Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adopta prezenta lege.
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
Frontiera de stat a României desparte teritoriul statului roman de teritoriile statelor vecine şi marea teritorialã a României de zona contigua. Totodatã, frontiera de stat delimiteaza în plan vertical spaţiul aerian şi subsolul statului roman de spaţiul aerian şi subsolul statelor vecine.
ART. 2
Frontiera de stat a României se stabileşte prin lege, în conformitate cu prevederile tratatelor internaţionale şi ale înţelegerilor încheiate între statul roman şi statele vecine şi nu poate fi modificatã decît prin lege.
Frontiera de stat a României este inviolabilã.
ART. 3
Frontiera de stat a României este marcata, de regula, în teren, prin semne de frontiera, ale cãror date topogeodezice sînt prevãzute în documentele de demarcare încheiate între statul roman şi statele vecine.
În scopul menţinerii vizibilitatii şi asigurãrii protecţiei semnelor de frontiera se constituie culoarul de frontiera, a cãrui latime se convine de cãtre statul roman cu fiecare dintre statele vecine. Activitãţile de curãţire şi întreţinere a culoarului de frontiera se efectueazã sub supravegherea nemijlocitã a granicerilor.
ART. 4
Pentru executarea pazei şi supravegherii frontierei de stat se constituie:
a) Fisia de protecţie a frontierei de stat, cu o latime de 20 metri începînd de la linia frontierei de stat, pentru frontiera de uscat, şi de la limita revarsarilor de ape, pentru frontiera de apa, cãtre interior. Se excepteazã litoralul Marii Negre şi porturile de la Dunare, situate la frontiera.
Fisia de protecţie a frontierei face parte din domeniul public de interes naţional şi se administreazã de cãtre graniceri. Limitele interioare ale fisiei de protecţie a frontierei de stat vor fi marcate prin grija granicerilor.
b) Zona de frontiera, alcãtuitã din teritoriul comunelor, oraşelor şi municipiilor, care, potrivit organizãrii administrative a teritoriului României, sînt situate în apropierea frontierei de stat pe o adîncime de 20 km fata de aceasta cãtre interior.
Localitãţile incluse în zona de frontiera vor fi aduse la cunostinta populaţiei prin grija prefecţilor, iar pe panourile cu denumirea acestora se va trece menţiunea, în limba romana, "LOCALITATE DE FRONTIERA".
CAP. 2
Regimul juridic al frontierei de stat a României
ART. 5
Regimul juridic al frontierei de stat a României cuprinde totalitatea regulilor prevãzute în legislaţia interna, care privesc frontiera de stat şi apele teritoriale, precum şi obiectivele construite la frontiera, în comun cu statele vecine, în conformitate cu normele dreptului internaţional, ale tratatelor, acordurilor, convenţiilor şi protocoalelor încheiate de statul roman cu statele vecine. Regimul juridic cuprinde, de asemenea, normele prevãzute în legislaţia interna referitoare la desfãşurarea diferitelor activitãţi în zona de frontiera.
Respectarea regimului juridic al frontierei de stat a României se realizeazã, potrivit legii, de cãtre Ministerul de Interne, prin Comandamentul Naţional al Granicerilor şi prin Direcţia generalã de paşapoarte şi a poliţiei de frontiera.
ART. 6
Trecerea frontierei de stat a României de cãtre persoane, mijloace de transport, mãrfuri şi alte bunuri se face prin punctele de control pentru trecerea frontierei, deschise traficului internaţional, denumite, în continuare, puncte de control.
Trecerea frontierei de stat romane se poate face şi prin alte locuri, în condiţiile stabilite prin acorduri şi înţelegeri între România şi statele vecine.
ART. 7
În punctele de control se organizeazã şi se efectueazã controlul de frontiera al persoanelor, mijloacelor de transport, mãrfurilor şi altor bunuri care intra sau ies din ţara.
Trecerea frontierei de stat prin punctele de control se realizeazã în condiţiile prevãzute în prezenta lege.
