CAROL al II-lea, Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, Rege al României La toţi de faţă şi viitori, sănătate: Adunările Legiuitoare au votat şi adoptat, iar Noi sancţionăm ce urmează: PARTEA I TITLUL I Teritoriul şi locuitorii CAP. I Împărţirea administrativă a teritoriului ART. 1 Teritoriul României se împarte - din punct de vedere administrativ - în judeţe, iar judeţele în comune. Judeţele şi comunele sunt persoane juridice; ele nu pot avea decât un singur nume oficial, şi anume cel stabilit de consiliul judeţean sau comunal şi aprobat de Ministerul de Interne. ART. 2 Comunele sunt rurale şi urbane Comunele rurale sunt unităţi administrative formate din unul sau mai multe sate. Comunele rurale din imediata vecinătate a oraşelor pot fi declarate suburbane. Comunele urbane sunt centre de populaţiune declarate astfel prin lege. Ele pot fi: oraşe nereşedinţe şi oraşe reşedinţe de judeţ. Oraşele reşedinţă cu o importanţă economică sau culturală deosebită pot fi declarate municipii. Municipiile şi oraşele de reşedinţă sunt supuse din punct de vedere al competinţei şi al tutelei aceloraşi norme ca şi judeţele. Comunele, care vor fi declarate staţiuni balneare sau climatice, se vor administra după dispoziţiunile speciale din prezenta lege. ART. 3 Delimitarea sau modificarea teritoriului unei comune rurale; suburbane; crearea sau desfiinţarea unei comune rurale; schimbarea reşedinţei unei comune, se fac prin deciziunea Ministerului de Interne, pe baza deliberaţiunii consiliilor şi a consiliului judeţean respectiv. În cazul când consiliile respective nu cad de acord, Ministerul de Interne va referi Consiliului de Miniştri, care va decide. Delimitarea sau modificarea teritoriului comunelor urbane, municipiilor sau judeţelor, trecerea unei comune dela o categorie la alta, precum şi declararea unei comune ca suburbană sau municipiu se face prin lege. În comunele staţiuni balneare ţărmul mării este inalienabil şi va fi administrat şi folosit de comunele respective. Declararea unei comune ca staţiune balneo-climaterică se face prin deciziunea Ministerelor de Sănătate Publică şi Interne. Schimbarea numelui comunelor sau judeţelor se face prin decret regal, la cererea consiliului respectiv. Nume de persoane se pot da comunelor numai prin lege. CAP. II Membrii comunei ART. 4 Orice locuitor al ţării trebuie să fie membru al unei comune şi să contribuie la sarcinele ei. Sunt membri ai comunei, fără deosebire de vârstă, sex, naţionalitate sau confesiune, toţi acei care au domiciliul efectiv în comună de cel puţin un an şi au plătit ei, soţii sau părinţii lor (pentru minori) în acest timp impozitele cuvenite comunei. Funcţionarii publici sunt de drept membri acelei comune unde au reşedinţa funcţiunii lor. Calitatea de membru al comunei se pierde prin dobândirea acestei calităţi în altă comună. TITLUL II Alegerile administrative CAP. I Alegători ART. 5 Sunt alegători membrii comunei care îndeplinesc următoarele condiţiuni: a) să fie cetăţeni români; b) să fie majori; c) să nu intre în unul din cazurile de incapacitate sau nedemnitate prevăzute de legea electorală. Pentru alegerile administrative sunt de asemenea alegători şi femeile care, pe lângă condiţiunile arătate la alineatul precedent, vor îndeplini şi una din următoarele condiţiuni: a) să aibă cel puţin certificatul de absolvire al ciclului inferior secundar, normal sau profesional; b) să fie funcţionare sau pensionare la Stat, judeţ sau comună; c) văduvele de războiu; d) să fie decorate pentru activitate în timp de razboiu; e) să facă sau să fi făcut parte din conducerea societăţilor române cu personalitate juridică, având ca scop propaganda culturală sau asistenţa socială. CAP. II Listele electorale ART. 6 Listele electorale ale unei comune se întocmesc pe următoarele categorii: a) lista electorală pentru alegerile Adunării deputaţilor; b) lista electorală pentru alegerile de Senat; c) lista electorală pentru alegerile administrative, şi d) lista electorală pentru Camerele agricole. ART. 7 În termen de trei luni dela promulgarea prezentei legi, primarii împreună cu secretarul comunal al primăriei (notarul), sunt obligaţi să facă revizuirea listelor electorale arătate la articolul precedent. Această revizuire se va face adăugând la listele rămase definitive în anul 1936, pe toţi acei ce au figurat în listele anilor precedenţi, începând cu listele dela 1925 şi care au fost omişi sau şterşi în mod ilegal. Nicio ştergere din liste nu se va putea face cu ocaziunea acestei revizuiri. Listele revizuite se vor întocmi în dublu exemplar, din care unul va fi înmânat sub luare de dovadă judecătorului ocolului respectiv. ART. 8 După efectuarea revizuirii prevăzută de articolul precedent, primarii nu mai au calitatea de a aduce vreo modificare în listele electorale. Ei sunt însă obligaţi, împreună cu secretarii comunali (notarii), ca în fiecare an, în tot cursul lunii Decembrie, să comunice judecătoriei respective un tablou cuprinzând pe toţi membrii comunei care până la 31 Decembrie dobândesc calitatea de alegător. Ei vor cere în tot cursul anului ştergerea din liste a tuturor celor care au pierdut calitatea de alegător, motivând cererea cu acte. Judecătorul va examina actele şi va opera înscrierile sau ştergerile, fără citarea părţilor; hotărîrea de ştergere se dă cu drept de opoziţie, în termen de 15 zile dela comunicare. Cei interesaţi se pot adresa direct şi oricând judecătorului spre a cere înscrierea lor în liste. Cererea şi actele doveditoare pentru înscrierea sau ştergerea din listele electorale sunt scutite de timbru. În fiecare an dela 1 până la 15 Ianuarie inclusiv, se vor afişa la judecătorie şi primărie toate ştergerile şi adăugirile aduse listelor electorale în cursul anului expirat. În termen de o lună dela afişare, orice alegător poate face contestaţie contra, adăugirilor. În perioada dela apariţia decretului (deciziunii) de convocare a unui colegiu electoral şi până la proclamarea rezultatului alegerii nu se va putea opera, nicio ştergere sau adăugire în listele electorale. ART. 9 Judecătorul de ocol respectiv va trece într'un registru special pentru fiecare comună numele tuturor alegătorilor din listele electorale alcătuite conform art. 6 şi va da fiecărui alegător un carnet de alegător. Normele de întocmire a registrului, de confecţionare şi eliberare a carnetului de alegător, sunt prevăzute în anexele dela finele prezentei legi. Acest registru se confecţionează de judecător pe seama comunei respective. ART. 10 Îndată după convocarea unui colegiu se vor extrage sub îngrijirea judecătorului, pentru fiecare comună în parte, copii certificate de pe listele electorale, conform celor din registrele respective aflate la judecătorii. Aceste copii vor fi predate în timp util magistraţilor ce prezidează birourile de votare, spre a servi la verificarea votanţilor. CAP. III Eligibili ART. 11 Alegătorii înscrişi în listele electorale pentru alegerile administrative, ale judeţului sau comunei respective, sunt eligibili la aceste colegii dacă au împlinit vârsta de 25 ani şi dacă ştiu a scrie şi citi. Alegătorii înscrişi în listele electorale ale municipiilor şi comunelor lor suburbane, precum şi a oraşelor de reşedinţă, sunt eligibili în consiliile judeţene respective. Nu pot fi aleşi: a) Monahii; b) Militarii în activitate; c) Persoanele care fie direct, fie prin tovarăşi sau interpuşi, fie prin întreprinderile din care fac parte, au contracte cu administraţia respectivă. De asemenea acei ai căror fii, fraţi sau părinţi cu asemenea interese. Chiriaşii imobilelor administraţiunilor locale sau arendaşii învoitori în izlazurile comunale şi arendaşii terenurilor de vânătoare ai comunei, nu pot fi consideraţi ca intrând în dispoziţiunile acestui alineat c; d) Funcţionarii Statului, judeţelor şi comunelor, în afară de profesorii, medicii definitivi şi cântăreţii bisericeşti; e) Debitanţii de băuturi spirtoase în comune rurale - persoanele din familie sau interpuşii lor - al căror drept de debit este deţinut în arendă dela administraţia respectivă. În consiliile staţiunilor balneare şi climatice sunt eligibili şi proprietarii de imobile din acele localităţi chiar dacă nu sunt înscrişi în listele electorale respective. CAP. IV Convocarea alegătorilor ART. 12 Alegătorii vor fi convocaţi: a) În alegeri obişnuite pentru alegerea întregului consiliu; b) În alegeri complimentare pentru înlocuirea consilierilor ieşiţi din funcţiune, prin tragere la sorţi, sau prin expirarea mandatului. ART. 13 Convocarea colegiilor pentru alegerile judeţene, municipale şi cele ale oraşelor de reşedinţă se face prin deciziune de către Ministerul de Interne, iar pentru celelalte oraşe şi comune de către prefectul judeţului- cu cel puţin 30 zile libere înainte de data fixată pentru efectuarea alegerii respective - socotite dela data afişării deciziunii de convocare. Deciziunea va arăta felul alegerii, data şi numărul consilierilor de ales. Pentru alegerile judeţene, municipale şi cele ale oraşelor de reşedinţă, afişarea se face în localul tribunalului şi autorităţii respective de către primul-preşedinte (preşedinte). Pentru alegerile celorlalte oraşe şi comune afişarea se face atât la localul judecătoriei cât şi la acela al primăriei respective, de către judecătorul de ocol sau înlocuitorul său, în prezenţa unui număr de alegători, vestiţi prin goarnă, în prezenţa sa. Magistratul este obligat a face această afişare de îndată ce a primit deciziunea Ministerului sau prefectului, dresând proces-verbal de afişare, care va fi ataşat la dosarul alegerii. CAP. V Operaţiunile electorale ART. 14 Alegerile administrative se fac prin sufragiu universal, egal, direct, secret, obligator, cu scrutin de listă şi prin reprezentarea minorităţilor, după prescripţiunile prevăzute în prezenţa lege. Alegătorii înscrişi în listele electorale pentru alegerile administrative votează atât la alegerile comunale cât şi judeţene. Alegătorii din oraşele de reşedinţă şi municipii nu votează la alegerile judeţene. Candidaturile se depun în dublu exemplar, cel mai târziu cu opt zile libere înainte de data alegerii, de către însăşi candidaţii. Toţi candidaţii de pe aceeaşi listă sunt obligaţi a se prezenta împreună pentru depunerea candidaturii, în faţa primului-preşedinte (preşedinte) al tribunalului respectiv, pentru alegerile judeţene, municipale şi comunale în oraşele de reşedinţă; iar pentru celelalte alegeri, judecătorului ocolului respectiv. Depunerea candidaturilor poate să fie prezentată şi de unul singur dintre candidaţi în numele întregii liste. În acest caz depunerea va fi semnată de toţi candidaţii, iar semnăturile vor fi legalizate de judecător, notar public, notar, şef al poliţiei sau avocat. ART. 15 Magistratul este obligat, ca la prezentarea candidaturilor să verifice dacă depunerea este formulată în condiţiile legii. În cazul când constată că cererea, are vicii de formă, este obligat a le corecta din oficiu. Iar dacă constată că lista nu conţine numărul total al candidaţilor, ori conţine candidaţi care nu figurează în listele electorale, sau care figurează şi pe alte liste de candidaturi anterior depuse, o respinge. Despre primirea sau respingerea listelor de candidaţi magistratul este obligat a încheia imediat proces-verbal, iar candidaţii vor semna personal sau prin prezentatorul listei pe însăşi procesul-verbal că au luat cunoştinţă. ART. 16 Candidaturile depuse nu pot fi retrase sau înlocuite decât conform aceleiaşi proceduri după care au fost propuse şi cel mai târziu până la ora 18 a ultimei zile pentru depunerea candidaturilor. ART. 17 Dacă până la expirarea termenului pentru depunerea candidaturilor nu a fost depusă decât o singură listă, magistratul o declară chiar în acel moment aleasă, iar alegerile nu vor mai avea loc. Aceasta se va aduce la cunoştinţa alegătorilor prin afişare la localul judecătoriei şi primăriei, iar dosarul va fi înaintat preşedintelui circumscripţiei electorale. În cazul când s'au depus mai multe liste, magistratul va îngriji de tipărirea buletinelor şi va lua măsuri pentru efectuarea alegerii. ART. 18 În alegerile administrative listele de candidaţi pot avea orice semn geometric, care se declară odată cu depunerea candidaturii. Semnele electorale, atribuite diferitelor partide de către comisiunea centrală electorală, pentru alegerile parlamentare, urmează ca şi în aceste alegeri să nu poată fi folosite decât ele candidaţii oficiali ai acelor partide, fără a fi nevoie de o împuternicire specială. Reprezentanţii autorizaţi au dreptul să ceară magistratului retragerea semnului folosit de candidaţi fără ştirea conducerii partidului. Magistratul, găsind reclamaţia întemeiată, va dispune înlăturarea semnului de pe listă, iar lista rămâne valabilă fără semn. ART. 19 Cheltuielile pentru tipărirea buletinelor se suportă de către comune sau judeţul respectiv. Dacă sumele nu se depun în termen util, judecătorul va dispune tipărirea din oficiu, în contul comunei sau judeţului. Candidaţii listelor ce n-au obţinut cel puţin 10% din totalul voturilor exprimate vor fi daţi, de către magistratul care a prezidat alegerea, în debit la administraţia financiară, spre a fi urmăriţi solidar, în folosul administraţiei locale respective, pentru restituirea a jumătate din sumele cheltuite cu hârtia şi tipărirea buletinelor de vot. ART. 20 Operaţiunea votării încetează cel mai de vreme la ora 15; ea se poate continua atât timp cât mai sunt alegători prezenţi. ART. 21 Dispoziţiunile legii electorale se vor aplica şi la alegerile administrative, în toate cazurile neprevăzute de această lege, atât cu privire la pregătirea operaţiunilor electorale şi la votare, cât şi la penalităţile pentru garantarea secretului votului şi pentru sancţionarea fraudelor electorale. ART. 22 După încheierea scrutinului, dacă este o singură secţiune de votare, preşedintele biroului electoral respectiv proclamă rezultatul. Dacă au fost mai multe secţiuni de votare dosarele alegerilor dela fiecare secţie se concentrează la biroul electoral judeţean, unde un magistrat delegat anume de preşedinte procede la totalizarea rezultatului pentru fiecare listă în parte. ART. 23 După ce a fost totalizat numărul voturilor exprimate - în care intră şi voturile anulate - se va calcula procentul obţinut de fiecare listă faţă ele acest total. Listele care au un procent sub 20% din totalul voturilor exprimate se înlătură din calculul pentru repartizarea mandatelor, mandatele urmând a se repartiza numai celorlalte liste. Numărul mandatelor atribuite fiecărei liste se fixează prin stabilirea unui procent calculat pentru fiecare listă în parte. Procentul se obţine raportând numărul de voturi luat de o listă la numărul voturilor obţinute de toate listele rămase în calcul. La calcularea procentelor arătate în dispoziţiunile acestui articol fracţiunile sub 0,50% sunt înlăturate, iar peste 0,50%, vor fi socotite ca unităţi întregi. Lista care a obţinut numărul cel mai mare de mandate va fi considerată ca majoritară. ART. 24 După terminarea repartiţiei mandatelor se vor proclama aleşi candidaţii listelor respective, în ordinea înscrierii lor în acele liste. Candidaţii nealeşi de pe listele care au obţinut mandate se declară supleanţi. În caz de vacanţă prin deces, demisiune sau orice alte împrejurări, în afară de vacanţa creată prin tragere la sorţi pentru reînoirea consiliului, supleantul va fi chemat în ordinea de pe listă să înlocuiască pe titularul acelei liste. ART. 25 Alegerile complimentare se vor efectua după aceleaşi norme. CAP. VI Contestaţii ART. 26 Contestaţiile cu privire la alegerile administrative se fac în tot intervalul de timp dela convocarea colegiilor şi până la proclamarea rezultatului. Ele se adresează magistraţilor însărcinaţi cu primirea candidaturilor, presidarea secţiunilor de votare şi proclamarea rezultatului. Magistraţii vor ataşa la dosarul alegerilor contestaţiunile primite împreună cu hotărîrea, observaţiunile sau cercetările lor. ART. 27 Preşedintele secţiunii de votare, în afară de procesul-verbal ce va încheia asupra alegerii şi a rezultatului proclamat, va da şi o hotărâre prin care, în urma cercetărilor tuturor actelor alegerilor, ca şi a contestaţiunilor primite, va declara validată sau invalidată alegerea. Această hotărîre magistratul o pronunţă în localul secţiunii de votare, în faţa biroului şi a alegătorilor prezenţi. Hotărârea se dă cu recurs. Recursul se poate face de oricare dintre candidaţi în cele cinci zile libere dela pronunţarea hotărârii, introducându-se la grefa tribunalului respectiv. Când pentru efectuarea alegerii au funcţionat mai multe secţiuni de votare, magistratul competent a proclama rezultatul, precum şi a da hotărârea asupra validării sau invalidării alegerii, este acela care va fi însărcinat cu totalizarea rezultatului. Acesta va afişa rezultatul şi hotărârea sa în localul tribunalului şi al administraţiei pentru care s'a efectuat alegerea, iar termenul de recurs se socoteşte dela această afişare. Dosarul alegerilor, însoţit de hotărîrea dată, se trimete în toate cazurile preşedintelui circumscripţiei electorale judeţene, care îl va păstra până la expirarea termenului de recurs. Recursul se va judeca de către preşedintele circumscripţiei electorale judeţene împreună cu un judecător al tribunalului tras la sorţi. Magistratul care a proclamat rezultatul nu poate lua parte la judecată. Părţile interesate vor fi citate printr'o citaţie colectivă, afişată la uşa tribunalului. Recursul se judecă în termen de trei zile libere dela primirea lui în camera de consiliu. Părţile vor putea pune concluziuni personal sau prin împuterniciţi, fie oral, fie în scris. Recursul va fi luat în considerare chiar în cazul când părţile s'au dezistat. După judecarea recursului, preşedintele circumscripţiei electorale judeţene va trimete, în termen de trei zile administraţiei locale respective, dosarul alegerii, împreună cu hotărârea sa, anunţându-se şi organul tutelar de rezultatul alegerii. TITLUL III Organizarea comunelor CAP. I Organe ART. 28 Administrarea comunelor este încredinţată consiliului comunal, primarului şi ajutorilor de primar. SECŢIA I Organele comunelor rurale şi suburbane ART. 29 Comuna rurală şi suburbană este administrată de un consiliu comunal ca organ deliberativ şi de primar şi ajutorul de primar ca organ executiv. Consiliul este alcătuit din membri aleşi şi membri de drept. Oricare ar fi populaţiunea unei comune, membrii aleşi sunt în număr de 10. Membrii de drept vor fi: a) Câte unul din preoţii celor două biserici naţionale şi un învăţător activ sau un învăţător pensionar din comună; b) Cel mai înalt în grad dintre medicii oficiali de plasă, circumscripţie sau spital - uman şi veterinar - în comunele în care aceştia îşi au reşedinţa; c) Agronomul sau în lipsă un membru al comitetului local agricol; d) Inginerul silvic din comună sau în lipsă brigadierul silvic; e) Donatorii de clădiri publice ca şcoli, biserici sau spitale din comună. Toţi membrii de drept vor fi numiţi prin deciziune de către prefectul judeţului. ART. 30 Primarul şi ajutorul de primar se aleg de consiliu dintre membrii aleşi. Vor fi proclamaţi aleşi acei care au obţinut majoritatea relativă a voturilor exprimate. În cazul când după 2 alegeri consecutive, două sau mai multe persoane au obţinut un număr egal de voturi, prefectul va numi primarul şi ajutorul de primar dintre aceşti candidaţi. Preoţii şi învăţătorii în funcţiune nu pot fi aleşi primari sau ajutori de primar. Ajutorul de primar va îndeplini atribuţiunile ce i se vor delega de către primar, iar în lipsa primarului va îndeplini toate atribuţiunile pe care acesta le are. În lipsa ajutorului de primar aceste atribuţiuni vor fi îndeplinite de unul dintre consilieri, delegat de primar sau de către organul tutelar. SECŢIA II Organele comunelor urbane ART. 31 Comuna urbană este administrată de um consiliu comunal ca organ deliberativ şi de primar şi ajutorii de primar ca organ executiv, având însă şi calitatea de organ deliberativ în limita atribuţiunilor date de consiliu potrivit art. 69 şi 70 şi funcţionând ca delegaţie permanentă. Numărul ajutorilor de primar este de: a) Unul pentru oraşele nereşedinţă b) Doi pentru oraşele de reşedinţă Primarul şi ajutorii de primar se aleg de consiliu dintre consilierii aleşi; a) Pentru a fi ales primar se cere a întruni o majoritate de 273 din numărul voturilor exprimate; b) Pentru a fi ales ajutor de primar este suficientă majoritatea absolută din voturile exprimate. Rezultatul alegerii se comunică organului tutelar. Dacă niciunul dintre candidaţii de primar sau ajutor de primar n-au întrunit numărul de voturi prevăzut mai sus, ei vor fi numiţi pentru oraşele nereşedinţe de către prefect, iar pentru cele reşedinţe şi municipii, de către Ministerul de Interne, dintre candidaţii pentru aceste locuri. ART. 32 Primarul şi ajutorii de primar, când lucrează ca organ deliberativ, au aceleaşi atribuţiuni date prin lege delegaţiunii consiliului dela municipii, cu excepţiunea dreptului de deschidere de credit. Deciziunile delegaţiei se iau cu majoritate de voturi, iar în caz de paritate, votul primarului va face majoritate. ART. 33 Consiliul comunei urbane este alcătuit din consilieri aleşi şi consilieri de drept. Numărul consilierilor aleşi este de: 18 pentru oraşele nereşedinţe şi 28 pentru oraşele reşedinţe. ART. 34 La oraşele nereşedinţe membrii de drept sunt: a) câte un membru al clerului celor două biserici naţionale, precum şi un membru al clerului bisericii minoritare cu cel mai mare număr de credincioşi din comună; b) câte un membru al învăţământului de Stat, secundar sau profesional şi primar din localitate. Membrii dela alin. a) şi b) pot fi recrutaţi şi dintre pensionari; c) un medic uman, veterinar, inginerul silvic cel mai mare în grad şi agronomul cel mai mare în grad dintre cei cu reşedinţa în localitate; d) ultimul primar din precedentul consiliu disolvat sau reînoit; e) primarii (preşedinţii comisiunilor interimare) ai comunelor suburbane respective. Membrii de drept dela alin. a), b), şi c) vor fi numiţi prin deciziune de către prefectul judeţului, pentru ceilalţi nu este nevoie de deciziune. ART. 35 La oraşele reşedinţe membrii de drept sunt: a) câte un membru al clerului celor două biserici naţionale şi un membru al clerului bisericii minoritare cu cel mai mare număr de credincioşi din comună; b) câte membru al învăţământului de Stat, superior, secundar, profesional şi primar din localitate. Membrii dela alineatele a) şi b) pot fi recrutaţi şi dintre pensionari; c) câte un reprezentant al fiecărei Camere sau secţii profesionale din localitate, reprezentantul trebuind să aibă domiciliul său în comuna, pentru care este delegat; d) ultimul primar din precedentul consiliu disolvat sau reînoit; e) medicul şi veterinarul-şef al serviciului sanitar al oraşului; f) primarii (preşedinţii comisiunilor interimare) ai comunelor suburbane respective; g) directorul serviciului agricol judeţean; h) inginerul silvic cel mai mare în grad din localitate. Membrii de drept arătaţi la alin. a, b şi c vor fi numiţi prin deciziune de către Ministerul de Interne, cu recomandarea prefectului pentru cei dela a şi b, iar cu a Camerelor sau secţiilor profesionale respective pentru cei de la alin. e. Pentru membrii de drept de la alin. d, e, f, g şi h nu este nevoie de deciziune. SECŢIA III Organele municipiilor ART. 36 Municipiile sunt administrate de un consiliu municipal ca organ deliberativ; de primar şi ajutorii de primar ca organ executiv; de o delegaţiune a consiliului având atribuţiunile prevăzute mai jos. ART. 37 Consiliul municipal este alcătuit din consilieri aleşi şi consilieri de drept. Consilierii aleşi sunt în număr de 36. Consilieri de drept sunt acei arătaţi la art. 35, iar numirea lor se face conform aceloraşi dispoziţiuni. ART. 38 Primarul şi ajutorii de primar se aleg conform art. 31 din prezenta lege. Municipiile au câte doi ajutori de primar. ART. 39 Delegaţia consiliului municipal este alcătuită din primar, ajutorii de primar, precum şi din trei membri aleşi de către consiliul municipal. Pentru a fi ales în delegaţia consiliului se cerc a întruni majoritatea relativă din voturile exprimate. Unul dintre aceşti trei membri aleşi în delegaţia consiliului va aparţine totdeauna grupului sau grupărilor din consiliu care au luat mandatele lor pe baza principiului reprezentării minorităţii electorale, afară de cazul când unul din ajutorii de primar aparţine grupului minoritar; altfel făcută alegerea, delegaţiunea nu poate funcţiona. În delegaţiunea consiliului nu pot fi aleşi membri de drept. CAP. II Dispoziţiuni comune tuturor consiliilor comunale ART. 40 Membrii de drept au vot deliberativ. Fac excepţie medicii, veterinarii şi agronomii care au vot deliberativ numai în chestiunile referitoare la serviciul lor şi la votarea