Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adopta prezenta lege.
TITLUL I
Dispoziţii generale
ART. 1
Justiţia în România se realizeazã prin Curtea Suprema de Justiţie şi prin celelalte instanţe judecãtoreşti, în conformitate cu principiile şi dispoziţiile prevãzute în Constituţie şi în legile tarii.
Curtea Suprema de Justiţie urmãreşte aplicarea corecta şi unitarã a legilor de cãtre toate instanţele.
În România exista o singura Curte Suprema de Justiţie, cu sediul în capitala tarii.
ART. 2
Sînt supuse recursului la Curtea Suprema de Justiţie deciziile curţilor de apel, precum şi alte hotãrîri stabilite prin lege.
ART. 3
Curtea Suprema de Justiţie judeca recursurile în interesul legii şi recursurile în anulare declarate impotriva hotãrîrilor şi actelor judecãtoreşti, în condiţiile şi pentru motivele stabilite prin lege.
ART. 4
Curtea Suprema de Justiţie are şi o competenta specialã de judecata în fond, în cazurile prevãzute de lege.
ART. 5
Curtea Suprema de Justiţie sesizeazã Curtea Constituţionalã pentru a se pronunţa asupra constituţionalitãţii legilor înainte de promulgarea acestora.
ART. 6
Judecãtorii Curţii, în activitatea lor de judecata, sînt independenţi şi se supun numai legii.
TITLUL II
Organizarea, conducerea, funcţionarea şi competenta Curţii Supreme de Justiţie
CAP. 1
Organizarea şi conducerea Curţii Supreme de Justiţie
ART. 7
Curtea Suprema de Justiţie se compune din: 1 preşedinte, 1 vicepreşedinte, 5 presedinti de secţii şi cel mult 80 judecãtori.
Curtea este organizatã în 5 secţii - civilã, penalã, comercialã, de contencios administrativ şi militarã -, fiecare avînd competenta proprie.
ART. 8
Conducerea administrativã a Curţii Supreme de Justiţie se exercita de preşedintele Curţii, ajutat de vicepreşedinte.
Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii alcãtuiesc Colegiul permanent, care exercita atribuţiile prevãzute de prezenta lege.
Preşedintele reprezintã Curtea Suprema de Justiţie în relaţiile interne şi internaţionale.
ART. 9
În cadrul Curţii Supreme de Justiţie funcţioneazã magistraţi asistenţi, stabiliţi prin statul de funcţii.
ART. 10
Curtea Suprema de Justiţie mai cuprinde Direcţia de studii, documentare, informatica, economicã şi administrativã, Cancelaria şi Biroul de relaţii externe, cu personalul stabilit prin statul de funcţii.
ART. 11
Pe lîngã Curtea Suprema de Justiţie funcţioneazã Parchetul General.
Parchetul General este independent de Curtea Suprema de Justiţie.
Procurorul general şi adjunctii sãi sînt numiţi în funcţie de Preşedintele României, pe o durata de 6 ani, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
ART. 12
Pentru menţinerea ordinii, Curtea Suprema de Justiţie dispune în mod gratuit de poliţia pusã în serviciul ei de cãtre Ministerul de Interne. Necesarul de personal de poliţie va fi stabilit de preşedintele Curţii, cãruia îi sînt subordonate aceste cadre.
Paza sediului Curţii Supreme de Justiţie este asigurata de trupele de jandarmi, în mod gratuit.
CAP. 2
Judecãtorii Curţii Supreme de Justiţie
ART. 13
Preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii şi ceilalţi judecãtori ai Curţii Supreme de Justiţie sînt numiţi prin decret al Preşedintelui
României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pe o durata de 6 ani. Ei pot fi reînvestiţi în funcţie.
ART. 14
Pentru a fi numiţi la Curtea Suprema de Justiţie, judecãtorii trebuie sa îndeplineascã condiţiile prevãzute de Legea pentru organizarea judecãtoreascã nr. 92/1992 şi sa aibã o vechime de 20 ani în magistratura pentru preşedinte, vicepreşedinte şi preşedinţii de secţii şi de 18 ani pentru judecãtori.
