fi facuta fie de initiatori, fie de un membru al comitetului sau biroului executiv al consiliului popular.
ART. 49
Dezbaterile se consemneazã într-un proces verbal, semnat de preşedintele sesiunii consiliului popular.
Hotãrîrile cu caracter normativ, precum şi alte hotãrîri importante ale consiliilor populare, se aduc la cunostinta cetãţenilor prin publicarea, afişarea sau prin orice alt mijloc de publicitate. În unitãţile administrativ teritoriale locuite şi de populaţie de alta naţionalitate decît cea romana, aceste hotãrîri se aduc la cunostinta cetãţenilor şi în limba maternã a acelei nationalitati.

CAP. 4
Comitetele executive şi birourile executive ale consiliilor populare

SECŢIUNEA I
Atribuţii
ART. 50
Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare asigura, în unitãţile administrativ-teritoriale, executarea hotãrîrilor de partid, a legilor, decretelor, hotãrîrilor congresului, Camerei legislative şi ale conferinţelor consiliilor populare, hotãrîrilor Consiliului de Miniştri, precum şi a actelor cu caracter normativ ale ministerelor şi celorlalte organe centrale aprobate de Camera legislativã, hotãrîrilor consiliilor populare ierarhic superioare şi deciziilor comitetelor sau birourilor executive ale acestora.
Comitetele şi birourile executive organizeazã şi asigura aducerea la îndeplinire a hotãrîrilor adoptate de cãtre consiliile populare care le-au ales şi a deciziilor proprii.
Ele exercita drepturile şi îndeplinesc obligaţiile pe care le au ca persoana juridicã judeţul, municipiul, sectorul municipiul Bucureşti, oraşul şi comuna.
ART. 51
În intervalul dintre sesiunile consiliilor populare, comitetele sau birourile lor executive îndeplinesc şi atribuţiile consiliilor populare, cu excepţia celor prevãzute la art. 14 alin. 3 şi 4, art. 41 lit. a), b), d), e), g) şi j) şi art. 42 pct. 1 şi pct. 2 lit. b), supunind deciziile adoptate ratificãrii consiliilor populare la prima sesiune a acestora.
ART. 52
Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare exercita, potrivit legii, pe lîngã atribuţiile prevãzute la art. 50 şi 51, urmãtoarele atribuţii principale şi rãspund de îndeplinirea lor:
a) elaboreazã proiectele planurilor de dezvoltare economico-socialã în profil teritorial, precum şi proiectul bugetului local, şi le prezintã spre adoptare consiliului popular respectiv;
b) repartizeazã sarcinile ce revin unitãţilor direct subordonate din planul de dezvoltare economico-socialã în profil teritorial adoptat de cãtre consiliul popular; stabilesc mãsurile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor repartizate şi rãspund de realizarea lor şi a bugetului local; întocmesc dãri de seama cu privire la îndeplinirea planului de cãtre unitãţile subordonate; întocmesc contul general de încheiere a exerciţiului bugetar; aproba, în condiţiile legii, virãrile de credite bugetare;
c) conduc, indruma şi controleazã activitatea unitãţilor economice subordonate; iau mãsuri pentru dezvoltarea industriei mici şi extinderea cooperãrii cu întreprinderile de interes republican; organizeazã punerea în valoare a resurselor locale; asigura imbogatirea sortimentelor de mãrfuri şi sporirea bunurilor de consum, imbogatirea calitãţii produselor şi a prestarolor de servicii, reducerea costurilor şi creşterea rentabilitatii unitãţilor economice subordonate; iau mãsuri pentru ralizarea de economii şi înlãturarea oricãrei risipe în consumul de energie electrica, carburanţi şi de alte materii prime şi materiale, precum şi pentru sprijinirea acţiunii de colectare a resurselor materiale refolosibile;
d) exercita, potrivit legii, controlul asupra activitãţii economice a unitãţilor de interes republican şi sprijinã organele de conducere colectivã ale acestora în stabilirea mãsurilor necesare pentru îndeplinirea integrala a sarcinilor de plan;
e) utilizeazã sumele încasate în cursul anului peste prevederile bugetare, inclusiv beneficiile peste plan realizate ca urmare a efortului propriu, pentru acoperirea unor cheltuieli economice şi înfãptuirea unor acţiuni social-culturale, în condiţiile legii;
f) organizeazã şi indruma activitatea de impunere a contribuabililor, precum şi de incsare a impozitelor, taxelor, altor venituri bugetare şi extrabugetare şi a primelor de asigurare prin efectul legii;
g) indruma şi controleazã activitatea aparatului propriu, a organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat şi a instituţiilor social-culturale subordonate;
h) asigura elaborarea documentaţiilor de sistematizare şi a documentaţiilor tehnico-economice necesare lucrãrilor de construcţii din planul propriu de investiţii şi reparaţii capitale, precum şi executarea acestor lucrãri, urmãrind amplasare construcţiilor noi de locuinţe în cadrul unor ansambluri compacte, integrate armonios în fizionomia fiecãrei localitãţi; organizeazã activitatea de ralizare a investiţiilor, a lucrãrilor edilitare, de întreţinere şi modernizare a arterelor de circulaţie, de electrificare a satelor, de construire a locuinţelor proprietate de stat şi proprietate personalã; asigura controlul calitãţii şi disciplina în construcţii, elibereazã autorizaţiile prevãzute de lege;