bugetului, precum şi primarii comunelor suburbane, care au vot deliberativ numai în chestiunile privitoare la comuna suburbană pe care o reprezintă. ART. 41 Primarii şi ajutorii lor vor fi salarizaţi conform prevederilor bugetare hotărâte de consiliul respectiv şi aprobate de organele tutelare. ART. 42 Membrii delegaţiunii consiliului municipal vor avea un jeton de prezenţă, care nu poate depăşi în niciun caz cuantumul fixat de Ministerul de Interne. Numărul şedinţelor retribuite nu poate fi mai mare de zece pe lună. ART. 43 Deciziunile delegaţiunii consiliului vor fi supuse consiliului comunal spre cunoştinţă la prima sa şedinţă. ART. 44 Mandatul de consilier ales este obligatoriu. Dacă un consilier fie dintre cei aleşi, fie dintre cei de drept, după două convocări consecutive lipseşte nemotivat, consiliul îi va aplica o amendă, în folosul comunei, fără ca ea să poată fi mai mare de 5.000 lei. Dacă consiliul, va refuza în mod nejustificat aplicarea amenzii, ea se va aplica de către autoritatea tutelară. Consilierul ales poate demisiona numai după împlinirea vârstei de 60 ani sau în caz de boală continuă stabilită prin medicul oficial. ART. 45 Mandatul de consilier se pierde pentru cazurile de nedemnitate şi incapacitate prevăzute în legea de faţă. ART. 46 Mandatul de consilier este gratuit. Pentru delegaţiunile date consilierilor conform diferitelor legi, anchete sau comisiuni, consilierul va primi un jeton fixat conform art. 42 din, prezenta lege. ART. 47 Pentru transportul înăuntrul comunei, primarul, precum şi oricare dintre membrii consiliului nu pot primi nicio sumă dacă primăria, respectivă are un mijloc de locomoţiune propriu. Pentru delegaţiunile efectuate în afara razei comunei, oricare dintre membrii consiliului va primi echivalentul sumei cheltuite, însă cu aprobarea consiliului comunal, care va hotărî pentru fiecare caz în parte. SECŢIA I Constituire ART. 48 Dacă alegerea a fost validată definitiv prefectul judeţului în cel mult 10 zile dela primirea dosarului alegerii va convoca, consilierii aleşi şi de drept în localul administraţiei respective, pentru a proceda personal sau prin delegatul său la constituirea consiliului. Dacă înăuntrul acestui termen prefectul n-a îndeplinit formele de constituire oricare dintre consilierii aleşi este în drept a cere magistratului competinte să preceadă la formalităţile de convocare şi constituire. Magistratul competinte a primi cererea şi a îndeplini această formalitate pentru municipii şi oraşe reşedinţe este primul-preşedinte (preşedinte) al tribunalului sau înlocuitorul său, iar pentru celelalte comune judecătorul ocolului respectiv sau înlocuitorul său. Magistratul este obligat ca cel mai târziu în termen de 5 zile libere, dela primirea cererii să proceadă la constituirea consiliului. În acest caz el va îndeplini toate formalităţile ce ar fi urmat să se îndeplinească de către prefectul judeţului, luând şi jurământul consilierilor. ART. 49 În prezenţa magistratului este interzis consilierilor a face discuţiuni cu caracter politic. ART. 50 Dacă constituirea face de magistrat, şedinţa se ţine cu orice număr de membri. Consilierilor aleşi care vor absenta nemotivat dela şedinţa de constituire, li se vor aplica de preşedinte o amendă definitivă şi ireductibilă de 1.000-5.000 lei. ART. 51 Şedinţa de constituire este prezidată de către cel mai în vârstă dintre consilierii aleşi. Preşedintele de vârstă va pune întâiu în discuţiunea consiliului verificarea titlurilor consilierilor aleşi, după care prefectul sau magistratul competent (înlocuitorul lor) vor proceda la luarea jurământului consilierilor prezenţi, declarând apoi consiliul legal constituit. Odată îndeplinite aceste formalităţi, prefectul (magistratul) se va retrage din şedinţă. Procesul-verbal de constituire va fi semnat de preşedintele de vârstă şi contrasemnat de secretarul consiliului. Consilierii absenţi la constituire vor depune jurământul ulterior în faţa consiliului. Consilierii care lipsesc nemotivat, după două convocări pentru depunerea jurământului, pierd mandatul lor. ART. 52 Formula jurământului este: "Jur credinţă Regelui, supunere Constituţiunii şi legilor Ţării; jur să apăr interesele Ţării şi ale Comunei (judeţului)". ART. 53 Consiliul odată constituit va proceda la alegerea primarului ajutorilor de primar, a unei comisiuni financiare compusă din trei membri, iar la municipii şi a unei delegaţiuni a Consiliului. ART. 54 Membrii aleşi vor fi invalidaţi numai în următoarele cazuri: a) Dacă au pierdut calitatea de membru al comunei; b) Dacă au fost condamnaţi de instanţele civile sau militare pentru crime sau pentru vreunul din delictele care atrag pierderea, drepturilor politice chiar pe timp limitat; c) Dacă în ultimii 5 ani au fost îndepărtaţi din funcţiuni publice, sau din mandatul de primar, ajutor de primar sau consilier, cu îndeplinirea tuturor formelor legale; d) Dacă au fost condamnaţi pentru speculă ilicită; e) Dacă au fost condamnaţi pentru că s'au sustras dela recrutările orânduite de autorităţile Statului Român sau pentru că au refuzat prestarea jurământului de credinţă militar; f) Dacă după declaraţiunile de unire la Regatul României ale provinciilor eliberate au luptat sau au uneltit în contra puterii armate a Statului Român, uneltiri constatate la timp de organele în drept. ART. 55 Consilierii de drept nu sunt supuşi validării. Dacă în contra unuia dintre ei există motive, legale de ridicarea mandatului, aceasta se va decide de către organul tutelar. Sezisarea organului tutelar se poate face de membrii consiliului şi chiar de orice membru al comunei. ART. 56 Rudele până la al treilea grad inclusiv nu pot face parte din acelaşi consiliu. Când între consilieri se vor găsi asemenea rude, rămâne în consiliu cel mai în varsă, dacă au fost aleşi pe aceeaşi listă sau pe liste care nu au fost proclamate majoritare. Dintre consilierii aleşi pe liste deosebite rămâne în consiliu cel de pe lista majoritară, indiferent de vârstă; iar când un consilier ales este rudă în grad oprit de lege cu unul dintre consilierii de drept, rămâne în funcţiune consilierul ales. La intrarea în consiliu a supleanţilor sau celor aleşi prin alegeri complimentare, indiferent de vârstă, rămâne în consiliu cel care se găseşte în funcţiune. ART. 57 Organele deliberative intră în funcţiune odată cu constituirea lor, iar cele executive odată cu alegerea sau numirea lor. Când din orice cauză primarul n-a putut fi declarat ales chiar în şedinţa de constituire, atribuţiunile sale până la alegerea sau numirea primarului vor fi exercitate de către preşedintele de vârstă. ART. 58 La comunele urbane şi municipii primarul va stabili prin deciziune atribuţiunile ajutorilor de primar. În caz de împiedicare a primarului el va fi înlocuit în atribuţiunile sale ele către ajutorul de primar, ales cu cel mai mare număr de voturi; iar când ajutorii de primar au fost aleşi cu paritate de voturi, primarul va fi înlocuit de cel mai în vârstă. ART. 59 Durata consiliului este nelimitată. Din trei în trei ani o jumătate din numărul total al consilierilor aleşi se va reînoi astfel încât durata mandatului unui consilier să fie de maximum 6 ani. Consilierii, al căror mandat încetează la împlinirea primului termen de 3 ani, se vor fixa prin tragere la sorţi; restul se va reînoi la expirarea mandatului de 6 ani. Tragerea la sorţi se va face în prezenţa consiliului, în şedinţă publică, de către magistratul cel mai înalt în grad dela tribunalul respectiv. În oraşele nereşedinţe, comunele suburbane şi rurale, tragerea la sorţi se va face de judecătorul ocolului respectiv. Magistratul va fi sezisat în mod obligator de către primarul (preşedintele consiliului judeţean) respectiv, pentru îndeplinirea dispoziţiunilor de mai sus; în caz de refuz a primarului (preşedintelui consiliului judeţean) de a executa, această obligaţiune, consilierii şi orice alegător pot cere magistratului îndeplinirea acestei formalităţi. Tragerea va avea loc cu cel puţin 90 zile libere înainte de expirarea termenului de 3 ani. Durata mandatului consilierilor de drept cu vot complet sau în parte deliberativ va fi de 3 ani. Mandatul membrilor delegaţi ai secţiilor profesionale şi al primarilor comunelor suburbane încetează odată cu mandatul lor principal. Mandatul fostului primar încetează în momentul în care unul dintre primarii ce l-a urmat în funcţiune devine consilier de drept. Calitatea consilierilor de drept încetează odată cu pierderea funcţiunii pe baza căreia deţine acest mandat. ART. 60 După fiecare alegere de reînoire cu ocazia validării noilor aleşi, consiliul se va constitui din nou, după formalităţile cerute de art. 48-56, procedându-se totdeodată şi la o nouă alegere de primar, ajutori de primari şi membri ai delegaţiunii consiliului, chiar şi în cazul când cei în funcţiune nu şi-au pierdut mandatul prin reînoirea consiliului care a provocat alegerea complimentară. SECŢIA II Primarul ART. 61 Primarul este conducătorul administraţiei comunale, preşedintele consiliului comunal. În municipii primarul este şi preşedintele delegaţiunii consiliului. El are următoarele atribuţiuni: a) Numeşte, înaintează, licenţiază şi aplică pedepsele disciplinare tuturor funcţionarilor serviciilor comunale, conformându-se legilor speciale şi legei pentru statutul funcţionarilor publici; b) Administrează toate interesele comunei, fie împreună cu consiliul comunal, fie cu delegaţiunea consiliului, după prevederile legii; c) Întocmeşte ordinea de zi, convoacă şi prezidează şedinţele consiliului şi ale delegaţiei; d) Execută deliberările acestora, luând toate măsurile necesare pentru apărarea intereselor comunei şi verifică casa comunală cel puţin odată pe lună; e) îndeplineşte toate actele privitoare la administrarea şi apărarea intereselor comunei, care nu sunt rezervate în mod special consiliului sau delegaţiei; f) Îndeplineşte atribuţiunile conferite prin art. 7 şi 8 din prezenta lege; g) Dă autorizaţiuni pentru construcţiuni reparaţii de edificii, împrejmuire, cu avizul conform al serviciului tehnic, care aviz trebue să fie dat potrivit planurilor de aliniere, sistematizare şi regulamentelor comunale; h) Primarul inspectează pieţele, drumurile, sălile de spectacol, târgurile şi orice stabilimente care din punct de vedere al siguranţei şi al sănătăţii sunt puse sub supravegherea comunei; i) Reprezintă, comuna în justiţie şi poate, în cazuri urgente, să facă orice acte în justiţie, personal sau printr'un mandatar al său, necesare, conservării unui drept, rămânând a fi abilitat ulterior de consiliul comunal; j) Primarul dispune angajarea, ordonanţarea plăţilor şi semnează ordonanţele de plată; el poate delega pe răspunderea sa personală această atribuţii ne ajutorului de primar; k) Primarul este ofiţer al stării civile. El celebrează căsătoriile şi îngrijeşte ca actele de stare civilă să fie întocmite conform legii; poate delega această atribuţiune ajutorului de primar; l) Primarul prezidează licitaţiile publice, eliberează certificate de paupertate şi notorietate; m) Primarul îngrijeşte de copiii orfani şi ia măsuri pentru internarea lor în institute speciale; n) Ordonă prestaţiuni în natură pentru servicii pentru care nu se percepe taxe şi sunt necesare sau urgente şi în cazuri de calamitate; o) Primarul este şeful poliţiei comunale, El exercită atribuţiunile ce decurg din această calitate fie personal, fie prin ofiţerii şi agenţii din poliţia administrativă. În caz când ordinea publică şi siguranţa Statului ar fi ameninţate, primarul este obligat să ia toate măsurile dictate de împrejurări, raportând organelor competente. Măsurile de poliţie comunală se ordonă şi se aplică de primar, conform legilor şi regulamentelor; el poate opri spectacolele pentru asigurarea liniştii şi a moralităţii publice; p) Primarul comunei rurale mai este îndatorat să ia măsuri pentru a împiedeca furtul şi pagubele cauzate pe câmp Să oprească strângerea recoltelor înainte de vreme; să ia măsuri pentru folosinţă raţională a păşunilor comunale şi orice alte măsuri prevăzute în legea poliţiei rurale; q) Primarul este singurul în drept a da ordonanţe cu privire la măsurile ce-i sunt date în atribuţiunile sale şi ale consiliului. Aceste ordonanţe vor fi date în urma consultării prealabile cu notarul în comunele rurale şi cu secretarul comunal în celelalte comune şi vor fi contrasemnate de aceştia, iar când aceste ordonanţe sunt privitoare la chestiuni sanitare, agricole, veterinare, de lucrări publice sau alte specialităţi vor fi date în urma consultării prealabile a şefului serviciului respectiv care le va şi contrasemna. Ordonanţele vor fi afişate la uşa comunală şi pieţele publice, precum şi publicate în Monitorul (Buletinul) Comunal sau judeţean. Prefectul sau Ministrul de Interne (fiecare după competenţa lor) au dreptul la orice epocă a anula, ordonanţele ce le-ar socoti contrarii ordine de Stat, legilor şi regulamentelor de administraţie publică. Ordonanţele devin executorii numai după ce au fost aduse la cunoştinţa publică prin afişare, publicare şi strigări, când conţin dispoziţiuni generale şi prin notificări individuale făcute interesaţilor în celelalte cazuri. Afişarea şi publicarea se constată prin procese-verbale, semnate de primar şi contrasemnate de notar (secretarul comunal), iar încunoştiinţările individuale, prin dovezi de primire. Contravenţiunile la ordonanţe se vor judeca şi pedepsi conform prescripţiunilor din legile şi regulamentele respectivei. r) Este preşedintele comisiunii comunale de apărare pasivă în comunele hotărîte de prefect. Întocmeşte şi pune în aplicare planul de apărare comunal, după instrucţiunile prefectului şi sub îndrumarea şi supravegherea directă a pretorilor. Este responsabil de mobilizarea formaţiunilor şi serviciilor de apărare pasivă la municipii şi comune. Conduce - după instrucţiunile superioare şi atunci când situaţia o cere - instruirea cadrelor formaţiunilor de apărare din comună şi acţiunea de propagandă. La eliberarea autorizaţiei de construcţie va avea în vedere toate condiţiunile de construcţie în vederea apărării contra atacurilor aero-chimice, după prevederile legilor în vigoare sau observaţiunile şi indicaţiunile serviciului tehnic, fiind personal responsabil de abaterile săvârşite. Propune a se prevede pentru procurarea materialelor de apărare, necesare instrucţiei, dotării cu materiale a formaţiunilor de apărare, construirii de adăposturi colective şi echipării personalului activ, sub rezerva aprobării prefectului. Controlează acţiunea de echipare a populaţiei cu mijloace de protecţie, contra pericolelor aero-chimice, după directivele date de prefect. Pentru întocmirea planului comunal de apărare, primarul este responsabil împreună cu notarul comunal, care este şi secretarul comisiunii comunale, de apărare pasivă; s) Primarul poate delega parte din atribuţiunile sale, prin deciziuni scrise, care se aduc la cunoştinţă prin afişare şi publicitate, ajutorilor de primar; iar secretarului comunal şi şefilor conducători de servicii, el le poate delega orice atribuţiuni cu caracter administrativ; t) Primarul reprezintă comuna la ceremoniile oficiale. Semnul distinctiv al primarului este o cingătoare cu culorile naţionale, pe care o poartă atât la ceremoniile oficiale, cât şi la celebrarea căsătoriilor. În mod obişnuit el poartă o insignă după modelul întocmit de Ministerul de Interne. Secretarul comunal ART. 62 Fiecare comună urbană va avea un secretar care în municipii poartă denumirea de secretar general şi este gradul cel mai înalt din ierarhia funcţionarilor administraţiei comunale. El are următoarele atribuţiuni: Exercită în numele primarului supravegherea asupra tuturor serviciilor primăriei, dă directive, coordonează şi armonizează activitatea tuturor serviciilor comunelor; Primeşte şi repartizează serviciilor corespondenţa primăriei; Contrasemnează corespondenţa primăriei cu autorităţile şi particularii; Eliberează copii legalizate de pe deciziunile consiliului comunal şi de pe orice acte devenite publice; Pregăteşte lucrările pentru consiliul comunal şi delegaţia consiliului dela municipii şi ia parte la şedinţe, îngrijindu-se de trimeterea la timp a convocărilor şi redactarea proceselor-verbale de şedinţe, pe care le contrasemnează, cum şi de afişarea şi comunicarea lor, conform prevederilor legii; Este de drept membru în toate comisiunile instituite de primărie pentru orice fel de organizări, cum şi pentru întocmirea regulamentelor comunale; Dă anual notele calificative personalului primăriei, şi anume: prima notă pentru şefii conducători de servicii, a doua şi ultima notă pentru celălalt personal; Îndeplineşte orice alte atribuţiuni ce i se conferă prin legi şi regulamente; La rândul său, poate delega parte din atribuţiunile sale şefilor conducători de servicii. În caz de lipsă, este înlocuit prin unul dintre cei mai vechi şefi de serviciu, desemnat de primar prin decizie scrisă. SECŢIA III Funcţionarea consiliului ART. 63 Consiliul se întruneşte ori de câte ori va fi nevoie şi în toate cazurile cel puţin odată pe lună, în urma convocării făcute de primar sau ajutorul său împuternicit. Convocarea va cuprinde data, ora şi ordinea de zi a şedinţei; ea se va face cu cel puţin trei zile libere înainte de data fixată. Ea se va face prin invitaţiuni scrise, adresate consilierilor la domiciliul lor. Ordinea de zi se va afişa la uşa sediului administraţiunii respective şi se va comunica organelor de control. Secretarul comunal (notarul) este dator la cerere a pune, din timp, la dispoziţia consilierilor orişice acte sau dosare cu privire la chestiunile puse la ordinea zilei. ART. 64 Şedinţele nu pot avea loc decât în localul primăriei şi sunt publice. La cererea primarului sau înlocuitorului său, a organului ele control sau a unei treimi din membrii prezenţi, şedinţele pot fi declarate secrete. Şedinţele în care se discută bugetul, împrumuturi, impozite şi acte de dispoziţiune, nu pot fi declarate secrete. ART. 65 Chestiuni necuprinse în ordinea de zi nu pot fi aduse în discuţiunea consiliului, decât dacă au fost declarate urgente. Urgenţa trebue admisă cu 2/3 din voturile membrilor prezenţi. Nu pot fi declarate urgente chestiunile privitoare la bugete, impozite, împrumuturi, acte de dispoziţiune, precum şi desemnarea în diferitele funcţiuni sau delegaţiuni. Toate chestiunile ce urmează a fi desbătute, trebue să fie precizate în ordinea de zi, neputându-se trece şi chestiuni diverse sau neprevăzute, iar comunicările şi interpelările nu se vor putea face decât la sfârşitul şedinţelor după epuizarea ordin ei de zi. ART. 66 Chestiunile de specialitate trebuesc supuse deliberării consiliului, împreună cu referatul şefului serviciului respectiv, care va fi în mod obligator citit înainte de începerea desbaterilor şi menţionat în procesul-verbal al şedinţei. După decizia, consiliului, poate fi chemată în şedinţă orice persoană de specialitate, de ale cărei lămuriri consiliul ar avea nevoie. ART. 67 Pentru ea hotărîrile consiliului să fie valabile, trebue să ia parte la şedinţe majoritatea absolută a membrilor săi. Hotărîrile consiliului se iau cu majoritatea absolută a voturilor membrilor prezenţi. În caz de paritate, propunerea este respinsă. Votul în chestiuni de alegeri sau desemnări de persoane este întotdeauna secret. SECŢIA IV Atribuţiunile consiliului ART. 68 Consiliul comunal are iniţiativa şi decide în toate chestiunile de interes local. El e dator a se rosti asupra tuturor chestiunilor ce i s'ar deferi în baza legilor şi a executa dispoziţiunile de interes general luate de autorităţile centrale în limita competenţii lor legale. În exerciţiul atribuţiunilor sale, consiliul comunal poate înfiinţa comitete de cetăţeni care, sub conducerea unui delegat al primarului, să dea concurs administraţiunii locale; serviciile prestate de aceste comitete cetăţeneşti sunt onorifice şi gratuite. SECŢIA V Delegaţiunea consiliului ART. 69 Delegaţiunea consiliului întocmeşte consiliul în intervalul dintre şedinţele consiliului şi decide în toate chestiunile deferite ei de consiliu, iar ca atribuţiuni proprii verifica conturile de gestiune ale comunelor suburbane. ART. 70 Consiliul nu poate deferi delegaţiunii votarea sau modificarea bugetului, înfiinţări de taxe, impozite, cotizaţiuni, împrumuturi, actele de dispoziţiune, transacţiuni, aprobări de gestiuni, regulamente, concesionări de serviciu şi lucrări, modificări de teritorii, schimbarea numelui comunei şi conferirea cetăţeniei de onoare. ART. 71 Delegaţiunea ajută pe primar în executarea hotărîrilor consiliului, fiind şi organ consultativ al lui. SECŢIA VI Comunele climatice şi balneare ART. 72 Comunele balneare sau climatice se administrează conform dispoziţiunilor din prezenta lege referitoare la categoria de comune din care fac parte, cu excepţiunea că în acele care ar fi rurale sau oraşe nereşedinţă, primarul va putea fi numit de Ministerul de Interne. Primarul numit devine consilier de drept cu vot deliberativ, prezenta lui nemodificând numărul consilierilor aleşi; mandatul său de consilier încetează cu pierderea calităţii de primar. În consiliile acestor comune va face parte ca membru de drept cu vot deliberativ şi un delegat al oficiului local de cură şi turism. Comunele staţiunii balneare sau climatice au dreptul a înfiinţa şi percepe aceleaşi taxe şi impozite ca şi comunele urbane. Comunele balneare sau climatice îşi vor determina perimetrul necesar desvoltării staţiunii în viitor, în termen de trei luni dela promulgarea acestei legi. Satele alăturate staţiunilor balneare sau climatice, vor putea fi trecute la comunele rurale cele mai apropiate, sau vor forma o comună rurală nouă. Această delimitare se va face printr'o încheiere a consiliului comunal local şi al comunei la care urmează să se alipească aceste sate, cerându-se apoi aprobarea Ministerului de Interne. Poliţia staţiunilor balneare şi climatice va fi executată de serviciul Direcţiunii Siguranţei Generale a Statului TITLUL IV Judeţul CAP. I Consiliul judeţean ART. 73 Administrarea judeţului este încredinţată consiliului judeţean ca organ deliberativ, delegaţiunii judeţene, ca organ deliberativ şi organ executiv şi prefectului. ART. 74 Consiliul judeţean este alcătuit din membri aleşi şi membri de drept. Numărul consilierilor aleşi se stabileşte în proporţie cu populaţiunea judeţului, fără deosebire de sex şi vârstă. În acest calcul nu intră populaţiunea municipiilor şi oraşelor reşedinţe. Numărul consilierilor este: 21 pentru judeţele cu o populaţiune până la 200.000 locuitori; 30 pentru judeţele cu o populaţiune până la 400.000 locuitori; 36 pentru judeţele cu o populaţiune ce trece de 400.000 locuitori. Din 10 în 10 ani consiliul judeţean va verifica dacă creşterea, populaţiunii nu necesită o schimbare în numărul consilierilor aleşi. În acest caz votul consiliului va fi supus aprobării Ministrului de Interne. ART. 75 Sunt membri de drept în consiliile judeţene cu vot deliberativ; a) primarul (preşedintele comisiunii interimare), oraşului sau ai municipiului de reşedinţă al judeţului; b) câte un reprezentant al Camerei de muncă şi secţiilor profesionale, după recomandarea lor; c) ultimul prefect ieşit din funcţiune. Dacă acesta nu a administrat judeţul minimum şase luni, locul său va fi ocupat de către acela dintre foştii prefecţi, în ordinea ieşirii lor din funcţiune, care îndeplineşte această condiţiune. Ordinea se stabileşte începând cu ultimul ieşit din funcţiune. Sunt membri de drept în consiliile judeţene cu vot consultativ: Administratorul financiar, revizorul şcolar, medicul uman şi cel veterinar al judeţului, şeful serviciului tehnic, directorul serviciului tehnic, directorul serviciului agricol, câte un protoereu al bisericilor naţionale şi al bisericii minoritare cu cel mai mare număr de credincioşi, de preferinţă cei cu reşedinţa în capitala judeţului. Membrii de drept cu vot deliberativ vor fi numiţi de către Ministerul de Interne. SECŢIA I Constituirea consiliului ART. 76 Constituirea şi reconstituirea consiliului judeţean se face după normele arătate la art. 48-52 în părţile ce pot privi judeţul, în afară de dispoziţiunile privitoare la prefect în alin. 3 dela art. 51. Dispoziţiunile art. 54, 55, 56, 59 şi 60 se aplică şi la judeţ în dispoziţiunile referitoare la judeţ. ART. 77 În fiecare an la prima sesiune ordinară se alege prin vot secret dintre consilierii aleşi biroul consiliului format din: preşedinte, doi vice-preşedinţi, doi secretari, doi chestori, membrii comisiunii de verificare şi delegaţii în diferite comisiuni instituite prin legi speciale. La aceste alegeri vor fi proclamaţi aleşi acei care au întrunit majoritatea relativă a voturilor exprimate. Consiliul se va împărţi, - prin alegere, - în cinci comisiuni: 1) comisiunea administrativă, financiară şi de control; 2) comisiunea de lucrări publice; 3) comisiunea economică; 