ART. 15
Judecãtorii nu vor putea depãşi în funcţie virsta de 70 de ani. La cerere, ei pot fi pensionaţi dupã împlinirea virstei de 62 de ani bãrbaţii şi 57 de ani femeile.
ART. 16
Înainte de a începe sa-şi exercite funcţia, judecãtorii vor depune urmãtorul jurãmînt, în fata Preşedintelui României:
"Jur sa respect Constituţia şi legile tarii, sa apar interesele României, drepturile şi libertãţile fundamentale ale cetãţenilor, sa-mi îndeplinesc cu onoare, constiinta şi fãrã partinire atribuţiile ce-mi revin. Asa sa-mi ajute Dumnezeu !"
ART. 17
Preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii şi judecãtorii sînt demnitari de stat şi inamovibili pe durata mandatului.
CAP. 3
Complete de judecata
ART. 18
Completele de judecata se constituie cu 3 judecãtori din aceeaşi secţie.
Dacã numãrul de judecãtori necesar formãrii completului de judecata nu se poate asigura, acesta va fi constituit cu judecãtori de la celelalte secţii, desemnaţi de cãtre preşedintele Curţii Supreme de Justiţie.
ART. 19
Preşedintele prezideazã Curtea în Secţii Unite, iar la secţii, orice complet, cînd acesta participa la judecata.
În lipsa preşedintelui, şedinţele la care acesta trebuie sa ia parte vor fi prezidate de vicepreşedintele Curţii sau de un preşedinte de secţie.
Preşedinţii de secţii pot prezida orice complet de judecata, iar ceilalţi judecãtori prezideazã prin rotaţie.
ART. 20
În cazul cînd Curtea judeca în Secţii Unite vor trebui sa ia parte la judecata cel puţin 3/4 din membrii în funcţie. Decizia poate fi luatã numai cu majoritatea voturilor celor prezenţi.
CAP. 4
Competenta secţiilor Curţii Supreme de Justiţie
ART. 21
Secţiile Curţii Supreme de Justiţie au urmãtoarele competente:
Secţia civilã judeca recursurile:
a) în cauzele civile, determinate de Codul de procedura civilã, afarã de cele date în competenta altor secţii prin prezenta lege sau prin legi speciale;
b) în orice cauze privind alte materii care nu au fost date în competenta celorlalte secţii.
Secţia penalã judeca recursurile:
a) în materie penalã, în cazurile determinate de Codul de procedura penalã sau de legi speciale;
b) contra hotãrîrilor pronunţate în materie penalã de jurisdicţii speciale, potrivit legii.
Secţia comercialã judeca recursurile:
a) contra hotãrîrilor pronunţate în materie comercialã, în cazurile determinate de lege; b) contra hotãrîrilor pronunţate în litigii de munca, în cazurile determinate de lege.
Secţia de contencios administrativ judeca recursurile:
a) în materie de contencios administrativ, în cazurile determinate de lege;
b) în materie de expropriere;
c) în materie fiscalã, cu excepţia litigiilor care sînt date prin legi speciale în competenta altor instanţe.
Secţia militarã judeca recursurile:
- contra hotãrîrilor pronunţate de instanţele militare, potrivit legii.
ART. 22
Secţiile Curţii Supreme de Justiţie, în raport cu competenta fiecãreia, judeca recursurile în anulare declarate impotriva hotãrîrilor pronunţate de judecãtorii, tribunale şi curţile de apel.
ART. 23
Secţiile Curţii Supreme de Justiţie, în raport cu competenta fiecãreia, soluţioneazã:
a) cererile de strãmutare pentru motivele prevãzute în codurile de procedura;
b) conflictele de competenta, în cazurile prevãzute de lege;
c) orice alte cereri prevãzute de lege.
