Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGE nr. 57 din 26 decembrie 1968  privind organizarea si functionarea consiliilor populare    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

LEGE nr. 57 din 26 decembrie 1968 privind organizarea si functionarea consiliilor populare

EMITENT: MAREA ADUNARE NATIONALA
PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 168 din 26 decembrie 1968
ART. 1
Consiliile populare sînt organe locale ale puterii de stat, alese prin vot universal, egal, direct şi secret, prin care poporul exercita puterea de stat în judeţe, municipiul Bucureşti şi sectoarele acestuia, celelalte municipii, oraşe şi comune.
În înfãptuirea prevederilor constituţionale, potrivit cãrora puterea poporului se întemeiazã pe alianta muncitoreasca-taraneasca, consiliile populare asigura dezvoltarea şi întãrirea unitãţii clasei muncitoare, ţãrãnimii şi intelectualitatii, a tututror oamenilor muncii, fãrã deosebire de naţionalitate.
Intreaga activitate a consiliilor populare are drept scop întãrirea orinduirii socialiste, buna gospodãrire a resurselor materiale şi de munca, dezvoltarea forţelor de producţie şi diversificarea economiei locale, crestera continua a bunastarii materiale şi culturale a poporului, asigurarea libertãţii şi demnitãţii omului, afirmarea multilaterala a personalitãţii umane.
Consiliile populare desfãşoarã o larga munca de educare a maselor în spiritul devotamentului fata de patrie şi cauza socialistmului, al internationalismului socialist şi al solidaritãţii cu oamenii muncii de pretutindeni.
ART. 2
În conformtiate cu prevederile constituţionale, în Republica Socialistã România forta politica conducatoare a întregii societãţi este Partidul Comunist Roman. Consiliile populare îşi desfãşoarã activitatea sub conducerea politica a Partidului Comunist Roman.
ART. 3
Consiliile populare îşi întemeiazã activitatea pe principiile democraţiei socialiste, asigurind participarea nemijlocitã a tuturor cetãţenilor, fãrã deosebire de naţionalitate, rasa, sex sau religie, la dezbaterea pe plan local a treburilor de stat şi obşteşti şi la înfãptuirea hotãrîrilor şi mãsurilor ce s-au luat. Consiliile populare intaresc legãturile cu organizaţiile de masa şi aobstesti şi acorda acestora tot sprijinul în îndeplinirea sarcinilor ce le revin. Ele promoveazã în viata economicã, socialã şi de stat, pe plan local, principiul muncii şi conducerii coletive.
ART. 4
Consiliile populare infaptuiesc pe plan local politica nationala marxist leninista a partidului şi statului, asigurind tuturor cetãţenilor, indiferent de naţionalitate, deplina egalitate în drepturi, în toate domeniile vieţii economice, politice, juridice, sociale şi culturale.
În unitãţile administrativ-teritoriale locuite şi de populaţie de alta naţionalitate decît cea romana, în organele locale ale puterii de stat şi în organele locale ale administraţiei de stat sînt aleşi şi oameni ai muncii din rindul acestor nationalitati. Organele locale folosesc oral şi scris şi limba naţionalitãţii respective şi fac numiri de funcţionari din rindul acesteia sau al altor cetãţeni care cunosc limba şi felul de trai al populaţiei locale.
ART. 5
Consilile populare sînt organizate şi îşi desfãşoarã activitatea pe baza principiului centralismului democratic, principiul fundamental al organizãrii întregii activitãţi de stat în Republica Socialistã România.
Consiliile poplare rezolva problemele de interes local în concordanta cu interesele generale ale tarii, asigura respectarea legilor şi a celorlalte acte normative ale organelor superioare.
ART. 6
Consiliile populare, în exercitarea puterii de stat pe plan local, dispun de o larga autonomie. Ele conduc şi rãspund de intreaga activitate localã de stat, asigurind dezvoltarea complexa şi multilaterala economicã, social-culturalã şi edilitar-gospodareasca a unitãţilor administrativ-teritoriale în care sînt alese, apãrarea proprietãţii socialiste.
Consiliile populare aisugra ocrotirea drepturilor cetãţenilor, legalitatea socialistã şi menţinerea ordinii publice.
ART. 7
Consiliile populare analizeazã problemele economice şi social culturale de interes local şi cele de interes republican din cuprinsul unitãţilor administrativ-teritoriale în care au fost alese şi, dupã caz, le rezolva sau fac propuneri orgnelor competente pentru soluţionarea acestora, participind la elaborarea mãsurilor corespunzãtoare.
În cazul în care, în rezolvarea unor probleme de interes republican ce privesc activitatea de stat pe plan local, opinia consiliului popular se deosebeşte de cea a unui organ central, va fi informat Consiliul de Miniştri.
ART. 8
Consiliile populare examineazã şi rezolva împreunã cu organele de stat, organizaţiile economice, întreprinderile şi instituţiile social culturale care nu le sînt subordonate toate problemele de interes comun, referitoare la dezvoltarea multilaterala a judeţelor, municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia, municipiilor, oraşelor şi comunelor, sprijinindu-le în desfãşurarea activitãţi lor.
Consiliile populare sprijinã activitatea cooperativelor agricole de producţie, a cooperativelor meşteşugãreşti şi a celor de consum.
ART. 9
Consiliile populare, în exercitarea atribuţiilor lor, adopta, cu respectarea legii, hotãrîri.
Hotãrîrile consiliilor populare sînt obligatorii în unitãţile administrativ-teritoriale incare au fost alese.
ART. 10
Controlul general asupra activitãţii consiliilor populare este exercitat de Marea Adunare Nationala.
În intervalul dintre sesiunile Marii Adunãri Naţionale, hotãrîrile consiliilor populare sînt controlate de cãtre Consiliul de Stat.
Consiliile populare controleazã hotãrîrile consiliilor populare ierarhic inferioare.
În exercitarea controlului, organele ierarhic superioare ale puterii de stat au dreptul sa anuleze actele ilegale ale organelor subordonate lor.
ART. 11
Comitetele executive ale consiliilor populare alese dintre deputaţi sînt organe locale ale administraţiei de stat cu competenta generalã în unitãţile administrativ teritoriale în care au fost alese consiliile populare.
ART. 12
Comitetele executive ale consiliilor populare sînt subordonate consiliilor populare care le-au ales şi comitetelor executive ale consiliilor populare ierarhic superioare.
ART. 13
Activitatea comitetelor executive ale consiliilor populare este condusã şi controlatã de cãtre Consiliul de Miniştri.