4) comisiunea cultelor şi învăţământului; 5) comisiunea sanitară şi de asistenţă socială. Fiecare comisiune va alege câte un raportor dintre membrii aleşi. Toţi aceşti cinci raportori formează delegaţiunea judeţeană. Unul dintre raportori va fi în mod obligator ales din grupul sau grupurile din consiliu care aparţin minorităţilor electorale; altfel delegaţiunea judeţeană nu poate funcţiona. Consilierii de drept specialişti vor fi repartizaţi în comisiunile respective, după specialitatea lor. Ei însă nu au dreptul să participe la alegerea raportorilor. SECŢIA II Funcţionarea consiliului ART. 78 Consiliul judeţean se întruneşte totdeauna în localul prefecturii. Prezenţa prefectului sau a înlocuitorului său este obligatorie. Sesiunile ordinare încep la 1 Februarie şi la 1 Iunie ale fiecărui an - şi durează până la terminarea lucrărilor. Convocarea la aceste date se va face din timp de către prefect. În cazul când nu este convocat sau prorogat, consiliul se întruneşte de drept. Consiliul se va întruni în sesiuni extraordinare oridecîteori interesele judeţului ar cere-o sau guvernul crede necesar. Convocarea în sesiunile extraordinare se face de către Ministerul de Interne, din oficiu sau în urma cererii motivate a prefectului sau a unei treimi din numărul consilierilor. O sesiune ordinară se poate proroga prin decizia Ministerului de Interne pe termen de cel mult o lună. ART. 79 Convocarea în sesiune ordinară trebue să preceadă cu cel puţin 10 zile libere, ziua fixată pentru adunare; iar aceea pentru sesiunile extraordinare este valabilă indiferent de termen - dacă s'a obţinut dovada scrisă din partea membrilor consiliului că au luat cunoştinţă de convocare. Actul de convocare se va aduce la cunoştinţa publicului prin publicarea în Monitorul Judeţului şi afişarea în localul Prefecturii şi a tuturor primăriilor din judeţ, iar consilierilor judeţeni prin invitaţiuni scrise, făcute de prefect, la domiciliul fiecărui consilier. ART. 80 Mandatul consilierilor judeţeni este obligator şi gratuit, aplicându-li-se acestora dispoziţiunile art. 44. Ei vor primi numai o indemnizaţie de transport şi de întreţinere pentru fiecare zi de lucru sau pentru însărcinările speciale cu care au fost delegaţi. Cuantumul acestei indemnizaţii se va fixa anual de consiliu odată cu votarea bugetului şi va putea fi redus de autoritatea tutelară odată cu aprobarea lui. Membrii delegaţiunii consiliului judeţean vor avea un jeton de prezenţă care nu poate depăşi în niciun caz cuantumul fixat de Ministerul de Interne; acei dintre ei, care au domiciliul real în afară de oraş, vor primi pe lângă jetonul de prezenţă şi cheltuielile de transport fixate anume de consiliul judeţean. Delegaţiunea nu se poate aduna decât cel mult 8 zile pe lună. SECŢIA III Atribuţiunile consiliului ART. 81 Consiliile judeţene au în toate chestiunile privitoare la judeţ atribuţiunile arătate la art. 68 pentru consiliile comunale. CAP. II Delegaţiunea judeţeană ART. 82 Delegaţiunea judeţeană este compusă conform dispoziţiunilor art. 77 şi lucrează sub preşedinţia unuia dintre membrii ei, ales ca preşedinte cu majoritate relativă a celor prezenţi. Mandatul de preşedinte expiră odată cu încetarea mandatului delegaţiunii. Delegaţiunea judeţeană se întruneşte în localul prefecturii la convocarea prefectului şi lucrează în mod valabil cu trei membri. Prezenţa prefectului sau a înlocuitorului său este obligatorie. El expune delegaţiei chestiunile puse la ordinea, zilei şi îşi dă avizul asupra soluţionării lor. Acest aviz nu este obligatoriu. Delegaţiunea înlocueşte consiliul în intervalul dintre sesiuni şi decide în locul său, în limitele conferite de consiliu. Consiliul nu poate conferi delegaţiunii dreptul de a decide: asupra votării bugetului şi modificării lui, aprobarea conturilor, a împrumuturilor, a actelor, de dispoziţiune, a transacţiilor, concesionări de servicii şi lucrări, şi nici de a-şi da avizul cu privire la schimbări de nume sau modificări de teritoriu. Delegaţiunea mai are şi următoarele atribuţiuni proprii: a) verifică conturile de gestiune ale oraşelor nereşedinţă şi comunelor rurale, chiar dacă sunt declarate staţiuni balneare sau climatice, dându-le descărcarea legală; b) ia măsuri pentru apărarea intereselor judeţului în justiţie; c) inspectează, controlează şi îndrumează administraţia serviciilor judeţene; d) întocmeşte împreună cu prefectul proiectul de buget; e) este organ consultativ al prefectului, în orice chestiune de interes local, când acesta va crede necesar. CAP. III Prefectul ART. 83 Prefectul de judeţ se numeşte şi se revoacă prin decret regal în urma propunerii Ministerului de Interne şi stă direct sub ordinele acestuia. Când locul de prefect devine vacant, Ministerul de Interne poate însărcina cu conducerea prefecturii pe subprefect, un funcţionar superior din Ministerul de Interne, sau pe un membru din consiliul judeţean respectiv. SECŢIA I Atribuţiunile consiliului ART. 84 Prefectul este reprezentantul guvernului şi şeful administraţiunii judeţene. ART. 85 Ca reprezentant al guvernului: Veghează la aplicarea legilor şi regulamentelor; Supraveghează activitatea tuturor instituţiilor de binefacere şi asistenţă socială, fie că ele depind de Stat, judeţ sau comună, fie că sunt aşezăminte particulare. Stă în legătură directă cu fiecare minister, pentru chestiunile pendinte de departamentul respectiv şi are obligaţiunea să inspecteze cel puţin de două ori pe an mersul serviciilor ce depind de ministere, făcând raport ministerului respectiv de cele constatate, totodată propunând şi măsurile de îmbunătăţire pe care le-ar reclama bunul mers al acestor servicii. Se exceptează serviciile pendinte de Ministerul Apărării Naţionale şi al Justiţiei, pe care prefectul nu are dreptul a le inspecta. El inspectează şcolile de Stat de toate gradele şi aşezămintele sanitare, numai din punct de vedere administrativ şi dă tot concursul la luarea şi aplicarea măsurilor de ordine impuse elevilor în afara şcolilor. Prefectul trebue să fie informat de orice anchetă orânduită a se face în judeţul său, de oricare dintre ministere sau serviciile centrale, în afară de cel ai Apărării Naţionale şi Justiţiei. Organul de inspecţie este obligat să încunoştiinţeze pe prefect asupra delegaţiunii sale şi a lua contact cu el înainte de începerea anchetei. Prefectul va putea, asista la facerea anchetelor şi va consemna observaţiunile sale în procesul verbal de anchetă pe care-l va şi semna alături de funcţionarul anchetator, aceasta dacă ancheta a fost cerută chiar de către prefect. În caz de inundaţii, epidemii şi epizootii şi alte asemenea cazuri, prefectul ia toate măsurile reclamate de împrejurări şi intervine în acest scop la autorităţile respective. Este Preşedintele Comisiunii judeţene de apărare pasivă, pe care o convoacă obligatoriu trimestrial şi oridecâteori este nevoie. Conduce şi controlează întocmirea şi punerea în aplicare a planurilor de apărare a judeţului şi comunelor, în concordanţă cu situaţia şi necesităţile locale, fiind responsabil de mobilizarea formaţiilor şi serviciilor de apărare pasivă judeţeană şi dă aviz asupra întocmirii planurilor de apărare pasivă al tuturor comunelor urbane sau rurale din cuprinsul judeţului. Această dispoziţiune nu se aplică municipiului Bucureşti. Coordonează măsurile de apărare pasivă în cuprinsul judeţului, în legătură cu autorităţile militare. Aprobă planurile comunelor şi stabilimentelor de categoria I, luând şi avizul autorităţilor lor superioare sau a organelor de supraveghere. Conduce de aproape acţiunea de instruire a cadrelor formaţiunilor de apărare pasivă şi acţiunea de propagandă în judeţ, în conformitate cu prevederile regulamentelor în vigoare şi cu dispoziţiunile autorităţilor superioare. Propune a se prevede în buget sumele necesare pentru procurarea materialelor de apărare necesare instrucţiei, dotării cu materiale a formaţiunilor de apărare pasivă şi echipării personalului activ, sub rezerva aprobării Ministerului de Interne. Controlează acţiunea de echipare a populaţiei cu mijloace de protecţie, după directivele date de Ministerul de Interne. Asigură întocmirea totalităţii lucrărilor în legătură cu apărarea teritoriului, precum şi continuitatea lor printr'un serviciu constituit din personal specializat, care va lucra în strânsă legătură cu biroul mobilizării de pe lângă autorităţile civile. Prefectul este şeful poliţiei şi al jandarmeriei din cuprinsul judeţului. În această calitate el ia măsuri pentru prevenirea delictelor şi îngrijeşte de menţinerea ordinei şi siguranţei publice; dă ordine tuturor organelor poliţieneşti şi jandarmeriei, care sunt obligate să le execute imediat; poate pune în mişcare forţa publică în cazuri de rebeliune, sediţiune, atrupamente tumultoase, împotrivire în executarea legilor, regulamentelor sau ordonanţelor, sau în caz de orice alte evenimente neprevăzute care ar ameninţa ordinea publică, siguranţa persoanelor şi a proprietăţilor. În aceste împrejurări el este obligat să informeze imediat şi direct Ministerul de Interne şi al Apărării Naţionale. Ofiţerii comandanţi sunt datori să satisfacă de îndată cererea scrisă a prefectului, fără să mai aştepte alte aprobări. Prefectul are dreptul să ordone ofiţerilor de poliţie judiciară să dreseze actele necesare pentru constatarea crimelor, delictelor şi contravenţiunilor şi să înainteze autorităţilor judiciare pe făptuitor. Prefectul poate lua măsuri pentru risipirea întrunirilor când primejduiesc ordinea sau siguranţa Statului. ART. 86 Ca şef al administraţiunii judeţene, prefectul numeşte, înaintează, licenţiază şi aplică pedepsele disciplinare tuturor funcţionarilor judeţeni, conformându-se legii statutului funcţionarilor publici şi legilor speciale. De asemenea el are dreptul de a amenda pe primari şi ajutori de primar, cu excepţia celor dela oraşele de reşedinţă şi municipii. Amenda nu poate trece de 1/2 din salariul lunar. El îngrijeşte de toate interesele judeţului, împreună cu consiliul judeţean sau cu delegaţiunea judeţeană, după normele stabilite de legi; asistă la desbaterile acestora şi execută deciziunile lor; conduce serviciile administraţiunii judeţene şi supraveghează lucrările în curs de executare; inspectează căile judeţene, vicinale şi comunale; semnează toate actele încheiate în numele judeţului şi cele emanând dela administraţiunea judeţeană; prezidează licitaţiile publice; ordonanţează personal sumele prevăzute în buget; reprezintă judeţul în justiţie, personal sau printr'un mandatar al său şi poate intenta în numele judeţului acţiuni mobiliare şi imobiliare, opoziţiuni, apeluri, recursuri, contestaţiuni şi orice alte cereri pentru apărarea intereselor judeţului; îndeplineşte toate celelalte atribuţiuni date prin legi. ART. 87 Prefectul are dreptul să dea ordonanţe, în marginile legilor şi regulamentelor de administraţiune generală şi judeţeană. Ordonanţele se comunică Ministerului de Interne. Procedura de elaborare şi modul de executare sunt cele prevăzute la art. 61 din prezenta lege, oficiul notarului fiind înlocuit cu cel al secretarului general al judeţului. ART. 88 La finele fiecărui an prefectul va întocmi o dare de seamă asupra activităţii judeţene a anului expirat, pe care o va supune consiliului judeţean, Ministerul de Interne, precum şi celorlalte Ministere. ART. 89 Prefectul poartă la ceremonii ca semn distinctiv o cingătoare cu culorile naţionale şi prezidează aceste ceremonii, iar în mod obişnuit el poartă o insignă ce se va reglementa prin deciziunea Ministerului de Interne. SECŢIA II Dispoziţiuni speciale ART. 90 Prefectul este obligat să convoace în conferinţe educative, cel puţin odată pe lună, pe toţi funcţionarii din capitala judeţului ce aparţin primăriei şi prefecturii. Aceste conferinţe au de scop îmbogăţirea cunoştinţelor profesionale ale funcţionarilor administrativi, ţinerea lor în curent cu noile legiuiri, precum şi îndrumarea lor asupra modului de exercitare a atribuţiunilor. Conferinţele vor fi ţinute de prefect, primar şi funcţionari, cu subiecte privind atribuţiunile serviciilor şi funcţiunilor din aceste administraţiuni. Când în capitala judeţului au reşedinţe şi alte autorităţi pendinte de prefectură, participarea la aceste conferinţe este obligatorie şi pentru funcţionarii lor. CAP. IV Consiliul de prefectură SECŢIA I Compunerea ART. 91 Pe lângă prefect funcţionează un consiliu de prefectură. Consiliul de prefectură este pus sub preşedinţia prefectului. El este compus din şefii următoarelor autorităţi administrative locale: medicul primar sanitar uman şi medicul veterinar al judeţului, administratorii financiari, inginerul şef al judeţului şi directorul serviciului agricol judeţean. Vor mai putea fi chemaţi la şedinţe, când nevoia s'ar ivi: şeful Parchetului Tribunalului local, inspectorii diferitelor ministere sau servicii cu reşedinţa în localitate, protoereii bisericilor româneşti şi preotul cel mai înalt în grad al bisericii minoritare cu cel mai mare număr de credincioşi din judeţ, preşedinţii Camerelor secţiilor profesionale, silvicultorul cel mai înalt în grad din judeţ, comandantul legiunii de jandarmi, preşedinţii comitetelor şcolare şi directorii şcolilor de curs secundar, membrii delegaţiei consiliului judeţean. SECŢIA II Funcţionarea ART. 92 Consiliul de prefectură se întruneşte în localul prefecturii cel puţin odată pe lună, oricând prefectul va găsi necesar. Convocarea membrilor se face de prefect, individual şi în scris. Membrii consiliului sunt obligaţi să participe personal la şedinţe, sub sancţiunea disciplinară de refuz de serviciu. Consiliul se prezidează personal de prefect. Un funcţionar judeţean, delegat de prefect, va îndeplini funcţiunea de secretar al consiliului; acesta ia parte la toate şedinţele şi contrasemnează toate lucrările consiliului. În fiecare şedinţă se încheie un proces-verbal semnat de preşedinte, membri prezenţi şi secretar, cuprinzând desbaterile ce au avut loc. Încheierile consiliului se trec într'un registru special, sigilat, numerotat şi parafat. ART. 93 După aceeaşi procedură, prefectul va convoca pe membrii consiliului în conferinţă la reşedinţa fiecărei plăşi, cel puţin odată pe an. La aceste conferinţe vor fi convocaţi şi pretorul, primarii, notarii şi ceilalţi funcţionari din plasa respectivă, precum şi preşedinţii federalelor de bănci şi cooperative. În aceste conferinţe se vor discuta diferitele chestiuni de interes local, se va lămuri aplicarea legilor, regulamentelor şi ordonanţelor şi se va aviza asupra măsurilor ce sunt de luat în vederea bunei stări administrative, economice, sanitare şi culturale. SECŢIA III Atribuţiuni ART. 94 Consiliul de prefectură are de scop să asigure bunul mers al tuturor serviciilor din judeţ, să coordoneze şi să armonizeze activitatea lor, să înlăture dificultăţile ce s'ar ivi în aplicarea legilor şi regulamentelor, să asigure aplicarea reală a tuturor măsurilor luate de puterea centrală. Membri consiliului vor raporta situaţia serviciilor ce conduc, nevoile ce au şi dificultăţile ce se ivesc, propunând şi măsurile de luat în vederea ameliorării situaţiunii. Ei vor putea aduce la cunoştinţa consiliului şi situaţiunea altor servicii şi dificultăţile ce ar împiedica o normală funcţionare a serviciilor sau lipsa de coordonare a serviciilor din judeţ în exerciţiul atribuţiunilor lor. ART. 95 Consiliul colaborează cu prefectul şi delegaţiunea permanentă judeţeană la punerea în aplicare a legilor şi regulamentelor şi la confecţionarea regulamentelor judeţene ce cad în atribuţiunea consiliului judeţean. El este de asemenea organul consultativ al prefectului, în calitatea lui de reprezentant al puterii centrale. CAP. V Subprefectul ART. 96 La fiecare prefectură de judeţ va funcţiona un subprefect, care este funcţionar de Stat, plătit din bugetul Ministerului de Interne. El are dreptul la o indemnizaţie de locuinţă şi transport fixată în mod uniform pentru toate judeţele de către Ministerul de Interne şi care se va înscrie în mod obligator în bugetul judeţului. ART. 97 Subprefectul are următoarele atribuţiuni: exercită în numele prefectului supravegherea asupra tuturor serviciilor judeţului; dă directive, coordonează şi armonizează activitatea lor. Controlează primirea şi repartizarea corespondenţei tuturor serviciilor prefecturii, semnează în numele prefectului certificatele şi contrasemnează corespondenţa prefecturii cu autorităţi şi particulari; Eliberează copii legalizate de pe actele devenite publice; Este de drept membru în toate comisiunile instituite pentru orice fel de organizare, cum şi pentru întocmirea regulamentelor judeţene; Dă notele calificative personalului şi anume: prima notă pentru şefii conducători de servicii, a doua şi ultima notă pentru celălalt personal; Îndeplineşte orice alte atribuţiuni prevăzute în legi, regulamente şi instrucţiuni. În caz de lipsă, subprefectul este înlocuit de secretarul general al prefecturii, prin deciziunea prefectului. El mai are ca atribuţiuni să-l ajute pe prefect la ţinerea, executarea şi conducerea lucrărilor de mobilizare, fiind personal răspunzător ca ele să fie executate conform ordinelor superioare, răspunzând totdeodată de păstrarea secretului lor. Va executa orice atribuţiuni date prin lege prefectului, pe care acesta i-o va delega; această delegaţiune se va face prin deciziune specială. ART. 98 În lipsa prefectului, subprefectul îl înlocueşte de drept. Ministerul va putea însă da delegaţiune de prefect unui funcţionar superior sau unui membru din consiliul judeţean respectiv. CAP. VI Plasa ART. 99 Plasa este o subdiviziune administrativă a judeţului, fără personalitate juridică şi este compusă din mai multe comune, având în fruntea ei un pretor, numit prin deciziune de către Ministerul de Interne. Gruparea sau regruparea comunelor în plăşi se face prin lege. ART. 100 Pentru lucrările de cancelarie fiecare plasă va avea un secretar, care este funcţionar de Stat, plătit din bugetul Ministerului de Interne. Când va fi nevoie şi de alţi funcţionari, ei vor fi numiţi şi plătiţi de judeţ. ART. 101 Judeţele sunt datoare să pună la dispoziţia preţurilor localurile necesare cancelariei şi locuinţei pretorilor, precum şi de a le întreţine. De asemenea judeţul va acoperi cheltuielile de cancelarie, încălzit şi iluminat. CAP. VII Atribuţiunile pretorului ART. 102 Pretorul este ofiţer de poliţie judiciară şi auxiliar al Ministerului public. În caz de flagrant delict el are iniţiativa cercetărilor, dând toate îndrumările şi ordinele necesare. ART. 103 Pretorul este reprezentantul puterii centrale şi şeful poliţiei din cuprinsul plăşii. Sub controlul prefectului el ia măsuri pentru prevenirea infracţiunilor şi îngrijeşte de menţinerea ordinei şi siguranţei publice. El poate asista la şedinţele consiliilor comunale rurale şi oraşelor nereşedinţă, dând sfaturi şi îndrumări. În calitate de şef al poliţiei execută atribuţiunile sale prin organele jandarmeriei şi ale poliţiei din oraşele nereşedinţe şi comunele balneo-climatice din cuprinsul plăşii. Pretorul poate pune în mişcare forţa publică la întâmplări de rebeliune, sediţiune, atrupamente tumultoase, împotrivire la executarea legilor sau ordonanţelor, precum şi alte evenimente neprevăzute care ar ameninţa ordinea publică, siguranţa persoanelor sau a proprietăţilor, raportând imediat prefectului şi informând Ministerul Public. În caz de inundaţie, foamete, incendii sau alte calamităţi care cer intervenţii urgente, pretorul va lua măsurile reclamate de împrejurări, raportând prefectului. Este membru permanent al comisiunii judeţene de apărare pasivă. Supraveghează întocmirea planurilor de apărare a comunelor şi punerea lor în aplicare, supunându-le spre aprobare prefectului de judeţ şi asigură punerea lor în aplicare. Conduce după ordinele prefectului - atunci când situaţia locală o cere - instruirea cadrelor formaţiunilor de apărare pasivă din plasă şi acţiunea de propagandă. Urmăreşte înscrierea în bugetele comunelor a sumelor necesare nevoilor apărării pasive, în raport cu posibilităţile fiecărei comune. Asigură în comună executarea ordinelor prefectului cu privire la echiparea populaţiei cu mijloace de protecţie contra pericolelor aero-chimice. În acest scop comunele şi judeţul vor trece anual în buget sumele respective. ART. 104 Pretorul, ca organ al judeţului, este însărcinat cu supravegherea şi controlul actelor de administraţiune a comunelor rurale. În special el se încredinţează, prin inspecţiuni făcute cât mai des comunelor rurale din plasa sa, de modul cum primarii, notarii comunali şi ceilalţi funcţionari comunali, îndeplinesc atribuţiunile ce li sunt date prin legi şi regulamente, precum şi de starea cancelariilor. El revizueşte starea caselor comunale şi se încredinţează despre regulata ţinere a scriptelor şi prezenţa fondurilor, dresând, împreună cu primarul, procesul-verbal de inspecţiuni. El poate lua parte la şedinţele consiliilor comunale rurale, cu vot consultativ. În inspecţiunile sale, pretorul se va interesa în deosebi de starea materială şi morală a populaţiunii rurale, dându-şi seama de buna aplicare a legilor. El va examina condiţiile de trai ale locuitorilor, dacă sunt boale epidemice, igiena şi salubritatea comunelor, drumurilor, propunând măsuri de îndreptare. Procesele-verbale de aceste inspecţiuni vor fi dresate în trei exemplare, din care unul va fi scris chiar pe registrul de inspecţiuni, altul va fi înaintat prefectului, iar ultimul va fi păstrat la pretură. Pretorul trebue să justifice că a inspectat cel puţin odată în cursul unui trimestru fiecare comună din pretoratul său. Pretorul raportează prefectului la finele fiecărui trimestru, asupra stării populaţiunii din circumscripţia sa. ART. 105 Pretorul va întruni la reşedinţa plăşii, cel puţin odată pe trimestru, pe toţi primarii şi notarii comunali, împreună cu şefii diferitelor servicii din plasă, cum sunt: medicul, subrevizorul şcolar, conductorul tehnic, medicul veterinar, silvicultorul, agronomul regional şi şefii secţiilor de jandarmi, şefii poliţiilor sau orice alt şef de serviciu ce funcţionează în plasă, spre a examina în comun şi aviza asupra chestiunilor mai importante ce privesc interesele administrative economice, morale şi culturale ale plăşii. Concluziunile acestor consfătuiri se vor consemna într'un proces-verbal şi sunt obligatorii pentru toate administraţiunile din plasă. Funcţionarii arătaţi în acest articol sunt obligaţi a răspunde la convocarea pretorului, refuzul lor fiind calificat ca refuz de serviciu. Pretorul prezidează aceste şedinţe. ART. 106 Pretorul va exercita atribuţiunile care i se vor delega de prefect şi în toate cazurile îl ajută pe acesta în îndeplinirea atribuţiunilor sale şi la executarea deciziunilor consiliului judeţean. ART. 107 Toată corespondenţa comunelor cu organele tutelare se face prin pretură, pretorul fiind obligat a-şi da avizul asupra fiecărei lucrări pentru a-i da curs în cel mult 48 ore. Pretorul îngrijeşte de publicarea legilor şi regulamentelor şi veghează la stricta lor aplicare. Se exceptează dela aceste dispoziţiuni comunele urbane şi staţiunile balneare şi climatice, care trimet corespondenţa lor direct prefecturii. ART. 108 Pretorul are dreptul să aplice primarului, ajutorului de primar, notarului şi celorlalţi funcţionari comunali pedeapsa mustrării, precum şi a amenzii cu pierderea salariului pe cel mult 5 zile şi să acorde permisiuni, funcţionarilor subalterni până la 8 zile. Orice măsură luată pe baza acestor dispoziţiuni o va raporta prefectului. El prezidează ceremoniile oficiale din plasă în comunele rurale şi oraşe nereşedinţe, după aceleaşi norme ca şi prefectul Pretorul poartă în mod obişnuit o insignă ce se va reglementa prin decizia Ministerului de Interne. CAP. VIII Atribuţiunile notarului ART. 109 Notarul este numit şi salariat de Ministerul de Interne. El este reprezentantul puterei centrale în comunele rurale, şeful cancelariei, precum şi organ de îndrumare şi colaborare al administraţiei comunale. ART. 110 Atribuţiunile notarului sunt: Publicarea şi aplicarea legilor şi regulamentelor de administraţie publică, a ordonanţelor şi instrucţiunilor date de puterea centrală; Culegerea datelor statistice conform legilor speciale; Ţinerea la curent şi conservarea foilor cadastrale conform normelor stabilite de Ministerul Agriculturii; Ţinerea registrelor pentru eliberarea biletelor de vânzarea vitelor; Îndeplinirea tuturor atribuţiunilor ce-i sunt date prin legea de faţă şi celelalte legi şi regulamente; Executarea tuturor dispoziţiunilor luate de autorităţile centrale; El este şeful poliţiei administrative din comună; El este ofiţer al poliţiei judiciare, auxiliar al parchetului, primeşte reclamaţiuni, le cercetează şi le înaintează autorităţilor în drept, având iniţiativa tuturor măsurilor, de care va dresa acte şi încunoştiinţa pe pretor şi pe şeful