i) stabilesc programe de mãsuri în vederea executãrii în timp şi în bune condiţii a lucrãrilor agricole de cãtre toţi deţinãtorii de terenuri agricole şi rãspund pentru aducerea lor la îndeplinire, asigura conservarea şi folosirea integrala şi eficienta a fondului funciar, aplicarea criteriilor ştiinţifice de zonare a producţiei şi realizarea unei structuri rationale a culturilor, executarea integrala a lucrãrilor de împãduriri şi buna gospodãrire a pãdurilor care se afla în administrarea lor directa, întreţinerea pasunilor şi finetelor naturale şi dezvoltarea patrimoniului pomi-viticol;
j) organizeazã, în colaborare cu organele centrale de specialitate şi cele locale ale cooperaţiei, pe baza de programe, activitatea de prelucrare a produselor agroalimentare, de aprovizionare şi servire a populaţiei; controleazã activitatea comercialã şi de prestãri de servicii şi respectarea regulilor de comerţ; asigura repartizarea judicioasã a fondului de mãrfuri pe localitãţi şi sisteme comerciale; sprijinã cooperatia mestesugareasca şi cooperatia de consum; autorizeaza funcţionarea de unitãţi ale organizaţiilor cooperatiste; autorizeaza activitatea mestesugarilor;
k) stabilesc preţuri şi tarife pentru produse şi servicii şi controleazã modul de aplicare a preţurilor şi tarifelor în cuprinsul unitãţilor administrativ teritoriale, potrivit legii;
l) organizeazã, în colaborare cu organele centrale de specialitate, desfãşurarea activitãţii de învãţãmînt, cultura şi educaţie, de asistenta medicalã a populaţiei şi de turism, precum şi activitatea privind forta de munca, asigurãrile sociale şi asistenta socialã; urmãresc îmbunãtãţirea continua a condiţiilor de munca şi de viata, a bunastarii populaţie; iau mãsuri pentru protejarea mediului natural ambiant; organizeazã pãstrarea şi valorificarea fondului arhivistic;
m) organizeazã participarea cetãţenilor la rezolvarea pe plan local a treburilor de stat şi obşteşti. În acst scop: iau mãsuri pentru organizarea adunãrilor cetãţenilor şi a celorlalte forme de participare a maselor şi prezintã adunãrilor cetãţenilor rapoarte asupra activitãţii consiliului popular şi a comitetului sau biroului executiv; organizeazã participarea cetãţenilor la intrecerea între unitãţi administrativ-teritoriale pentru realizarea sarcinilor economice, edilitare şi social-culturale; organizeazã primirea şi rezolvarea cererilor, reclamatiilor, sesizarilor şi propunerilor cetãţenilor, precum şi primirea acestora în audienta;
n) examineazã propunerile prezentate de comisiile permanente şi iau mãsuri, în termen util, dar nu mai tirziu de 30 de zile, pentru rezolvarea lor, informind comisia care a fãcut propunerile despre mãsurile luate;
o) analizeazã, indruma şi controleazã, potrivit legii, activitatea organelor locale ale militiei, activitatea de paza a bunurilor şi de prevenire şi stingere a incendiilor;
p) sprijinã organele militare la recrutarea şi încorporarea cetãţenilor supuşi serviciului militar; asigura realizarea mãsurilor privind pregãtirea de mobilizare a întreprinderilor subordonate şi a teritoriului, apãrarea civilã, precum şi a sarcinilor ce le revin din planul de mobilizare a economiei naţionale;
r) sprijinã dezvoltarea activitãţii de educaţie fizica şi sport; asigura întreţinerea şi gospodãrirea bazelor sportive care se afla în administrarea lor; controleazã întreţinerea şi gospodãrirea celorlalte baze sportive;
s) îndeplinesc orice alte atribuţii prevãzute de lege, precum şi însãrcinãrile date de organele ierarhic superioare.
ART. 53
În afarã de atribuţiile prevãzute la art. 50-52, comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare mai au urmãtoarele atribuţii specifice:
1. Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene:
a) iau mãsuri pentru dezvoltarea armonioasã a municipiilor, oraşelor şi comunelor, pentru dotarea lor cu construcţii economice, social-culturale, lucrãri tehnico-edilitare şi pentru îmbunãtãţirea transportului în comun;
b) aproba, în condiţiile legii, modificarea planului de investiţii şi de construcţii-montaj între obiecte, în cadrul volumului total aprobat prin planul de dezvoltare economico-socialã, fãrã a afecta termenele de punere în fucntiune prevãzute în plan: aproba documentaţiile tehnico-economice pentru lucrãri de investiţii din planul propriu; aproba modificarea indicatorilor şi a sarcinilor de plan, ca urmare a predãrii sau preluãrii unor sarcini prevãzute în planul naţional unic;
c) aproba planurile centralizate de venituri şi cheltuieli pentru atuofinantarea unor activitãţi ale unitãţilor de subordonare localã;