CAP. 2
Atribuţiile consiliilor populare

ART. 14
Consiliile populare judeţene, municipale, orãşeneşti şi comunale hotãrãsc, potrivit legii, în toate problemele de stat cu caracter local, exercitind urmãtoarele atribuţii principale şi raspunzind de îndeplinirea lor:
a) aleg şi revoca comitetele executive; aleg şi revoca pe oricare dintre membrii acestora;
b) stabilesc numãrul comisiilor permanente, aleg şi revoca membrii acestora, conduc activitatea lor;
c) organizeazã aparatul propriu al comitetelor lor executive, precum şi organele locale de specialitate ale administraţiei de stat; numesc şi revoca conducãtorii acestor organe, cu acordul organelor administraţiei de stat ierarhic superioare de specialitate; numesc şi revoca conducãtorii organelor locale ale militei cu acordul organelor ierarhic superioare ale acestora;
d) înfiinţeazã organizaţii economice, întreprinderi, instituţii de învãţãmînt, cultura, arta şi sãnãtate, precum şi pentru probleme de munca şi ocrotire socialã, de interes local;
e) conduc, indrumeaza şi controleazã activitatea comitetelor executive; analizeazã modul în care sînt aduse la îndeplinire legile, decretele, hotãrîrile Consiliului de Miniştri, actele normative ale celorlalte organe superioare, precum şi hotãrîrile adoptate în sesiunile anterioare;
f) conduc, indrumeaza şi controleazã activitatea organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat, a organizaţiilor economice, întreprinderilor şi instituţiilor social-culturale subordonate; examineazã activitatea acestora şi stabilesc mãsuri pentru îmbunãtãţirea muncii lor;
g) adopta planul economic şi bugetul local şi analizeazã modul în care acestea se realizeazã; aproba contul de încheiere a exerciţiului bugetar; stabilesc impozitele şi taxele locale.
Planul economic şi bugetul municipiului formeazã secţiuni distincte în planul economic şi bugetul judeţului.
În cadrul planului şi bugetului local, aprobate de organele de stat ierarhic superioare, consiliile populare hotãrãsc de sine statator asupra tuturor problemelor legate de realizarea acestora;
h) conduc industria localã şi asigura dezvoltarea acesteia; adopta hotãrîri privind sporirea producţiei bunurilor de larg consum; asigura coordonarea activitãţii de industrie localã cu cea a cooperaţiei meşteşugãreşti şi a cooperaţiei de consum;
i) adopta proiectul planului de producţie agricolã, precum şi hotãrâri cu privire la creşterea producţiei agricole, vegetale şi animale, întãrirea economico-organizatoricã a unitãţilor socialiste agricole, folosirea raţionalã a fondului funciar, realizarea fondului centralizat al statului la produsele vegetale şi animale, administrarea, gospodãrirea şi dezvoltarea fondului silvic şi a pasunilor comunale: organizeazã şi asigura apãrarea şi folosirea terenurilor agricole; sprijinã gospodãriile personale ale taranilor;
j) adopta hotãrîri în problemele dezvoltãrii activitãţii comerciale locale pentru buna aprovizionare şi servire a populaţiei; exercita îndrumarea şi controlul asupra întregii reţele comerciale şi de prestãri de servicii;
k) adopta hotãrîri pentru îmbunãtãţirea activitãţii de proiectare, construcţii locale, şi gospodãrie comunalã, extinderea, buna întreţinere şi administrare a fondului locativ proprietate de stat, gospodãrirea şi infrumusetarea oraşelor şi comunelor: sprijinã construirea de locuinţe proprietate personalã;
l) analizeazã planul general de dezvoltare a unitãţi administrativ-teritoriale în care au fost alese: participa la elaborarea mãsurilor necesare infaptuirii acestui plan;
m) fac propuneri privind amplasarea obiectivelor de interes republican în vederea folosirii resurselor materiale şi de munca locale şi a rezolvarii unor probleme economice şi social-culturale ale unitãţilor administrativ-teritoriale; dezvolta cooperarea organizaţiilor locale cu cele de interes republican aflate în cuprinsul unitãţii administrativ-teritoriale; rezolva împreunã cu ministerele sau celelalte organe centrale de specialitate, problemele edilitar-gospodãreşti şi sociale legate de funcţionarea organizaţiilor de interes republican;
n) adopta hotãrîri cu privire la construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor şi podurilor, la întreţinerea cursurilor de apa de interes local, precum şi la electrificarea satelor;
o) urmãresc descoperirea şi punerea în valoare a resurselor balneoclimaterice şi dezvoltarea activitãţii turistice;
p) adopta, în colaborare cu organele centrale de specialitate, hotãrîri pentru prevenirea poluarii aerului, apelor şi solului; controleazã modul cum organizaţiile socialiste folosesc fondurile de investiţii destinate lucrãrilor pentru prevenirea poluarii aerului, apelor şi solului. În cazul în care constata ca aceste fonduri nu sînt folosite potrivit scopului urmãrit, informeazã Consiliul de Miniştri;
r) adopta, în colaborare cu organele centrale de specialitate, hotãrîri pentru buna desfãşurare a activitãţii în învãţãmântul preşcolar, în învãţãmîntul obligatoriu de cultura generalã, licee şi şcoli profesionale, asigurind lãrgirea continua a bazei materiale a unitãţilor de învãţãmînt; adopta hotãrîri pentru dezvoltarea activitãţii cultural artistice, de raspindire a cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, de educaţie fizica şi sport, pentru educaţia şi ocrotirea tineretului; adopta hotãrîri pentru apãrarea sãnãtãţii publice, ocrotirea mamei şi copilului, dezvoltarea asistenţei sociale;
s) asigura respectarea regulilor de convieţuire socialã, apãrarea proprietãţii socialiste şi a avutului cetãţenilor, ocrotirea drepturilor cetãţenilor, legalitatea socialistã şi menţinerea ordinii publice; conduc şi indrumeaza organele locale ale militiei şi le analizeazã periodic activitatea;
t) organizeazã şi conduc acţiunile de educaţie cetateneasca şi de munca patriotica.
ART. 15
Consiliile populare municipale, orãşeneşti şi comunale;
a) adopta proiectele planurilor de sistematizare ale unitãţilor administrativ-teritoriale în care au fost alese;
b) aleg membrii comisiilor de judecata de pe lîngã comitetele lor executive.
ART. 16
Consiliile populare judeţene:
a) indrumeaza şi controleazã activitatea consiliilor populare municipale, orãşeneşti şi comunale, urmãrind îmbunãtãţirea continua a activitãţii lor economice, edilitar gospodãreşti, social-culturale şi administrative, precum şi a activitãţii de atragere a cetãţenilor la rezolvarea pe plan local a treburilor de stat şi obşteşti;
b) controleazã hotãrîrile consiliilor populare ale municipiilor, oraşelor şi comunelor;
c) înfiinţeazã organizaţii economice pentru coordonarea, îndrumarea şi controlul de specialitate al activitãţii întreprinderilor de industrie localã, gospodãrie comunalã şi locativã, de construcţii-montaj, precum şi pentru alte activitãţi de servire a populaţiei din cuprinsul judeţelor;
d) aproba planurile de sistematizare a oraşelor şi comunelor, ţinînd seama de perspectivele lor de dezvoltare; supun spre aprobare Consiliului de Miniştri proiectele planurilor de sistematizare ale municipiilor şi ale oraşelor de improtanta deosebita;
e) aleg şi revoca preşedinţii şi judecãtorii tribunalului judeţean, judecãtorii pentru judecãtoriile din curpinsul judeţului, precum şi procurorii şefi ai procuraturilor judeţene. Alegerea se face pe durata mandatului consiliului popular, la propunerea ministrului justiţiei, respectiv a procurorului general. Revocarea se face, dupã caz, la propunerea ministrului justiţiei ori a procurorului general; asculta dãri de seama din partea preşedinţilor tribunalelor judeţene şi a procurorilor şefi ai procuraturilor judeţene; aleg şi revoca asesorii populari.
ART. 17
Consiliile populare municipale şi orãşeneşti:
a) adopta hotãrîri cu privire la dezvotlarea multilaterala şi complexa a municipiilor sau oraşelor; hotãrîrile consiliilor populare municipale şi orãşeneşti sînt oblgiatorii, dupã caz, atît în curpinsul municipiilor sau oraşelor cît şi al oraşelor apartinatoare sau al comunelor suburbane;
b) indrumeaza şi controleazã activitatea consiliilor populare ale comunelor suburbane şi, dupã caz, ale oraşelor care aparţin de municipii;
c) controleazã hotãrîrile consiliilor populare ale oraşelor care aparţin de municipii şi ale comunelor suburbane;
d) adopta hotãrîri pentru prevenirea şi înlãturarea zgomotelor.
ART. 18
Consiliile populare comunale:
a) conduc, indrumeaza şi controleazã intreaga activitate economicã, social-culturalã şi edilitar-gospodareasca din cuprinsul comunelor, urmãrind dezvoltarea complexa şi multilaterala a acestora;
b) înfiinţeazã, cu sprijinul organelor judeţene de specialitate, unitãţi economice de valorificare a resurselor locale şi de prestãri de servicii, precum şi de morarit, alimentaţie publica şi brutarii, ingrijindu-se de dezvoltarea lor, în vederea bunei serviri a populaţiei;
c) adopta mãsuri pentru electrificarea satelor, asigurarea cu apa potabilã şi executarea altor lucrãri edilitare şi gospodãreşti:
d) se ingrijesc de construirea de locuinţe numai în vatra satelor;
e) se ingrijesc de buna funcţionare a şcolilor şi a unitãţilor sanitare; conduc activitatea gradinitelor de copii, precum şi a cãminelor culturale, cinematografelor, bibliotecilor, muzeelor şi a altor instituţii de cultura şi arta.