ART. 8
Controlul efectuat la trecerea frontierei de stat romane are ca scop verificarea şi constatarea îndeplinirii condiţiilor stabilite de lege pentru intrarea şi ieşirea din ţara a persoanelor, mijloacelor de transport, mãrfurilor şi altor bunuri.
Organele de control la trecerea frontierei de stat romane poarta intreaga rãspundere pentru aplicarea şi respectarea stricta a prevederilor referitoare la intrarea şi ieşirea din ţara a persoanelor, mijloacelor de transport, a mãrfurilor şi altor bunuri, precum şi pentru buna desfãşurare a traficului internaţional şi servirea cãlãtorilor, în conformitate cu dispoziţiile legale.
ART. 9
Regulile de exploatare şi întreţinere privind podurile, cãile ferate şi rutiere, liniile de comunicaţii şi apele de frontiera care intersecteazã linia frontierei de stat ori au ax comun cu aceasta sînt stabilite prin înţelegeri încheiate de cãtre statul roman cu statele vecine.
ART. 10
Pentru soluţionarea problemelor rezultate din înţelegerile bilaterale de frontiera, se numesc, prin hotãrîre a Guvernului României, împuterniciţii de frontiera şi loctiitorii acestora, precum şi delegaţii romani în comisiile mixte interguvernamentale, din rindul ofiţerilor de graniceri, poliţiei de frontiera şi funcţionarilor altor ministere şi organe centrale interesate.
CAP. 3
Atribuţii privind paza şi supravegherea frontierei
ART. 11
Paza şi supravegherea frontierei de stat se exercita de cãtre Comandamentul Naţional al Granicerilor, prin marile unitãţi, unitãţile şi subunitatile subordonate.
ART. 12
Comandamentul Naţional al Granicerilor, marile unitãţi, unitãţile şi subunitatile subordonate au urmãtoarele atribuţii principale:
a) executa paza şi supravegherea frontierei de stat a României, impiedica trecerile ilegale peste granita, contrabanda şi orice încãlcare a regulilor regimului juridic al frontierei de stat;
b) supravegheazã apele naţionale şi spaţiul aerian ale României;
c) asigura aplicarea prevederilor tratatelor, acordurilor, convenţiilor şi protocoalelor de frontiera încheiate de România cu statele vecine;
d) asigura supravegherea, controlul şi întreţinerea semnelor de frontiera;
e) controleazã documentele de trecere ale persoanelor, mijloacelor de transport şi bagajele celor care au dreptul sa treacã frontiera de stat prin punctele de mic trafic, precum şi prin alte locuri decît prin punctele de control pentru trecerea frontierei de stat;
f) organizeazã şi realizeazã cooperarea în paza frontierei cu organele similare ale statelor vecine, conform înţelegerilor bilaterale;
g) fac propuneri cu privire la numirea imputernicitilor de frontiera şi loctiitorilor acestora, precum şi a delegaţilor romani din rindul ofiţerilor de graniceri în comisiile mixte interguvernamentale de frontiera;
h) acţioneazã pentru descoperirea, reţinerea şi cercetarea, în condiţiile legii, a persoanelor care savirsesc infracţiuni ori contravenţii la regimul juridic al frontierei de stat;
i) iau mãsuri pentru aplicarea şi respectarea legislaţiei de frontiera şi sancţionarea contravenientilor;
j) executa orice alte atribuţii stabilite prin lege.
ART. 13
Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, granicerii coopereazã cu celelalte unitãţi şi organe ale Ministerului de Interne, cu unitãţile Ministerului Apãrãrii Naţionale, cu organele Ministerului Economiei şi Finanţelor, cu autoritãţile administraţiei publice locale şi conducerile unitãţilor economice şi se pot folosi de serviciile organizate de paza, precum şi ale persoanelor care locuiesc ori desfãşoarã activitãţi în apropierea frontierei, cu acordul acestora.