d) utilizeazã rezerva bugetarã constituitã la dispoziţia lor, în vederea finanţãrii acţiunilor sau sarcinilor intervenite în cursul anului;
e) organizeazã exercitarea controlului gestionar de fond asupra activitãţii unitãţilor economice şi instituţiilor social-culturale subordonate, asupra activitãţii comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare municipale, orãşeneşti şi comunale, precum şi asupra activitãţii asociaţiilor de locatari;
f) orgnizeaza activitatea de sistematizare şi de construcţii, precum şi de elaborare a documentaţiilor de sistematizare a localitãţilor urbane şi rurale;
g) emit, dupã consultarea prealabilã a comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare ale municipiilor, oraşelor şi comunelor, acordul pentru amplasarea şi construirea, în cuprinsul judeţelor, a unitãţilor economice şi instituţiilor social culturale de interes republican;
h) asigura administrarea, întreţinerea şi exploatarea fondului locativ proprietate de stat;
i) indruma şi controleazã activitatea de stare civilã, de autoritate tutelara şi de ocrotire a minorilor, precum şi activitatea notarialã efectuatã, potrivit legii, de birourile executive ale consiliilor populare; asigura baza materialã a instituţiilor de ocrotire a minorilor şi de asistenta socialã din subordinea organelor locale;
j) aproba, pentru unitãţile subordonate, planul de cercetare ştiinţificã şi de introducere a progresului tehnic, planul de mãsuri privind organizarea ştiinţificã a producţiei şi a muncii, precum şi normele şi normativele cu fundamentarea tehnico-economicã; participa la elaborarea standardelor de stat pentru activitãţile de interes local; organizeazã cercetarea, proiectarea şi introducerea sistemelor informatice pentru conducerea unitãţilor din subordine; organizeazã, conduc indruma şi controleazã activitatea consiliului tehnico-economic;
k) întocmesc proiecte de decrete şi iniţiazã proiecte de hotãrîri ale Comitetului de Miniştri, care privesc judeţul;
l) editeazã buletinul oficial al consiliului popular.
2. Comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare municipale, orãşeneşti şi comunale:
a) organizeazã dezvoltarea edilitar-gospodareasca a localitãţilor; asigura salubritatea acestora, buna funcţionare a transportului în comun, întreţinerea reţelelor de apa, canalizare şi termoficare, amenajarea parcurilor şi spaţiilor verzi, a locurilor turistice, de odihna şi agrement;
b) urmãresc buna gospodãrire a fondului locativ proprietate de stat; controleazã, indruma şi sprijinã activitatea asociaţiilor de locatari;
c) întocmesc programe de perspectiva şi planuri anuale de cultura agricolã şi de creştere a animalelor în gospodãriile populaţiei;
d) organizeazã şi administreazã pieţe şi oboare, asigurind buna funcţionare şi aprovizionare a acestora, precum şi controlul asupra desfacerii mãrfurilor;
e) asigura buna funcţionare a creselor, gradinitelor de copii, şcolilor, unitãţilor sanitare, precum şi a unitãţilor cultural-artistice;
f) exercita atribuţiile de stare civilã, de autoritate tutelara şi, dupã caz, de notariat.
Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare municipale, orãşeneşti şi comunale sînt obligate sa consulte delegaţii sãteşti în toate problemele privind satele pentru care aceştia au fost aleşi.
3. Birourile executive ale consiliilor populare comunale:
a) asigura şi rapsund de folosirea integrala şi intensiva a terenurilor agricole indiferent de deţinãtorii acestora, pe baza planurilor de cultura întocmite pe fiecre gospodãrie, valorificarea tuturor resurselor de creştere a producţiei agricole vegetale şi animale în fermele de stat, cooperatiste agricole de producţie şi gospodãriile personale, precum şi creşterea aportului comunei la formarea fondului de stat de produse agricole vegetale şi animale; sprijinã acţiunile de combatere a dãunãtorilor; iau mãsuri în vederea dezvoltãrii albinaritului, creşterii viermilor de mãtase, a pisciculturii şi a altor activitãţi productive;
b) organizeazã acţiuni pentru combaterea calamitãţilor naturale, pentru consolidarea şi folosirea terenurilor naturale, pentru consolidarea şi folosirea terenurilor în panta, erodate şi degradate, pentru valorificarea terenurilor mlastinoase, precum şi pentru dezvoltarea irigatiilor prin resurse locale;
c) organizeazã unitãţi de prelucrare a produselor agroalimentare, a materiilor prime locale, de alimentaţie publica şi de prestãri de servicii pentru populaţie;
d) iau mãsuri pentru întreţinerea şi extinderea reţelelor electrice şi a surselor de alimentare cu apa potabilã, precum şi pentru asigurarea igienei locuinţelor; orgnizeaza şi asigura buna funcţionare a bailor comunale;
e) orgnizeaza şi conduc activitatea de paza obsteasca, de prevenire şi stingere a incendiilor;
f) asigura condiţiile de munca şi de locuit pentru cadrele de specialitate repartizate sa lucreze în comuna.