CAP. 3
Componenta, constituirea şi funcţionarea consiliilor populare

SECŢIUNEA I
Componenta şi constituirea consiliilor populare
ART. 19
Consiliile populare sînt alcãtuite din deputaţi aleşi pe circumscripţii electorale, cîte un deputat pentru fiecare circumscripţie, dintre cetãţenii cu drept de vot, care au împlinit virsta de 23 ani, fãrã deosebire de naţionalitate, rasa, sex sau religie.
ART. 20
Consiliile populare sînt alcãtuite dintr-un numãr de deputaţi, dupã cum urmeazã:
În judeţe
în judeţele cu o populaţie pînã la 300.000 locuitori, 141 - 181 deputaţi;
în judeţele cu o populaţie între 300.001 - 500.000 locuitori, 181 - 211 deputaţi;
în judeţele cu o populaţie peste 500.000 locuitori, 211 - 231 deputaţi.
În municipiul Bucureşti
369 deputaţi.
În sectoarele municipiului Bucureşti
cîte 151 deputaţi
În municipii
în municipiile cu o populaţie pînã la 30.000 locuitori, 81 - 111 deputaţi;
în municipiile cu o populaţie între 30.001 - 50.000 locuitori, 111 - 141 deputaţi;
în municipiile cu o populaţie între 50.0001 - 80.000 locuitori, 141 - 171 deputaţi;
în municipiile cu o populaţie între 80.001 - 100.000 locuitori, 171 - 191 deputaţi;
în municipiile cu o populaţie între 100.0001 - 150.000 locuitori, 191 - 201 deputaţi;
în municipiile cu o populaţie peste 150.000 locuitori, 201 - 211 deputaţi.
În oraşe
în oraşele cu o populaţie pînã la 5.000 locuitori, 35 - 49 deputaţi;
în oraşele cu o populaţie între 5.001 - 10.000 locuitori, 49 - 59 deputaţi;
în oraşele cu o populaţie între 10.001 - 20.000 locuitori, 59 - 71 deputaţi;
în oraşele cu o populaţie între 10.001 - 30.000 locuitori, 71 - 81 deputaţi;
în oraşele cu o populaţie peste 30.000 locuitori, 81 - 91 deputaţi.
În comune
în comunele cu o populaţie pînã la 2.000 locuitori, 25 - 39 deputaţi;
în comunele cu o populaţie între 2.001 - 4.000 locuitori, 39 - 53 deputaţi;
în comunele cu o populaţie între 4.001 - 7.000 locuitori, 53 - 59 deputaţi;
în comunele cu o populaţie între 7.001 - 10.000 locuitori, 59 - 65 deputaţi
în comunele cu o ppulatie peste 10.000 locuitori, 65 - 71 deputaţi.
ART. 21
Durata mandatului consiliului popular este de 4 ani şi se socoteşte de data încetãrii mandatului consiliului popular precedent.
ART. 22
Consiliul popular nou ales este convocat, în prima sa sesiune, de cãtre comitetul executiv al consiliului popular al cãrui mandat a expirat, în termen de 30 de zile de la data încetãrii mandatului consiliului popular precedent.
Lucrãrile primei sesiuni a consiliului popular sînt prezidate, pînã la alegerea comitetului executiv, de cãtre cel mai în virsta dintre deputaţi.
În executarea atribuţiilor sale prsedintele de virsta este asistat de doi deputaţi, desemnaţi la propunerea sa de consiliul popular.
Consiliul popular, în prima sa sesiune, verifica legalitatea alegerii fiecãrui deputat, hotarind validarea sau anularea alegerii.
Pentru verificarea legalitãţii alegerii deputaţilor consiliului popular alege dintre deputaţi, pe intreaga durata a mandatului sau, o comisie de validare compusa din 3-9 membri.
Dupã validarea mandatelor, consiliului popular alege dintre deputaţi comitetul executiv, alcãtuit din preşedinte, vicepreşedinţi, dintre care unul poate fi prim-vicepreşedinte, şi ceilalţi membri. Alegerea se face pe funcţii.
Consiliul popular stabileşte, pe ramuri şi domenii de activitate, corespunzãtor specificiului şi nevoilor locale, numãrul şi componenta comisiilor permanente şi alege dintre deputaţi membrii acestora.

SECŢIUNEA II
Funcţionarea consiliilor populare
ART. 23
Consiliile populare lucreazã în sesiuni. Sesiunea este forma în care consiliul popular exercita democratic puterea de stat pe plan local şi modul principal prin care deputaţii îndeplinesc mandatul dat de alegatori.
Sesiunile consiliilor populare judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia, precum şi ale celorlalte municipii se ţin o data la 3 luni, iar sesiunile consiliilor populare orãşeneşti şi comunale se ţin o data la 2 luni. Consiliile populare sînt convocate în sesiuni ordinare prin decizii ale comitetelor executive, cu cel puţin 10 zile înainte de data stabilitã pentru ţinerea sesiunii.
Consiliul popular poate fi convocat, ori de cîte ori este nevoie, în sesiuni extraordinare, din initiativa comitetului executiv sau la cererea a cel puţin unei treimi din numãrul deputaţilor.
Sesiunile consiliilor populare sînt publice, în afata de cazul cînd consiliul popular hotãrãşte altfel.
Dezbaterile în sesiuni se fac în limba romana, asigurindu-se în unitãţile adminsitrativ-teritoriale locuite şi de populaţie de alta naţionalitate decît cea romana, folosirea limbii materne a acelei populaţii.
La sesiunile consiliilor populare pot fi invitate persoane din conducerea ministerelor şi a celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat, a organizaţiilor economice, întreprinderilor şi instituţiilor de stat, a organizaţiilor obşteşti, precum şi altor persoane a cãror prezenta este socotitã utila.
ART. 24
Consiliile populare lucreazã în prezenta a cel puţin jumãtate plus unu din numãrul total al deputaţilor, iar lucrãrile sesiunii sînt prezidate de comitetul executiv al consiliului popular.
Consiliul popular adopta hotãrîri prin vot deschis, în afarã de cazul cînd consiliul popular hotãrãşte ca votul sa fie secret. Hotãrîrile se adopta cu votul majoritãţii deputaţilor care compun consiliul popular şi se semneazã de preşedintele comitetului excutiv. Hotãrîrile adoptate în cazul art. 22 alin. 2 se semneazã de preşedintele de virsta.
Alegerea şi revocarea membrilor comitetului executiv se fac prin vot secret.
ART. 25
Proiectul ordinii de zi a sesiunii se întocmeşte de comitetul executiv şi se aproba de consiliul popular.
În cazul în care o problema a fost trecutã în proiectul ordinii de zi la cererea unuia sau a mai multor deputaţi, ori la propunerea unei comisii permanente, necesitatea includerii ei în ordinea de zi va fi expusã, dupã caz, de unul dintre deputaţi sau de preşedintele comisiei permanente. Prezentarea problemei dupã ce ordinea de zi a fost aprobatã poate fi facuta fie de initiatori, fie de un membru al comitetului executiv al consiliului popular.
Proiectele de hotãrîri mai importante, înainte de a fi prezentate în sesiuni, pot fi supuse dezbaterii publice de cãtre comitetul executiv.
ART. 26
Dezbaterile se consemneazã într-un proces-verbal, semnat de preşedintele comitetului executiv.
Hotãrîrile cu caracter normativ, precum şi alte hotãrîri importante ale consiliilor populare se aduc la cunostinta cetãţenilor prin afişarea şi prin orice alt mijloc de publicitate. În unitãţile administrativ-teritoriale locuite şi de populaţie de alta naţionalitate decît cea romana, aceste hotãrîri se aduc la cunostinta cetãţenilor şi în limba maternã a acelei nationalitati.