CAP. 5
Competenta Curţii Supreme de Justiţie în prima instanta
ART. 24
În prima instanta Curtea Suprema de Justiţie judeca procesele penale şi alte cauze prevãzute de lege, privind pe:
a) senatori, deputaţi şi membri ai Guvernului;
b) maresali, amirali şi generali;
c) judecãtorii şi magistraţii asistenţi de la Curtea Suprema de Justiţie, judecãtorii de la curţile de apel şi Curtea Militarã de Apel, precum şi procurorii de la parchetul de pe lîngã aceste instanţe;
d) judecãtorii Curţii Constituţionale;
e) membrii Curţii de Conturi, judecãtorii, procurorii şi controlorii financiari de la aceasta Curte;
f) preşedintele Consiliului Legislativ;
g) şefii cultelor religioase şi ceilalţi membri ai Inaltului Cler cu rang de arhiereu sau echivalent acestuia;
h) alte cauze prevãzute de lege.
Cauzele în prima instanta se judeca, dupã caz, de Secţia penalã sau de
Secţia militarã a Curţii.
CAP. 6
Competenta Curţii Supreme de Justiţie în Secţii Unite
ART. 25
Curtea Suprema de Justiţie se constituie în Secţii Unite pentru:
a) judecarea recursurilor declarate impotriva hotãrîrilor pronunţate în prima instanta de Curte;
b) judecarea recursurilor în interesul legii;
c) judecarea recursurilor în anulare în cauzele în care secţiile Curţii au pronunţat sentinţe rãmase definitive prin nerecurare sau decizii în soluţionarea recursurilor ordinare.
d) soluţionarea, în condiţiile prezentei legi, a sesizarilor privind schimbarea jurisprudenţei Curţii;
e) sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalitãţii legilor, înainte de promulgare.
ART. 26
Atribuţiile Colegiului permanent al Curţii Supreme de Justiţie, prevãzut la art. 8 alin. 1, sînt urmãtoarele:
a) numirea, promovarea, transferarea, sancţionarea, suspendarea şi încetarea din funcţie a magistraţilor asistenţi; b) prezintã recomandãri Consiliului Superior al Magistraturii pentru numirea de judecãtori la Curtea Suprema de Justiţie;
c) aprobarea statului de funcţii al Curţii Supreme de Justiţie;
d) îndrumarea şi supravegherea activitãţii de propuneri privind legislaţia, de studii şi documentare şi de publicare a practicii judiciare a Curţii Supreme de Justiţie.
TITLUL III
Dispoziţii de procedura
ART. 27
La secţiile Curţii Supreme de Justiţie, dupã competenta fiecãreia, pãrţile pot declara recurs şi impotriva hotãrîrilor nedefinitive sau actelor judecãtoreşti de orice natura care nu pot fi atacate pe nici o cale, iar cursul judecaţii a fost întrerupt în fata curţilor de apel.
ART. 28
Recursul cu care a fost sesizatã Curtea Suprema de Justiţie nu suspenda executarea hotãrîrii, cu excepţia cazurilor prevãzute de lege.
ART. 29
La fixarea termenului de judecare a recursului, preşedintele poate desemna un judecãtor sau magistrat asistent, pentru întocmirea unui raport asupra cauzei, în procesele pe care le considera mai complicate.
Raportul va fi prezentat în şedinţa de judecãtor înainte de a se da cuvintul pãrţilor.
ART. 30
Recursul în interesul legii şi recursul în anulare pot fi introduse chiar dacã pentru aceleaşi temeiuri s-a pronunţat instanta în recursul declarat de pãrţi.
ART. 31
Dacã o secţie a Curţii considera ca este cazul a se reveni asupra propriei jurisprudente, judecata va fi întreruptã şi vor fi sesizate Secţiile Unite ale Curţii Supreme de Justiţie. Dupã ce Secţiile Unite s-au pronunţat asupra sesizãrii privind schimbarea jurisprudenţei, judecata va continua.
ART. 32
Curtea Suprema de Justiţie suspenda judecata în cazul în care înaintea sa se ridica excepţia neconstitutionalitatii legii ce se cere a fi aplicatã şi sesizeazã, potrivit legii, Curtea Constituţionalã, pentru a hotãrî asupra exceptiei.