SECŢIUNEA a II-a
Organizare şi funcţionare
ART. 54
Comitetele executive sau, dupã caz, birourile executive ale comisiilor populare sînt alese pe intreaga durata a mandatului consiliilor populare. Dupã încetarea mandatului consiliului popular, comitetul executiv sau, dupã caz, biroul executiv continua sa funcţioneze pînã la alegerea noului comitet sau birou executiv.
ART. 55
Comitetele executive sau, dupã caz, birourile executive ale consiliilor populare se compun din preşedinte, unu sau mai mulţi vicepreşedinţi, dintre care unul poate fi prim-vicepreşedinte şi din alţi membri al cãror numãr se stabileşte, pentru fiecare categorie de consilii populare, prin decret al Consiliului de Stat.
Comitetul executiv sau, dupã caz biroul executiv al consiliului popular are un secretar numit de consiliul popular, cu acordul organului administraţiei de stat ierarhic superior comitetului sau biroului executiv.
ART. 56
Preşedinţii comitetelor şi birourilor executive ale consiliilor populare municipale, orãşeneşti şi comunale sînt, în acelaşi timp, primãrii municipilor, oraşelor şi comunelor.
ART. 57
Comitetul sau biroul executiv al consiliului popular îşi desfãşoarã activitatea pe baza principiului conducerii colective.
Comitetul sau biroul executiv în întregul sau şi fiecare dintre membrii sãi sînt rãspunzãtori în fata consiliului popular, precum şi în fata comitetului sau biroului executiv al consiliului popular ierarhic superior şi a Consiliului de Miniştri. Fiecare membri al comitetului sau biroului executiv este rãspunzãtor atît pentu propria sa activitate, cît şi pentru intreaga activitate a comitetului sau biroului executiv din care face parte.
ART. 58
Comitetul sau biroul executiv se întruneşte ori de cîte ori este necesar şi cel puţin o data pe luna, lucrind valabil în prezenta majoritãţii membrilor sãi.
Convocarea comitetului sau biroului executiv se face de preşedinte cu cel puţin doua zile înainte de data şedinţei.
ART. 59
La şedinţele comitetelor şi birourilor executive participa, de regula, reprezentanţi ai consiliilor teritoriale ale sindicatelor, ai consiliilor locale ale femeilor, ai organizaţiei locale a Uniunii Tineretului Comunist, conducãtorii organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat, precum şi reprezentanţi ai uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie sau, dupã caz, ai cooperativelor agricole de producţie.
Hotãrîrile în legatura cu repartizarea locuinţelor pe întreprinderi şi alte unitãţi socialiste, aprovizionarea populaţiei, precum şi cele cu privire la alte probleme social-culturale, se iau de comun acord de cãtre comitetele sau birourile executive şi consiliile teritoriale ale sindicatelor.
La şedinţele comitetelor sau birourilor executive pot fi de asemenea invitate persoane din conducerea ministerelor, a celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat, a unitãţilor economice şi instituţiilor social culturale, a organizaţiilor obşteşti, precum şi alte persoane a cãror prezenta este socotitã utila.
ART. 60
Comitetele sau birourile executive emit decizii, pe baza şi în vederea executãrii legii, cu votul majoritãţii membrilor lor. Deciziile se semneazã de preşedinte şi se contrasemneazã de secretarul comitetului sau biroului executiv.
Deciziile comitetelor sau birourilor executive sînt obligatorii în unitãţile administrativ-teritoriale în care sînt alese consiliile populare.
Deciziile ilegale ale comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare se anuleazã de organele ierarhic superioare ale acestora.
ART. 61
Prim -vicepreşedintele, vicepreşedinţii şi unii membri ai comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene, al municipiului Bucureşti, ale municipiilor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti desemnaţi de comitetul executiv, alcãtuiesc biroul permanent al comitetului executiv.
Preşedintele biroului permanent al comitetului executiv este prim-vicepreşedintele comitetului executiv al consiliului popular.
Biroul permanent decide în problemele activitãţii curente a comitetului executiv, urmînd ca asupra deciziilor adoptate sa fie informat comitetul executiv în prima sa şedinţa. Comitetul executiv controleazã deciziile biroului permanent şi, în cazul în care constata ca acestea sînt neconforme cu legea sau ne temeinice, dispune anulare lor.
Preşedintele şi ceilalţi membri ai comitetului executiv al consiliului popular rãspund de respectarea stricta a disciplinei de plan şi financiare, de buna gospodãrire şi folosirea eficienta a tuturor mijloacelor materiale şi financiare, precum şi de îndeplinirea întocmai a hotãrîrilor de partid şi a legilor tarii în activitatea consiliului popular.
În executarea bugetului, preşedintele biroului permanent al comitetului executiv al consiliului popular îndeplineşte atribuţiile de ordonator principal de credite.
ART. 62
Comitetul sau biroul executiv al consiliului popular stabileşte atribuţiile preşedintelui, prim-vicepreşedintelui, vicepreşedinţilor şi secretarului.
Unele din atribuţiile preşedintelui, stabilite de comitetul sau de biroul executiv, pot fi îndeplinite, în mod permanent şi sub îndrumarea preşedintelui, de cãtre prim-vicepreşedinte sau dupã caz, de cãtre unul dintre vicepreşedinţi.
Preşedintele, prim-vicepreşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul asigura, în condiţiile stabilite prin decizia comitetului sau biroului executiv, coordonarea, îndrumarea şi controlul activitãţii compartimentelor repartizate, avînd dreptul de a da dispoziţii în scopul îndeplinirii atribuţiilor ce le revin. Preşedintele biroului executiv al consiliului popular orasenesc şi comunal este ordonator principal de credite.
Secretarul comitetului sau biroului executiv al consiliului popular participa de drept la sesiunile consiliului, la şedinţele comitetului sau biroului executiv, precum şi la lucrãrile biroului permanent al comitetului executiv, cu vot consultativ. Secretarul are obligaţia de a sesiza comitetul sau biroului executiv cazurile în care unele proiecte de hotãrîri sau decizii nu întrunesc condiţiile prevãzute de lege. În situaţia în care hotãrîrea sau decizia a fost adoptatã cu nerespectarea legii, secretarul este obligat sa încunoştinţeze orgnul ierarhic superior.
ART. 63
Deciziile cu caracter normativ ale comitetelor sau birourilor executive se aduc la cunostina populaţiei prin publicare afişare sau prin orice alt mijloc de publicitate. În unitãţile administrativ-teritoriale locuite şi de populaţie de alta naţionalitate decît cea romana, aceste decizii se aduc la cunostina cetãţenilor şi în limba acelei nationalitati.