parchetului; Notarul, în fară de atribuţiunile ce-i incumbă ca secretar al comisiunii de apărare pasivă, supraveghează de aproape instruirea cadrelor formaţiunilor de apărare şi a populaţiei, activând împreună cu primarul în acţiunea de propagandă. Raportează pretorului măsurile sau actele administrative contrarii legilor, regulamentelor şi intereselor locale sau generale; Are răspunderea întocmirii actelor de stare civilă, pe care le şi contrasemnează; Notarul asistă la şedinţele consiliului comunal, cu vot consultativ, făcând propuneri, dând sfaturi şi îndrumări consiliului; Colaborează la întocmirea rapoartelor asupra chestiunilor ce se vor supune deliberării consiliului, la întocmirea proiectului de buget; Contrasemnează chitanţele de plată, certificatele de notorietate publică şi paupertate, copiile de pe actele administraţiei comunale, ordonanţele date de primar; Afişează deliberaţiunile consiliului comunal şi dă tot concursul pentru executarea hotărîrilor consiliului comunal, judeţean şi a delegaţiunii consiliului judeţean; Notarul îndeplineşte în general atribuţiunile secretarului comunal din comunele urbane; Notarul comunei rurale este îndatorat la cerere a redacta petiţiunile sătenilor şi cererile de înscrieri în cartea funduară. Pentru efectuarea acestor servicii el nu va putea pretinde o altă plată decât aceea stabilită de minister printr'un tarif special. Notarul este ajutat în lucrările sale de funcţionarii comunali, ce fiecare comună, îi va avea potrivit mijloacelor lor bugetare. TITLUL V Condiţiunile cerute personalului administrativ ales şi numit CAP. I SECŢIA I Primarul ART. 111 Primarul numit în comunele declarate staţiuni balneare sau climatice va trebui să poseadă un titlu academic. Acestui primar nu i se cere a avea calitatea de membru al comunei. În cazul când va fi numit dintre consilierii aleşi titlul academic nu este obligator. ART. 112 Primarului în comunele urbane de reşedinţe, oraşele nereşedinţă, comunele suburbane şi rurale i se cer condiţiunile de eligibilitate arătate la art. 11. ART. 113 În municipii primarul, pe lângă condiţiunile arătate la art. 11 va trebui să aibă un titlu academic. Ofiţerilor generali şi ofiţerilor superiori ce au avut aceste grade în activitate nu li se cere titlu academic. În toate cazurile pentru a fi ales primar candidatul trebue să aibă minimum 30 ani şi să nu depăşească vârsta de 65 ani. ART. 114 Primarii pot să-şi exercite în acelaşi timp şi profesiunea lor liberă; funcţionarii publici - cu excepţiunea profesorilor universitari - sunt obligaţi a lua concediu sau a demisiona din funcţiunea lor. Mandatul de parlamentar este incompatibil cu cel de primar, în afară de cel al primarului general al municipiului Bucureşti şi al celor numiţi în staţiunile balneo-climatice. Dispoziţiunile acestui articol se aplică în întregime şi ajutorilor de primar, mandatul lor fiind în toate cazurile însă incompatibil cu mandatul de parlamentar. Primarii şi ajutorii de primar, nu pot face parte ca administratori, directori, funcţionari, avocat, medic, membru sau censor în consiliul societăţilor civile, sau comerciale, precum şi întreprinderi de orice fel, care funcţionează în cuprinsul oraşului, având interese în legătură cu administraţia comunală. Se exceptează dela această dispoziţiune societăţile sau întreprinderile în care comunele sunt direct interesate. ART. 115 Secretarul general la Municipii şi secretarii comunali la celelalte oraşe sunt numiţi de către primar şi se confirmă prin decret regal, pe baza propunerii Ministerului de Interne, pentru Municipii şi prin deciziunea Ministerului de Interne pentru celelalte oraşe. Ei se recrutează astfel: a) Dintre doctorii sau licenţiaţii în drept cu cinci ani de magistratură sau zece ani de avocatură; b) Dintre funcţionarii administrativi comunali sau judeţeni care îndeplinesc următoarele condiţiuni: să poseadă titlul de licenţiat sau doctor în drept sau al Academiei de Înalte Studii comerciale şi vechimea de cel puţin zece ani în serviciile administrative şi să se fi remarcat prin pregătire profesională, muncă şi aptitudini de conducere. Actualii secretari generali vor fi definitivaţi în funcţiunea de secretari de oraşe şi de secretari generali la Municipii, dacă sunt titraţi. Cei netitraţi vor putea fi definitivaţi numai dacă au cinci ani în această funcţiune şi sunt bine notaţi. SECŢIA II Prefectul ART. 116 Pentru a fi numit prefect se cere titlu academic de licenţiat sau doctor, precum şi vârsta de cel puţin 30 de ani împliniţi. Ofiţerilor generali şi ofiţerilor superiori ce au avut aceste grade în activitate nu li se cere titlu academic. Prefectul nu poate exercita nicio altă funcţiune publică, plătită de Stat, judeţ sau comună, sau vreo profesiune liberă, sau face parte ca administrator, ca membru sau censor în consiliile societăţilor civile sau comerciale, cooperative sau bănci populare din cuprinsul judeţului. SECŢIA III Subprefectul ART. 117 Subprefectul se recrutează dintre pretorii inamovibili titraţi şi este numit prin decret regal după recomandarea Ministerului de Interne. Funcţiunea de subprefect este superioară celei de pretor, echivalarea ei în cadrul funcţiunilor Statului urmând a se stabili prin legea de armonizare a funcţiunilor şi salariilor. Subprefectul se bucură în privinţa stabilităţii şi transferărilor de aceleaşi drepturi care prin această lege s'a acordat pretorilor. Actualii directori de prefectură, vor putea fi numiţi subprefecţi dacă sunt titraţi sau proveniţi dintre ofiţerii activi cu gradul de cel puţin căpitan, fără de a li se cere condiţiunile prevăzute în acest articol; totdeodată respectându-li-se gradul şi salariul pe care îl au chiar dacă vor fi superioare celor ce se vor determina prin legea de armonizare a funcţiunilor şi salariilor şi aceasta indiferent dacă ei se găsesc astăzi prevăzuţi în bugetul Statului ca funcţionari de Stat sau a judeţului ca funcţionari judeţeni. SECŢIA IV Pretorul ART. 118 Pentru a fi numit pretor se cere un stagiu de cel puţin trei ani în funcţiunea de secretar de plasă sau notar şi să fi ocupat aceste funcţiuni în conformitate cu dispoziţiunile art. 127-129 din prezenta lege. Foştii pretori aflaţi în cadrul disponibil vor fi reprimiţi cu precădere la vacanţele ce se vor ivi. Echivalarea funcţiunii de pretor în cadrul funcţiunilor Statului, se va stabili prin legea de armonizare a salariilor. Licenţiaţii în drept, care au trecut examenul de pretor înainte de promulgarea acestei legi, vor putea fi numiţi direct în această funcţiune. ART. 119 Salariul pretorilor este înscris în bugetul Ministerului de Interne. În afară de acest salariu, ei mai au dreptul la locuinţă, iluminat, încălzit şi o indemnizaţie de transport, care vor fi fixate în mod uniform pentru toate judeţele de către Ministerul de Interne, şi vor fi înscrise ca cheltuieli obligatorii în bugetul judeţului. ART. 120 Pretorul are drept, după vechimea în această funcţiune, la gradaţii cu spor de salariu. Ministerul de Interne, pe cale de regulament, va stabili gradaţiile şi sporul de salariu; gradaţiile se vor acorda din cinci în cinci ani. Pretorilor titraţi proveniţi din administraţia din Bucovina li se vor socoti gradaţiile dela numirea definitivă în serviciul administrativ. ART. 121 Pretorul va primi pentru orice fraudă descoperită de el în plasa sa, în dauna oricărei administraţiuni publice, o primă echivalentă cu minimum 5% din totalul sumelor fraudate şi încasate de administraţiunile publice. ART. 122 Pretorul este supus în totul condiţiunilor legii statutului funcţionarilor publici şi se bucură de stabilitate din momentul numirii. După trecerea unui termen de 5 ani dela numire, pretorul este în drept a cere Ministerului de Interne a fi declarat inamovibil, înaintând totdeodată un memoriu asupra activităţii şi realizărilor sale. Ministerul va ordona o inspecţiune, care se va face de către o comisiune compusă din preşedintele comisiunii disciplinare judeţene, în calitate de preşedinte; un funcţionar superior din Ministerul de Interne şi prefectul judeţului respectiv. Comisiunea va inspecta lucrările dela pretură ca şi dela comunele din plasă; va interoga pe pretor asupra modului cum a aplicat diferitele legi, regulamente şi ordine şi se va convinge asupra celor arătate de pretor în memoriul său. Dacă pretorul a funcţionat şi în alte judeţe, comisiunea fie direct, fie prin prefecţii respectivi, va culege date şi din acele judeţe. Ea va lua act şi de notele obţinute de pretor dela şefii săi ierarhici. Odată inspecţiunea terminată, comisiunea va dresa un proces-verbal, pe care, însoţit de un aviz, îl va depune Ministerului de Interne. În cazul când comisiunea de inspecţiune a găsit că pretorul este merituos, Ministerul, cu avizul comisiunii pentru propuneri de numiri şi înaintări, va întocmi decretul regal de declarare ca inamovibil. ART. 123 Pretorul care pe calea arătată la articolul precedent n'a fost apreciat ca îndreptăţit a i se acorda inamovibilitatea, după expirarea unui nou termen de 5 ani va putea repeta pentru ultima dată cererea sa, procedându-se conform normelor prevăzute la art. 122. Dacă şi de data aceasta, rezultatul inspecţiunii va fi defavorabil pretorului, el va pierde şi dreptul de a i se mai acorda pe viitor alte gradaţii peste cele obţinute până atunci. ART. 124 Pretorii stabili nu pot fi transferaţi din oficiu decât pe bază de raport motivat al prefectului de judeţ, raport sprijinit pe cercetările sale personale. Transferarea din oficiu, constituind o pedeapsă disciplinară, se va aplica numai potrivit normelor, prevăzute în statutul funcţionarilor publici. Pretorii care sunt în cadrul disponibil se bucură de aceleaşi drepturi ca şi cei din cadrul activ. ART. 125 Pretorii aflaţi astăzi în funcţiune sunt declaraţi stabili şi li se vor aplica toate dispoziţiunile prezentei legi, cu deosebire că acei dintre ei, care nu sunt titraţi sau nu au titlul de licenţă în ştiinţele de Stat, absolvenţi ai şcoalei de documentare şi ştiinţe administrative sau nu sunt proveniţi dintre foştii ofiţeri activi, nu pot căpăta inamovibilitatea. ART. 126 În lipsa pretorului el va fi înlocuit de secretarul plăşii respective. SECŢIA V Secretarul plăşii ART. 127 Secretarul plăşii este recrutat dintre notarii numiţi potrivit art. 129, sau a celor aflaţi azi în funcţiune şi având titlu academic. El este numit şi salariat de Ministerul de Interne, după recomandarea prefectului şi se bucură de dispoziţiunile legii statutului funcţionarilor publici, ca şi de avantajele date prin prezenta lege notarilor. Indemnizaţiile de transport, locuinţă, iluminat şi încălzit cuvenite secretarilor de plasă vor fi prevăzute în bugetul judeţului. ART. 128 Secretarii de plăşi aflaţi în funcţiune la punerea în aplicare a prezentei legi care n-ar îndeplini condiţiunile cerute de dispoziţiunile art. precedent, vor fi trecuţi în funcţiunea de notar sau subnotar, după normele acestei legi. SECŢIA VI Notarul ART. 129 Dela punerea în aplicare a acestei legi, nicio numire de notar nu se va putea face decât dacă candidatul, pe lângă condiţiunile cerute de legea statutului funcţionarilor publici, are licenţa în drept sau Academiei comerciale, secţia administraţie publice şi a absolvit cursurile şcoalei superioare de notari sau orice alte cursuri speciale de pregătire de pe lângă Ministerul de Interne. Notarii în funcţiune, care în momentul promulgării prezentei legi, nu îndeplinesc condiţiunile acestui articol, se vor bucura de dispoziţiunile lui, dacă ulterior au câştigat unul din titlurile academice cerute în acest articol. De asemeni vor putea fi numiţi notari şi acei care la data promulgării prezentei legi au diploma şcoalei de documentare şi de ştiinţe administrative, a şcoalei superioare de ştiinţe de Stat, sau a şcoalelor de notari; aceştia nu vor putea însă avansa la gradul de pretor. ART. 130 Notarul este numit şi retribuit de Ministerul de Interne, primind pe lângă salariu şi o indemnizaţie de transport şi locuinţă, iluminat şi încălzit dela comună. Notarii numiţi conform art. 129, ca şi cei astăzi în funcţiune, care au un titlu academic, vor avea drept la gradaţii şi sporuri de salarii pentru stagiul de vechime în această funcţiune. Gradaţiile şi sporul se vor acorda din 5 în 5 ani şi se vor stabili de Ministerul de Interne prin regulament. ART. 131 După 2 ani de funcţionare notarul va fi declarat stabil şi - în afară de cazul când el va cere singur - nu va putea fi transferat decât prin deciziunea Ministerului de Interne, cu avizul comisiunii de disciplină. ART. 132 Secretarii de plasă, actualii notari şi subnotari în funcţiune care nu îndeplinesc condiţiunile art. 127 şi 129 sau nu au un titlu academic, vor fi declaraţi notari stabili, dacă îndeplinesc una din următoarele condiţiuni: a) sunt absolvenţi ai cursului inferior de liceu, şcoală normală sau seminar; b) sunt absolvenţi ai şcoalelor comerciale de agricultură sau profesionale; c) sunt absolvenţi ai şcoalei de ştiinţe de Stat sau ai şcoalei de documentare şi de ştiinţe administrative; d) sunt absolvenţii şcolilor de notari; e) foştii plutonieri, sergenţi furieri sau instructori; f) sunt notari de cel puţin 10 ani neîntrerupţi; g) invalizii de războiu; h) notarii declaraţi definitivi (stabili) înainte de promulgarea acestei legi. Toţi aceştia n'au însă dreptul la gradaţii, dacă nu au cel puţin 6 clase de liceu sau echivalentul lor. ART. 133 Secretarii de plasă, notarii şi subnotarii în funcţiune, care nu îndeplinesc condiţiunile arătate în articolele precedente, vor putea fi păstraţi în funcţiune cu titlul de subnotari. Funcţiunea de subnotar este provizorie până când locurile de notar vor putea fi completate conform prezentei legi. Subnotarilor nu li se aplică legea statutului funcţionarilor publici şi nici avantajele conferite notarilor prin prezenta lege. Subnotarul îndeplineşte toate atribuţiunile notarului şi este salariat din bugetul Ministerului de Interne. ART. 134 În cazul când, pentru completarea viitoarelor vacanţe de notari, nu se vor găsi candidaţi satisfăcând condiţiunile legii de faţă, se va putea recurge la numire de subnotari, care pentru a fi numiţi vor trebui să îndeplinească una din condiţiunile arătate la art. 132, lit. a, b, c şi d. Îndepărtarea subnotarilor se poate face atât ca pedeapsă, cât şi pentru a se crea astfel locuri de notar pentru cei ce îndeplinesc condiţiunile legale. Numirile, transferările şi îndepărtările subnotarilor se fac de prefect. ART. 135 Subprefectului, pretorului, secretarului de plasă şi notarului, absolvent al şcoalei superioare de notari sau de specialitate de pe lângă Ministerul de Interne, nu li se cere examenul de intrare în funcţiuni prevăzut de legea statutului funcţionarilor publici. TITLUL VI Dispoziţiuni comune consiliilor judeţene şi comunale ART. 136 Desbaterile în consiliile judeţene, municipale şi ale oraşelor se fac în limba română. În comunele rurale, consilierii care nu cunosc limba Statului, vor folosi în discuţiuni limba lor; în acest caz însă primarul, care este obligat a cunoaşte limba română, va traduce sau pune să se traducă aceste cuvântări, ca astfel să fie înţelese de întreg consiliul şi inserate în procesul-verbal al şedinţei. Secretarul consiliului va redacta procesele-verbale de şedinţă în care va trece toate hotărîrile luate şi menţiona la cererea membrilor consiliului orice părere contrarie exprimată de ei. Procesele-verbale vor fi redactate în limba română, semnate de preşedintele şedinţei şi contrasemnate de secretar; aceste procese-verbale se vor colecţiona în ordinea lor cronologică într'o broşură, care va fi numerotată, închisă şi parafată la finele anului. Secretarul consiliilor şi delegaţiunilor judeţene este secretarul general al judeţului; al consiliilor municipale şi oraşelor este secretarul comunal al acestor administraţiuni, iar al comunelor suburbane şi rurale este notarul. ART. 137 Consiliile disolvate se înlocuesc cu comisiuni interimare, prin deciziunea organului tutelar şi care vor funcţiona până la constituirea unui nou consiliu ales. Numărul membrilor comisiunilor interimare va fi de: trei pentru comunele rurale; cinci pentru oraşe nereşedinţe; şapte pentru oraşe reşedinţă; nouă pentru municipii şi judeţe. Dintre aceşti membri unul va avea calitatea de preşedinte, iar altul de vice-preşedinte; la municipii vor fi doi vice-preşedinţi, desemnarea lor se va face prin însăşi decizia de numire a comisiunii interimare. Preşedinţii, vice-preşedinţii şi membrii comisiunilor interimare vor trebui să îndeplinească pentru numire condiţiunile cerute primarilor, ajutorilor de primar şi consilierilor aleşi. Durata comisiunii interimare este de maximum patru luni. ART. 138 Atribuţiunile comisiunilor interimare sunt aceleaşi pe care legea le conferă consiliilor, afară de contractarea de împrumuturi, acte de dispoziţiuni şi transacţiuni. În cazuri de urgentă necesitate se vor putea contracta împrumuturi şi face acte de dispoziţiuni şi transacţiuni cu prealabilă autorizare dată printr'un jurnal al Consiliului de Miniştri. În acest din urmă caz hotărîrea consiliului respectiv nu va deveni definitivă şi nu va putea fi pusă în executare decât după aprobarea Ministerului de Interne. Preşedintele şi vice-preşedinţii comisiunilor interimare comunale vor îndeplini atribuţiunile primarului şi ajutorului de primar, aplicându-li-se aceleaşi incompatibilităţi. ART. 139 Aceeaşi persoană nu poate figura decât într'un singur consiliu cu excepţiunea acelora care prin calitatea lor de membru într'un consiliu figurează ca membru de drept în alt consiliu. CAP. I Regulamente ART. 140 Consiliile comunale şi judeţene întocmesc regulamente pentru organizarea şi funcţionarea serviciilor lor, precum şi pentru reglementarea tuturor intereselor administraţiilor locale. Regulamentele devin obligatorii după aprobarea lor de către organele tutelare şi după publicarea în buletinul comunal pentru comune, iar în buletinul judeţului pentru judeţe şi pentru comunele care n'au un buletin al lor. Dovada îndeplinirii acestor formalităţi se face prin proces-verbal. Aprobarea regulamentelor de igienă, salubritate, edilitate şi poliţie comunală ale comunelor suburbane se dă de consiliul comunei urbane de care depinde. Şefii serviciilor tehnice, sanitare, veterinare şi ai celorlalte servicii de specialitate sunt obligaţi a cerceta regulamentele care privesc măsuri de specialitatea lor, a face observaţiunile ce vor găsi necesare şi a le prezenta administraţiunilor locale, care le vor înainta organelor tutelare odată cu regulamentele votate. Regulamentele vor prevedea măsuri şi sancţiuni pentru asigurarea executării lor. Aceste sancţiuni nu vor putea depăşi pedepsele prevăzute în codul penal pentru contravenţiuni. În caz de insolvabilitate amenda se va transforma în prestaţiune de muncă, iar în caz de refuz de executare, în închisoare, care nu poate fi mai mare de 15 zile. Amenzile şi cheltuielile se vor încasa potrivit legii de urmărire a veniturilor Statului în folosul administraţiunii locale respective. Regulamentele vor prevedea că pentru contravenţiunile flagrante, agentul constatator poate chiar încasa amenda în cazul în care contravenientul, recunoscând faptul, convine să plătească jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege pentru contravenţiunea săvârşită, eliberându-i-se o chitanţă dintr'un carnet cu matcă. În acest caz contravenientul nu va mai fi dat în judecată. Când însă contravenientul nu-şi recunoaşte vina, agentul va constata faptul prin proces-verbal şi-l va înainta judecătoriei competinte. CAP. II Serviciile administraţiilor locale ART. 141 Funcţiunile, atribuţiunile şi condiţiunile de numire, precum şi dreptul la gradaţii funcţionarilor administraţiilor locale, necuprinşi în această lege, se vor stabili pe cale de regulament şi în condiţiunile legii pentru statutul funcţionarilor publici, legii de armonizarea serviciilor şi salarii, precum şi orice altă lege ce ar privi funcţiunile şi funcţionarii publici. Între serviciile administraţiilor locale va trebui să se organizeze şi un birou statistic care va funcţiona la fiecare administraţie locală, în conformitate cu normele stabilite de Institutul Central de Statistică al Statului. Serviciile tuturor administraţiunilor locale se vor stabili astfel încât administraţiile de aceeaşi categorie să aibă un număr egal de funcţionari, iar funcţionarii să aibă la servicii similare aceleaşi grade şi salarii. Când una dintre aceste administraţiuni locale are întreprinderi sau servicii speciale peste acele fixate de Minister, ele vor cere să li se hotărască plusurile de funcţionari necesari, precum şi gradele şi salariile lor. Dispoziţiunile acestui articol nu se aplică comunelor rurale, serviciile lor stabilindu-se după mijloacele bugetare de fiecare consiliu, cu aprobarea organului tutelar. ART. 142 Actualele servicii tehnice şi de arhitectură dintr'un judeţ, aparţinând oraşului de reşedinţă şi judeţului, vor fi contopite într'un singur serviciu tehnic, susţinut - în proporţie cu bugetele lor - de ambele administraţiuni. Acest serviciu tehnic va avea două secţii, una de inginerie şi alta de arhitectură, fiecare fiind condusă respectiv de un inginer şi un arhitect; personalul întregului serviciu va fi sub ordinele acestora şi va executa însărcinările ce se vor da. Numirea şi acţiunea disciplinară a personalului acestui serviciu, care este plătit din bugetul administraţiilor locale, se va face de prefect, cu respectarea dispoziţiilor legii pentru statutul funcţionarilor publici şi cu avizul primarului; inginerul judeţului şi personalul tehnic, care şi astăzi este numit şi plătit de Ministerul Lucrărilor Publice, va continua şi după aplicarea acestei legi să rămână sub autoritatea Ministerului Lucrărilor Publice, executând însă toate dispoziţiunile date de prefect şi primar, sub sancţiunea prevăzută pentru refuz de serviciu, legal datorat şi sancţiunea disciplinară. Dispoziţiunile acestui articol nu se vor aplica la Municipiile al căror buget - după aprecierea Ministerului de Interne - va permite întreţinerea unui astfel de serviciu aparte de cel al judeţului. În judeţele în care Municipiul are organizat un serviciu tehnic separat de al judeţului, şi judeţul n'ar avea în personalul său arhitect, serviciul de arhitectură al Municipiului este obligat a se conforma dispoziţiunilor acestui articol. ART. 143 Orice lucrare tehnică din comune sau judeţe va fi executată sub supravegherea şi răspunderea inginerului sau arhitectului, după specialitatea fiecăruia dintre ei. CAP. III Planuri de situaţie şi sistematizare ART. 144 Toate comunele indiferent de categorie vor trebui să aibă planuri de situaţii şi sistematizare. Comunele care n'au mijloace materiale ca să întocmească aceste planuri, chiar dela punerea în aplicare a prezentei legi, sunt obligate ca la începutul fiecărui an bugetar, începând cu anul bugetar 1936-1937, să consemneze la Cassa de Depuneri o cotă anuală ce se va fixa la aprobarea bugetelor de către organul tutelar. Numai după ce vărsămintele acestea au completat suma necesară întocmirii planurilor, suma se va ridica dela Cassa de Depuneri şi folosi scopului ei. Sub niciun motiv aceste sume nu vor putea căpăta o altă destinaţie şi niciun organ nu va putea da descărcare legală gestionarului căzut într'o asemenea culpă. ART. 145 Planurile de situaţie şi sistematizare ale comunelor rurale se vor întocmi de serviciile tehnice judeţene respective. Pentru celelalte comune, dacă serviciile tehnice nu le vor putea executa, întocmirea planurilor se va acorda prin concurs la care vor participa numai arhitecţi şi ingineri diplomaţi, înscrişi în corpurile respective. Serviciile tehnice judeţene, la întocmirea planurilor de situaţie şi sistematizare ale comunelor declarate staţiuni climatice sau balneare, vor lua în prealabil avizul Oficiilor locale de cură şi de turism. ART. 146 Planurile odată întocmite vor fi supuse aprobării consiliului respectiv, cu avizul conform al consiliului tehnic superior şi odată devenite definitive nicio lucrare cu caracter public sau privat nu se va putea face decât conform cu dispoziţiunile acestor planuri. Planurile rămase definitive nu pot fi modificate decât prin decret regal, după propunerea ministrului de interne, la cererea consiliului respectiv şi cu avizul conform al consiliului tehnic superior. Planurile comunelor rurale, precum şi modificările, se aprobă de consiliul judeţean, fără avizul consiliului tehnic superior. ART. 147 Pentru executarea lucrărilor cu caracter permanent şi public: clădiri, instalaţiuni, amenajare sau oricare altele de asemenea natură, administraţiunile locale trebue să întocmească prin serviciul tehnic proiectele, caietele de sarcini şi devizele. Când pentru aceste lucrări s'ar cere competinţa unor specialişti de altă categorie decât a celor ce compun serviciul tehnic local, se va angaja anume