Judecata se reia la Curtea Suprema de Justiţie dupã primirea hotãrîrii definitive a Curţii Constituţionale.
ART. 33
Cînd Curtea caseazã hotãrîrea atacatã şi dispune rejudecarea, va trimite cauza pentru o noua judecata la instanta a carei hotãrîre a fost casatã.
În interesul bunei administrãri a justiţiei sau dacã instanta a carei hotãrîre a fost casatã nu mai exista, cauza va fi trimisa unei alte instanţe de acelaşi grad.
ART. 34
În caz de casare cu trimitere, soluţiile pronunţate în drept de Curtea Suprema de Justiţie sînt obligatorii, dacã în urma rejudecarii nu se schimba situaţia de fapt.
ART. 35
În cazul cînd Curtea admite recursul şi soluţioneazã definitiv cauza, executarea deciziei se face de instanta de fond.
Hotãrîrile pronunţate în prima instanta la Curtea Suprema de Justiţie se executa potrivit regulilor din Codul de procedura penalã.
TITLUL IV
Magistraţii asistenţi
ART. 36
Prim-magistratul asistent, magistraţii asistenţi şefi şi magistraţii asistenţi fac parte din Corpul Magistraţilor şi se bucura de stabilitate.
Condiţiile generale de numire a acestora sînt cele cerute pentru funcţia de magistrat, conform Legii pentru organizarea judecãtoreascã.
ART. 37
Prim-magistratul asistent are grad de judecãtor de curte de apel. El este numit dintre magistraţii asistenţi şefi cu o vechime de cel puţin 2 ani în aceasta funcţie. Dupã un stagiu de 5 ani ca prim-magistrat asistent, acesta poate fi înaintat pe loc la gradul de preşedinte de curte de apel.
Magistraţii asistenţi şefi au grad de preşedinte de tribunal şi sînt numiţi dintre magistraţii asistenţi cu o vechime de cel puţin 4 ani în aceasta funcţie. Dupã un stagiu de 2 ani ca magistrat şef, ei pot fi inaintati pe loc la gradul de judecãtor de curte de apel şi dupã alţi 5 ani la gradul de preşedinte de curte de apel.
Magistraţii asistenţi sînt numiţi dintre judecãtorii sau procurorii cu o vechime în grad de cel puţin 4 ani. Dupã un stagiu de 4 ani în aceasta funcţie, ei pot fi inaintati pe loc la gradul de preşedinte de tribunal şi dupã alţi 2 ani, la gradul de judecãtor de curte de apel.
Colegiul permanent al Curţii poate reduce cu o treime vechimea în specialitate pentru magistraţii asistenţi care au avut rezultate deosebite în activitatea desfasurata.
ART. 38
Prim-magistratul asistent şi magistraţii asistenţi şefi pot fi numiţi şi dintre judecãtori sau procurori, care au vechimea prevãzutã în art. 37.
Magistraţii asistenţi şefi şi magistraţii asistenţi pot fi numiţi şi dintre avocaţi, consilieri juridici şi cadre didactice din învãţãmîntul universitar juridic, pentru care vechimea se stabileşte potrivit Legii pentru organizarea judecãtoreascã.
ART. 39
Prim-magistratul asistent are urmãtoarele atribuţii:
a) coordoneazã activitatea magistraţilor asistenţi din secţii şi a funcţionarilor din Cancelaria Curţii Supreme de Justiţie;
b) ia parte la şedinţele Secţiilor Unite ale Curţii şi ale completului disciplinar;
c) coordoneazã activitatea Biroului de relaţii externe.
ART. 40
Magistraţii asistenţi şefi au urmãtoarele atribuţii:
a) participa la şedinţele de judecata ale secţiilor;
b) repartizeazã magistraţii asistenţi care participa la şedinţele de judecata;
c) se ingrijesc de ţinerea în bune condiţii a evidentelor secţiilor şi de realizarea la timp a tuturor lucrãrilor.