CAP. 5
Comisiile permanente şi comisiile temporare ale consiliilor populare. Adunãrile cetãţenilor.

Delegatul sãtesc
SECŢIUNEA I
Comisiile permanente şi comisiile temporare ale consiliilor populare
ART. 64
Consiliile populare aleg dintre deputaţi, în prima sesiune şi pentru intreaga durata a mandatului lor, comisii permanente, organizate pe principalele ramuri şi domenii de activitate, dupã caz- industrie, agricultura, construcţii, gospodãrie comunalã, comerţ, prestãri de servicii, învãţãmînt, cultura, sãnãtate şi altele - potrivit specificiului şi nevoilor locale.
Prin comisiile permanente deputaţii contribuie la îndeplinirea atribuţiilor consiliilor populare.
Fiecare comisie permanenta îşi alege un preşedinte şi dupã caz, un vicepreşedinte, precum şi un secretar.
ART. 65
Comisiile permanente au urmãtoarele sarcini:
a) studiazã problemele privind realizarea planului de dezvoltare a economiei locale şi bugetului local, precum şi celelalte probleme ce intereseazã unitatea administrativ- teritorialã, pe baza hotãrîrii consiliului popular, la cererea comitetului sau biroului executiv ori din proprie initiativa şi prezintã propunerile lor;
b) controleazã realizarea planului de dezvoltare a economiei locale.; controleazã activitatea organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat, a unitãţilor economice şi instituţiilor subordonate consiliului popular, precum şi modul în care acestea aplica dispoziţiile legale, hotãrîrile consiliului popular şi deciziile comitetului sau biroului executiv, fãcînd propuneri consiliului popular sau comitetului ori biroului executiv;
c) prezintã consiliului popular, din proprie initiativa, proiecte de hotãrîri; avizeazã proiecte de hotãrîri şi de decizii elaborate de comitetul sau biroul executiv care urmeazã sa fie supuse spre adoptare sau spre ratificare consiliului popular; pot prezenta rapoarte sau coraparte la problemele supuse dezbaterii consiliului popular; controleazã modul cum sînt rezolvate scrisorile oamenilor muncii şi fac propuneri consiliului popular sau comitetului ori biroului executiv.
ART. 66
Comisiile permanente ale consiliilor populare se întrunesc periodic şi ori de cîte ori este necesar.
Comisiile permanente atrag la activitatea lor cetãţeni care, prin pregãtirea de specialitate şi experienta lor, pot contribui la îndeplinirea sarcinilor acestor comisii; ele îşi pot constitui colective de lucru, conduse de un deputat.
ART. 67
Comisiile permanente sînt sprijinite în activitatea lor de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare, care le creeazã condiţii pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin.
Comisiile permanente rapsund de intreaga lor activitate fata de consiliile populare care le-au ales şi le prezintã rapoarte cu privire la constatãrile fãcute şi la propria lor activitate.
ART. 68
Preşedintele comisiei permanente participa la şedinţele comitetului sau biroului executiv, la adunãrile cetãţenilor şi la şedinţele comitetelor de cetãţeni, ori de cîte ori se examineazã probleme din ramura sau domeniul de activitate al comisiei.
ART. 69
Consiliul popular poate alege, din rindul deputaţilor, comisii temporare pentru examinarea unor probleme, stabilind sarcinile şi modul de activitate pentru fiecare dintre aceste comisii.

SECŢIUNEA a II-a
Adunãrile cetãţenilor
ART. 70
În scopul participãrii cetãţenilor la dezbaterea principalelor probleme ale dezvoltãrii economico-sociale a localitãţilor, se organizeazã adunãri ale cetãţenilor.
ART. 71
Adunãrile cetãţenilor îndeplinesc urmãtoarele sarcini principale:
a) dezbat proiectul planului de dezvoltare economico-socialã al unitãţii administrativ-teritoriale, înainte de a fi supus spre adoptare consiliului popular, precum şi mãsurile stabilite pentru realizarea planului; dezbat, de asemenea, programele de mãsuri în vederea executãrii, la timp şi în bune condiţii a lucrãrilor agricole, programele de perspectiva şi planurile anuale de creştere a animalelor în gospodãriile populaţiei, schiţele de sistematizare şi alte probleme privind dezvoltarea economico-socialã a localitãţilor, proiectele de hotãrîri ale consiliului popular şi de alte acte normative şi fac propuneri consiliului popular sau, dupã caz, comitetului sau biroului executiv;
b) asculta şi dezbat rapoarte asupra activitãţii desfãşurate de consiliul popular şi comitetul sau biroul execuiv;
c) asculta şi dezbat dãri de seama din partea delegaţilor sãteşti ai consiliului popular asupra activitãţii desfãşurate de aceştia şi fac propuneri în legatura cu problemele ce urmeazã sa fie examinate în sesiunile consiliului popular ori în şedinţele comitetului sau biroului executiv, precum şi în legatura cu organizarea şi desfãşurarea unor acţiuni cu caracter obştesc:
d) hotãrãsc, potrivit legii, în probleme privind realizarea unor lucrãri de interes obştesc, elaborarea schitelor de sistematizare a localitãţilor, asigurarea pazei bunurilor, gospodãrirea fondului silvic şi a pasunilor comunale, precum şi în alte probleme date prin lege în competenta lor;
e) îndeplinesc alte sarcini, potrivit legii.
ART. 72
Adunarea cetãţenilor se convoacã semestrial de comitetul sau biroul executiv al consiliului popular împreunã, atunci cînd este cazul, cu organele locale ale Frontului Democraţiei şi Unitãţii Socialiste. Lucrãrile adunãrii cetãţenilor sînt conduse de un prezidiu ales de adunare.