CAP. 4
Consiliile permanente şi comisiile temporare ale consiliilor populare

ART. 27
Consiliile populare aleg dintre deputaţi, în prima sesiuni şi pentru inreaga durata a mandatului lor, comisii permanente, organizate pe principalele ramuri şi domenii de activitate, potrivit specificului şi nevoilor locale.
Prin comisiile permanente deputaţii contribuie la îndeplinirea atribuţiilor consiliilor populare.
Fiecare comisie permanenta îşi alege un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar.
ART. 28
Comisiile permanente au urmãtoarele sarcini:
a) studiazã problemele de interes local, pe baza hotãrîrii consiliului popular, la cererea comitetului executiv sau din proprie initiativa şi prezintã consiliului popular sau comitetului executiv, propunerile lor;
b) controleazã activitatea organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat, a organizaţiilor economice, întreprinderilor şi instituţiilor subordonate consiliului popular, precum şi modul în care acestea îndeplinesc hotãrîrile consiliului popular şi deciziile comitetului executiv, fãcînd propuneri consiliului popular sau comitetului executiv;
c) prezintã consiliului popular, din proprie initiativa, proiecte de hotãrîri; avizeazã proiectele de hotãrîri elaborate de comitetul executiv şi care urmeazã a fi supuse spre adoptare consiliului popular; pot prezenta corapoarte la problemele supuse spre dezbatere de comitetul executiv; controleazã modul cum sînt rezolvate scrisorile oamenilor muncii şi fac propuneri consiliului popular sau comitetului executiv.
ART. 29
Comisiile permanente ale consiliilor populare se întrunesc ori de cîte ori este necesar. Comisiile permanente atrag la activitatea lor cetãţeni care, prin pregãtirea de specialitate şi experienta lor pot contribui la îndeplinirea sarcinilor acestor comisii.
ART. 30
Comisiile permanente sînt sprijinite de comitetele executive ale consiliilor populare, care asigura coordonarea activitãţii lor şi le creeazã condiţii pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin.
Comisiile permanente rapsund de intreaga lor activitate fata de consiliile populare care le-au ales şi le prezintã rapoarte cu privire la constatãrile fãcute şi la propria lor activitate.
ART. 31
Preşedinţii comisiilor permanente participa la şedinţele comitetului executiv ori de cîte ori se examineazã probleme din ramura sau domeniul lor de activitate.
ART. 32
Consiliul popular poate alege, din rindul deputaţilor, comisii temporare pentru examinarea unor probleme, stabilind sarcinile şi modul de activitate pentru fiecare dintre aceste comisii.

CAP. 5
Drepturile şi îndatoririle deputaţilor

ART. 33
Deputaţii au urmãtoarele drepturi şi îndatoriri:
a) sa participe la intreaga activitate a consiliului popular în care sînt aleşi, sa ia parte la dezbateri şi la adoptarea hotãrîrilor;
b) sa fie aleşi în comitetul executiv, într-o comisie permanenta sau temporarã a consiliului popular şi sa participe la activitatea acestora;
c) sa se adreseze comitetului executiv al consiliului popular şi organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat şi sa le solicite sprijin în rezolvarea problemelor ce intereseazã populaţia din circumscripţiile electorale în care au fost aleşi;
d) sa punã întrebãri şi sa adreseze interpelãri comitetului executiv, oricãrui membru al acestuia, precum şi conducãtorilor organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat, ai organizaţiilor economice, întreprinderilor şi instituţiilor subordonate consiliului popular, cu privire la activitatea acestora; cei întrebaţi sau interpelati sînt obligaţi sa rãspundã în cadrul aceleiaşi sesiuni; în cazul cînd cei întrebaţi sau interpelati nu pot rãspunde în aceeaşi sesiune, ei sînt obligaţi sa dea rãspuns pînã la sesiunea urmãtoare a consiliului popular;
e) sa ceara şi sa obţinã de la comitetele executive informaţiile ce le sînt necesare în vederea participãrii la dezbateri şi a pregãtirii interpelarilor;
f) sa ţinã consfatuiri cu cetãţenii din circumscripţiile electorale în care sînt aleşi, pentru a se consulta cu ei în legatura cu problemele ce urmeazã sa fie dezbãtute în sesiuni şi în legatura cu organizarea şi desfãşurarea unor acţiuni cu caracter obştesc;
g) sa prezinte, periodic, dãri de seama privind activitatea lor şi a consiliului popular din care fac parte, în fata alegãtorilor din circumscripţiile electorale în care au fost aleşi;
h) sa se intereseze de rezolvarea cererilor, reclamatiilor, sesizarilor şi propunerilor fãcute de cetãţeni, informindu-i asupra modului în care au fost soluţionate.
ART. 34
Deputatul îşi exercita drepturile şi îşi îndeplineşte îndatoririle pe toatã durata mandatului consiliului popular în care a fost ales. Deputatul rãspunde pentru activitatea pe care o desfãşoarã în fata alegãtorilor care l-au ales.
Încetarea mandatului deputatului poate avea loc înainte de expirarea mandatului consiliului popular în care a fost ales, în caz de revocare, demisiei, schimbare definitiva a domiciliului sau perdere a drepturilor electorale.
ART. 35
În exercitarea drepturilor şi în îndeplinirea îndatoririlor sale, deputatul se bucura de protecţia legii ca şi persoanele care îndeplinesc funcţii ce implica exerciţiul autoritãţii de stat.