ART. 41
Magistraţii asistenţi participa la şedinţele de judecata ale secţiilor.
ART. 42
Magistraţii asistenţi care participa la şedinţele de judecata ale Curţii iau note de susţinerile fãcute, redacteazã încheierile, participa cu vot consultativ la deliberãri şi redacteazã decizii, conform repartiţiei fãcute de preşedinte pentru toţi membrii completului de judecata.
ART. 43
Magistraţii asistenţi vor aduce la îndeplinire orice alte sarcini încredinţate de preşedintele Curţii, vicepreşedinte sau preşedintele sectiei.
TITLUL V
Activitatea Parchetului General de pe lîngã Curtea Suprema de Justiţie
ART. 44
Procurorul general participa la şedinţele Curţii în Secţii Unite, precum şi la orice complet al Curţii cînd considera necesar.
În caz de împiedicare, procurorul general poate delega pe unul dintre adjunctii sãi pentru a participa, în locul sau, la acele şedinţe.
ART. 45
Procurorii parchetului de pe lîngã Curtea Suprema de Justiţie pun concluzii la judecarea recursurilor în interesul legii, a recursurilor în anulare şi a tuturor cauzelor penale, iar în celelalte cauze, cînd participa ca parte principala, cînd legea o prevede, precum şi în cazul cînd considera necesar.
ART. 46
Procurorii exercita cãile de atac prevãzute de lege impotriva hotãrîrilor Curţii.
TITLUL VI
Direcţia de studii, documentare, informatica, economicã şi administrativã, Cancelaria Curţii Supreme de Justiţie, şi Biroul de relaţii externe
ART. 47
Direcţia de studii, documentare, informatica, economicã şi administrativã este condusã de un director cu grad de magistrat asistent şef şi are urmãtoarele compartimente:
a) studii, documentare şi informatica, compus din magistraţi asistenţi, alt personal de specialitate şi auxiliar;
b) economic-financiar şi administrativ, compus din personal de specialitate, funcţionari, muncitori, personal de paza şi de serviciu.
ART. 48
Pentru numirea în funcţia de director este necesarã o vechime de cel puţin 15 ani în magistratura, iar pentru ceilalţi magistraţi asistenţi, o vechime de cel puţin 10 ani. Dispoziţiile art. 36-38 se aplica în mod corespunzãtor.
Magistraţii asistenţi din compartimentul de studii, documentare şi informatica asigura: evidenta legislaţiei, a jurisprudenţei şi doctrinei; selectarea şi rezumarea deciziilor în vederea publicãrii în Buletinul Curţii Supreme de Justiţie; activitatea de studii şi funcţionarea bibliotecii, precum şi orice alte sarcini încredinţate de preşedintele Curţii.
ART. 49
Cancelaria Curţii Supreme de Justiţie se compune din: prim-grefier, grefieri, arhivari, dactilografi şi alt personal prevãzut în statul de funcţii.
Personalul cancelariei este repartizat la secţii, potrivit nevoilor serviciului, de preşedintele Curţii, iar în cadrul secţiilor, de cãtre preşedinţii acestora.
ART. 50
Biroul de relaţii externe este condus de un magistrat asistent şef şi este încadrat cu personal de specialitate şi auxiliar.
TITLUL VII
Vacanta judecãtoreascã
ART. 51
Vacanta judecãtoreascã anuala este de doua luni, de la 1 iulie la 31 august.
ART. 52
În perioada vacantei judecãtoreşti se vor judeca:
a) în materie penalã, cauzele cu arestaţi;
b) în toate materiile, cauzele considerate urgente potrivit legii sau apreciate astfel de Curtea Suprema de Justiţie.
ART. 53
În timpul vacantei va fi desemnat de cãtre preşedintele Curţii, împreunã cu preşedinţii secţiilor, un numãr de judecãtori din fiecare secţie, necesar formãrii completelor de judecata.