SECŢIUNEA a III-a
Delegatul sãtesc al consiliului popular
ART. 73
Delegatul sãtesc este ales, de regula, dintre deputaţii consiliului popular. În mod excepţional, la propunerea adunãrii cetãţenilor delegatul sãtesc poate fi ales şi dintre alţi locuitori ai satului care nu au calitatea de deputat.
Delegatul sãtesc al consiliului popular supune dezbaterii consiliului popular comunal, orasenesc sau munciipal, ori biroului sau comitetului execuiv al acestuia, problemele specifice vieţii social-economice a satului, propunerile fãcute în adunãrile cetãţenilor şi orice alte propuneri în legatura cu promovarea intereselor satului şi urmãreşte, împreunã cu deputaţii din acelaşi sat, aducerea la îndeplinire a hotãrîrilor consiliului popular, a deciziilor biroului sau comitetului executiv şi a hotãrîrilor adunãrii cetãţenilor.
Delegatul sãtesc participa la sesiunile consiliului popular comunal, orasenesc sau municipal şi la şedinţele biroului sau comitetului executiv al acestuia, cînd se dezbat probleme care intereseazã satul.
ART. 74
În îndeplinirea sarcinilor ce îi revin, delegatul sãtesc al consiliului popular:
a) ia mãsuri pentru cunoaşterea de cãtre locuitorii satului a legilor, precum şi a hotãrîrilor consiliului popular şi deciziilor biroului sau comitetului executiv, şi organizeazã, împreunã cu deputaţii, aducerea la îndeplinire a acestora;
b) se preocupa de buna desfãşurare a activitãţii economice şi social-culturale din cuprinsul satului; se îngrijeşte de buna organizare şi funcţionare a pazei obşteşti şi menţinerea ordinii în sat;
c) propune, cînd considera necesar, convocarea adunãrii cetãţenilor pentru dezbaterea ori soluţionarea unor porbleme de competenta acesteia; sprijinã organizarea şi buna desfãşurare a adunãrilor cetãţenilor şi ia mãsuri pentru aducerea la îndeplinire a hotãrîrilor acestora;
d) urmãreşte rezolvarea, potrivit legii, a cerinţelor, reclamatiilor şi sesizarilor adresate consiliului popular şi biroului sau comitetului executiv;
e) prezintã în adunarea cetãţenilor dãri de seama asupra activitãţii desfãşurate.

CAP. 6
Drepturile şi îndatoririle deputaţilor

ART. 75
Deputaţii au dreptul şi obligaţia de a participa la intreaga activitate a consiliilor populare, de a lua parte la dezbateri şi la adoptarea hotãrîrilor. Ei trebuie sa desfãşoare o activitate susţinutã pentru îndeplinirea mandatului ce le-a fost încredinţat, sa mobilizeze masele de cetãţeni la infaputirea, în unitãţile administrativ-teritoriale, a politicii partidului sis statului.
ART. 76
Deputaţii consiliilor populare sînt obligaţi sa ţinã consfatuiri cu cetãţenii din circumscripţiile electorale în care sînt aleşi, pentru a se consulta cu ei în legatura cu problemele ce urmeazã sa fie dezbãtute în sesiuni şi cu organizarea şi desfãşurarea unor acţiuni cu caracter obştesc. De asemenea, sînt obligaţi sa prezinte, cel puţin o data la 3 luni, în adunãri ale alegãtorilor din circumscripţia electoralã în care sînt aleşi, dãri de seama privind activitatea lor şi a consiliului popular din care fac parte.
ART. 77
Deputaţii au dreptul de a fi aleşi în comisiile permanente şi temporare, în comitetul sau biroul executiv al consiliului popular, precum şi dreptul şi obligaţia de a participa la activitatea acestora.
ART. 78
Deputaţii au dreptul şi obligaţia:
a) sa se adreseze comitetului sau biroului executiv al consiliului popular şi organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat şi sa le solicite sprijin în rezolvarea problemelor ce intereseazã populaţia din circumscripţiile electorale în care sînt aleşi;
b) sa punã întrebãri şi sa adreseze interpelãri comitetului sau biroului executiv, oricãrui membru al acestuia, precum şi conducãtorilor organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat, ai unitãţilor economice şi instituţiilor social-culturale subordonate consiliului popular, cu privire la activitatea acestora; cei întrebaţi sau interpelati sînt obligaţi sa rãspundã în cadrul aceleiaşi sesiuni; în cazul cînd cei întrebaţi sau interpelati nu pot rãspunde în aceeaşi sesiune, ei sînt obligaţi sa dea rãspuns pînã la sesiunea urmãtoare a consiliului popular;
c) sa ceara şi sa obţinã de la comitetul sau biroul executiv informaţiile ce le sînt necesare în vederea participãrii la dezbateri şi a pregãtirii interpelarilor;
d) sa conducã, în circumscripţiile electorale în care sînt aleşi, activitatea comitetelor de cetãţeni;
e) sa urmãreascã rezolvarea cererilor, reclamatiilor, sesizarilor şi propunerilor fãcute de cetãţeni, informindu-i asupra modului în care au fost soluţionate.
ART. 79
Deputaţii îşi exercita drepturile şi îşi îndeplinesc îndatoririle pe toatã durata mandatului consiliului popular în care sînt aleşi. Ei rãspund în fata alegãtorilor atît pentru activitatea proprie, cît şi pentru activitatea consiliului popular. De asemenea, ei rãspund fata de consiliul popular pentru îndeplinirea sarcinilor încredinţate de acesta.
Încetarea mandatului deputatului poate avea loc, înainte de expirarea mandatului consiliului popular în care este ales, în caz de revocare, la cerere, schimbare definitiva a domiciliului sau pierdere a drepturilor electorale.
ART. 80
În exercitarea drepturilor şi în îndeplinirea îndatoririlor sale, deputatul se bucura de protecţia legii ca şi persoanele care îndeplinesc funcţii ce implica exerciţiul autoritãţii de stat.