ART. 14
În zona de frontiera, granicerii aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, potrivit legii, au dreptul:
a) sa controleze actele de identitate ale persoanelor şi sa procedeze, la nevoie, la identificarea acestora;
b) sa opreascã şi sa controleze mijloacele de transport;
c) sa cerceteze suprafeţele de teren, cãile de comunicaţie şi construcţiile izolate;
d) sa opreascã, sa retina şi sa cerceteze, în condiţiile legii, persoanele despre care exista informaţii sau probe ca au savirsit fapte penale sau contravenţionale ori care contravin reglementãrilor juridice în legatura cu frontiera; totodatã, pot controla îmbrãcãmintea şi bagajele persoanelor în vederea descoperirii obiectelor care ar putea dovedi intenţia sãvîrşirii unei infracţiuni sau contravenţii;
e) sa stabileascã, împreunã cu autoritãţile administraţiei publice locale, mãsuri specifice obligatorii, cu caracter temporar sau permanent, referitoaRe la paza frontierei de stat, care nu contravin legii şi care vor fi aduse la cunostinta cetãţenilor, prin grija prefecţilor şi primarilor.
ART. 15
În marea teritorialã şi apele de frontiera, granicerii care se gãsesc în misiune sau în îndeplinirea altor atribuţii de serviciu au obligaţia:
a) sa verifice respectarea regulilor regimului marii teritoriale şi apelor de frontiera;
b) sa supravegheze activitãţile ce se desfãşoarã în marea teritorialã şi apele de frontiera, precum şi spaţiul aerian adiacent acestora;
c) sa descopere şi sa zadarniceasca incercarile de evaziune pe mare şi trecerile ilegale peste frontiera fluviala;
d) sa descopere şi sa împiedice acţiunile de contrabanda şi piraterie;
e) sa controleze periodic poziţia şi integritatea semnelor de frontiera;
f) sa opreascã şi sa conducã pentru cercetãri, în porturile României, navele ambarcatiile şi persoanele care au încãlcat regulile regimului marii teritoriale şi apelor de frontiera;
g) sa descopere şi sa împiedice orice alta activitate desfasurata în marea teritorialã şi apele de frontiera, care ar afecta interesele şi suveranitatea statului roman, informind de îndatã organele romane competente.
ART. 16
Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, granicerii şi poliţia de frontiera pot folosi nave, ambarcatii, elicoptere, autovehicule şi alte mijloace de transport. Mijloacele din dotare vor purta semnul şi inscripţia "armei" pe laturile bordurilor navelor şi lateralele autovehiculelor, care vor fi prevãzute cu girofaruri suprapuse. Motocicletele de orice tip vor avea asemenea inscripţii pe rezervorul de benzina şi vor fi prevãzute cu girofaruri laterale.
ART. 17
Granicerii şi poliţia de frontiera au obligaţia, în condiţiile legii, sa culeagã, sa stocheze şi sa prelucreze date şi informaţii necesare pentru îndeplinirea misiunilor ce le revin.
ART. 18
Granicerii şi poliţia de frontiera pot sa retina, în zona de frontiera, în condiţiile legii, persoanele care au savirsit alte infracţiuni decît cele prevãzute la art. 14 lit. d), predindu-le de îndatã organelor judiciare competente, împreunã cu obiectele reţinute, mijloacele materiale de proba şi lucrãrile efectuate.
ART. 19
În îndeplinirea atribuţiilor legale de serviciu, granicerii şi poliţia de frontiera, în raport cu natura şi gradul de împotrivire a infractorului sau contravenientului, trec la luarea mãsurilor prevãzute de lege impotriva acestora în legatura cu stabilirea identitãţii, reţinerea, descoperirea şi conservarea mijloacelor de proba ori împiedicarea sãvîrşirii de noi fapte penale sau contravenţionale şi pot utiliza forta fizica, mijloacele specifice din dotare, inclusiv ciinii de serviciu.