Modul de desemnare a judecãtorilor pentru completele de vacanta se va stabili prin regulament.
Preşedinţii de secţii, în timpul vacantelor, vor alterna între ei.
ART. 54
Concediile anuale de odihna ale personalului Curţii Supreme de Justiţie, stabilite potrivit legii, se efectueazã în perioada vacantei judecãtoreşti.
Pentru motive temeinice, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie poate aproba efectuarea concediului de odihna şi în alta perioada decît cea a vacantei judecãtoreşti.
TITLUL VIII
Dispoziţii finale şi tranzitorii
ART. 55
În cazul cînd Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de consiliu de disciplina al judecãtorilor, lucrãrile sale sînt prezidate de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie.
ART. 56
La sfîrşitul fiecãrui an, Curtea Suprema de Justiţie, în Secţii Unite, va stabili cazurile în care se impune îmbunãtãţirea legislaţiei şi le va comunica ministrului justiţiei.
ART. 57
Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie poate incuviinta ca judecãtorii sa se informeze la sediul instanţelor asupra problemelor privind aplicarea corecta şi unitarã a legii, fãcînd cunoscutã jurisprudenta Curţii, şi sa constate situaţiile care justifica propuneri de imbunatatire a legislaţiei.
ART. 58
Reglementãrile din Legea pentru organizarea judecãtoreascã privind condiţiile de numire şi promovare a magistraţilor, drepturile, obligaţiile şi regimul disciplinar, precum şi celelalte dispoziţii care nu sînt contrare prezentei legi sînt aplicabile în mod corespunzãtor Curţii Supreme de Justiţie, judecãtorilor şi magistraţilor asistenţi ai acestei Curţi.
Sesizarilor privind abaterile disciplinare sãvîrşite de magistraţii asistenţi se soluţioneazã de o comisie disciplinarã formatã din 5 judecãtori ai Curţii Supreme de Justiţie, aleşi pe 4 ani. Comisia este prezidata de judecãtorul cu cea mai mare vechime în magistratura la Curte şi are ca secretar pe primul magistrat asistent.
Impotriva deciziilor pronunţate de comisia disciplinarã se poate declara contestaţie la completul de 7 judecãtori al Curţii Supreme de Justiţie prevãzut de Legea pentru organizarea judecãtoreascã.
Ţinuta vestimentara a judecãtorilor este de culoare neagra în şedinţele de judecata ale secţiilor Curţii Supreme de Justiţie şi de culoare mov în şedinţele Secţiilor Unite, iar ţinuta vestimentara a magistraţilor asistenţi este de culoare neagra. Ea se asigura gratuit. În cazurilor în care prin Legea pentru organizarea judecãtoreascã se solicita numirea, autorizarea, cererea, sesizarea ori avizarea pentru anumite mãsuri sau activitãţi, acestea se vor face, pentru personalul Curţii, de preşedinte.
Acţiunea disciplinarã impotriva judecãtorilor Curţii se exercita de vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie.
ART. 59
Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii şi ceilalţi judecãtori ai acestei Curţi nu pot fi urmãriţi penal sau contraventional ori trimişi în judecata fãrã autorizarea Preşedintelui României.
Ministerul de Interne are obligaţia sa acorde, la cerere, protecţie magistraţilor şi familiilor lor în cazurile în care viata, integritatea corporalã sau avutul acestora sînt supuse unei ameninţãri.
ART. 60
Magistraţii asistenţi nu pot fi urmãriţi penal sau contraventional ori trimişi în judecata fãrã autorizarea preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie.
ART. 61
Numirea, promovarea şi îndepãrtarea din funcţie a personalului Curţii Supreme de Justiţie, cu excepţia corpului judecãtoresc prevãzut la art. 13 şi a personalului prevãzut la art. 66 alin. 5 din prezenta lege, se fac de Colegiul permanent.
ART. 62
La Curtea Suprema de Justiţie vor putea fi numiţi, în funcţii de magistraţi asistenţi, şi foştii magistraţi, pensionari.