CAP. 7
Organele locale de specialitate ale administraţiei de stat

ART. 81
În realizarea unitarã a politicii partidului şi statului în ramurile sau domeniile financiar, agricol, ape, comercial, turism, învãţãmînt, cultura şi educaţie socialistã, sãnãtate, munca şi ocrotire socialã, pe lîngã comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare sînt orgnizate, potrivit normelor stabilite de Consiliul de Stat, organe locale de specialitate ale administraţiei de stat.
ART. 82
Organele locale de specialitate ale administraţiei de stat sînt subordonate consiliilor populare şi comitetelor sau birourilor executive ale acestora. De asemenea, ele sînt subordonate şi organelor locale şi centrale de specialitate.
Organele locale de specialitate ale administraţiei de stat sînt conduse, indrumate şi controlate de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare, în scopul aducerii la îndeplinire a hotãrîrilor consiliilor populare, a deciziilor comitetelor sau birourilor executive, precum şi a hotãrîrilor Camerei legilative a consiliilor populare.
Organele locale de specialitate ale administraţiei de stat acorda asistenta comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare ierarhic inferioare celor pe lîngã care sînt organizate, în vederea rezolvarii problemelor tehnice de specialitate.
ART. 83
Ministerele şi celelalte organe centrale vor acorda comitetelor şi birourilor executive ale consiliilor populare sprjin nemijlocit în rezolvarea principalelor probleme în legatura cu dezvoltarea industriei mici, a gospodãriei comunale, a activitãţii de construcţii şi sistematizare, de prestãri de servicii cãtre populaţie, aprovizionarea şi desfacere: de asemenea, le vor acorda sprijin nemijlocit în dezvoltarea ştiinţei şi învãţãmîntului, ocrotirii sãnãtãţii, culturii şi educaţiei socialiste, în elaborarea studiilor privind dezvoltarea armonioasã, economicã şi social-culturalã a judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor, în valorificarea eficienta a resurselor materiale şi umane din unitãţile administrativ-teritoriale, pentru creşterea continua a bunastarii materiale şi culturale a poporului.
Ministerele şi celelalte organe centrale sînt obligate sa acorde comitetelor şi birourilor executive ale consiliilor populare asistenta în vederea rezolvarii problemelor tehnice de specialitate.
Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare, organ de partid şi de stat, indruma şi controleazã activitatea consiliilor populare şi a comitetelor şi birourilor lor executive, în condiţiile legii.
ART. 84
Ministerele şi celelalte organe centrale de stat pot transmite organelor locale de specialitate, prin comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, indicaţii tehnice şi de specialitate, în ramurile sau domeniile pe care le conduc.
Instrucţiunile, ordinele, regulamentele şi orice alte acte cu caracter normativ, privind activitatea localã, ale ministerelor şi celorlalte organe centrale se transmit organelor locale de stat numai dupã apronarea lor, potrivit legii, de cãtre Camera legislativã a consiliilor populare.
ART. 85
Ministerle şi celelalte organe centrale, de acord cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, întocmesc proiecte de regulamente privind funcţionarea organelor locale de specialitate ale administraţiei locale de stat, care se supun spre dezbatere şi aprobare Camerei legilative a consiliilor populare.
ART. 86
În îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, organele locale de specialitate ale administraţiei de stat emit dispoziţii. Dispoziţiile ilegale se anuleazã de consiliile populare şi de comitetele sau birourile executive ale acestora. Aceste dispoziţii pot fi suspendate de cãtre miniştri sau ceilalţi conducatori ai organelor centrale de specialitate, care au obligaţia de a sesiza, în prealabil, cu privire la mãsura suspendãrii, comitetului executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti. În situaţia în care apar divergenţe între comitetul executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti şi organul central de specialitate, aceste divergenţe se supun spre rezolvare Consiliului de Miniştri.
Organele locale de specialitate ale administraţiei de stat pot transmite între ele şi unitãţile pe care le coordoneazã, precum şi între aceste unitãţi, bunuri mobile aflate în administrarea lor.
De asemenea, pot transmite altor unitãţi de stat bunuri mobile pînã la valoarea de 30.000 lei.