CAP. 6
Comitetele executive ale consiliilor populare

SECŢIUNEA I
Atribuţii
ART. 36
Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, municipale, orãşeneşti şi comunale exercita, potrivit legii, urmãtoarele atribuţii principale şi rapsund de îndeplinirea lor:
a) asigura executarea legilor, decretelor, hotãrîrilor Consiliului de Miniştri şi actelor ministerelor şi ale celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat; asigura executarea hotãrîrilor consiliilor populare ierarhic superioare şi a deciziilor comitetelor executive precum şi a hotãrîrilor consiliilor populare care le-au ales. Actele ministerelor şi ale celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat se transmit comitetelor executive ale consiliilor populare numai cu semnatura conducãtorilor acestor organe;
b) elaboreazã proiectele planurilor economiei locale, de perspectiva şi anuale pe baza studiilor proprii, a propunerilor comitetelor executive ale consiliilor populare ierarhic inferioare şi în colaborare cu organele centrale, urmãrind dezvoltarea armonioasã a economiei şi creşterea continua a eficientei economice;
c) elaboreazã proiectul de buget local;
d) asigura executarea planului economic local şi a bugetului local, rapsunzind de executarea lor; întocmesc dãri de seama cu privire la îndeplinirea acestora; întocmesc contul de încheiere a exerciţiului bugetar; aproba modificarea planului economic şi a bugetului, inclusiv virãrile de credite bugetare;
e) aproba planurile centralizate ale mijloacelor speciale extrabugetare pentru unitãţile ce le sînt subordonate, precum şi pentru consiliile populare ierarhic inferioare; aproba modificarea acestor planuri în cursul anului;
f) utilizeazã sumele încasate în cursul anului peste prevederile bugetare, inclusiv beneficiile peste plan realizate ca urmare a efortului propriu, pentru acoperirea unor cheltuieli economice şi înfãptuirea unor acţiuni social-culturale;
g) organizeazã şi indrumeaza activitatea de impunere a contribuabililor, precum şi încasarea impozitelor, taxelor, altor venituri bugetare şi extrabugetare şi a primelor de asigurare prin efectul legii; aproba aminari, eşalonãri, reduceri şi restituiri;
h) conduc, indrumeaza şi controleazã activitatea organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat; conduc, indrumeaza, coordoneazã şi controleazã activitatea organizaţiilor economice, întreprinderilor şi instituţiilor social-culturale subordonate; asigura condiţiile necesare pentru creşterea continua a eficientei activitãţii acestora;
i) organizeazã punerea în valoare a resurselor locale, asigura imbogatirea sortimentelor de mãrfuri şi sporirea bunurilor de consum, îmbunãtãţirea calitãţii produselor şi a prestãrilor de servicii, reducerea preţului de cost şi creşterea rentabilitatii unitãţilor economice subordonate;
j) asigura elaborarea proiectelor planurilor de sistematizare şi organizeazã activitatea de realizare a acestor planuri; organizeazã activitatea de realizare a acestor planuri; organizeazã activitatea de realizare a investiţiilor, a lucrãrilor edilitare, precum şi a construcţiilor de locuinţe proprietate de stat şi proprietate personalã; asigura controlul calitãţii şi disciplina în construcţii; asigura documentaţiile tehnico-economice necesare lucrãrilor de construcţii din planul propriu de investiţii şi reparaţii capitale, precum şi executarea acestor lucrãri;
k) asigura elaborarea proiectului planului de producţie agricolã şi rãspund de realizarea planului; organizeazã în colaborare cu organele centrale de specialitate şi cele locale ale cooperaţiei activitatea de creştere a producţiei agricole, vegetale şi animale, de intarire economico-organizatoricã a unitãţilor socialiste agricole, de sprijinire a gospodariilor personale ale taranilor de folosire raţionalã a fondului funciar, de realizare a fondului centralizat al statului la produsele vegetale şi animale; organizeazã şi asigura conservarea şi folosirea terenurilor agricole; administreazã şi gospodãresc fondul silvic şi pãşunile comunale;
l) organizeazã în colaborare cu organele centrale de specialitate şi cele locale ale cooperaţiei activitatea de aprovizionare şi de servire a populaţiei; exercita îndrumarea şi controlul asupra întregii reţele comerciale şi de prestãri de servicii, asupra respectãrii regulilor de comerţ; coordoneazã comerţul de stat şi cooperatist; sprijinã cooperatia mestesugareasca şi cooperatia de consum; autoriza funcţionarea de unitãţi ale cooperativelor meşteşugãreşti şi ale celor de consum; autoriza activitate micilor mestesugari;
m) organizeazã construirea, întreţinerea şi modernizarea strazilor, drumurilor şi podurilor de interes local, electrificarea satelor şi amenajarea cursurilor de apa de interes local;
n) organizeazã buna funcţionare a instituţiilor de învãţãmînt preşcolar, obligatoriu de cultura generalã, liceal, profesional şi tehnic; asigura şcolarizarea tuturor copiilor care au virsta pentru şcoala obligatorie;
o) organizeazã desfãşurarea activitãţii unitãţilor cultural-artistice subordonate şi sprijinã dezvoltarea culturii şi a creatiei artistice, precum şi ocrotirea şi punerea în valoare a monumentelor istorice, artistice şi ale naturii, îngrijirea şi buna întreţinere a monumentelor eroilor, pãstrarea şi valorificarea fondului arhivistic;
p) organizeazã în colaborare cu organele centrale de specialitate desfãşurate activitãţii de asistenta medicalã a populaţiei şi de profilaxie sanitarã şi antiepidemica, precum şi funcţionarea instituţiilor sanitare, activitatea privind forta de munca, protecţia muncii, raporturile de munca, asigurãrile sociale, pensiile şi asistenta; controleazã aplicarea normelor cu privire la prevenirea poluarii aerului, apelor şi solului;
r) stabilesc mãsuri privind normarea muncii şi slarizarea atît pentru aparatul propriu cît şi pentru întreprinderile, organizaţiile economice şi instituţiile subordonate;
s) indrumeaza şi controleazã activitatea organelor locale ale militiei, a pompierilor, a pazei civile şi obşteşti; asigura dotarea formatiilor de pompieri voluntari;
s) sprijinã organele militare la recrutarea şi încorporarea tinerilor supuşi serviciului militar;
t) sprijinã dezvoltarea miscarii de educaţie fizica şi sport; asigura întreţinerea şi gospodãrirea bazelor sportive care se afla în administrarea localã; controleazã întreţinerea şi gospodãrirea celorlalte baze sportive;
t) exercita drepturile şi îndeplinesc obligaţiile pe care le au, ca persoana juridicã, judeţul, municipiul, oraşul şi comuna;
u) rezolva cererile, reclamaţiile, sesizãrile şi propunerile cetãţenilor şi organizeazã primirea acestora în audienta;
v) îndeplinesc orice alte atribuţii prevãzute de lege, precum şi însãrcinãrile date de organele ierarhic superioare.
În intervalul dintre sesiunile consiliilor populare, comitetele lor executive îndeplinesc şi atribuţiile consiliilor populare, cu excepţia celor prevãzute la art. 10 alin. 3, art. 14 lit. a), b), g), art. 15 lit. b), art. 16 lit. b) şi e) şi la art. 17 lit. c), supunind deciziile adoptate ratificãrii consiliilor populare la prima sesiune a acestora.
ART. 37
Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, municipale şi orãşeneşti conduc, indrumeaza şi controleazã activitatea comitetelor executive ale consiliilor populare ierarhic inferioare, în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin.
Comitetele executive ale consiliilor populare municipale, orãşeneşti şi comunale:
a) elaboreazã autorizaţii de construcţii;
b) organizeazã şi administreazã pieţe şi oboare.
Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene conduc activitatea, iar comitetele executive ale consiliilor populare municipale, orãşeneşti şi comunale, exercita atribuţiile de stare civilã şi de autoritate tutelara.
ART. 38
Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene:
a) iau mãsuri pentru dezvoltarea armonioasã a municipiilor, oraşelor şi comunelor, pentru dotarea lor cu construcţii economice, social culturale, lucrãri tehnico-edilitare şi pentru îmbunãtãţirea transportului în comun:
b) aproba majorarea volumului de investiţii şi de construcţii montaj din resursele care se creeazã în cursul exercitãrii planului, precum şi din acelea pe care le obţin de la rezervele centralizate; aproba modificarea planului de investiţii şi de construcţii montaj între obiecte, în cadrul volumului total aprobat prin planul de stat pentru consiliile populare judeţene fãrã a afecta termenele de punere în funcţiune prevãzute în plan; aproba documentaţiile tehnico-economice pentru lucrãri de investiţii din planul propriu; aproba modificarea indicatorilor şi a sarcinilor de plan, ca urmare a predãrii sau preluãrii unor sarcini prevãzute în planul de stat;
c) dispun de fondul de rezerva bugetarã constituit la dispoziţia lor pentru acoperirea unor cheltuieli neprevãzute;
d) organizeazã exercitarea controlului gestionar de fond asupra activitãţii unitãţilor economice şi bugetare subordonate, precum şi asupra activitãţii comitetelor executive ale consiliilor populare municipale, orãşeneşti şi comunale;
e) conduc activitatea de sistematizare, arhitectura şi construcţii, de elaborare a proiectelor planului de sistematizare a muncipiilor, oraşelor şi comunelor;
f) emit, dupã consultarea prealabilã a comitetelor executive ale consiliilor populare ale municipiilor, oraşelor şi comunelor,acordul pentru amplasarea şi construirea, în cuprinsul judeţelor, a întreprinderilor, organizaţiilor economice şi instituţiilor social-culturale de interes republican;
g) stabilesc preţurile pentru produse şi tarife pentru servicii şi controleazã aplicarea acestora; controleazã modul cum se stabilesc şi se aplica preţurile şi tarifele fixate de alte organe sau organizaţii din cuprinsul unitãţilor administrativ-teritoriale în care au fost alese consiliile populare; controleazã aplicarea în curpinsul judeţului a preţurilor şi tarifelor stabilite de organele centrale, iar în cazul cînd constata ca acestea sînt stabilite la un nivel necorespunzãtor, sesizeazã Consiliul de Miniştri;
h) asigura baza materialã a instituţiilor de ocrotire a minorilor şi de asistenta socialã din subordinea organelor locale; indrumeaza şi controleazã activitatea acestor instituţii;
i) aproba planul tehnic şi de cercetare, stabilesc mãsurile de organizare ştiinţificã a producţiei şi a muncii în unitãţile subordonate; elaboreazã normele şi normativele cu fundamentarea tehnico-economicã pentru unitãţile subordonate; participa la elaborarea standardelor de stat pentru activitãţile de interes local; organizeazã, conduc, controleazã şi indrumeaza activitatea consiliului tehnico-ştiinţific;
j) iniţiazã proiecte de decrete şi proiecte de hotãrîri ale Consiliului de Miniştri, care privesc judeţul;
k) editeazã buletinul oficial al consiliului popular, potrivit normelor stabilite prin hotãrâre a Consiliului de Miniştri.
ART. 39
Comitetele executive ale consiliilor populare municipale şi orãşeneşti:
a) conduc, indrumeaza, coordoneazã şi controleazã activitatea întreprinderilor de industrie localã, gospodãrie ocmunala şi locativã, precum şi a instituţiilor social-culturale subordonate, luind mãsuri pentru continua imbunatatire a acestei activitãţi;
b) asigura salubritatea municipiului sau oraşului, amenajarea parcurilor şi a spaţiilor verzi, a locurilor turistice şi de odihna; organizeazã buna funcţionare a transportului în comun, întreţinerea reţelelor de apa, canalizare, de gaze şi de termoficare;
c) asigura administrarea, întreţinerea, exploatarea şi repartizarea fondului locativ proprietate de stat.
ART. 40
Comitetele executive ale consiliilor populare comunale:
a) stabilesc mãsuri pentru executarea şi respectarea planurilor de sistematizare şi organizeazã acţiuni de gospodãrire a comunelor; controleazã disciplina în construcţii;
b) administreazã şi întreţin drumurile comunale, podurile, cursurile de apa de interes local; se ingrijesc de plantarea cu arbori a zonei drumurilor; asigura administrarea, întreţinerea, exploatarea şi repartizara fondului locativ proprietate de stat;
c) stabilesc mãsuri pentru stimularea intiativei locuitorilor în vederea mobilizãrii resurselor locale de fonduri bãneşti, materiale şi de forte de munca, în scopul realizãrii planului de electrificare a comunelor;
d) sprijinã creşterea producţiei agricole vegetale şi animale în fermele şi întreprinderile agricole de stat, cooperativele agricole de producţie, pe loturile aflate în folosinta membrilor acestora şi în gospodãriile taranilor individuali, precum şi acţiunile de combatere a dãunãtorilor; iau mãsuri în vederea dezvoltãrii albinaritului, creşterii viermilor de mãtase, a pisciculturii şi a altor activitãţi productive;
e) organizeazã acţiuni pentru combaterea calamitãţilor naturale, pentru consolidarea şi folosirea terenurilor în panta, erodate şi degradate, pentru valorificarea terenurilor mlastinoase, precum şi pentru dezvoltarea irigatiilor din surse locale;
f) asigura dezvoltarea unitãţilor economice de valorificare a resurselor locale şi de prestãri de servicii, precum şi de morarit, alimentaţie publica şi brutarii;
g) asigura buna funcţionare a şcolilor şi a unitãţilor sanitare, gradinitelor de copii, cãminelor culturale, cinematografelor, bibliotecilor şi muzeelor;
h) iau mãsuri pentru alimentarea cu apa potabilã şi pentru igiena locuinţelor; organizeazã şi asigura buna funcţionare a bailor comunale;
i) sprijinã şi organizeazã initiativa locuitorilor privind executarea unor lucrãri de interes obştesc local prin contribuţia voluntara în bani şi în munca şi urmãresc realizarea obiectivelor aprobate de adunãrile populare;
j) organizeazã şi conduc activitatea de paza obsteasca, de prevenire şi stingere a incendiilor;
k) asigura condiţii de munca şi de locuit pentru cadrele de specialitate repartizate sa lucreze în comuna.