Magistraţii asistenţi încadraţi în condiţiile prevãzute în alin. 1 beneficiazã de salariu integral, corespunzãtor funcţiei, de sporul de vechime în munca, precum şi de drepturile de pensie. La încetarea activitãţii, aceste persoane au dreptul la recalcularea pensiei în funcţie de vechimea dobindita şi de salariile realizate dupã reincadrare.
ART. 63
Preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii şi judecãtorii aflaţi în exercitarea mandatului la data adoptãrii prezentei legi se considera ca îndeplinesc toate condiţiile pentru exercitarea acestei funcţii.
Dupã încetarea funcţiei la Curtea Suprema de Justiţie, prin expirarea perioadei pentru care a fost numit ori datoritã unor cauze neimputabile, judecãtorul îşi pãstreazã rangul dobîndit în ierarhie şi are dreptul sa revinã la postul ocupat anterior, rezervarea acestuia fiind obligatorie, sau poate opta pentru un alt post din magistratura ori avocatura.
ART. 64
Salarizarea personalului Curţii Supreme de Justiţie se stabileşte prin lege proprie, conform salarizarii personalului din cadrul celei mai înalte autoritãţi publice.
ART. 65
Curtea Suprema de Justiţie are buget propriu, care face parte din bugetul statului.
Proiectul de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor, şi execuţia bugetarã se aproba cu votul majoritãţii membrilor Secţiilor Unite ale Curţii Supreme de Justiţie.
Preşedintele va stabili numãrul necesar al autoturismelor din parcul auto al Curţii.
ART. 66
Preşedintele, judecãtorii şi magistraţii asistenţi care fac parte din Secţia militarã sînt militari activi şi au toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din aceasta calitate.
Preşedintele Sectiei militare va avea cel puţin gradul de general-maior, judecãtorii cel puţin gradul de colonel, iar magistraţii asistenţi gradul minim de maior.
Salarizarea şi celelalte drepturi cuvenite personalului militar şi civil cu care este incadrata Secţia militarã se asigura de cãtre Ministerul Apãrãrii Naţionale în concordanta cu prevederile legii de salarizare a personalului Curţii Supreme de Justiţie şi cu reglementãrile referitoare la drepturile materiale şi bãneşti specifice calitãţii de militar activ şi, respectiv, de salariat civil al acelui minister.
Mijloacele materiale şi auto necesare functionarii Sectiei militare şi Sectiei parchetelor militare din Parchetul General se asigura de Ministerul Apãrãrii Naţionale.
Numirea, promovarea şi îndepãrtarea din funcţie a personalului Sectiei militare, cu excepţia judecãtorilor, se fac de preşedintele acestei secţii, cu aprobarea preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie.
Activitatea magistraţilor asistenţi şi a funcţionarilor Sectiei militare este coordonata de magistratul asistent şef din aceasta secţie.
ART. 67
Dispoziţiile prezentei legi cu privire la organizarea şi funcţionarea secţiilor şi compartimentelor de munca, precum şi la rãspunderea disciplinarã vor fi completate printr-un regulament aprobat de Secţiile Unite ale Curţii Supreme de Justiţie.
Regulamentul se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 68
Curtea Suprema de Justiţie va continua sa judece cauzele, potrivit competentei prevãzute de legile în vigoare, pînã la modificarea codurilor de procedura civilã şi de procedura penalã, precum şi a altor legi avînd prevederi cu caracter procedural.
ART. 69
Prezenta lege intra în vigoare pe data publicãrii în Monitorul Oficial al României, cu excepţia art. 2-4, 11, 21-22, 25-31, 37, 38, titlului V, art. 55 şi 58, care intra în vigoare o data cu punerea în aplicare a tuturor prevederilor Legii pentru organizarea judecãtoreascã.
ART. 70
Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi, în condiţiile art. 69, orice dispoziţii contrare se abroga.
Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 30 iunie 1993, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
MARŢIAN DAN
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 30 iunie 1993, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE SENATULUI
prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN
--------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