un specialist. ART. 148 Dacă valoarea unor asemenea lucrări întrece suma de lei 500.000 la comunele rurale, de 1.000.000 lei la cele balneo-climatice şi oraşe nereşedinţe şi de 3.000.000 lei la celelalte unităţi administrative, acestea nu vor fi puse în executare fără avizul conform al consiliului tehnic superior de pe lângă Ministerul Lucrărilor Publice. Dacă pentru lucrarea ce se va face s'a folosit competinţa unui specialist ce nu face parte din personalul serviciului tehnic local, indiferent de valoarea lucrării, se va lua avizul consiliului tehnic superior. Dacă consiliul tehnic superior nu-şi va da avizul la cererea administraţiei locale în termen de 30 zile dela primirea ei, administraţia locală va proceda cu aprobarea autorităţii tutelare la executarea lucrărilor. Când pentru lucrarea ce urmează a se executa, se adoptă un plan deja aprobat de consiliul tehnic superior, fie chiar pentru altă localitate, el ia caracterul de plan tip şi nu mai e nevoe de vreo aprobare, indiferent de valoarea lucrării. ART. 149 Planurile odată întocmite şi aprobate servesc de bază alinierilor individuale; creează servitutea de neconstrucţie non aedificandi pentru terenurile ieşire din alinierea decretată, astfel cum este prevăzută în planul de sistematizare şi în planurile de aliniere, sau în modificările lor ulterioare; împiedică reparaţiunile radicale şi reconstrucţia clădirilor ieşite din aliniere; supun proprietatea clădită sau neclădită la toate servituţile care reglementează modul de construcţie şi folosinţă, astfel cum sunt prevăzute în regulamentele comunale de construcţie şi alinieri. CAP. IV Edilitate ART. 150 Nimeni nu poate deschide străzi, pasaje, înfundături sau executa parcelări, pe teritoriul comunelor, fără autorizarea consiliului comunal, dată potrivit planului de sistematizare şi regulamentelor de edilitate. Deciziunea consiliului comunal, privind asemenea cazuri, se dă pe baza avizului serviciului tehnic şi este supusă aprobării Ministerului de Interne. ART. 151 Proprietarii care vor să parceleze proprietăţile lor sunt obligaţi să înainteze o cerere specială primăriei, însoţită de planul de parcelare întocmit în baza planului de sistematizare. Consiliul comunal se va pronunţa, după normele prevăzute în articolul precedent, asupra admisibilităţii planului de parcelare. Aprobarea definitivă nu se va acorda proprietarului decât după ce acesta va executa toate lucrările edilitare - pavat iluminat, apă, canal, etc. - sau va asigura executarea lor, dând o garanţie, fie în numerar, fie prin inscripţiunea ipotecară asupra însăşi terenului. Devizul lucrărilor va fi alcătuit de serviciul tehnic al comunei. Străzile şi trecerile astfel deschise, precum şi lucrările făcute pentru ele, sunt şi rămân proprietatea comunei. Parcelatorii sunt obligaţi ca în actele de vânzare, precum şi în anunţurile ce fac, să arate data şi condiţiunile deciziei consiliului respectiv prin care s'a aprobat parcelarea. Parcelatorii care vor contraveni acestor dispoziţiuni vor fi trimişi în faţa judecătorului ocolului respectiv şi pedepsit cu amendă dela 5.000-50.000 lei. Judecătorul va ordona totodată dărâmarea construcţiunilor ce se vor fi executat, în mâinile oricui s'ar găsi. Actele de vânzare a locurilor din parcelările neaprobate vor fi anulate pe cale judecătorească la cererea cumpărătorului sau a comunei, pe spesele vânzătorului şi în afară de prejudiciile de despăgubiri civile dacă ar fi cazul. În comunele rurale şi staţiunile balneare şi climatice, (care nu sunt municipii sau oraşe de reşedinţă) se pot aproba parcelări fără obligaţiunea executării prealabile a lucrărilor edilitare. Proprietarii parcelatori şi cumpărătorii de parcele sunt obligaţi ca în termen de 5 ani dela efectuarea parcelării să achite comunei costul lucrărilor edilitare ce ea va executa. În caz contrariu, autoritatea comunală pe baza devizelor întocmite, care au caracter executoriu, va putea fie să urmărească silit imobilul prin scoatere în vânzare, fie să urmărească pe proprietarul parcelator şi pe proprietarii de parcele, pe baza legii de urmărire. ART. 152 Oricine deschide străzi, pasaje, înfundături sau execută parcelări, fără autorizarea consiliului comunal, va fi trimes în faţa judecătorului ocolului respectiv şi pedepsit cu amendă dela 5.000-50.000 lei. Străzile, trecerile sau înfundăturile azi existente, care au caracter de drum public sunt proprietatea comunei, oricum ar fi deschise. Judecătoria de ocol, odată cu aplicarea sancţiunilor, va condamna pe contravenient să plătească comunei cheltuielile necesare pentru desfiinţarea lucrărilor executate prin contravenţii. Străzile, pasajele şi înfundăturile efectuate fără autorizare vor putea fi închise, iar parcelările şi clădirile vor putea fi desfiinţate. ART. 153 Când prin deschiderea străzilor, pasajelor, pieţelor, parcurilor sau oricăror altor lucrări de asemenea natură se măreşte valoarea, proprietăţilor riverane sau vecine, toţi proprietarii respectivi sunt obligaţi să contribue la cheltuielile făcute de comună, cu lucrarea edilitară. Despăgubirile nu pot întrece trei pătrimi din cheltuieli, aşa cum rezultă din actele şi lucrările primăriei care au valoarea unor titluri autentice. În acest scop toţi proprietarii mai sus arătaţi vor fi convocaţi în şedinţă comună la primărie şi se va discuta cu cei prezenţi modalitatea despăgubirii. În caz de neînţelegeri, autoritatea comunală va avea dreptul să ceară preşedintelui tribunalului local convocarea comisiunii de arbitri, conform legii de expropriere pentru cauză de utilitate publică, care pe baza actelor şi lucrărilor primăriei, ce stabilesc suma cheltuielilor, va fixa cuantumul plus valutei şi cota contributivă a fiecărui proprietar. În faţa comisiunii de arbitri vor fi citaţi în aceeaşi şedinţă toţi proprietarii interesaţi, care îşi vor desemna un arbitru. Ei vor putea să indice comisiunii dacă mai sunt şi alte proprietăţi care beneficiază de lucrările primăriei şi vor putea cere ca proprietarii lor să fie citaţi în faţa comisiunii. Toată procedura în faţa comisiunii de arbitri şi căile de atac sunt cele prevăzute în legea de expropriere pentru cauză de utilitate publică. ART. 154 Orice construcţiuni, reconstrucţiuni ori reparaţiuni radicale de clădiri, precum şi orice lucrare de arhitectură sau tehnică, nu se vor putea executa decât cu autorizaţia primarului, dată pe baza avizului serviciului tehnic şi în conformitate cu planurile definitive de sistematizare. La cererea unei autorizaţiuni primarul va cere avizul serviciului tehnic. Inginerul şi arhitectul vor studia cererea în raport cu planurile definitive şi vor aviza dacă corespunde lor. Avizul serviciului tehnic este conform, primarul neputând sub niciun motiv a se abate dela el. De asemenea se va lua avizul serviciului tehnic şi când este vorba de o lucrare tehnică şi în acest caz avizul este conform. ART. 155 Orice teren care iese din alinierea prevăzută în planul de sistematizare şi în planurile alcătuite pe baza lui sau a modificărilor ulterioare, nu va putea fi construit decât pe porţiunea până la limita alinierii, cu retragerile stabilite prin planul de sistematizare şi prin regulamente. Pentru porţiunea ieşită din aliniere primăria este obligată a proceda la expropriere pentru cauză de utilitate publică în termen maxim de 15 ani dela eliberarea autorizaţiunii de construcţie pentru rest. În acest interval proprietarul va păstra terenul în posesiunea sa fără a putea cere niciun fel de daune dela primărie. În cazul în care în acest interval de timp de 15 ani expropierea nu va fi fost desăvârşită şi preţul plătit sau consemnat, proprietarul sau succesorii săi cu orice titlu, vor avea facultatea a obţine autorizaţii de construcţie împreună cu daune compensatorii, cerute conform legii contenciosului administrativ, care să reprezinte privaţiunea de folosinţă pe tot intervalul până la obţinerea autorizaţiei, independent de daunele cominatorii prevăzute de legea contenciosului administrativ. De asemeni, proprietarii vor avea facultatea să se adreseze organelor de tutelă administrativă pentru a obliga autoritatea comunală să procedeze la exproprierea fără prejudiciul daunelor prevăzute la alineatul precedent. În cazul când prin aplicarea servituţii de neconstrucţie (non aedificandi) întregul teren devine neconstructibil, fie că intră în întregime în aliniere, fie că porţiunea rămasă nu este construibilă, conform planurilor de sistematizare sau regulamentului de construcţiuni în vigoare în acel moment, termenul de 15 ani prevăzut mai sus se reduce la 2 ani, cu aplicarea tuturor celorlalte dispoziţiuni. În tot intervalul de 15 ani (sau doi ani), terenul este scutit de orice impozit de orice fel pentru partea ieşită din aliniere, cu dreptul pentru autoritatea fiscală să le perceapă retroactiv asupra daunelor ce eventual s'ar obţine prin neefectuarea exproprierii în termenele mai sus fixate. Nicio reparaţiune radicală, de renovare sau reconstruire de natură a prelungi durata sau soliditatea construcţiilor nu va putea fi autorizată pentru construcţiile ieşite din alinierea prevăzută în planul de sistematizare şi aliniere, iar lucrările care se vor executa fără autorizaţie vor fi dărâmate. ART. 156 Construcţiunile executate în afară de aliniere sau contra dispoziţiunilor regulamentare, vor fi dărâmate de organele comunale, în contul proprietarilor, dacă aceştia în termen cel mult de 3 luni dela somaţiunea făcută de autoritate pe cale administrativă nu san repus în stare de legalitate. Dărâmarea se ordonă de către judecătoria de ocol respectivă. Proprietarii care au construit în condiţiunile legii şi regulamentelor, dar fără să aibă o autorizaţiune specială, vor fi condamnaţi de judecătorul de ocol la o amendă egală cu de trei ori taxele pentru autorizaţie. Judecătorul de ocol va putea acorda proprietarului un termen de cel mult două luni pentru a executa modificările cerute de primărie, în baza legilor, regulamentelor şi planului de sistematizare, sub sancţiunea dărâmării construcţiei sau a executării modificărilor de către primărie în contul proprietarului. Devizele întocmite de comună cu această ocaziune sunt definitive şi au caracter de titlu executoriu, proprietarul putând fi urmărit pe baza legii de urmărire. Construcţiunile de lemn precum şi împrejmuirile de orice natură, executate neregulamentar, vor fi dărâmate pe cale administrativă, fără intervenţia justiţiei, în urma unei simple somaţii, făcută pe cale administrativă. ART. 157 Consiliul municipal sau comunal va putea obliga pe proprietarii terenurilor mlăştinoase, bălţilor şi râurilor aflătoare pe teritoriul comunelor să le asaneze fie prin desecare, fie prin ridicarea nivelului apelor, sau drenare, fie prin adâncire. Dacă proprietarii, nu vor executa lucrările în termenul fixat, aceste lucrări se vor executa de administraţiunea locală în contul acestor proprietari, încasarea sumelor respective făcându-se conform legii de urmărire a veniturilor publice. Executarea lucrărilor de asanare cade în sarcina proprietarilor albiilor, malurilor sau terenurilor respective. Ei vor fi obligaţi să înceapă lucrările de asanare, să le execute şi să le termine în condiţiunile prevăzute în regulamentele comunale de asanare. În municipii şi oraşe construirea şi întreţinerea trotuarelor şi rigolelor se vor reglementa după regulamente comunale, care se vor aproba de Ministerul de Interne. CAP. V Validitatea actelor şi deciziunilor organelor deliberative ale administraţiunilor locale ART. 158 Deciziunile consiliilor sunt executorii prin ele înseşi, afară de acelea pentru care legea cere aprobarea autorităţii superioare de control şi tutelă. Actele de administraţie nu sunt supuse aprobărilor superioare. Se exceptează închirierile şi arendările pe o durată mai mare de 5 ani. Autorităţile superioare sunt: 1. Prefectul pentru comunele rurale şi oraşe nereşedinţă, afară de staţiunile balneare sau climatice, care depind direct de Ministerul de Interne. 2. Ministrul de interne, pentru celelalte administraţiuni locale. Deciziunile executorii prin ele înseşi nu pot fi puse în executare înainte de expirarea unui termen de 5 zile dela data primirii actului de către organul de control respectiv. Când consiliile şi delegaţiile respective constată prin hotărîri luate cu majoritate de 2/3 că interesele locale s'ar periclita prin orice întârziere, hotărîrile executorii pot fi puse în lucrare imediat. Dispoziţiile primarilor şi delegaţilor consiliilor privitoare la actele de gestiune zilnică, sunt executorii imediat. Organele superioare de control şi tutelă sunt obligate să se pronunţe în termen de 20 zile dela primire, asupra deciziunilor supuse prin lege aprobării lor; dacă autoritatea nu se va pronunţa în termenul prescris, deciziunea se va considera ca aprobată şi se va pune în executare. ART. 159 Sunt nule de drept: 1. Actele şi deciziunile tuturor organelor administrative locale, sau de tutelă, sau control, prin care s'a hotărît asupra unui act în afară de competinţa organelor respective. 2. Actele oricărui consiliu deliberativ făcute cu călcarea dispoziţiilor legale privitoare la constituirea şi funcţionarea lui. 3. Actele care sunt contrarii ordinei şi siguranţei publice, precum şi cele făcute cu călcarea legilor şi regulamentelor în vigoare. Nulitatea de drept se poate invoca pe cale de acţiune sau de excepţiune în termen de 10 ani dela data actului, fie de administraţie însăşi, fie de organele superioare de tutelă sau control, fie de orice persoană interesată, fie din oficiu de instanţele sezisate de vreun litigiu în legătură cu actul respectiv. ART. 160 Sunt anulabile următoarele acte ale administraţiilor locale, de tutelă sau control: 1. Cele făcute cu călcarea sau omisiunea formelor prevăzute de legi şi regulamente, afară de cazul prevăzut de art. 159, alin. 2. 2. Cele încheiate de acei care aveau, fie ei personal, fie rudele sau afinii lor până în al 3-lea grad inclusiv, vreun interes personal direct la încheierea actului, sau erau avocaţii sau însărcinaţii de afaceri ai celor cu care s'a încheiat. 3. Orice deciziune a vreunui consiliu deliberativ, la care a luat parte vreuna din persoanele de sub alineatul 2 de mai sus, afară de cazul când numărul necesar de membri pentru funcţionarea consiliului sau majoritatea legală puteau fi obţinute şi fără a se ţine seamă de prezenţa sau votul acelor persoane. Anulabilitatea se poate invoca, fie de către administraţie însăşi, fie de organele superioare de control şi tutelă, în termen de 20 zile libere dela comunicarea deciziunii, care se va face prin administraţia respectivă, din oficiu sau la cererea părţii interesate. Anulabilitatea se va putea invoca şi de orice parte interesată, în termen de 20 zile dela afişarea deciziunii la administraţia respectivă într'un loc anume destinat pentru aceasta. Modul comunicării şi afişării deciziunilor se va reglementa pe calea unui regulament de administraţie publică. ART. 161 Toate actele şi deciziunile organelor administraţiunilor locale trebuesc puse la dispoziţiunea tuturor celor ce au interes a le cunoaşte, şi funcţionarii respectivi sunt datori a elibera la cerere copii certificate de pe ele. ART. 162 Organele de control şi tutelă, după competinţa lor, au drept să suspende executarea oricărui act sau deliberări care ar intra în cazurile de nulitate, sezisând totdeodată instanţa de drept. CAP. VI Sancţiuni şi răspunderi SECŢIA I Pedepse disciplinare ART. 163 Primarul, ajutorii de primari şi membrii consiliilor comunale şi judeţene pot fi suspendaţi sau revocaţi dacă se fac vinovaţi de abateri grave dela îndatoririle lor. ART. 164 Suspendarea se pronunţă de către organul tutelar sau de Ministerul de Interne, în vederea unei anchete făcute din iniţiativa acestui organ, sau cerută, fie de consiliu, fie de partea vătămată, pentru fapte care atrag revocarea, enumerate la art. 165. Această suspendare poate dura cel mult o lună. Când în contra unui membru s'a deschis acţiune publică de către instanţele judecătoreşti, civile sau militare, pentru fapte infamante, el va fi suspendat din oficiu de către organul tutelar, iar suspendarea va dura până la judecarea definitivă a procesului său. Orice suspendare, atrage pentru toată durata ei pierderea dreptului la salariu, precum şi la orice altă indemnizaţie. ART. 165 Revocarea unui membru al consiliului se pronunţă de către organul tutelar sau de Ministerul de Interne, în următoarele cazuri: a) Când a refuzat să depună jurământul de credinţă; b) Când a fost condamnat pentru unul din faptele arătate la art. 54; c) Când după aplicarea amenzii prevăzută la art. 44 alin. 2, a continuat să lipsească dela şedinţele consiliului; d) Când din cauza actului ilegal, hotărît sau executat de el, s'a obţinut sentinţa de daune contra administraţiei respective; e) Când a fost deschisă în contra sa acţiune publică pentru fapte care ating ordinea şi siguranţa Statului. SECŢIA II Răspunderea civilă ART. 166 Prefectul, primarul, ajutorii de primar, membrii consiliilor şi delegaţiunilor lor, precum şi funcţionarii administraţiunii locale sunt răspunzători faţă de administraţiune sau particulari de orice pagubă le-ar fi cauzat printr'un act făcut fără competinţă sau cu rea credinţă. Ordinul scris dat funcţionarului administrativ îi conferă acestuia dreptul la chemare în garanţie a autorului ordinului fără ca acesta să-l exonereze de răspundere decât dacă a raportat în scris arătând viţiile actului. Judecata acţiunii în daune este de competinţa instanţelor de drept comun. În cazul când instanţa, respingând, acţiunea, constată că ea a fost intentată cu rea credinţă, condamnă pe reclamant, pe lângă plata cheltuielilor procesului şi a despăgubirilor civile, la o amendă dela 500-5.000 lei în folosul administraţiei dela care a emanat ordinul. SECŢIA III Disolvare ART. 167 Consiliile pot fi disolvate numai în următoarele cazuri: a) când după trei convocări consecutive consilierii respectivi nu s'au adunat în numărul cerut de lege pentru valabilitatea deliberărilor, deşi fusese aplicată mai întâi amenda, conform art. 44, alin. 2, din prezenta lege; această amendă se aplică chiar de către consiliu sau de autoritatea tutelară; b) când numărul consilierilor aleşi s'a redus din cauze legale la o jumătate şi nu se mai poate completa prin consilieri supleanţi; c) când s'a adus o modificare teritoriului comunei prin deslipirea sau alipirea unui sat. Această dispoziţiune nu se aplică decât la comunele rurale; d) când consiliul s'a făcut vinovat de fapte grave săvârşite cu călcarea legilor şi care au păgubit interesele administraţiei, această vină dacă a fost stabilită printr'o hotărîre de judecată; e) când consiliul ca corp constituit ieşind din atribuţiunile sale a luat hotărîri cu caracter politic; f) când s'au ţinut desbaterile contrar prevederilor art. 136; g) când prin actele sale consiliul compromite siguranţa Statului sau interesele naţionale. Actele izolate sau individuale ale membrilor consiliului, chiar având caracterul arătat dela alin. e şi g, nu atrag disolvarea consiliului; h) când prin trecerea unei comune dela o categorie la alta s'ar modifica numărul membrilor ce compun consiliul; i) când niciunul dintre membrii aleşi nu îndeplineşte condiţiunile pentru funcţiunea de primar. ART. 168 Disolvarea consiliilor se face pentru judeţe, municipii şi comune urbane prin decret regal pe baza raportului motivat al Ministrului de Interne, iar pentru consiliile comunelor rurale, prin deciziunea Ministerului de Interne pe baza raportului motivat al prefectului respectiv. TITLUL VII Asociaţii administrative CAP. I Comunele rurale ART. 169 În interesul, general al judeţului, sau special al unor comune dintr'un judeţ, prefectul, cu votul consiliilor comunale respective, cu avizul delegaţiunii judeţene şi cu aprobarea Ministerului de Interne, va putea asocia în parte sau în total comunele din judeţul său. Tot astfel cu votul consiliului judeţean se poate face şi asocierea comunelor cu judeţul. Asocierea, se face în scopul executării unor lucrări pe care comunele n'ar putea să le facă cu mijloacele lor proprii, cum şi a creerii unor fonduri comune din care să se poată înlesni creditele pe termene lungi, de care comunele ar avea nevoe. Asociaţia se conduce de un comitet compus din prefect, preşedintele consiliului judeţean preşedintele secţiei de agricultură, administratorul financiar al serviciului de urmăriri şi plăţi, inginerul şi arhitectul serviciului tehnic, precum şi doi primari aleşi de adunarea generală a primarilor comunelor asociate. Prefectul reprezintă asociaţia în justiţie. ART. 170 Asociaţiile au ca venituri contribuţia comunelor, iar ca cheltuieli numai plata costului lucrărilor de efectuat. Cheltuieli de personal, de material şi cancelarie, de local sau orişicare altele, în afară de acelea dela alineatul precedent, nu pot fi făcute din bugetul asociaţiei. Membrii consiliului vor presta serviciul obligator şi gratuit, iar lucrările se vor efectua de către personalul judeţului sau comunelor, ca serviciu datorat. Toţi funcţionarii judeţeni şi comunali sunt obligaţi să execute ordinele date în interesul asociaţiei. CAP. II Comunele balneo-climatice ART. 171 Când mai multe comune - municipii, urbane sau rurale, declarate staţiuni balneare sau climatice, aparţinând mai multor judeţe, au interese comune şi cad de acord a se uni între ele - cu autorizarea Ministerului de Interne şi pe bază de statut - se pot asocia între ele sau cu persoane şi instituţii particulare. Scopul asociaţiei poate fi executarea de lucrări, servicii sau întreprinderi de interes local şi reciproc. Statutele asociaţiunilor vor arăta neapărat scopul, sediul, modul de administrare, de control şi de exploatare, ţinerea adunărilor ordinare şi extraordinare, poliţia şedinţelor şi modul votării, veniturile asociaţiunii, condiţiunile în care se îndeplineşte bugetul şi se încheie conturile, darea de seamă asupra veniturilor şi cheltuielilor, numirea şi revocarea personalului, cazurile şi modalităţile lichidării. ART. 172 Administraţia fiecărei asociaţiuni este încredinţată unui consiliu, care se va compune din câte doi reprezentanţi pentru fiecare comună, desemnaţi de consiliile respective, afară de cazurile când statutele vor dispune altfel, precum şi din prefecţii judeţelor respective, un delegat al Ministerului de Interne, precum şi reprezentanţii instituţiunilor şi autorităţilor fixate de statut. Persoanele şi instituţiile particulare asociate vor fi reprezentate în consiliu, conform prevederilor din statut. În caz când un consiliu comunal, după punerea în întârziere ce i se va face, nu-şi va desemna delegaţii, comuna respectivă va fi reprezentată de primar şi de primul-ajutor sau de ajutorul cel mai în etate. Mandatul delegaţilor comunali durează cât mandatul de consilier. Consiliile respective le pot însă retrage oricând delegaţiunea cu majoritatea absolută a membrilor. Delegaţii ale căror mandate au expirat, pot fi realeşi. În caz de vacanţă prin deces, demisiune sau din orice alte împrejurări, consiliul respectiv procedează la înlocuire printr'o nouă alegere. ART. 173 Preşedintele asociaţiei va fi numit pe termen de 5 ani, prin decret regal, după propunerea Ministerului de Interne. Funcţiunea de preşedinte nu este incompatibilă cu mandatul de parlamentar, nici cu o altă profesiune sau funcţiune. Preşedintele reprezintă asociaţia în justiţie. El convoacă consiliul asociaţiei şi delegaţia permanentă, prezidează şi închide şedinţele. Ordonanţează şi plăteşte valoarea lucrărilor executate. Încheie contractele aprobate de consiliu. Îngrijeşte de regulata încasare a contribuţiunilor pentru asociaţie. Semnează corespondenţa şi actele asociaţiei. Preşedintele poate oricând demisiona, înaintând demisia Ministerului de Interne, care hotărăşte. Consiliul asociaţiei alege doi membri, care împreună cu preşedintele vor forma delegaţia permanentă. Regulele privitoare la deliberările consiliilor comunale şi delegaţiei permanente sunt aplicabile şi la deliberările consiliilor asociaţiei şi delegaţiei sale. ART. 174 Bugetul asociaţiei cuprinde toate veniturile de care dispune după statut şi prevede cheltuielile necesare, în marginea acestor venituri. Regulele de contabilitate comunală sunt aplicabile şi contabilităţii asociaţiunii, dacă statutele nu dispun altfel. Veniturile asociaţiunii cuprind: 1. Contribuţiunile comunelor, municipiilor asociate, obligatorii pe tot timpul asociaţiei, în limitele prevăzute de statute sau convenite ulterior prin îndeplinirea formelor legale. Pentru a face faţă acestor contribuţiuni, comunele pot afecta din veniturile lor ordinare sau extraordinare, iar la trebuinţă pot vota zecimi adiţionale speciale. 2. Partea contributivă a persoanelor sau instituţiilor particulare, în limita obligaţiunilor luate şi prevederilor statutelor. 3. Veniturile averii mobile sau imobile a asociaţiunii. 