SECŢIUNEA II
Organizare şi funcţionare
ART. 41
Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, al municipiului Bucureşti şi sectoarelor sale, ale celorlalte municipii, ale oraşelor şi comunelor sînt alese pe intreaga durata a mandatului consiliilor populare. Dupã încetarea mandatului consiliului popular, comitetul executiv continua sa funcţioneze pînã la alegerea noului comitet executiv.
ART. 42
Comitetul executiv se compune din preşedinte, vicepreşedinţi, din care unul poate fi prim-vicepreşedinte şi din alţi membri. Numãrul vicepreşedinţilor şi al celorlalţi membri ai comitetului executiv se stabileşte prin hotãrâre a Consiliului de Miniştri.
Comitetul executiv al consiliului popular are un secretar care este funcţionar de stat. Secretarul comitetului executiv este numit de consiliul popular, cu acordul organului administraţiei de stat ierarhic superior comitetului executiv.
ART. 43
Preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare municipale, orãşeneşti şi comunale sînt în acelaşi timp primãrii municipiilor, oraşelor şi comunelor.
ART. 44
Comitetul executiv al consiliului popular îşi desfãşoarã activitatea pe baza principiului conducerii colective.
Comitetul executiv în întregul sau şi fiecare dintre membrii sãi sînt rapsunzatori în fata consiliului popular, precum şi în fata comitetului executiv al consiliului popular ierarhic superior şi a Consiliului de Miniştri. Fiecare membru al comitetului executiv este rãspunzãtor atît pentru propria sa activitate cît şi pentru intreaga activitate a comitetului executiv din care face parte.
ART. 45
Comitetul executiv se întruneşte ori de cîte ori este necesar şi cel puţin o data pe luna, lucrind valabil în prezenta majoritãţii membrilor sãi.
Convocarea comitetului executiv se face de preşedinte cu cel puţin 2 zile înainte de data şedinţei.
ART. 46
La şedinţele comitetelor executive participa conducãtorii organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat. Participa, de asemenea, dupã caz, preşedinţii organelor sindicale teritoriale, preşedintele uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie, precum şi primul secretar sau secretarul organizaţiei locale a Uniunii Tineretului Comunist.
La şedinţele comitetelor executive pot fi invitate persoane din conducerea ministerelor, a celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat, a organizaţiilor economice, întreprinderilor şi instituţiilor, a organizaţiilor obşteşti, precum şi alte persoane a cãror prezenta este socotitã utila.
ART. 47
Comitetele executive adopta decizii pe baza şi în vederea executãrii legii, cu votul a jumãtate plus unu din numãrul membrilor lor. Deciziile se semneazã, de preşedinte şi se contrasemneazã de secretarul comitetului executiv.
Deciziile comitetelor executive sînt obligatorii în unitãţile administrativ-teritoriale în care au fost alese consiliile populare.
Deciziile ilegale ale comitetelor executive ale consiliilor populare se anuleazã de organele ierarhic superioare ale acestora.
ART. 48
Preşedintele şi, dupã caz, prim-vicepreşedintele, precum şi vicepreşedinţii comitetului executiv al consiliului popular alcãtuiesc biroul permanent al comitetului executiv.
Biroul permanent decide în problemele curente, informind comitetul executiv asupra activitãţii desfãşurate între şedinţe.
ART. 49
Preşedintele, dacã este cazul prim-vicepreşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul comitetului executiv al consiliului popular îndeplinesc atribuţiile stabilite de comitetul executiv.
Comitetul executiv al consiliului popular poate stabili ca unele din atribuţiile preşedintelui comitetului executiv sa fie îndeplinite, în mod permanent şi sub îndrumarea acestuia, dupã caz, de prim-vicepreşedintele comitetului executiv sau de unul din vicepreşedinţi.
Prim-vicepreşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul comitetului executiv asigura, în condiţiile stabilite prin decizia comitetului executiv, îndrumarea, coordonarea şi controlul sectoarelor repartizate, avînd dreptul de a da dispoziţii în scopul îndeplinirii atribuţiilor ce le revin.
Preşedintele comitetului executiv al consiliului popular este ordonator principal de credite.
Secretarul comitetului executiv al consiliului popular participa de drept la şedinţele comitetului executiv şi ale biroului sau peramanet, cu vot consultativ.
ART. 50
Deciziile cu caracter normativ ale comitetelor executive se aduc la cunostinta populaţiei prin afişare şi prin orice alt mijloc de publicitate. În unitãţile administrativ-teritoriale locuite şi de populaţie de alta naţionalitate decît cea romana, aceste decizii se aduc la cunostinta cetãţenilor şi în limba acelei nationalitati.
CAP. 7
Organele locale de specialitate ale administraţiei de stat