În caz de necesitate şi numai cînd utilizarea altor mijloace de împiedicare sau constringere nu este posibila, granicerii şi poliţia de frontiera pot folosi armamentul din dotare, în condiţiile strict prevãzute de lege.
În toate cazurile, granicerii şi poliţia de frontiera au obligaţia de a se comporta civilizat, de a respecta demnitatea persoanelor reţinute şi cercetate.
CAP. 4
Organizarea şi funcţionarea punctelor de control pentru trecerea frontierei
ART. 20
Punctele de control pentru trecerea frontierei de stat romane se organizeazã şi funcţioneazã în subordinea Direcţiei generale de paşapoarte şi a poliţiei de frontiera.
Deschiderea de noi puncte de control sau închiderea temporarã sau definitiva a celor existente se aproba prin hotãrîre a Guvernului.
ART. 21
În punctele de control îşi desfãşoarã activitatea şi personal aparţinînd Ministerului Economiei şi Finanţelor, Ministerului Transporturilor, Ministerului Sãnãtãţii, Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerului Comerţului şi Turismului şi altor organe centrale, cãrora le revin sarcini, potrivit legii, în aceste locuri.
Atribuţiile personalului din subordinea ministerelor şi organelor prevãzute la alin. 1 se stabilesc de conducerile acestora, în conformitate cu legea.
ART. 22
Ministerele şi organele centrale cãrora le revin sarcini, potrivit legii, în punctele de control colaboreazã şi rãspund, în limitele competentelor legale, de desfãşurarea în bune condiţii a traficului de cãlãtori, mijloacelor de transport, mãrfurilor, altor bunuri, precum şi de asigurarea pazei frontierei de stat în aceste locuri.
ART. 23
Şeful punctului de control este ofiţer activ, desemnat de Ministerul de Interne. Acesta coordoneazã şi rãspunde de intreaga activitate din punctul de control, potrivit legii.
Şeful punctului de control verifica şi ia mãsurile legale corespunzãtoare pentru îndeplinirea corecta de cãtre personalul din punctul de control a îndatoririlor de serviciu.
ART. 24
Pentru controlul şi supravegherea mijloacelor de transport la trecerea frontierei de stat se pot folosi şi militari în termen sau angajaţi pe baza de contract.
CAP. 5
Efectuarea controlului pentru trecerea frontierei
ART. 25
Controlul pentru trecerea frontierei de stat romane se efectueazã în echipe formate din personal al punctelor de control. Şeful echipei de control este ofiţer sau subofiţer din poliţia de frontiera.
În punctele de control portuare, din echipa de control face parte şi reprezentantul cãpitãniei portului. O data cu echipa de control au acces pe navele de mãrfuri şi reprezentanţii agenţiei de navlosire, precum şi alte persoane autorizate.
În punctele de control aeroportuare, din echipa de control face parte şi un reprezentant al companiilor aeriene romane de transport.
ART. 26
Controlul paşapoartelor şi al celorlalte documente pentru trecerea frontierei de stat romane, eliberate de autoritãţile romane, precum şi al celor eliberate de autoritãţile strãine, recunoscute sau acceptate de statul roman, potrivit legii, se face de cãtre ofiţerii şi subofiterii desemnaţi de şeful punctului de control.
În cazurile în care se constata ca documentele de cãlãtorie nu întrunesc condiţiile prevãzute de lege pentru a da dreptul titularilor acestora sa între ori sa iasa din ţara sau exista suspiciuni cu privire la autenticitatea documentelor, şeful punctului de control va dispune de îndatã mãsuri de clarificare cu maximum de urgenta a situaţiei persoanelor în cauza.
Şeful punctului de control poate întrerupe cãlãtoria persoanelor cu privire la care s-a fãcut constatarea ca nu sînt îndeplinite cerinţele prevãzute de lege pentru trecerea frontierei de stat romane.