CAP. 8
Consiliul popular al municipiului Bucureşti şi consiliile populare ale sectoarelor acestuia

ART. 87
Consiliul popular al municipiului Bucureşti conduce şi rãspunde de intreaga activitate localã de stat în municipiul Bucureşti, asigurind dezvoltarea multilaterala a acestuia corespunzãtor insemnatatii sale de Capitala a Republicii Socialiste România şi de principal centru politic, economic, social-cultural, artistic şi ştiinţific.
ART. 88
Hotãrîrile Consiliului popular al municipiului Bucureşti şi deciziile comitetului sau executiv şi obligatorii atît în curpinsul municipiului Bucureşti cît şi al comunelor sale suburbane.
ART. 89
În sectoarele municipiului Bucureşti funcţioneazã consiliile populare, prin care oamenii muncii exercita puterea de stat în aceste unitãţi administrativ-teritoriale.
ART. 90
Consiliul popular al municipiului Bucureşti coordoneazã, indruma şi controleazã activitatea consiliilor populare ale sectoarelor şi ale comunelor suburbane, urmãrind îmbunãtãţirea continua a acesteia, precum şi atragerea cetãţenilor la rezolvarea treburilor de stat şi obşteşti; controleazã hotãrîrile consiliilor populare ale sectoarelor şi ale comunelor sale suburbane.
ART. 91
Comitetele executive ale consiliilor populare ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi birourile executive ale consiliilor populare ale comunelor suburbane sînt subordonate consiliilor populare care le-au ales şi Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti.
Hotãrîrile consiliilor populare ale sectoarelor şi ale comunelor suburbane, precum şi deciziile comitetelor sau birourilor executive ale acestora, sînt obligatorii în sectoarele sau comunele suburbane în care sînt alese consiliile populare.
ART. 92
Prevederile referitoare la organizarea şi funcţionarea consiliilor populare şi a comitetelor sau birourilor lor executive se aplica, în mod corespunzãtor, consiliilor populare ale municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia, precum şi comitetelor lor executive.
ART. 93
Consiliul popular al municipiului Bucureşti exercita, în mod corespunzãtor, atribuţiile prevãzute în prezenta lege pentru toate categoriile de consilii populare.
ART. 94
Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti exercita, în mod corespunzãtor, atribuţiile prevãzute în prezenta lege pentru comitetele executive ale tuturor categoriilor de consilii populare
Preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti este, în acelaşi timp, primarul general al Capitalei Republicii Socialiste România.
Preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare ale sectoarelor municipiului Bucureşti sînt, în acelaşi timp, şi primãrii sectoarelor.
ART. 95
Consiliile populare ale sectoarelor municipiului Bucureşti exercita, în mod corespunzãtor, atribuţiile prevãzute la art. 41 şi art. 42 pct. 2 lit.a) şi c).
ART. 96
Comitetele executive ale consiliilor populare ale sectoarelor municipiului Bucureşti exercita, în mod corespunzãtor, atribuţiile prevãzute la art. 50, 51, 52 şi la art. 53 pct. 2.

CAP. 9
Alte dispoziţii

ART. 97
În cazul în care funcţiile de preşedinte, prim-vicepreşedinte şi vicepreşedinţi ai comitetului sau biroului executiv al consiliului popular au rams vacante, în mod excepţional şi cu caracter provizoriu, pot fi delegate în aceste funcţii persoane care nu au calificarea de deputat.
Delegarea se face pînã la efectuarea de noi alegeri în consiliul popular respectiv, prin decret prezidential pentru consiliul popular judeţean şi al municipiului Bucureşti şi prin decizia comitetului executiv al consiliului popular judeţean şi al municipiului Bucureşti pentru comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, orãşeneşti şi comunale.
ART. 98
În îndeplinirea sarcinii de organizare a participãrii cetãţenilor la rezolvarea pe plan local a treburilor de stat şi obşteşti, comitetele executive sau, dupã caz, birourile executive ale consiliilor populare organizeazã comitete de cetãţeni pe circumscripţii electorale municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, orãşeneşti sau comunale, pe lîngã instituţii social-culturale, precum şi pentru efectuarea unor lucrãri de interes obştesc.
Comitetele de cetãţeni se aleg dupã sesiunile de constituire a consiliilor populare pe durata mandatului acesotra; ele rãspund de activitatea lor în fata celor care i-au ales.
ART. 99
Încadrarea, transferarea şi desfacerea contractelor de munca ale personalului cu funcţii de conducere şi ale personalului tehnic, economic, de alta specialitate şi administrativ din aparatul propriu se fac de cãtre comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare.
Încadrarea, transferarea, precum şi desfacerea contractelor de munca ale adjunctilor conducãtorilor organelor locale de specialtiate ale administraţiei de stat, se fac potrivit legii, de cãtre comitetul sau biroul executiv al consiliului popular pe lîngã care funcţioneazã.
Încadrarea, transferarea şi desfacerea contractelor de munca ale personalului tehnic, economic, de alta specialitate şi administrativ din cadrul organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat se fac de cãtre organele de conducere colectivã sau, dupã caz, de cãtre conducãtor, potrivit competentei acestora.
Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti pot stabili ca preşedinţii, prim-vicepresdintii, şi secretarii acestora, în compartimentele de activitate pe care le coordoneazã, prin dispoziţii, sa încadreze în munca, sa transfere, sa sanctioneze disciplinar şi sa desfaca contractul de munca personalului prevãzut la alin. 1 şi 2.
Birourile permanente ale comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti rezolva contestaţiile: impotriva mãsurilor luate în condiţiile disciplinare dispuse de conducãtorii organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat, ai unitãţilor economice şi instituţiilor social-culturale subordonate judeţului, precum şi impotriva sancţiunilor disciplinare dispuse de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare ierarhic inferioare care, potrivit Codului muncii sau altor dispoziţii ale legii, nu au fost date în competenta judecãtoriei ori a altor organe.
ART. 100
Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor emite regulamente de funcţionare pentru aparatul propriu, precum şi pentru aparatul comitetelor şi birourilor executive ierarhic inferioare.



──────────────
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016