ART. 51
În realizarea unitarã a politicii partidului şi statului în ramurile sau domeniile finaniciar, agricol, comercial, învãţãmînt, sãnãtate, munca şi ocrotire socialã, culturalã şi arta, pe lîngã comitetele executive ale consiliilor populare sînt organizate potrivit normelor stabilite de Consiliul de Miniştri, organe locale de specialitate ale administraţiei de stat.
Consiliul de Miniştri poate stabili şi alte ramuri sau domenii în care se pot organiza organe locale de specialitate ale administraţiei de stat.
ART. 52
Organele locale de specialitate ale administraţiei de stat sînt conduse, indrumate şi controlate de comitetele executive ale consiliilor populare, în scopul aducerii la îndeplinire a hotãrîrilor consiliilor populare, a deciziilor comitetelor executive, precum şi a ordinelor şi instrucţiunilor ministerelor şi ale celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat.
Organele locale de specialitate ale adminsitratiei de stat sînt subordonate consiliilor populare şi comitetelor executive ale acestora. De asemena, ele sînt subordonate şi organelor locale şi centrale de specialitate.
Organele locale de specialitate ale administatiei de stat acorda asistenta comitetelor executive ale consiliilor populare ierarhic inferioare celor pe lîngã care sînt organizate, în vederea rezolvarii problemelor tehnice de specialitate.
ART. 53
Ministerele şi celelalte organe centrale ale administatiei de stat transmit organelor locale de specialitate, prin comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, indicaţii de specialitate, în ramurile sau domeniile pe care le conduc.
ART. 54
Ministerele şi celelalte organe centrale ale adminsitratiei de stat, de acord cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, emit regulamente privind funcţionarea organelor locale de specialitate.
ART. 55
În îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, organele locale de specialitate ale administraţiei de stat emit dispoziţii. Dispoziţiile ilegale se anuleazã de consiliile populare şi de comitetele executive ale acestora. Aceste dispoziţii pot fi suspendate de conducãtorii organelor centrale de specialitate, care au obligaţia de a sesiza, cu privire la mãsura suspendãrii, comitetului executiv al consiliului popular pe lîngã care funcţioneazã organul emitent. În situaţia în care apar divergenţe între comitetul executiv al consiliului popular judeţean şi organul central de specialitate, aceste divergenţe se supun spre rezolvare Consiliului de Miniştri.
Organele locale de specialitate ale administraţiei de stat pot transmite între unitãţile pe care le coordoneazã, bunurile aflate în administrarea acestor unitãţi.
De asemenea, pot transmite altor organizaţii de stat bunuri mobile pînã la valoarea de 15.000 lei.
Prevederile alineatelor 2 şi 3 se aplica în mod corespunzãtor şi în cazul organizaţiilor economice înfiinţate potrivit art. 16 lit.c.

CAP. 8
Consiliul popular al municipiului Bucureşti şi consiliile populare ale sectoarelor acestuia

ART. 56
Consiliul popular al municipiului Bucureşti conduce şi rãspunde de intreaga activitate localã de stat în municipiul Bucureşti, asigurind dezvoltarea multilaterala a acestuia corespunzãtor insemnatatii sale de Capitala a Republicii Socialiste România şi de principal centru politic, economic, social-cultural, artistic şi ştiinţific.
ART. 57
Hotãrîrile Consiliului popular al municipiului Bucureşti şi deciziile comitetului sau executiv sînt obligatorii atît în curpinsul municipiului Bucureşti, cît şi al comunelor sale subordonate.
ART. 58
În sectoarele municipiului Bucureşti funcţioneazã consilii populare, prin care oamenii muncii exercita puterea de stat în aceste unitãţi administrativ-teritoriale.
ART. 59
Consiliul popular al municipiului Bucureşti indrumeaza şi controleazã activitatea consiliilor populare ale sectoarelor şi ale comunelor suburbane, urmãrind îmbunãtãţirea continua a acesteia, precum şi atragerea cetãţenilor la rezolvarea treburilor de stat şi obşteşti; controleazã hotãrîrile consiliilor populare ale sectoarelor şi ale comunelor sale suburbane.
ART. 60
Comitetele executive ale consiliilor populare ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi ale comunelor suburbane sînt subordonate consiliilor populare care le-au ales şi Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti.
Hotãrîrile consiliilor populare ale sectoarelor şi ale comunelor suburbane, precum şi deciziile comitetelor executive ale acestora sînt obligatorii în sectoarele sau comunele suburbane în care au fost alese consiliile populare.
ART. 61
Consiliul popular al municipiului Bucureşti exercita în mod corespunzãtor atribuţiile prevãzute în prezenta lege pentru toate categoriile de consilii populare.
ART. 62
Consiliul popular al municipiului Bucureşti adopta proiectul planului de sistematizare a municipiulu, supunindu-l spre aprobare Consiliului de Miniştri.
ART. 63
Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti exercita în mod corespunzãtor atribuţiile prevãzute în prezent lege pentru comitetele executive ale tuturor categoriilor de consilii populare.
Preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti este în acelaşi timp primarul general al Capitalei Republicii Socialiste România.
Preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare ale sectoarelor municipiului Bucureşti sînt în acelaşi timp primãrii sectoarelor.
ART. 64
Consiliile populare ale sectoarelor municipiului Bucureşti exercita, în mod corespunzãtor, atribuţiile prevãzute la art. 14 lit. a), b), c), d), e), f), g), j), l), p), r), s) şi art. 15 lit. b) din prezenta lege.
ART. 65
Comitetele executive ale consiliilor populare ale sectoarelor municipiului Bucureşti exercita, în mod corespunzãtor, atribuţiile prevãzute la art. 36 lit. a), b), c), d), f), g), h), l), m), n), o), s), s,), t), t,) şi v), la art. 37 alin. ultim şi art. 39 lit.c) din prezenta lege. De asemenea, asigura buna gospodãrire a sectorului, întreţinerea strazilor şi spaţiilor verzi, respectarea disciplinei în construcţii şi elibereazã autorizaţii de construcţii.