ART. 27
Controlul vamal al mãrfurilor, bagajelor, coletelor şi al altor bunuri aflate asupra persoanelor se face, dupã efectuarea controlului documentelor pentru trecerea frontierei de stat, de cãtre personalul vamal din echipele de control, potrivit reglementãrilor legale referitoare la regimul vamal.
ART. 28
Controlul sanitar-uman, sanitar-veterinar şi fito-sanitar se efectueazã, potrivit reglementãrilor legale, de cãtre personalul desemnat de Ministerul Sãnãtãţii şi, respectiv, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei.
Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei împreunã cu Ministerul Transporturilor pot stabili, pentru traficul de animale, produse animale şi vegetale, trecerea numai prin unele puncte de control, în funcţie de volumul traficului, de situaţia epizootiilor, epifitiilor, de convenţiile sanitar-veterinare şi fito-sanitare încheiate cu alte state.
În funcţie de situaţia epizootiilor şi epifitiilor, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei poate interzice traficul de animale, precum şi de produse animale şi vegetale peste frontiera de stat, informind despre aceasta celelalte organe centrale interesate.
Mãsurile pentru protecţia sanitarã la frontiera de stat se aplica, potrivit reglementãrilor legale, tuturor persoanelor, mijloacelor de transport, mãrfurilor şi altor bunuri, indiferent de provenienta şi destinaţia lor. Persoanelor care nu se supun acestor mãsuri nu li se permite trecerea frontierei de stat romane.
În cazul bolilor care impun instituirea carantinei, în situaţii care nu suferã amînare, Ministerul Sãnãtãţii ia primele mãsuri de prevenire şi combatere, pe care le comunica de îndatã Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerului Comerţului şi Turismului, Ministerului de Interne, Ministerului Apãrãrii Naţionale, Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Transporturilor.
Controlul sanitar-uman al navelor şi aeronavelor trebuie sa preceada controlul documentelor de trecere a frontierei de stat şi controlul vamal.
ART. 29
Trecerea frontierei de stat de cãtre persoane fizice a armelor de vinatoare, de tir şi muniţiilor acestora, precum şi a armelor de panoplie este permisã numai dacã aceste arme şi muniţii sînt înscrise în documentele de trecere a frontierei de stat de cãtre organele care le-au eliberat sau au acordat viza romana ori de organele din punctele de control.
Cãlãtorii care vin în România şi au asupra lor arme şi muniţii, altele decît cele prevãzute la alin. 1, au obligaţia sa le depunã la poliţia de frontiera.
Insotitorii delegatiilor strãine la nivelul sefilor de stat ori la nivel guvernamental, precum şi militarii pot avea asupra lor şi introduce în ţara arme de autoaparare şi munitiile aferente, pe baza de reciprocitate, dacã acestea sînt notificate prin Ministerul Afacerilor Externe şi, respectiv, Ministerul Apãrãrii Naţionale sau Ministerul de Interne.
ART. 30
Armele de vinatoare, de tir, munitiile pentru acestea, precum şi armele de panoplie aflate asupra cãlãtorilor în tranzit prin România, pe care le-au declarat, se sigileaza la intrarea în ţara de cãtre personalul vamal.
Pe timpul tranzitarii, cãlãtorilor le este interzis sa înstrãineze armele şi munitiile sau sa rupa sigiliile aplicate. La ieşirea din ţara se verifica integritatea şi autenticitatea sigiliilor şi dacã datele armelor şi muniţiilor corespund cu cele înscrise în documentul de trecere a frontierei de stat. Dacã sigiliile nu sînt intacte ori datele nu corespund cu cele înscrise în documentul de trecere a frontierei de stat sau armele şi munitiile au fost înstrãinate integral ori în parte, cãlãtorilor în cauza li se permite trecerea frontierei numai cu aprobarea Direcţiei generale de paşapoarte şi a poliţiei de frontiera.
Tranzitarea prin România de arme de vinatoare sau de tir şi a muniţiilor corespunzãtoare aparţinînd unor persoane juridice strãine se face cu aprobarea Direcţiei generale de paşapoarte şi a poliţiei de frontiera.