4. Sumele ce se vor încasa din veniturile serviciilor înfiinţate. 5. Subvenţiuni. 6. Daruri şi legate. 7. Orice alte venituri. CAP. III Asociaţia judeţelor ART. 175 Judeţele se pot asocia, atât între ele, cât şi cu Statul, în scop de a executa, crea sau întreţine lucrări sau instituţiuni de folos comun, din punct de vedere sanitar, economic, cultural sau al lucrărilor publice. Iniţiativa asociaţiunilor o au: a) Consiliile judeţene; b) Prefectul; c) Ministrul de interne; d) Orice minister, pentru lucrări de competinţa sa. ART. 176 Conducerea şi administrarea acestor asociaţiuni se face de un comitet compus din preşedinţii consiliilor judeţene, prefecţii, şefii serviciilor judeţene respective, administratorul financiar al judeţului unde se află sediul asociaţiunii şi un delegat al Ministerului de Interne. În cazul când în asociaţie participă şi Statul sau iniţiativa o are alt minister decât acel de Interne, din acest comitet va face parte şi un delegat al ministerului respectiv. Delegatul Ministerului de Interne este preşedintele comitetului şi reprezintă asociaţia în justiţie. Sediul asociaţiei va fi hotărît de către comitet, iar în caz de divergenţă de către Ministerul de Interne. Comitetul în acţiunea sa este ajutat de funcţionari delegaţi ai administraţiilor asociate. CAP. IV Dispoziţiuni comune ART. 177 Asociaţiunile sunt învestite cu personalitate juridică. Ele se disolvă de drept când scopul asociaţiei a fost îndeplinit. Organul tutelar al asociaţiunilor este Ministerul de Interne. PARTEA II Finanţele locale TITLUL I Cheltuieli şi venituri CAP. I Dispoziţiuni generale ART. 178 Finanţele administraţiunilor locale, ale stabilimentelor publice locale şi ale stabilimentelor de utilitate publică, puse sub controlul administraţiilor locale, se administrează - întru cât legea de faţă nu derogă - după dispoziţiunile legii contabilităţii publice, ale legii pentru unificarea contribuţiilor directe şi după legea de percepere şi urmărire a veniturilor publice, precum şi regulamentelor lor. ART. 179 Veniturile şi cheltuielile sunt stabilite pentru fiecare an financiar prin buget. Exerciţiul de executarea bugetelor administraţiunilor locale este acelaşi ca şi pentru Stat. Constatarea şi încasarea veniturilor comunelor şi judeţelor se face de organele prevăzute în legea de faţă. CAP. II Cheltuieli ART. 180 Cheltuielile administraţiunilor locale se împart în cheltuieli ordinare, extraordinare şi cu destinaţie specială, după specificarea lor dela capitolul veniturilor. SECŢIA I A. Cheltuieli comunale ART. 181 Cheltuielile ordinare se împart în cheltuieli obligatorii şi facultative. Sunt obligatorii pentru comune: I. Administraţia comunală 1. Salarii şi indemnizaţii. 2. Cheltuieli de cancelarie, de stare civilă, de recensământ şi electorale. 3. Abonamente la Monitorul Oficial şi Buletinul Judeţului. 4. Administrarea bunurilor şi asigurarea clădirilor, care nu se va putea face decât la Casa de asigurare a Ministerului de Interne, primele de asigurare consemnându-se la Cassa de Depuneri, şi Consemnaţiuni, la dispoziţia suszisei Case. 5. Exploatarea întreprinderilor, iluminatul public, apa potabilă, canalizarea, etc. 6. Pentru comunele rurale, cheltuieli de bază. 7. O subvenţie până la 10% din bugetul ordinar pentru apărarea pasivă şi antiaeriană ce se va vărsa fondului de înzestrare al armatei. 8. O contribuţie Casei Generale de Pensiuni de 15%, calculată asupra totalului salariilor bugetare. În afară de această contribuţie, comunele nu vor mai plăti numitei case nicio altă subvenţie şi sub nicio formă. II. Învăţământ şi Culte 1. Întreţinerea localurilor şcolilor primare, încălzit, iluminat, material. 2. Cărţi, haine pentru copii săraci. 3. Încurajarea învăţământului şi a cursurilor de adulţi. 4. Ajutoare bisericilor. 5. Întreţinerea cimitirelor comunale şi subvenţii Societăţii Monumentele Eroilor. III. Ocrotiri Sociale Ajutorarea săracilor, contribuţiuni pentru ajutorarea şomeurilor şi întreţinerea marilor mutilaţi, care au domiciliul real în comună. IV. Agricultură şi Zootehnice 1. Salariile personalului veterinar inferior, care se vor vărsa sub formă de subvenţie Ministerului Agriculturii. 2. Medicamente, combaterea paraziţilor. 3. Ameliorări locale, plantaţii. 4. Întreţinerea animalelor de reproducţie. V. Drumuri şi Poduri 1. Salariile personalului drumurilor comunale, vicinale şi de câmp. 2. Cheltuieli de material pentru întreţinerea drumurilor şi podurilor comunale. 3. Plantarea zonelor drumurilor comunale. SECŢIA II B. Cheltuieli judeţene ART. 182 Sunt obligatorii pentru judeţe următoarele cheltuieli: I. Administraţia judeţeană 1. Salariile şi indemnizaţiile. 2. Cheltuieli de material (chiria localurilor, imprimate, publicaţiuni, abonamente la Monitorul Oficial, electorale, etc). 3. O contribuţie Casei Generale de Pensiuni de 15% calculată asupra totalului salariilor bugetare. În afară de această contribuţie, judeţele nu vor mai plăti numitei Case nicio altă subvenţie, sub nicio formă. 4. Cheltuielile cu administrarea bunurilor şi asigurarea clădirilor, care nu se va putea face decât la Casa de asigurare a Ministerului de Interne, primele de asigurare consemnându-se la Cassa de Depuneri şi Consemnaţiuni, la dispoziţia suszisei Case. 5. Exploatarea întreprinderilor. 6. O subvenţie până la 10% din bugetul ordinar pentru apărarea pasivă şi antiaeriană ce se va vărsa fondului de înzestrare al armatei. II. Întreţinerea drumurilor, podurilor şi construcţiilor judeţene III. Salariile personalului veterinar inferior, care se varsă sub formă de subvenţie Ministerului Agriculturii ART. 183 Nu se pot trece asupra autorităţilor locale, peste sarcinile prevăzute de prezenta lege, cheltuieli şi servicii de Stat sau altele, decât numai cu asigurarea fondurilor corespunzătoare; în caz contrariu, comunele şi judeţele sunt în drept să refuze înscrierea în bugetele lor a unor asemenea cheltuieli. CAP. III Venituri SECŢIA I Veniturile comunale şi judeţene. Clasificarea lor ART. 184 Veniturile comunelor şi judeţelor se împart în venituri ordinare, extraordinare şi cu destinaţiune specială. A. Veniturile ordinare sunt: a) Veniturile izvorîte din impozite şi taxe: 1. Cotele adiţionate pe lângă unele impozite directe ale Statului. 2. Cota-parte din sumele încasate din unele impozite indirecte ale Statului înlăuntrul comunei respective. 3. Cota-parte din impozitele încasate pe unele articole de consumaţiune (fondul comunal şi judeţean). 4. Impozitele şi taxele prevăzute în tabloul anexat prezentei legi. 5. taxe pentru servicii prestate; b) Veniturile izvorîte din avere şi din activitatea economică: 1. Veniturile bunurilor imobiliare şi mobiliare. 2. Veniturile din exploatarea întreprinderilor industriale, comerciale şi agricole. 3. Veniturile din subvenţia dată comunelor de către eforiile păşunilor. 4. Rămăşiţele de încasat din exerciţii incluse. B. Venituri extraordinare 1. Venituri rezultate din vânzări de bunuri. 2. Daruri şi legate fără destinaţiune specială. 3. Excedente din exerciţii închise. 4. Orice alte venituri întâmplătoare şi neprevăzute în celelalte categorii. C. Venituri cu destinaţie specială 1. Împrumuturi. (Pentru împrumuturi municipiul, Bucureşti va alcătui bugete speciale, anexe la bugetul general). 2. Veniturile cuvenite comunelor conform legii drumurilor, 3. Veniturile din arendarea cârciumilor. 4. Cotizaţiuni. 5. Fonduri cu destinaţiune specială dată de legi (ca de exemplu: fondul pentru despăgubirea cărnurilor confiscate, prevăzut de legea de poliţie sanitară-veterinară din 6 Ianuarie 1928 şi 5 Aprilie 1935). 6. Fundaţiuni, fonduri şi legate cu destinaţie specială, precum şi fructificările lor. 7. Contribuţia locuitorilor din comunele rurale şi suburbane pentru plata guarzilor comunali care vor face paza în comună. Această contribuţie se va calcula proporţional cu dările ce ei sunt impuşi către Stat şi nu va putea depăşi suma de 1.000 lei anual de cap de familie. Sunt scutiţi de această contribuţiune veteranii, invalizii şi văduvele de războiu. Aceste dispoziţiuni se vor desvolta printr'un regulament de administraţiune publică. SECŢIA II Venituri izvorâte din impozite şi taxe ART. 185 Autorităţii comunale şi judeţene vor fixa anual cotele adiţionale în limitele prevăzute de legea pentru unificarea contribuţiunilor directe. ART. 186 Dacă cheltuielile ordinare nu pot fi acoperite cu veniturile ordinare, administraţiile locale vor putea înfiinţa temporar cote adiţionale suplimentare pe lângă cotele prevăzute în articolul precedent. Pentru municipiul Bucureşti aceste cote adiţionale suplimentare vor putea fi mărite până la valoarea cotelor adiţionale prevăzute în legea pentru unificarea contribuţiunilor directe, în vederea marilor lucrări edilitare şi pentru acoperirea anuităţilor de împrumuturi comunale. ART. 187 Se atribue comunelor în care se fabrică rachiu din fructe şi derivatele lor 25% din produsul impozitului pe consumaţiunea acestor rachiuri. Sumele rezultate în baza acestui articol se vor încasa direct pe seama comunelor respective odată cu perceperea impozitului. ART. 188 Comunelor li se atribue din încasările realizate înăuntrul lor prin organele fiscale: a) 33% din impozitele pe spectacole; b) 1,25% din încasările asupra pariurilor ce se fac la alergări de cai şi alte întocmiri de sport; c) 10% din încasările asupra jocurilor de noroc, cu excepţiunea Loteriei de Stat; d) 50% din impozitele pe automobile; e) 20% din taxele pe succesiuni şi donaţiuni. Toate aceste cote se vor vărsa direct, pe măsura încasărilor, comunelor. ART. 189 În scopul acoperirii cheltuielilor necesare organizării, întreţinerii şi extinderii iluminatului public şi a unei raţionale organizări a producţiei, întreprinderile şi orice uzine vor plăti lunar primăriilor, respective: a) Cele situate pe teritoriul municipiilor, maximum 0,50 lei pentru KWO produs şi utilizat pe acel teritoriu; b) Cele situate pe teritoriul oraşelor, maximum 0,30 lei pentru KWO produs şi utilizat pe acel teritoriu. Când transmisiunea energiei dela motoare nu se face pe cale electrică, ci mecanic, cotele de mai sus vor fi respectiv 0,40 lei pe cal-oră şi 0,25 lei pe cal-oră. Cotele arătate mai sus se aplică reduse la o pătrime: a) Pentru energia produsă de maşinile în funcţiune, în întreprinderile existente la punerea în aplicare a prezentei legi. b) La maşinile ce funcţionează cu aburi, care apoi în mare parte este neapărat necesar în procesul de fabricaţiune al unei industrii. Întreprinderile exploatate în regie proprie de comună, în regie mixtă sau prin concesiune pentru producerea şi distribuirea energiei electrice în municipii şi oraşe, sunt scutite de plata acestor taxe, atât asupra energiei produse, distribuite, cât şi acelea furnizate lor din afara teritoriului acestor comune. Dacă întreprinderile mai sus arătate nu-şi iau obligaţiunea din lipsă de putere să satisfacă cererile, solicitatorii vor plăti numai o pătrime din taxele arătate în acest articol. Energia produsă şi utilizată de Stat, mori, exploatările şi rafinăriile de ţiţei este scutită de plata cotelor arătate în prezentul articol; c) Comunele pentru gazul de orice fel şi sub orice formă, vândut de orice persoană sau întreprindere, afară de acelea ale Statului, judeţelor şi comunelor (exploatate fie în regie proprie, fie în regie mixtă sau concesiune), vor putea percepe 0,5 bani de metru cub. Normele pentru perceperea cotelor de mai sus se vor stabili prin regulamente comunale. Taxele din prezentul articol vor fi făcute venit comunelor la un articol special al bugetului şi vor putea fi utilizate numai pentru scopurile indicate în primul alineat. Taxele prevăzute în alineatele g şi h, dela art. 1 al legii pentru sporirea taxelor asupra produselor petrolifere din 21 Martie 1920, se vor percepe numai în folosul comunelor. Ele nu se aplică decât asupra energiei electrice şi gazului, utilizate pentru iluminat şi dacă acestea nu au fost impuse la cotele din prezentul articol. Municipiul Bucureşti va putea percepe până la 5 bani de fiecare mie de calorii pentru gazul de orice fel şi sub orice formă, vândut de orice persoană sau întreprindere, afară de acele ale Municipiului. ART. 190 Cota-parte din produsul impozitelor pe unele articole de consumaţiune (fondul comunal şi judeţean) se formează din: a) 30% din venitul net al monopolului spirtului; b) 20% din impozitul asupra consumaţiunii vinului; c) 30% din impozitul asupra consumaţiunii oricăror rachiuri, afară de cele provenite din fructe şi derivatele lor; d) 20% din încasările tuturor impozitelor de consumaţie pe zahăr; e) 50% din cota prevăzută în art. 109, alin. 1, din legea timbrului. Produsul acestor cote se va încasa de Administraţiile de încasări şi plăţi pe seama cotei-părţi din impozitele încasate asupra unor articole de consumaţiune, deschizându-se un cont special în contabilitatea Administraţiilor de încasări, intitulat: "Cota parte din impozitele încasate în contul comunelor şi judeţelor". Sumele înscrise în acest cont special vor fi vărsate la Banca Naţională a României şi sucursalele sale, care va forma un cont special cu aceeaşi denumire. ART. 191 Cota-parte din impozitele pe unele articole de consumaţiune (fondul comunal şi judeţean) se repartizează de către Ministerul de Interne, după cum urmează: a) 10% pentru împlinirea lipsurilor bugetare ale acestor comune şi judeţe, care cu toate sporurile de venituri acordate n'ar putea acoperi toate cheltuielile impuse de lege; b) Restul se va repartiza pe diferite categorii de unităţi locale, precum urmează: 1) 45% judeţelor, 2) 25% comunelor rurale, 3) 20% oraşelor şi municipiilor, 4) 5% municipiului Bucureşti, 5) 5% comunelor balneo-climatice. Dispoziţiunile acestui articol ca şi la art. 190 vor intra în vigoare când Ministerele de Finanţe şi Interne vor găsi posibilitatea de aplicare. ART. 192 Repartizarea sumelor din cota-parte a impozitelor pe unele articole de consumaţiune (fondul comunal şi judeţean), între unităţile administrative locale, se va face după următoarele criterii: 1. În raport cu puterea contributivă ce se va constata după impozitele elementare şi adiţionale înscrise în rolurile contribuţiunilor directe. 2. În raport cu cifra populaţiei constatată după ultima statistică oficială. ART. 193 Comunele vor putea înfiinţa impozite şi taxe pentru acoperirea cheltuielilor, în limitele stabilite în tabloul anexat la prezenta lege, care face parte integrantă din această lege. Se respectă cuantumul perceput de comune pe bază de convenţiuni sau concesiuni existente la data promulgării prezentei legi. ART. 194 Comunele sunt autorizate să mai înfiinţeze prin regulamente taxe pentru: a) Folosinţa bunurilor din domeniul public; b) Diferitele servicii organizate pentru uzul particular al locuitorilor, servicii folosite direct ori indirect, precum: serviciul curăţirii gunoaelor, serviciul apelor şi canalelor, serviciul vidanjelor, tăierea vitelor, cântăritul mărfurilor, curăţitul coşurilor, controlul de cântărire şi al preţurilor alimentelor, fabricării pâinei, precum şi pentru orice alte servicii înfiinţate sau prestate particularilor de către comună. Comunele sunt în drept a declara obligatorii pentru particulari, pe consideraţiuni sanitare sau de igienă publică, unele dintre serviciile lor organizate şi prevăzute în alineatul precedent; c) Îndeplinirea unor anumite servicii excepţionale sau urgente, ca: inundaţii, incendii, înzăpeziri etc. Când asemenea servicii care nu s'ar putea îndeplini în alt mod, prestaţiunile de servicii în natură sunt obligatorii, pe temeiul unei încheieri speciale a consiliului, luat cu o majoritate de 2/3 a membrilor prezenţi. Acei care din cauze bine constatate nu ar putea presta în natură serviciile excepţionale, se vor achita printr'o contribuţiune stabilită mai dinainte de consiliu; d) Taxele şi contribuţiunile înfiinţate de comune sau de întreprinderile lor, înainte de promulgarea acestei legi, în scopul echilibrării bugetelor din exerciţiile închise, sunt legal datorate. De plata taxelor pentru serviciile organizate pentru uzul particular al locuitorilor nu sunt scutite nici regiile autonome P.T.T. şi C.F.R., scutirile prevăzute în legile pentru crearea regiilor autonome P.T.T. şi C.F.R., publicate în Monitorul Oficial Nr. 170 din 9 August 1928, resp. Monitorul Oficial Nr. 141 din 1 Iulie 1928, privind numai impozitele şi taxele ce nu reprezintă contra valoarea unui serviciu prestat. SECŢIA III Venituri izvorîte din averea şi activitatea economică a comunelor şi judeţelor ART. 195 Veniturile din exploatarea averii imobiliare, ca: arenzi, chirii, exploatare de moşii, de ferme, de păduri, dreptul de vânat, de pescuit, scoaterea gheţei, precum şi veniturile din averi mobiliare, ca: redevenţe, participări, cupoane, dobânzi; ele sunt aşezate, urmărite şi percepute în baza unor regulamente special întocmite de consiliile unităţilor administrative respective, în conformitate cu legea contabilităţii publice. ART. 196 Toate întreprinderile judeţene şi comunale cu caracter economic se vor putea exploata şi conform legii pentru administrarea şi exploatarea întreprinderilor şi avuţiilor publice sau legilor lor speciale, cu următoarele derogări: Determinarea modului de organizare şi administrare a fiecărei întreprinderi, exploatări sau puneri în valoare a bunurilor judeţene sau comunale, se face numai cu aprobarea Ministerului de Interne, după propunerea consiliului respectiv, fără a mai fi necesar vreun aviz sau vreo altă aprobare. Atribuţiunile Consiliului superior al administrării întreprinderilor şi avuţiilor publice se exercită în întregime de Ministerul de Interne. Întreprinderile judeţene şi comunale sunt scutite de contribuţiunile prevăzute în art. 9 din suscitata lege. Regiile publice comerciale ale judeţelor şi comunelor sunt scutite să înainteze Ministerului de Finanţe situaţia de casă a fiecărei luni. SECŢIA IV Venituri extraordinare ART. 197 Produsul din vânzări a bunurilor, darurilor, legatelor, fără destinaţie specială, vor fi înscrise la venituri extraordinare şi folosite exclusiv pentru înzestrări şi îmbunătăţiri. Excedentele din exerciţii închise se vor înscrie de asemenea ca venituri extraordinare. SECŢIA V Venituri cu destinaţie specială ART. 198 Veniturile cu destinaţie specială, nu se pot întrebuinţa decât în stricta conformitate cu această destinaţie. Subvenţiile acordate de Stat sau de oricine cu scop determinat se vor folosi numai în acest scop. ART. 199 Judeţele şi comunele pot percepe cotizaţiuni pentru crearea sau întreţinerea de servicii şi îmbunătăţiri care nu pot fi suportate din veniturile ordinare şi care, deşi pot servi interesul public, folosesc în deosebi unei regiuni, părţi, cartier, străzi din cuprinsul judeţului sau comunei. Aceste cotizaţiuni se percep numai dela locuitorii care trag în special foloase din serviciul sau îmbunătăţirea care se creează sau se întreţine cu produsul acelor cotizaţiuni. Stabilirea cotizaţiunilor, repartiţia lor între contribuabili, timpul cât vor rămâne în vigoare, se vor stabili după o prealabilă consultare a celor interesaţi, prin îngrijirea autorităţilor respective. Repartiţia cotizaţiunilor se va face, pe cât posibil, proporţional cu foloasele pe care le are din îmbunătăţirea executată. Odată încuviinţate de majoritatea celor interesaţi, cotizaţiunile devin obligatorii pentru toţi şi se înscriu în roluri. SECŢIA VI Împrumuturi ART. 200 Împrumuturile comunelor rurale se hotărăsc de consiliu şi se aprobă de prefect cu avizul delegaţiunii consiliului judeţean. Pentru celelalte unităţi administrative, împrumutul se aprobă de Ministerul de Interne; iar dacă valoarea lui depăşeşte a 5-a parte din totalul veniturilor ordinare se aprobă prin lege. Se consideră ca împrumuturi şi sunt supuse aceloraşi formalităţi şi contractele de lucrări, concesiune sau cumpărări, precum şi orice investiţiuni a căror plată angajează mai mult de două exerciţii financiare consecutive. Nu se poate aproba un împrumut dacă nu s'a prevăzut în prealabil în buget mijloacele pentru plata anuităţii. TITLUL II Bugetele administraţiunilor locale CAP. I Alcătuirea bugetelor ART. 201 Cu 45 zile înaintea începerii anului financiar, prefecţii sau primarii, în colaborare cu delegaţiile respective, vor avea întocmite programul de lucrări pentru anul viitor şi proiectul de buget. Proiectul de buget se aduce la cunoştinţa generală prin publicaţiuni care vor fi afişate cu cel puţin 10 zile înainte de ziua şedinţei consiliului. Publicaţiunile vor cuprinde şi data convocării consiliului pentru votare. Până la această dată cei interesaţi pot depune reclamaţiuni. Înainte de votare consiliile examinează şi decid asupra necesităţii de a înfiinţa taxe, cotizaţiuni şi prestaţiuni în natură pe exerciţiul viitor. Oricând în cursul anului vor putea decide asupra veniturilor necesare pentru satisfacerea nevoilor excepţionale. ART. 202 Bugetul cuprinde două părţi: A) partea veniturilor; B) partea cheltuielilor. Fiecare parte cuprinde următoarele trei subdiviziuni: 1. Venituri sau cheltuieli ordinare. 2. Venituri sau cheltuieli extraordinare. 3. Venituri sau cheltuieli cu destinaţie specială. Toate veniturile şi cheltuielile se înscriu în buget. SECŢIA I A) Bugetul veniturilor ART. 203 Administraţiile locale nu-şi pot creia niciun alt venit în afară de cele prevăzute în legea de faţă şi legile speciale. ART. 204 Evaluarea veniturilor se va face prin socotirea fiecărui venit în parte, ţinându-se seama de încasările realizate în anul precedent, cum şi de recensământul fiscal, legile şi faptele intervenite. ART. 205 Veniturile întreprinderilor comunale vor acoperi mai întâiu cheltuielile normale de exploatare şi apoi se va constitui un fond de rezervă de 2% din încasările brute, destinat nevoilor reparaţiilor şi îmbunătăţirilor necesare întreprinderii, precum şi 3% fond de amortizare. Aceste fonduri se vor consemna la Banca Naţională sau sucursalele ei în contul întreprinderii respective şi nu se vor putea folosi decât în scopurile arătate. ART. 206 Rămăşiţele de încasat din exerciţiile închise vor fi înscrise la un articol special şi vor servi cu precădere la achitarea ordonanţelor restante din exerciţiile închise. ART. 207 În buget se prevede din veniturile ordinare şi cu destinaţie specială o sumă destinată pentru deschiderea de credite suplimentare şi extraordinare, cu care se vor putea acoperi cheltuielile, pentru care sumele prevăzute în buget nu au fost suficiente şi cheltuielile neprevăzute ce nu ar putea fi amânate. Creditele suplimentare nu se vor putea deschide decât cel mai curând după patru luni dela data aplicării bugetului. SECŢIA II B) Bugetul cheltuielilor ART. 208 Cheltuielile facultative se vor acoperi din veniturile ordinare după ce s'au satisfăcut cheltuielile obligatorii. ART. 209 Salariile funcţionarilor, precum şi orice alte retribuţiuni, indemnizaţii, cheltuieli de transport şi jetoane, vor fi stabilite conform dispoziţiunilor prezentei legi, legii de armonizarea salariilor, legea cumulului şi orice altă lege sau dispoziţiune aplicabilă funcţionarilor Statului. ART. 210 Bugetul trebue votat cel mai târziu o lună înaintea noului exerciţiu financiar. Bugetul se votează pe articole şi în total cu majoritatea absolută a voturilor membrilor prezenţi. Când bugetul nu a fost votat în termenul prescris de lege, el va fi întocmit din oficiu de autoritatea tutelară. ART. 211 În termen de 5 zile după votare bugetul se înaintează spre aprobare prefectului de judeţ pentru comunele rurale şi oraşele nereşedinţe, consiliilor oraşelor de care depind pentru comunele suburbane şi Ministerului de Interne pentru comunele balneo-climatice, oraşele reşedinţe, municipii şi judeţe. Modificarea sau rectificarea bugetului este supusă aceloraşi formalităţi ca şi votarea lui. Contestaţiunile asupra acestor operaţiuni se vor înainta organelor tutelare respective în acelaşi termen de 5 zile. Aprobările date lucrărilor dela acest articol de organele tutelare sunt definitive şi deci nesusceptibile de nicio cale de atac. CAP. II Executarea bugetelor ART. 212 Orice cheltuială angajată peste alocaţia bugetară este ilegală şi rămâne în sarcina celor care au angajat-o sau aprobat-o. Sumele afectate la cheltuielile unui articol nu pot fi întrebuinţate la cheltuielile altui articol, decât prin modificarea bugetului. Nicio angajare de cheltuială nu se poate face fără ca în prealabil să se ceară avizul în scris al şefilor de contabilitate, care sunt obligaţi să se pronunţe dacă există sau nu credite disponibile. Notarii sunt contabili-şefi ai veniturilor şi cheltuielilor comunelor rurale, iar încasările acestor venituri se vor face de către casierii şi perceptorii comunali. Şefii serviciului de contabilitate sunt obligaţi să ţină registre pentru înregistrarea tuturor angajamentelor pe fiecare articol bugetar în parte. Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea se vor face de organele administraţiilor locale în drept sau de delegaţii lor. Achitarea ordonanţelor se va face de către mânuitorii de bani. Funcţiunile de mânuitor şi cele de administrator sunt incompatibile între ele. ART. 213 Când creditele alocate prin buget nu ajung să acopere cheltuielile pentru care au fost afectate, sau când se ivesc cheltuieli neprevăzute, ce nu pot suferi amânare, se vor putea deschide credite suplimentare sau extraordinare în limitele articolului special prevăzut în acest scop în buget. În niciun caz alocaţiile pentru personal nu pot fi sporite prin deschideri de asemenea credite, nici direct, nici indirect. Deschiderea de credite suplimentare sau extraordinare, din sumele prevăzute în acest scop în buget, se face prin votul delegaţiei consiliului la judeţ şi la municipii şi prin votul consiliului la celelalte comune. Dacă fondul pentru deschiderea creditelor ar fi epuizat, consiliul, modificând bugetul, va putea alimenta fondul cu sumele rămase disponibile la alte articole. ART. 214 Nicio plată în contul administraţiilor locale nu se poate face decât în baza unei ordonanţe. Numai casierul, contabilul şi agenţii împlinitori pot mânui fondurile administraţiilor locale. Gestionarii de fapt sunt supuşi aceloraşi regule ca şi gestionarii de drept. ART. 215 Nu se emit ordonanţe de plată decât până la 15 zile înainte de sfârşitul anului financiar, iar achitarea lor se poate face până la ultima zi a exerciţiului în afară de excepţiunea prevăzută de legea contabilităţii. Ordonanţele de plată neachitate se vor anula, iar plata lor şi a angajamentelor rămase nelichidate se se va face din creditele prevăzute în bugetul viitor pentru achitarea acestor rămăşiţe. ART. 216 Averea mobilă şi imobilă, precum şi orice venituri ale comunelor şi judeţelor, vor putea fi urmărite numai de Cassa de Depuneri şi Consemnaţiuni, Cassa Naţională de Economie şi Cecuri Poştale (C.E.C.) şi Casa de Credit judeţean şi comunal, pentru creditele acordate acestor administraţiuni locale. Ceilalţi creditori vor executa creanţele certe, lichide şi exigibile, recunoscute în mod legal sau constatate prin titluri executorii, în contra judeţelor şi comunelor, numai prin înscrierea lor în bugetul anului următor aceluia în care s'a făcut cererea, în ordinea vechimii creanţei şi datei cererii. Dacă însă, administraţia, nu va achita acestora creanţa în decursul a două exerciţii bugetare consecutive, creditorii vor avea dreptul a o urmări în veniturile ei, conform procedurii prevăzute în legea pentru contenciosul administrativ; în acest caz ei nu vor putea urmări cota-parte din veniturile strict necesare pentru plata personalului bugetar şi cheltuielile indispensabile de întreţinere şi funcţionare a serviciilor administraţiilor locale. Creanţele din exerciţiile anterioare exerciţiului 1934/1935, se vor lichida în termen de cel mult 5 ani dela data promulgării prezentei legi, administraţiile fiind obligate a înscrie în fiecare buget o cotă egală cu a cincea parte din totalul acestor creanţe. ART. 217 Constatarea veniturilor administraţiilor locale, izvorîte din impozite, fie directe, fie indirecte, se va face de organele de constatare ale Ministerului de Finanţe, cu excepţie pentru Municipiul Bucureşti, care va putea face această constatare prin organele sale, printr'un recensământ general sau parţial. Constatarea veniturilor izvorîte din taxe şi contribuţiuni locale este făcută de organele comunale. ART. 218 Comisiunile pentru constatarea veniturilor autonome comunale se vor forma din: a) Un delegat al serviciului financiar la oraşe, desemnat de primar; notarul în comunele rurale; b) Un consilier comunal, desemnat de consiliu; e) În oraşe un delegat al contribuabililor, desemnat în modul arătat la art. 78, litera c din legea pentru unificarea contribuţiunilor directe. ART. 219 Contra constatărilor comisiunii se va putea face apel în termen de 15 zile dela comunicare, adresându-se primarului, care-l va supune comisiunii de apel. Comisiunea de apel este compusă dintr'un delegat al consiliului comunal respectiv, un delegat al contribuabililor tras la sorţi de către judecătorul ocolului, din lista alegătorilor comunali (bărbat) şi judecătorul ocolului care este şi preşedintele comisiunii. Odată cu tragerea la sorţi a delegatului contribuabililor, se va trage la sorţi şi un supleant al acestuia. Pentru comună, termenul de apel curge dela dresarea procesului-verbal de impunere. În comunele rurale sediul comisiunii de apel este la judecătoria ocolului respectiv, la celelalte comune în localurile fixate de primar. Contra deciziunii comisiunii de apel se poate introduce recurs la tribunal (sau Curtea de Apel, dacă impozitul este peste lei 100.000) în termen de 15 zile dela comunicarea deciziunii în scris pentru motivele de recurs prevăzute în legea pentru organizarea Înaltei Curţi de Casaţie. ART. 220 În baza constatărilor rămase definitive se vor întocmi roluri. Cotele adiţionale la comune şi veniturile judeţelor se încasează de organele Statului. Perceperea şi urmărirea veniturilor administraţiilor locale se va face conform dispoziţiunilor legii pentru perceperea şi urmărirea veniturilor publice, cu următoarele derogări: în staţiunile balneare şi climatice termenele pentru urmărirea impozitelor şi taxelor comunale datorate de proprietar, se reduc la jumătate din timpul prevăzut în legea pentru urmărirea veniturilor Statului. Impozitele şi taxele dela vizitatorii acestor staţiuni, se vor încasa în primele trei zile dela descinderea lor în localitate. ART. 221 Partea cuvenită comunelor şi judeţelor din impozitele de Stat se va încasa în aceeaşi proporţie ca pentru Stat şi se va vărsa direct comunelor şi judeţelor de către agenţii de încasare ai Statului pentru comune şi de către administratorii de încasări şi plăţi pentru judeţe, sub sancţiunea pedepsei pentru abuz de încredere prevăzută de codul penal. Prefecţii de judeţ şi primarii oraşelor sau delegaţii lor sunt în drept a controla îndeplinirea acestei obligaţiuni, iar administraţiile pentru încasări şi plăţi sunt obligate a pune la dispoziţie dosarele necesare acestei verificări. Descărcarea pentru plăţile făcute comunelor de agenţii de încasare se va da numai în baza chitanţelor emise de către casierul comunal, iar descărcarea pentru plăţile făcute judeţelor se va da numai în baza chitanţelor eliberate de casierul judeţului. Veniturile comunelor provenite din impozitele comunale şi taxe sunt percepute de organele comunale, şi anume: În comunele rurale de casier, în oraşe de agenţii împlinitori (perceptori comunali). În comunele rurale unde veniturile nu permit, funcţiunea de casier se va putea exercita de un funcţionar comunal. ART. 222 Casierii, perceptorii şi agenţii încasatori comunali sunt asimilaţi cu perceptorii, casierii şi agenţii Ministerului de Finanţe. Ei vor fi plătiţi cu salarii fixe lunare, putând a li se acorda şi remize din sumele ce vor încasa. CAP. III Bugetele stabilimentelor publice locale şi întreprinderilor ART. 223 Bugetele stabilimentelor publice şi de utilitate publică locală sau instituţiunilor care depind de comune sau judeţe sunt supuse aprobării consiliului respectiv. Consiliile pot modifica bugetele pentru a le pune de acord cu statutele şi legile în vigoare. ART. 224 Oricare ar fi modalităţile de exploatare, fiecare întreprindere comercială, industrială sau agricolă, comunală sau judeţeană, are un buget separat, care se anexează la bugetul general al administraţiei locale respective. Numai profitul net sau pierderea figurează în bugetul general al unităţii administrative. La sfârşitul exerciţiului se va întocmi un bilanţ detaliat al averii întreprinderii. Acest bilanţ se va anexa la Inventarul general al unităţii administrative. Aceleaşi norme se vor urma şi în cazul când administraţia locală, va întreprinde acte de comerţ în interes general. CAP. IV Controlul bugetului Încheierea, cercetarea şi aprobarea conturilor ART. 225 Şefii administraţiilor locale sunt datori a încheia conturile de venituri şi cheltuieli în termen de 3 luni dela închiderea exerciţiului. Comisiunea financiară va cerceta conturile şi inventarul după care le va supune deliberării consiliului respectiv. Verificarea conturilor se aduce la cunoştinţa generală în aceleaşi condiţiuni ca şi bugetele. ART. 226 Stabilimentele publice şi de utilitate publică care depind de administraţiunile locale, dacă au bugete separate, vor întocmi conturi generale şi conturi proprii de gestiune după normele arătate în articolele precedente, şi le vor supune administraţiei de care depind, care va verifica după aceleaşi norme după care se verifică cele ale administraţiei sub al cărui control sunt puse. ART. 227 Deciziunile consiliului comunal privitoare la conturi se vor înainta spre verificare şi aprobare, dimpreună cu contestaţiunile şi apelurile delegaţiunii permanente judeţene pentru comunele rurale şi oraşele nereşedinţe, şi Înaltei Curţi de Conturi pentru oraşele reşedinţe, municipii şi judeţe. Deciziunile delegaţiunilor permanente pot fi atacate la Înalta Curte de Conturi, conform procedurii legii organice a acestei Curţi. CAP. V Dispoziţii speciale ART. 228 Agenţii Ministerului de Finanţe sunt datori să înainteze unităţilor administrative copii de pe matricolele definitive de impunere. ART. 229 Toate contractările relative la lucrări, furnituri, aprovizionări, arendări, închirieri, exploataţiuni, concesiuni şi de orice altă natură, se vor face de către administraţiunile locale prin licitaţiuni publice sau restrânse, şi cu îndeplinirea formalităţilor prevăzute de legea contabilităţii publice. Rezultatele acestor licitaţiuni, împreună cu actele relative, sunt supuse - prin derogare dela dispoziţiunile privitoare la organizarea Oficiului Central de Licitaţie - numai aprobării organelor tutelare prevăzute în prezenta lege. ART. 230 Dacă după două licitaţiuni regulat ţinute nu s'a obţinut niciun rezultat, sau ofertele depuse nu ar fi avantajoase, sau în cazuri de urgenţă învederată, cum şi în celelalte cazuri prevăzute de legea contabilităţii publice, pentru contractări prin bună învoială, administraţiunile locale vor putea, cu aprobarea organelor tutelare, să contracteze prin bună învoială lucrări, furnituri arendări, închirieri, exploataţiuni şi concesiuni. Consiliile comunale şi judeţene vor delega doi membri, spre a face recepţia lucrărilor şi furniturilor. Cel puţin unul din aceşti doi membri va fi specialist, după natura lucrărilor sau furniturilor. În comunele rurale va lua obligator parte la recepţie şi notarul. ART. 231 Actele de dispoziţiune sunt supuse aprobării organului tutelar. Cedările de mici porţiuni de terenuri neconstruibile în vederea alinierii străzilor, pieţelor şi drumurilor, sau care rezultă din executarea unei exproprieri, vor fi vândute proprietarilor riverani, fără vreo aprobare superioară şi fără licitaţii, după o evaluare făcută de serviciul tehnic şi aprobată de consiliu. Dacă proprietarul riveran refuză cumpărarea micei porţiuni, autoritatea administrativă va putea expropria în întregime terenul proprietarului, în scop de comasare. Donaţiunile cu sarcini şi legatele de averi, mobiliare sau imobiliare, făcute autorităţilor administrative, se primesc de consiliile respective numai sub beneficiu de inventar. Judeţele, municipiile şi comunele pot vinde prin bună învoială, dar cu autorizaţia organelor tutelare, orice fel de teren din staţiunile balneare şi climatice, care ar servi pentru spitale, sanatorii, case de odihnă, colonii şcolare, hoteluri, băi, sau pentru muncitori, precum şi vile particulare, în scopul desvoltării şi înfrumuseţării unor asemenea staţiuni, dar numai pe baza planurilor de parcelare, aprobate de organele competente. Vânzările prin bună învoială, efectuate până în prezent în scopurile mai sus arătate, pe baza planurilor actuale de parcelare aprobate de organele competente, sunt valabile. ART. 232 Dreptul de a produce, distribui, transmite dela un loc la altul, sau dela o clădire la alta, de a livra, furnisa, sau vinde electricitate, energie calorică, apă sau gaz, de orice fel, aparţine exclusiv comunelor. Totuşi, oricine va putea produce şi utiliza electricitatea, apa sau gazul pentru trebuinţele proprii în interiorul proprietăţii unde apa, gazul sau electricitatea sunt produse, fără însă să traverseze căi publice sau proprietatea altora. Comunele au dreptul, fără nicio despăgubire sau chirie, să instaleze conductele şi circuitele lor necesare serviciului, pe proprietăţile particulare ale Statului, sau ale C.F.R. de pe teritoriul lor, în scopul de a presta servicii acestor consumatori sau consumatorilor vecini. Electricitatea, apa şi gazul vor fi vândute în baza semnării de consumatori a unei poliţe de abonament anuală, cum şi a depunerii unei anticipaţiuni în numerar, care nu va putea depăşi consumaţia abonatului pe 45 de zile. Contorii, verificaţi de serviciul de măsuri şi greutăţi, vor fi procuraţi de întreprinderile comunale contra plăţii unei chirii periodice. Administraţiunile comunale vor putea executa branşamente şi racoarde contra plăţii unei chirii periodice de către proprietarul imobilului respectiv. Neplata la termenele prevăzute în regulamentele comunale a consumului de apă, electricitate, energie calorică şi gaz, cum şi a lucrărilor executate, atrage deplin drept închiderea legăturilor abonatului cu conductele de distribuţiune publică, iar debitul va fi urmărit conform legii pentru urmărirea veniturilor publice. Instalaţiunile interioare ale consumatorilor de apă, gaz, electricitate, cum şi instalaţiunile de canalizare vor trebui să îndeplinească condiţiunile ce se vor fixa prin regulamente comunale şi vor fi executate, fie de comună, fie de instalatori autorizaţi de comună. Pe întreg teritoriul municipiului Bucureşti, drepturile de mai sus se exercită şi se administrează - în ce priveşte electricitatea, energia calorică şi gazul - în conformitate cu legea din 25 Februarie - 10 Martie 1906, iar în ce priveşte apa, canalul şi asanările, în conformitate cu legea pentru administrarea şi exploatarea uzinelor comunale Bucureşti din 21 Iulie 1923. De asemeni, constitue drepturi exclusive ale comunelor: afişajul public, tăierea vitelor în abatoare pentru alimentarea populaţiei cu carne, transportul în comun de persoane, târgurile de vite, întreprinderile de pompe funebre şi cântăritul public. Administraţiunile locale vor putea exercita drepturile arătate în acest articol şi exploata întreprinderile şi serviciile cu caracter economic, conform normelor prevăzute în art. 196. PARTEA III TITLUL 1 Procedura de petiţionare ART. 233 Pe lângă toate administraţiunile locale, ca şi la sediul Ministerului de Interne, va funcţiona un serviciu special pentru primirea cererilor adresate de locuitori, sub îngrijirea căruia se va trimete petiţionarului, la domiciliul său, soluţia autorităţii respective, în termen de cel mult 30 zile dela înregistrarea cererii. În comunele rurale acest serviciu va fi îndeplinit de notar, care este obligat nu numai a primi, dar şi redacta, la cerere, reclamaţiunile sătenilor. Notarul va primi petiţiunile adresate de săteni şi altor administraţiuni publice, cu îndatorirea de a le înainta acestora de urgenţă. Cheltuielile de corespondenţă vor fi suportate în timbre de particularul interesat; ele se vor fixa prin regulamentul prezentei legi. ART. 234 Oricine are de făcut o cerere sau pretinde un drept dela administraţiunile locale, se va adresa, cu cererea sa, şefului autorităţii respective, prin serviciul creat, conform dispoziţiunilor articolului precedent. Petiţia va fi înaintată de serviciu şefului biroului respectiv, care la rândul său o va prezenta, împreună cu un referat, şefului autorităţii. Administraţiunea este obligată să dea curs cererii, să o rezolve şi să răspundă la ea cel mai târziu în termen de 30 zile, sub sancţiunea prevăzută pentru refuz de serviciu a funcţionarului vinovat. Dacă petiţionarul nu este mulţumit cu soluţia dată, are dreptul să se adreseze organelor competente, care se vor pronunţa cel mai târziu în timp de zece zile dela primirea cererii, dând o deciziune motivată. ART. 235 Orice cerere adresată direct autorităţii superioare va fi trimisă fără rezoluţie autorităţii inferioare competente, spre a se proceda conform normelor prevăzute în art. precedent. ART. 236 Şefii administraţiunilor locale sunt obligaţi, la punerea în aplicare a prezentei legi, a da o cât mai largă publicitate dispoziţiunilor art. 233-235 inclusiv, spre a fi cunoscut exact dreptul şi modul de petiţionare al locuitorilor. PARTEA IV TITLUL I CAP. I Pregătirea profesională ART. 237 În afară de condiţiunile generale cerute de legea pentru statutul funcţionarilor publici, de prezenta lege, sau de orice alte legi speciale, nimeni nu poate fi numit funcţionar public administrativ dacă nu are pregătirea tehnică profesională. Funcţionarii administrativi vor urma cursuri de perfecţionare după gradul şi specialitatea lor. ART. 238 Pregătirea tehnică profesională şi cursurile de perfecţionare se organizează de Ministerul de Interne, prin Institutul Regal de ştiinţe administrative al României şi cu ajutorul şcoalei superioare de ştiinţe de Stat şi de documentare şi şcoalei de ştiinţe administrative. ART. 239 Un regulament special, decretat prin Ministerul de Interne, va desvolta dispoziţiunile acestui capitol. PARTEA V TITLUL I Dispoziţiuni finale şi transitorii ART. 240 Municipiul Bucureşti se administrează conform legii sale speciale. Dispoziţiunile cuprinse în prezenta lege, la capitolul alegerilor administrative; la constituirea consiliilor şi durata lor, precum şi la: finanţele locale, edilitate, sistematizare şi procedura de petiţionare, se aplică şi Municipiului Bucureşti. Condiţiunile de eligibilitate pentru Primarul General sunt cele prevăzute de art. 113, iar pentru Primarii de Sectoare cele prevăzute de art. 112 din prezenta lege. Bugetul de venituri şi cheltuieli va fi unic pentru întreg municipiul; de asemenea serviciul de constatare şi percepere. ART. 241 Contestaţiunile cu privire la alegerile administrative, efectuate înainte de promulgarea acestei legi, vor fi trimese de Comitetele de revizuire sau instanţele de recurs, consiliilor judeţene sau comunele ce le privesc, pentru ca ele singure să le discute şi să se pronunţe asupra validării sau invalidării lor. ART. 242 Actualii parlamentari care ocupă azi funcţiunea de primar sau preşedinte de comisie interimară, pot continua a-şi exercita mandatul de parlamentar până la expirarea acestui mandat. ART. 243 Toate dispoziţiunile de procedură referitoare la legarea instanţei, citări, comunicări reprezentare etc., prevăzute în legea avocaţilor publici, se aplică judeţelor şi comunelor. ART. 244 Dela promulgarea prezentei legi, Comitetele locale de revizuire iau denumirea de Curţi locale administrative, iar Comitetul Central de Revizuire, de Curte Superioară administrativă, având competinţa prevăzută în legea sa organică din 20 Aprilie 1933 cu modificările aduse prin prezenta lege. Secţiunile Curţii Superioare Administrative vor avea complecte permanente. ART. 245 Orice funcţiune creiată prin această lege, care ar urma să fie plătită de Stat prin bugetul Ministerului de Interne, va fi înscrisă în bugetele administraţiilor locale până ce finanţele Statului vor îngădui să suporte această cheltuială. De asemenea până ce judeţele vor putea susţine salariul secretarului general dela judeţ, această funcţiune va putea fi încredinţată prin delegaţie unuia dintre funcţionarii judeţului. ART. 246 În contra decretelor şi deciziunilor relative la disolvările consiliilor judeţene, municipale şi comunale, precum şi la revocările membrilor acestor consilii, cei interesaţi se vor adresa instanţelor de contencios administrativ, în termen de 30 zile libere dela publicarea decretului sau deciziunii ce se atacă. ART. 247 Împrumuturile contractate de administraţiile locale înainte de promulgarea prezentei legi, fie ele în numerar sau titluri de orice fel, fie în manoperă sau materiale, chiar dacă au depăşit a zecea parte din veniturile ordinare, se ratifică, urmând a-şi produce toate efectele lor contractuale. De asemeni legile speciale cu caracter contractual, cum şi hotărîrile cu autoritate de lucru judecat, sunt şi rămân în vigoare. ART. 248 Sumele necesare pentru chiria, iluminatul şi încălzitul localurilor ocupate de tribunale, penitenciarele judeţene şi judecătoriile de ocoale, pe exerciţiul financiar 1936/1937, se vor plăti din bugetele judeţelor şi oraşelor. ART. 249 Aceasta lege menţinând în totul dispoziţiunile legii din 21 Martie 1934, privitoare la alegerea şi compunerea consiliilor, nu reclamă noi alegeri administrative. ART. 250 În termen de 6 luni dela promulgarea prezentei legi se vor întocmi şi supune aprobării toate regulamentele prevăzute în cuprinsul ei. Până la aprobarea definitivă a acestor regulamente, comunele sunt în drept a percepe impozitele, taxele şi contribuţiunile actualmente în vigoare. ART. 251 Comuna urbană reşedinţă de judeţ Turnu-Severin se declară municipiu. Comuna rurală Fălciu din judeţul Fălciu se declară comună urbană, oraş nereşedinţă. Mahalaua Sârbi din oraşul Târgovişte formează singură o comună suburbană pe lângă acest oraş cu denumirea: Matei-Voevod. Satul Ibrianu se desparte de comuna Frasinu din jud. Dâmboviţa, formând două comune separate Ibrianu şi Frasinu. Cătunul Ochiul Boului, pendinte de comuna Cătunu din jud. Dâmboviţa, se alipeşte de comuna Cristeasca, formând o singură comună, compusă din satele Cristeasca, Ungureni şi Ochiul Boului, cu numele de comuna Ochiul Boului, cu reşedinţa în satul Ochiul Boului. Comunele Valea Lungă Gorgota şi Valea Lungă Obrea din jud. Dâmboviţa, se unesc formând o singură comună Valea-Lungă cu reşedinţa în satul Gorgota. Satele Tetcoiu şi Puroinica care formau comuna Tetcoiu din jud. Dâmboviţa, se deslipesc formând două comune separate Tetcoiu şi Puroinica. Satul Adunaţi (Eleşteul Domnesc), pendinte de comuna Brăteşti din jud. Dâmboviţa, se alipeşte de comuna Cazaci. Satele: Şerbăneşti în limita care se va stabili pe teren, Diaconeşti, Niculeşti şi Bela, pendinte de oraşul Pucioasa, se deslipesc de oraş şi formează o singură comună rurală cu denumirea Şerbăneşti, cu reşedinţa în satul Şerbăneşti din jud. Dâmboviţa. Perimetrele comunelor întrunite şi deslipite se vor stabili după dispoziţiunile prevăzute în legea de faţă. Satele Bucureasa şi Botorogi se deslipesc de oraşul Tg.-Jiu, alipindu-se la comuna Dăneşti, cu care vor forma, o singură comună Dăneşti, cu reşedinţa la Dăneşti. Satul Româneşti se deslipeşte de oraşul Tg.-Jiu, cu excepţiunea porţiunii dela fosta barieră a oraşului până la proprietatea Solomon Rasoviceanu, alipindu-se la com. Iaşi-Gorj, formând o singură comună cu numele Iaşi-Gorj şi cu reşedinţa în Iaşi-Gorj. ART. 252 Legea pentru organizarea administraţiei locale din 3 August 1929, legea pentru organizarea finanţelor locale din 14 Aprilie 1933, cu toate legile de modificări ulterioare, legea bucovineană din 20 Septemvrie 1893, referitoare la perceperea unei taxe pentru apeduct (publicată în Foaia legilor provinciale Nr. 30 din 3 Septemvrie 1893), precum şi legea bucovineană din 11 Noemvrie 1893, referitoare la canalizarea Municipiului Cernăuţi, şi perceperea unei taxe de canalizare, publicată în Foaia legilor provinciale Nr. 34 din 23 Noemvrie 1893, şi legea privitoare la concesionarea hornăritului precum şi orice dispoziţiuni din legile şi regulamentele în vigoare, din toate ţinuturile contrarii prezentei legi, sunt şi rămân abrogate. Se abrogă de asemenea toate legile, regulamentele şi deciziunile cu caracter administrativ din teritoriile alipite şi se desfiinţează dela promulgarea prezentei legi, toate comisiunile şi forurile administrative, ce funcţionează pe baza acelor legi, întru cât nu sunt prevăzute prin prezenta lege. Legea de expropriere pentru cauză de utilitate publică din 20 Octomvrie 1864, cu toate modificările ei ulterioare se extinde asupra întregului teritoriu al României, abrogându-se astfel legile sau dispoziţiunile în materia aceasta din teritoriile alipite. Această lege dimpreună cu Tabloul la dânsa anexat s'a votat de Adunarea Deputaţilor în şedinţa dela 11 Martie, anul 1936, şi s'a adoptat cu majoritate de una sută treizeci şi cinci voturi, contra şapte.
Vicepreşedinte, MIHAIL BERCEANU.
(L.S.A.D.)
Secretar, R. Zăgănescu.
Această lege dimpreună cu Tabloul la dânsa anexat s'a votat de Senat, în şedinţa dela 21 Martie 1936, şi s'a adoptat cu majoritate de nouăzeci şi patru voturi, contra patru.
Vicepreşedinte, Dr. CIUGUREANU.
(L.S.S.)
Secretar, Octavian Pop.
Promulgăm această lege şi ordonăm ca ea să fie învestită cu sigiliul Statului şi publicată în Monitorul Oficial.
Dat în Bucureşti, la 26 Martie 1936.
(L.S.St.)
CAROL
Ministrul de Interne, Ministrul justiţiei,
Ion Inculeţ. Valeriu Pop.
Nr. 569.