CAP. 9
Dispoziţii speciale

ART. 66
În îndeplinirea sarcinii de organizare a participãrii cetãţenilor la rezolvarea pe plan local a treburilor de stat şi obşteşti, comitetele executive ale consiliilor populare organizeazã comitete de cetãţeni pe circumscripţii electorale municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, orãşeneşti sau comunale, pe lîngã instituţii social-culturale, precum şi pentru efectuarea unor anumite lucrãri de interes obştesc.
Comitetele de cetãţeni se aleg în adunãri ale ceatenilor şi rapsund de activitatea lor în fata acestora.
Deputaţii consiliului popular coordoneazã activitatea comitetelor de cetãţeni organizate în circumscripţiile electorale în care aceştia au fost aleşi.
ART. 67
Comisiile economice teritoriale, ca organe de partid şi de stat, elaboreazã şi prezintã consiliilor populare propuneri privind dezvoltarea curenta şi în perspectiva a judeţului, pentru mobilizarea rezervelor existente şi valorificare resurselor locale, îmbunãtãţirea repartizãrii forţelor de producţie pe teritoriul judeţului, coordonarea activitãţii unitãţilor economice locale cu a celorde interes republican.
Comisiile economice contribuie la fundamentarea şi urmãrirea realizãrii planului şi bugetului local, la înfãptuirea acţiunilor privind perfecţionarea activitãţii unitãţilor economice, creşterea eficientei şi rentabilitatii producţiei.
ART. 68
Angajarea şi transferarea personalului de conducere al organizaţiilor economice judeţene şi ale municipiului Bucureşti, precum şi desfacerea contractelor de munca ale acestora se fac de comitetele executive ale consiliilor populare pe lîngã care funcţioneazã.
Angajarea şi transferarea personalului de conducere a întreprinderilor şi unitãţilor economice municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, orãşeneşti şi comunale, precum şi desfacerea contractelor de munca ale acestora se fac de comitetele executive ale consiliilor populare cãrora le sînt subordonate.
Angajarea şi transferarea personalului de conducere şi a personalui de specialitate şi tehnic-administrativ din aparatul comitetelor execuţie ale consiliilor populare, precum şi desfacerea contractelor de munca ale acestora se fac de comitetele executive ale consiliilor populare.
ART. 60
Angajarea, transferarea precum şi desfacerea contractelor de munca ale adjunctilor conducãtorilor organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat se fac de cãtre comitetul executiv al consiliului popular pe lîngã care funcţioneazã.
Angajarea, transferarea precum şi desfacerea contractelor de munca ale personalului de specialitate şi tehnic-administrativ din cadrul organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat se fac de cãtre conducerea acestor organe. În cazul inspectorilor şefi şi ale inspectorilor şcolari angajarea, transferarea precum şi desfacerea contractelor de munca se fac cu acordul Ministerului Învãţãmîntului. Angajarea, transferarea precum şi desfacerea contractelor de munca ale personalului de conducere din unitãţile social-culturale se fac de comitetele executive ale consiliilor populare cãrora le sînt subordonate, cu acordul organului de specialitate ierarhic superior.
Încadrarea pe posturi şi transferarea de la o unitate şcolarã la alta a educatoarelor, învãţãtorilor, instructorilor şi profesorilor se fac de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti prin inspectoratele şcolare, în condiţiile şi cu procedura prevãzute în statutul personalului didactic. Eliberarea din învãţãmînt în caz de transferare în alt sector de activitate sau de desfacere a contractului de munca se face de cãtre Ministerul Învãţãmântului.
Numirea şi eliberarea din funcţiile de conducere a personalului didactic din învãţãmîntul de cultura generalã, licee de specialitate, învãţãmîntul profesional şi învãţãmîntul tehnic, se fac de cãtre inspectoratele şcolare judeţene sau al municipiului Bucureşti, cu acordul Ministerului Învãţãmântului.
Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti pot stabili ca prim-vicepreşedinţii, vicepreşedinţii şi secretarii acestora, în sectoarele de activitate pe care le coordoneazã, prin dispoziţii, sa angajeze, sa transfere, sa sanctioneze disciplinar şi sa desfaca contractul de munca personalului prevãzut la art. 68 alin. 3 şi art. 69 alin. 1.
Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti rezolva, prin decizii, contestaţiile: impotriva mãsurilor luate, în condiţiile alineatului precedent; impotriva sancţiunilor disciplinare dispuse de conducãtorii organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat, ai organizaţiilor economice, întreprinderilor şi instituţiilor social-culturale subordonate judeţului, municipiului, oraşului sau comunei; impotriva sancţiunilor disciplinare dispuse de comitetele executive ale consiliilor populare ierarhic inferioare, precum şi impotriva desfacerii contractelor de munca ale personalului cu funcţii de rãspundere. Deciziile date în rezolvarea acestor contestaţii sînt definitive.
ART. 70
Comitetul de Stat al Planificarii, ministerele şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat vor acorda comitetelor executive ale consiliilor populare sprijin nemijlocit în rezolvarea principalelor probleme în legatura cu dezvoltarea industriei locale, a gospodãriei comunale, a activitãţii de construcţii şi sistematizare, prestãri de servicii cãtre populaţie, aprovizionare şi desfacere; de asemenea, le vor acorda sprijin nemijlocit în dezvoltarea ştiinţei şi învãţãmîntului, a artei şi culturii, în elaborarea studiilor privind dezvoltarea armonioasã economicã şi social-culturalã a judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor, în valorificarea eficienta a resurselor materiale şi umane din unitãţile adminsitrativ-teritoriale, pentru creşterea continua a bunastarii materiale şi culturale a poporului.
Ministerele şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat sînt obligate sa acorde comitetelor executive ale consiliilor populare asistenta în vederea rezolvarii problemelor tehnice de specialitate.
Comitetul pentru Problemele Administraţiei Locale exercita din însãrcinarea Consiliului de Miniştri controlul şi îndrumarea asupra modului cum comitetele executive ale consiliilor populare îşi desfãşoarã activitatea pe baza legii de organizare şi funcţionare a consiliilor populare.

CAP. 10
Dispoziţii finale

ART. 71
La data intrãrii în vigoare a prezentei legi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor emite, cu acordul Comitetului pentru Problemele Administraţiei Locale, regulamente de funcţionare pentru aparatul propriu, iar comitetele executive ale consiliilor populare municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, ale oraşelor şi comunelor, vor emite, cu acordul comitetului executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti, regulamente de funcţionare pentru aparatul propriu.
ART. 72
Prezenta lege intra în vigoare pe data de 1 ianuarie 1969. Pe aceeaşi data se abroga <>Legea nr. 6 din 28 martie 1957 pentru organizarea şi funcţionarea sfaturilor populare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
Aceasta lege a fost votatã de Marea Adunare Nationala la 26 decembrie 1968, intrunind din cele 426 voturi exprimate, 425 voturi pentru şi 1 vot impotriva.


Preşedintele Marii Adunãri Naţionale,
ŞTEFAN VOITEC

ÎN CONFORMITATE CU DISPOZIŢIILE ARTICOLULUI 57 DIN CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA;
SEMNAM ACEASTA LEGE.


Preşedintele Consiliului de Stat,
NICOLAE CEAUŞESCU



──────────────
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016