ART. 31
Armele şi munitiile prevãzute la art. 29 alin. 1 şi 2, care nu au fost declarate, precum şi alte arme sau muniţii descoperite cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei, se reţin de organul vamal în vederea confiscãrii şi se predau, pe baza de proces-verbal, direcţiei de poliţie a judeţului pe raza cãruia se afla punctul de control.
Continuarea cãlãtoriei persoanei asupra cãreia s-au descoperit armele şi munitiile supuse confiscãrii se poate face cu aprobarea Direcţiei generale de paşapoarte şi a poliţiei de frontiera.
ART. 32
Dispoziţiile art. 29-31 se aplica în mod corespunzãtor şi în cazul prafului de pusca şi al altor substanţe explozive, al materialelor biologice cu potenţial de contaminare în masa, precum şi al dispozitivelor încãrcate cu substanţe toxice ori radioactive aflate asupra persoanelor care trec frontiera de stat romana.
ART. 33
Controlul autoturismelor, autobuzelor, autocarelor, automarfarelor şi al celorlalte mijloace de transport rutier, care intra sau ies din ţara, se efectueazã la punctele de control rutiere.
ART. 34
Controlul pentru trecerea frontierei al trenurilor se efectueazã în statia de frontiera sau pe parcurs între statia de frontiera şi o statie interioarã.
ART. 35
Controlul pentru trecerea frontierei al navelor care intra sau ies din porturile româneşti în curse externe se efectueazã în punctele de control portuare. Fac excepţie de la control navele militare româneşti şi strãine, precum şi echipajele acestora, comunicate de cãtre Ministerul Apãrãrii Naţionale şi Ministerul de Interne.
Controlul pentru trecerea frontierei al navelor care urmeazã sa opreascã în porturile situate pe Dunare, în care nu funcţioneazã puncte de control, se efectueazã în primul port situat în amonte sau în aval de acest port, în care funcţioneazã un punct de control. La ieşire, controlul se efectueazã în portul de unde pleacã nava în cursa externa, în situaţia cînd în acesta exista un punct de control; în caz contrar, navele respective sînt obligate sa opreascã pentru control în unul din porturile Galaţi, Sulina sau Moldova Veche.
Controlul pentru trecerea frontierei al navelor sub pavilion strãin, care navigheaza în sectorul Dunãrii de Jos, între porturile Sulina şi Brãila, se efectueazã, la intrare, în portul Sulina, iar la ieşire, în unul din porturile Brãila, Galaţi, Tulcea sau Sulina, dacã din aceste porturi navele pleacã direct în curse externe. Controlul navelor care navigheaza prin canalul Dunare-Marea Neagra se efectueazã la intrarea în portul Constanta-Sud, iar la ieşire, în ultimul port romanesc din care navele pleacã direct în cursa.
În portul Cernavoda se controleazã numai acele nave care sosesc sau pleacã în cursa externa din porturile Basarabi, Poarta-Alba, Medgidia, Midia sau Cernavoda.
Controlul pentru trecerea frontierei se efectueazã asupra tuturor navelor care navigheaza prin portul Sulina spre porturile Reni sau Ismail. Nu sînt supuse controlului navele româneşti şi strãine care vin din aceste porturi şi nu se opresc într-un port romanesc, precum şi navele de mãrfuri şi pasageri sub pavilion romanesc care navigheaza între porturile Constanta-Sulina-Galaţi şi Brãila la intrarea şi ieşirea din sectorul Dunãrii de Jos.
Navele sub pavilion strãin care navigheaza în aval pe Dunarea interioarã vor opri pentru control la intrarea în ţara în portul Giurgiu, cele care navigheaza în amonte vor opri în portul Galaţi, iar pentru ieşire vor opri pentru control în ultimul port din care pleacã.