TABLOU DE IMPOZITE ŞI taxe COMUNALE
┌──────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────┐
│ Nr. │ OBIECTELE IMPUSE │ MAXIMUL │
│curent│ │ │
├──────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ 1 │I. Impozite comunale │ │
│ │Asupra întreprinderilor cu caracter comercial sau industrial │ │
│ │inclusiv întreprinderile ce vând produsele monopolizate de │ │
│ │Stat, precum şi în general asupra tuturor acelora care fac │ │
│ │acte cu caracter comercial sau industrial, socotit după │ │
│ │valoarea locativă a clădirilor, astfel: │ │
│ │a) Cabaretele, cabaretele cu dancing şi varieteurile .... │ 30% │
│ │b) Camerele mobilate ................. │ 15% │
│ │c) Berăriile, cafenelele, cârciumele, barurile, bodegile │ │
│ │plăcintăriile şi grădinele publice în care se vând băuturi ...│ 10% │
│ │d) Cluburile, casele şi cercurile unde se joacă cărţi şi │ │
│ │alte jocuri de noroc ............... │ 30% │
│ │e) Restaurantele lactate (lăptarii) şi vegetariene ......... │ 10% │
│ │f) Hotelurile, restaurantele, (birturile), cofetăriile, │ │
│ │magazinele de porcelanuri şi sticlărie, de automobile şi │ │
│ │accesorii de automobile, de mobile, de covoare, de articole │ │
│ │de vară, antichităţi, croitorie, casele de schimb şi bănci, │ │
│ │fabricile şi atelierele de corsete, fabricile de licheuri şi │ │
│ │şampanie, de oţet, depozitele pentru vânzări de vinuri │ │
│ │străine şi indigene, bărbierii şi coaforii, manichiură şi │ │
│ │pedichiură, magazinele cu articole de voyage, fabricile de │ │
│ │spirt şi rachiuri, bufetele şi garderobieri de teatre şi │ │
│ │orice spectacole, fabricile de bomboane, ciocolată etc., │ │
│ │articole de fotografii, agenţiile de publicitate, de │ │
│ │spectacole, de afaceri, magazine de coloniale, şi delicatese, │ │
│ │de armurărie, instrumente muzicale, papetărie, boiangeriile, │ │
│ │lustrageriile, agenţiile pentru vânzări şi închirieri de │ │
│ │imobile, pentru vânzări de bilete de călătorie: vagon lits │ │
│ │etc., comisionarii în general, agenţii de schimb şi │ │
│ │remizierii de bursă, societăţile anonime şi cooperativele în │ │
│ │genere, magazinele cu maşini de scris şi birourile pentru │ │
│ │copiat acte, birouri de orice fel de expertize, import, │ │
│ │export, marchitănie şi magazinele de fierărie, maşini │ │
│ │agricole, unelte de viticultură şi vinicultură, magazinele cu │ │
│ │articole de cauciuc şi opticienii, societăţile petrolifere, │ │
│ │magazinele cu rame şi cele cu perii şi pensule, fabricile şi │ │
│ │atelierele de umbrele, instalatorii de apă, gaz şi │ │
│ │electricitate, acid carbonic, plăcintăriile, covrigăriile │ │
│ │postăvăriile, seminţăriile şi magazinele cu flori naturale │ │
│ │sau artificiale, societăţile de asigurări şi agenţiile sau │ │
│ │sucursalele lor, magazinele cu articole de menaj, │ │
│ │intrepozitele de mărfuri, morile de făină, magazinele de │ │
│ │vopselărie, lacuri, uleiuri şi produse chimice, magazine de │ │
│ │pirogravură, fabricile de bere, de tricotaje, construcţiuni │ │
│ │de fier, de brânzeturi iaurt etc., cerealiştii, │ │
│ │stabilimentele de băi, depozitele de ciment, var, cherestea, │ │
│ │etc., fabricile de conserve, de mezeluri, de apă gazoasă şi │ │
│ │limonăzi, magazinele de coloniale, etc., dentişti │ │
│ │profesionişti şi tehnicieni, care au şi atelier de lucrat, │ │
│ │piese dentare, birourile de arhitectură şi inginerie care │ │
│ │lucrează planuri, sanatoriile, policlinicile, teatrele, │ │
│ │cinematografele, sălile şi şcoalele de dans, întreprinderile │ │
│ │de spectacole şi bâlci, circurile, organizatorii care │ │
│ │exploatează ramurile sportive: automobile, motociclete, box, │ │
│ │canotage, patinaj, foot bal, rugby, boburi, book-makeri, │ │
│ │etc., precum şi în general toţi acei care fac fapte şi acte │ │
│ │comerciale sau industriale, asupra terenurilor virane după │ │
│ │valoarea locativă în comunele urbane şi municipii, (sunt │ │
│ │scutite celelalte comune şi periferia dacă n'au nicio lucrare │ │
│ │edilitară) ............ │ 10% │
│ │g) Asupra chiriaşilor în genere, care nu cad în categoriile │ 5% │
│ │prevăzute mai sus ............... │ │
│ 2 │În comunele în care pompele funebre nu sunt un serviciu │ │
│ │comunal, ci exploatate de particulari, sau instituţii de │ │
│ │orice fel, se va percepe următoarele impozite, după clase: │ │
│ │a) Înmormântare de lux .................. │3.000 lei │
│ │b) '' '' cl. I ................ │1.000 " │
│ │c) Înmormântare de cl. II ................ │ 500 lei │
│ │d) '' '' '' III ............... │ 50 " │
│ │În comunele în care pompele funebre sunt, la promulgarea │ │
│ │acestei legi, un serviciu public, nu se pot înfiinţa ori │ │
│ │funcţiona sub nicio formă întreprinderi de pompe funebre │ │
│ │particulare. │ │
│ 3 │Pentru fiecare firmă servind a indica felul întreprinderii │ │
│ │sau profesiunii, precum şi numele întreprinzătorului, sau │ │
│ │profesionistului, se va percepe: │ │
│ │a) Categoria I, cu valoarea locativă a localului unde se │ │
│ │exercită comerţul sau întreprinderea până la 20.000 lei ......│ 100 lei │
│ │b) Categoria II-a dela 20.001-50.000 lei ................ │ 200 " │
│ │c) Categoria III-a dela 50.001-100.000 lei .............. │ 500 " │
│ │d) Categoria IV-a dela 100.001-200.000 lei .............. │ 800 " │
│ │e) Categoria V-a dela 200.001-500.000 lei ............... │1.000 " │
│ │f) Categoria VI-a;peste 500.000 lei ..................... │2.000 " │
│ │g) Liberi profesionişti ................................ │ 300 " │
│ │h) Când traducerile la firmele străine se vor face în limba │ │
│ │română cu aceleaşi caractere şi aceleaşi dimensiuni, taxele │ │
│ │ce se vor percepe vor fi aceleaşi; iar pentru firmele înscrise│ │
│ │într'o limbă străină sau cu caractere străine, se vor percepe │ │
│ │de opt ori taxele de mai sus. │ │
│ 4 │Pentru fiecare om de serviciu (bărbat sau femeie): bucătar, │ │
│ │vizitiu, camerier, sufragiu, fecior, servitor de orice │ │
│ │local public, portar în genere, madame în familii şi hoteluri,│ │
│ │femei la toate, rândaşi, paznici de zi sau de noapte, oameni │ │
│ │de expediţie, precum şi cei prevăzuţi în legea servitorilor │ │
│ │etc., anual (se exceptează tot personalul agricol) ...........│ 180 " │
│ 5 │Pentru vehiculele cu tracţiune animală sau mecanică: │ │
│ │a) O căruţa sau cotigă cu un cal, de piaţă ................. │2 lei pe zi │
│ │Idem la particulari ........................................ │0,50 "" │
│ │b) Pentru o căruţa sau cotigă cu doi cai de piaţă ........... │4 lei "" │
│ │Idem la particulari ......................................... │0,50 "" │
│ │c) Pentru o căruţa sau cotigă cu trei cai sau mai mulţi ..... │6 lei "" │
│ │Idem, la particulari ........................................ │1 " "" │
│ │d) Pentru un camion public cu un cal ........................ │3 lei pe zi │
│ │Idem la particulari ................ │1,50 " " │
│ │e) Pentru un camion de piaţă cu doi cai ..................... │5 lei pe zi │
│ │Idem la particulari ................ │1,50 " " │
│ │f) Pentru un camion de piaţă cu trei sau mai mulţi cai .......│8 lei " " │
│ │g) Pentru o brişcă pe arcuri de speculă │ │
│ │(docar, gabrioletă) ..........................................│7 " " " │
│ │Idem la particulari ..........................................│1,50 " " │
│ │h) Pentru o trăsură sau cupeu de casă cu un cal ..............│8 lei " " │
│ │Idem la particulari ..........................................│4 " " " │
│ │i) Pentru o trăsură sau cupeu de piaţă cu doi cai ............│10 " " " │
│ │Idem la particulari ..........................................│4 " " " │
│ │Locuitorii oraşelor de profesiune agricultori, cu proprietate │ │
│ │mai mică de 10 ha, situaţi la periferie, nu vor plăti aceste │ │
│ │taxe. │ │
│ │De fiecare autobuz de călători ...............................│60 " " " " │
│ │Idem camion-automobil ........................................│10 " " " " │
│ │De fiecare autobuz de călători cu traseu interurban ..........│200 " lunar │
│ │Idem auto-camioane pentru mărfuri.............................│300 " " " │
│ 6 │Pentru ferestraele mecanice de tăiat lemne, anual ............│600 lei │
│ 7 │Pentru fiecare cal de ham la particulari, întrebuinţat în │ │
│ │serviciul comerţului sau industriei, pe an ...................│100 " " │
│ │Se va percepe numai în comunele urbane. │ │
│ 8 │Pe vizitatorii în staţiunile climatice şi balneare, de │ │
│ │fiecare persoană care stă mai mult de cinci zile în │ │
│ │localitate ................................ │50 " lunar │
│ │Copiii sub 16 ani şi servitorii sunt scutiţi. │ │
│ 9 │Asupra caselor de joc de noroc, cluburi, cercurile, │ │
│ │asociaţiile, precum şi toate localurile publice sub orice │ │
│ │denumire, unde se practică jocuri de noroc .......... │1000 lei pe zi│
│ │Cluburile sau societăţile închise, unde se joacă cărţi şi care│ │
│ │sunt şi persoane morale vor plăti ............................│100 " " " │
│ │Pentru un bilet de intrare la spectacole, inclusiv │ │
│ │cinematografe, pentru asistenţa socială, de fiecare │ │
│ │persoană ................................... │1 leu │
│ 10 │Pariurile la Book-Makeri sunt supuse la o taxă de ............│5% │
│ 11 │De fiecare călător la hoteluri sau case care închiriază mai │ │
│ │mult de două camere mobilate: │ │
│ │a) La hotelurile de lux ........................ │10 lei pe zi │
│ │b) La hotelurile cl. I ......................... │8 " " " │
│ │c) Idem cl. II şi camere mobilate ................ │5 " " " │
│ │d) Hotelurile de cl. III şi camerele neîchiriate sub │ │
│ │30 lei pe zi ..................................... │2 " " " │
│ 12 │De fiecare câine de vânătoare sau lux. │200 lei pe an │
│ │Câinii sugaci şi câinii de pază legaţi nu se impun. │ │
│ │În comunele rurale câinii gospodarilor şi câinii turmelor │ │
│ │pentru paza vitelor, porcilor, oilor, sunt scutiţi. │ │
│ 13 │Impozitul asupra mărfurilor introduse în raza comunei de │ │
│ │comercianţi şi industriaşi prin Căile Ferate Române, poştă, │ │
│ │camioane şi prin orice alte mijloace de transport şi scoase │ │
│ │din depozitele din raza comunei, Administraţia C.F.R. şi Poşta│ │
│ │sunt obligate a pune la dispoziţia organelor fiscale ale │ │
│ │oraşelor documentele necesare pentru impunerea şi perceperea │ │
│ │impozitului ad-valorem ................ │ │
│ │Municipiile şi comunele urbane pot încheia cu administraţia │ │
│ │C.F.R. şi cu Poşta, acorduri speciale pentru perceperea, │ │
│ │acestui impozit, prin, organele de casare ale căilor ferate │ │
│ │sau ale poştei. │ │
│ │Mărfurile în transit nu sunt supuse la aceste taxe. │ │
│ │La produsele indigene taxa se percepe la valoarea de │ │
│ │facturare, care serveşte şi la plata impozitului pe lux şi │ │
│ │cifra de afaceri, iar la mărfurile importate sau exportate │ │
│ │pe baza valorilor medii din tariful unitar al impozitului pe │ │
│ │lux şi pe cifra de afaceri. │ │
│ 14 │Oraşele şi Municipiile în raza cărora funcţionează rafinării │ │
│ │pentru produsele petrolifere, vor percepe: │ │
│ │a) La produsele destinate consumului intern: │ │
│ │Păcura, rezidii .......................................... │0,03 per kg │
│ │Motorină ................................................. │0,05 " " │
│ │Ţiţeiu ................................................... │0,06 " " │
│ │Petrol ................................................... │0,07 " " │
│ │Benzină .................................................. │0,12 " " │
│ │Gazolină ................................................. │0,13 " " │
│ │Uleiuri .................................................. │0,15 " " │
│ │b) La produsele de export: │ │
│ │Păcură şi rezidii ........................................ │0,01 " " │
│ │Benzină şi petrol ........................................ │0,02 " " │
│ │Uleiu şi motorină ........................................ │0,03 " " │
│ │Oraşele şi Municipiile pe teritoriul cărora se află punct de │ │
│ │export, vor percepe şi ele 75% din taxele arătate la alin. b, │ │
│ │şi această în afara de ceea ce au încasat oraşele, şi │ │
│ │municipiile în raza cărora funcţionează rafinării. │ │
│ │Asupra tuturor produselor destinate consumului intern şi │ │
│ │exportului, taxate după cum se arată mai sus, nu se va mai │ │
│ │aplica taxa ad-valorem. │ │
│ 15 │Pentru vânzări de vite: │ │
│ │Mari .......................................... │40 lei de cap │
│ │Oi, capre ..................................... │5 " " " │
│ │Viţei ......................................... │10 lei de cap │
│ │Porci ......................................... │20 " " " │
│ │Purceii sunt scutiţi. │ │
│ 16 │Pentru fiecare mc de balast (nisip şi pietriş neselecţionat), │ │
│ │extras din albiile râurilor, cariere şi din orice loc, în scop│ │
│ │de comercializare în comunele urbane .........................│2 lei │
│ 17 │La ghiaţa naturală depozitată pentru vânzare sau pentru a fi │ │
│ │întrebuinţată în scopul de comercializarea altor produse, se │ │
│ │va încasa 30 lei de fiecare mc în oraşele fără fabrici de │ │
│ │ghiaţă artificială şi 100 lei de fiecare mc în oraşele unde │ │
│ │există asemenea fabrici de comună. │ │
│ 18 │Asupra fiecărui kg de cărnuri tăiate şi produse alimentare de │ │
│ │origine animală introduse în comună: │ │
│ │a) Cărnuri tăiate .......................................... │2 lei per kg │
│ │b) De fiecare pasăre tăiată ................................ │2 " " " │
│ │c) Mezeluri, pastramă, grăsimi, untură ..................... │3 " " " │
│ 19 │Pentru controlul băuturilor acidulate, ca sifoane, limonadă │ │
│ │şi apă mineralizată şi şampanie. │ │
│ │De fiecare litru sifon sau limonadă ....................... │0,20 lei │
│ │Idem de apă mineralizată .................................. │0,50 " │
│ │De fiecare sticlă de şampanie ............................. │10 " │
│ │ II. taxe comunale │ │
│ 20 │a) Pentru autorizările vânzătorilor ambulanţi .............. │300 " │
│ │b) Pentru controlul vânzătorilor ambulanţi ................. │300 " │
│ │Se percepe numai în comunele urbane. │ │
│ 21 │Pentru lucrările preliminare obţinerii autorizaţiei de │ │
│ │construcţii, cercetări la faţa locului, alinieri, confruntări │ │
│ │cu planul de sistematizare etc., sau reparaţii: │ │
│ │a) Reparaţii simple ..................................... │ 50 " │
│ │b) Reparaţii radicale ................................... │100 " │
│ │c) Construcţii din nou .................................. │200 " │
│ │Se percepe numai în comunele urbane. │ │
│ 22 │Pentru eliberarea autorizaţiei de efectuarea lucrărilor: │ │
│ │a) Reparaţii simple de întreţinere: │ │
│ │Până la 5 încăperi ....................................... │ 50 " │
│ │Dela 5-10 încăperi ....................................... │100 " │
│ │ " 10-20 încăperi ...................................... │200 " │
│ │ " 20-40 încăperi ...................................... │200 " │
│ │ " 40-100 încăperi ..................................... │400 " │
│ │Peste 100 încăperi ....................................... │800 " │
│ │Se percepe numai în comunele urbane. │ │
│ │b) Reparaţii radicale: │ │
│ │Până la 5 încăperi ....................................... │ 200 " │
│ │Dela 5-10 încăperi ....................................... │ 600 " │
│ │ " 10-20 încăperi ...................................... │1.600 " │
│ │ " 20-40 încăperi ...................................... │3.000 " │
│ │ " 40-100 încăperi ..................................... │6.000 " │
│ │Peste 100 încăperi ....................................... │8.000 " │
│ │Se va percepe numai în comunele urbane. │ │
│ 23 │Pentru verificarea planurilor de construcţii din nou şi │ │
│ │eliberarea autorizaţiilor respective: │ │
│ │a) De fiecare metru pătrat la clădiri cu parter ............. │4 lei m.p. │
│ │b) Pentru clădirile cu parter şi un etaj .................... │8 " " │
│ │c) Pentru clădirile cu parter şi etaje ...................... │15 " " │
│ │d) Pe lângă taxele de mai sus pentru clădirile cu parter şi │ │
│ │mai mult de 2 etaje, se va percepe de fiecare etaj în plus ...│5 " " │
│ │e) Pentru pivniţe şi subsoluri se va percepe separat .........│4 " " │
│ │Mansardele vor fi socotite ca etaj. │ │
│ │Se vor percepe numai în comunele urbane. │ │
│ 24 │Pentru eliberarea autorizaţiei de împrejmuiri la stradă │ │
│ │sau între vecini, verificarea alinierii după planuri de │ │
│ │sistematizare a oraşului ................ │5 lei mtr. l. │
│ │Se vor percepe numai în comunele urbane. │ │
│ 25 │Pentru eliberarea autorizaţiilor de lucrări în cimitire: │ │
│ │a) Împrejmuiri de orice fel ........................... │5 " " │
│ │b) Lucrări subterane, bolte înălţate până la 60 cm dela │ │
│ │suprafaţa pământului │5 " m.p. │
│ │c) Construcţiuni ieşite peste 60 cm dela nivelul pământului ..│500 lei taxă │
│ │ │ gl. │
│ │Se va percepe numai comunele urbane. │ │
│ 26 │Pentru eliberarea copiilor de pe autorizaţiile de │ │
│ │construcţii .................................. │50 " │
│ 27 │Pentru înscrierea în tablourile primăriei a persoanelor admise│ │
│ │să întocmească planuri de construcţiuni şi să execute orice │500 lei de │
│ │fel de lucrări în cuprinsul comunei ..................... │ pers. │
│ 28 │De fiecare metru pătrat de suprafaţă a locurilor virane │ │
│ │de pe străzile prevăzute cu canal public, pentru scurgerea │ │
│ │apelor provenite din ploi ............................... │0,50 lei m.p. │
│ │Această taxă se percepe în afară de taxa pentru folosirea │ │
│ │canalelor de scurgere a impurităţilor menajere, prevăzută la │ │
│ │art. 194 din legea de faţă. │ │
│ 29 │Pentru fiecare metru l. de faţadă a proprietăţilor clădite şi │ │
│ │locurilor virane, pentru măturatul, stropitul şi ridicatul │ │
│ │gunoaelor şi a zăpezii pe străzi: │ │
│ │Cartier central până la 15 metri liniari, 25 lei de fiecare │ │
│ │metru liniar faţadă. │ │
│ │Cartier mijlociu, până la 20 metri liniari, 15 lei de fiecare │ │
│ │metru liniar faţadă. │ │
│ │Cartier periferie, până la 20 metri liniari, 10 lei de fiecare│ │
│ │metru liniar, faţadă, iar restul rămânând neimpozabil. │ │
│ │De asemenea şi taxele dela Nr. 26, 27, 28 şi 29 se vor │ │
│ │percepe tot numai în comunele urbane. │ │
│ 30 │Pentru întreţinerea oboarelor şi pieţelor (refacerea │ │
│ │pavajului, curăţitul gunoiului, spălatul, împrejmuire, adăpat │ │
│ │etc.) la intrarea în obor: │ │
│ │a) Vite mari: cai, catâri, asini, boi, tauri, vaci, bivoli, │ │
│ │bivoliţe etc., în etate de peste un an ...................... │15 lei de cap │
│ │b) Vite mici: mânji, viţei, malaci, oi, capre etc. .......... │5 " " │
│ │c) Porci .................................................... │10 " " │
│ │în etate de peste un an ..................................... │5 " " │
│ │d) Purceii de lapte, mieii, iezii, sunt scutiţi; │ │
│ │e) Pentru orice vehicul gol, introdus în obor cu un cal ......│ 5 lei │
│ │f) Idem, cu doi cai sau boi ..................................│10 " │
│ │g) Pentru orice căruţa cu nutreţ, lemne, cereale, legume, │ │
│ │băuturi, fructe şi orice fel de mărfuri, introduse în obor, │ │
│ │cu un cal ....................................................│10 " │
│ │h) Idem, cu doi cai ..........................................│20 " │
│ 31 │Pentru un bilet de adeverirea proprietăţii: │ │
│ │a) Vite mari ............................... │10 " │
│ │b) " mici ............................... │ 5 " │
│ 32 │Pentru fiecare vită de pripas, ce se va închide la oborul │ │
│ │comunal, osebit de cheltuielile de întreţinere şi hrană, se │ │
│ │va percepe: │ │
│ │a) Vite mari ............................... │10 " │
│ │b) " mici ............................... │ 5 " │
│ 33 │Pentru tăierea vitelor în abatoare se vor percepe următoarele │ │
│ │taxe fixe: │ │
│ │Boi, tauri, bivoli, cai, vaci, bivoliţe, mânzaţi, turlaci.....│25 lei de cap │
│ │Pentru viţei şi malaci .......................................│10 " " │
│ │ " porci .................................................│10 " " │
│ │ " oi, capre, miei, iezi şi purcei .......................│ 3 " " │
│ 34 │Pentru controlul greutăţii şi a preţului de vânzare al pâinii │ │
│ │şi fabricatelor mărunte din făină din Municipiul Bucureşti: │ │
│ │a) de fiecare pâine neagră, secară, graham, cartofi ..........│0,15 lei │
│ │b) de fiecare pâine albă .....................................│0,25 " │
│ │c) de fiecare, jimblă şi franzelă ............................│0,30 " │
│ │d) de fiecare kg de fabricate ca: chifle, cornuri, covrigi, │ │
│ │macaroane, prăjituri, plăcintă, patiserii şi confiserii ......│0,40 lei │
│ 35 │Taxă pentru serviciul pompierilor: │ │
│ │a) asupra proprietăţilor clădite, o taxă socotită după │ │
│ │valoarea locativă .................................... │2% " │
│ │b) asupra contribuabililor fără proprietate clădite, │ │
│ │idem ................................................. │1% " │
│ │c) asupra societăţilor de asigurare se va percepe din │ │
│ │valoarea totală a primelor de asigurare în contra incendiilor │ │
│ │încasate în localitate ............................... │10% " │
│ │Această taxă cade exclusiv în sarcina societăţilor de │ │
│ │asigurare, iar nu a asiguraţilor. │ │
│ 36 │Pentru un buletin de înscriere la biroul populaţiei ..........│10 " │
│ 37 │Pentru un duplicat de pe buletinul biroului populaţiei .......│ 5 " │
│ 38 │Pentru un extras de pe actul de naştere sau de moarte, │ │
│ │eliberat de ofiţerul stării civile sau tribunal, după │ │
│ │registrele stării civile .....................................│10 " │
│ 39 │Pentru un extras de pe actul de căsătorie, cât şi pentru │ │
│ │cele ce se cer ulterior cu petiţiune, când se eliberează │ │
│ │buletinul de căsătorie .......................................│20 " │
│ 40 │Pentru un buletin de căsătorie ...............................│20 " │
│ 41 │Pentru actele de dovedire cu martori la Oficiul stării civile,│ │
│ │servind la căsătorie .........................................│50 " │
│ 42 │Pentru înscrierea unei hotărîri de divorţ (taxă statistică) ..│100 " │
└──────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
JUDECĂTORIA OCOLULUI .......................................................
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
CARTE DE ALEGĂTOR Nr. ...................
D .............................................................................,
de profesiune .................................................................,
domiciliat în strada ..........................................................,
comuna ........................................................................,
judeţul .......................................................................,
este alegător al acestei comune la colegiile arătate pe contra pagină, după cum
se constată din listele electorale respective, la numerele de ordine arătate.
JUDECĂTOR,
Prim─grefier,
Alegător,
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(contra pagină)
Cameră: ........................................................................
Senat: .........................................................................
Judeţ: .........................................................................
Comună: ........................................................................
Camera de agricultură: .........................................................
JUDECĂTOR,
Prim─grefier,
Alegător,
REGISTRU CU LISTELE ELECTORALE
┌──────┬───────────────────┬──────────┬───────────┬──────┬──────┬─────┬──────┬───────────┐
│Nr. │NUMELE ŞI PRONUMELE│DOMICILIUL│PROFESIUNEA│Cameră│Senat │Judeţ│Comună│ Cameră de │
│curent│ │ │ │ │ │ │ │agricultură│
├──────┼───────────────────┼──────────┼───────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────────┤
├──────┼───────────────────┼──────────┼───────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────────┤
├──────┼───────────────────┼──────────┼───────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────────┤
├──────┼───────────────────┼──────────┼───────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────────┤
├──────┼───────────────────┼──────────┼───────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────────┤
├──────┼───────────────────┼──────────┼───────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────────┤
├──────┼───────────────────┼──────────┼───────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────────┤
├──────┼───────────────────┼──────────┼───────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────────┤
├──────┼───────────────────┼──────────┼───────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────────┤
├──────┼───────────────────┼──────────┼───────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────────┤
├──────┼───────────────────┼──────────┼───────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────────┤
├──────┼───────────────────┼──────────┼───────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────────┤
├──────┼───────────────────┼──────────┼───────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────────┤
├──────┼───────────────────┼──────────┼───────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────────┤
├──────┼───────────────────┼──────────┼───────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────────┤
├──────┼───────────────────┼──────────┼───────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────────┤
└──────┴───────────────────┴──────────┴───────────┴──────┴──────┴─────┴──────┴───────────┘
Acest Tablou, dimpreună cu legea, s'a votat de Adunarea Deputaţilor, în şedinţa dela 11 Martie, anul 1936 şi s'a adoptat cu majoritate de una sută treizeci şi cinci voturi, contra şapte.
Vicepreşedinte, Secretar,
MIHAIL BERCEANU R. Zăgănescu
(L.S.A.D.)
Acest Tablou, dimpreună cu legea, s'a votat de Senat, în şedinţa dela 21 Martie, anul 1936 şi s'a adoptat cu majoritate de nouăzeci şi patru voturi, contra patru.
Preşedinte, Secretar,
DR. GIUGUREANU Octavian Pop
(L.S.S).
----- 