Navele sub pavilion strãin care navigheaza în tranzit fãrã oprire pe Dunarea interioarã sau pe canalul Dunare - Marea Neagra nu sînt supuse controlului, cu excepţia cazurilor de încãlcare a regimului de frontiera.
ART. 36
În cazul în care în rada portului a eşuat o nava sau la bordul unei nave a izbucnit un incendiu, navele de salvare pot sa iasa în rada pentru acordarea de ajutor, fãrã a li se efectua controlul pentru trecerea frontierei. Aceste situaţii se aduc la cunostinta şefului punctului de control de cãtre cãpitãnia portului.
Cînd în port a izbucnit un incendiu care pune în pericol siguranta navelor, acestora li se permite ieşirea din port în rada, fãrã a li se efectua control la trecerea frontierei.
ART. 37
Controlul marinarilor pentru trecerea frontierei se efectueazã prin confruntarea carnetelor de marinar cu rolul şi lista de echipaj prezentate de comandantul navei.
Marinarii strãini au acces la uscat pe baza permiselor eliberate în acest scop de şeful punctului de control.
Controlul şi identificarea marinarilor pe locul de munca se fac de ofiţeri şi subofiteri ai punctului de control.
În cazul navelor româneşti de transport şi mãrfuri care, din motive justificate, sînt obligate sa staţioneze în rada portului, accesul la uscat al echipajului este permis cu aprobarea şefului punctului de control. În acest caz, controlul navelor se executa dupã intrarea lor în port, iar controlul carnetelor de marinar se efectueazã la coborirea pe uscat.
ART. 38
Echipajelor navale aflate în rada portului, asupra cãrora, la sosire, nu s-a efectuat controlul pentru trecerea frontierei, li se poate acorda asistenta medicalã cu accesul medicului la bord, la cererea comandantilor de nava şi cu aprobarea şefului punctului de control.
În baza avizului organelor sanitare competente, debarcarea marinarilor strãini, în vederea internãrii în unul din spitalele oraşului portuar, se aproba de şeful punctului de control, la cererea cãpitãniei portului.
ART. 39
Marinarilor strãini aflaţi pe nave în unul din porturile româneşti, care urmeazã a se deplasa în interes de serviciu într-un alt port sau într-o alta localitate de pe teritoriul României, pentru a lua legatura cu misiunea diplomaticã sau cu oficiul consular al statului cãruia îi aparţine, li se acorda, la cerere, viza de intrare-ieşire. Cererea de viza se rezolva prin agenţia de navlosire sau prin agenţia de navigaţie a statului de care aparţine nava ori de şefii punctelor de control. În cazul deplasarii marinarilor spre alte state, se acorda viza de tranzit.
Vizele prevãzute la alin. 1 nu sînt necesare în cazul marinarilor cetãţeni ai statelor cu care România a încheiat acorduri privind desfiinţarea vizelor sau de recunoaştere a carnetelor de marinar ca documente de cãlãtorie internationala.
ART. 40
Marinarii rãmaşi pe teritoriul României dupã plecarea navei se vor prezenta la agenţia de navigaţie a statului respectiv, pentru a li se rezolva situaţia. Dacã în localitatea portuara nu exista agenţie de navigaţie, şeful punctului de control permite marinarilor plecarea din ţara cu alte nave.
Trecerea marinarilor din echipajul unei nave în a carei lista sînt înscrişi în echipajul altei nave strãine, aflatã în unul din porturile româneşti, se face de cãpitãnia portului sau de agenţia de navigaţie a statului de care aparţine nava care solicita transferul, cu înştiinţarea şefului punctului de control.
ART. 41
La navele de pasageri sub pavilion romanesc sau sub pavilion strãin, precum şi la pasagerii aflaţi pe navele de mãrfuri care vin sau pleacã din România, controlul documentelor la trecerea frontierei se efectueazã asupra persoanelor şi bunurilor la debarcarea şi, respectiv, imbarcarea pe nave.
Accesul pasagerilor strãini la uscat este permis dupã obţinerea vizei pe documentul de trecere a frontierei de stat, cu excepţia cetãţenilor aparţinînd statelor cu care România a încheiat acorduri privind desfiinţarea vizelor.
ART. 42
Şefii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, precum şi şefii reprezentantelor organizaţiilor internaţionale aflate pe teritoriul României, în limitele convenţiilor la care statul roman este parte, au acces la bordul navelor de comerţ strãine aflate în porturile sau apele teritoriale româneşti în baza carnetului de identitate eliberat de Ministerul Afacerilor Externe.
ART. 43
Accesul la bord al membrilor de familie ai marinarilor strãini imbarcati pe navele aflate în porturile româneşti care navigheaza între porturile Constanta, Sulina şi Moldova Veche se poate face pe baza paşapoartelor ori a altor documente de trecere a frontierei, la cererea comandantului navei şi cu avizul şefului punctului de control, în aceleaşi condiţii ca şi marinarilor de pe nava.
ART. 44
În aeroporturi, controlul pentru trecerea frontierei se face la plecarea şi sosirea aeronavelor în şi din curse internaţionale. Cînd din cauza de forta majorã o aeronava de transport internaţional nu-şi poate continua cursa şi cãlãtorii în tranzit nu au alte legãturi imediate, acestora li se permite, la cerere, accesul în oraş pînã la plecarea primei aeronave sau sa tranziteze teritoriul României cu alte mijloace de transport, pe baza vizei de tranzit acordate de punctul de control ori, dupã caz, de formaţiunile teritoriale de paşapoarte.
Dacã aeronavele care efectueazã curse internaţionale aterizeaza din cauza de forta majorã pe aeroporturi care nu sînt destinate traficului internaţional, controlul pentru trecerea frontierei se asigura de cãtre formaţiunile teritoriale de paşapoarte.
Cãlãtorilor în tranzit cu escala în România nu li se efectueazã controlul paşapoartelor dacã nu pãrãsesc aerogara. Acestora li se inmineaza, de cãtre organele competente ale companiilor aeriene româneşti, cãrţi de imbarcare pentru cursa cu care continua cãlãtoria.
ART. 45
Strãinilor care intra şi ies din ţara li se inmineaza taloane de intrare-ieşire, pentru a le completa cu datele necesare şi a le prezenta, împreunã cu documentele de trecere a frontierei, organelor de control. Taloanele vor fi completate şi de persoanele care tranziteaza sau care sînt cãlãtori ai statelor cu care România a încheiat convenţii de desfiinţare a vizelor.
ART. 46
Avioanele militare româneşti şi strãine şi echipajele lor, cînd aterizeaza sau decoleaza de pe aeroporturi internaţionale, se supun aceloraşi reguli de control.
Vor fi exceptate de la control persoanele şi avioanele militare comunicate de Ministerul Apãrãrii Naţionale şi Ministerul de Interne.
CAP. 6
Accesul, circulaţia şi alte activitãţi în zona de frontiera
ART. 47
Accesul în zona de frontiera al cetãţenilor romani şi al strãinilor este permis în baza actelor de identitate.
Accesul persoanelor în fisia de protecţie a frontierei de stat pînã la linia de frontiera este permis în baza documentelor personale de identitate, cu aprobarea prealabilã a comandantului subunitatii de graniceri cu atribuţii în acea zona.
Accesul persoanelor pentru efectuarea unor activitãţi dincolo de fisia de protecţie a frontierei de stat, în situaţia cînd la frontiera de apa aceasta se constituie la limita revarsarilor de apa, precum şi în insulele şi ostroavele aparţinînd statului roman situate în apele de frontiera, este permis numai prin locurile şi în condiţiile stabilite de organele de graniceri.
Accesul persoanelor în insulele şi ostroavele de formaţiune noua din apele de frontiera nu este permis pînã la determinarea apartenentei acestora pe baza înţelegerilor încheiate bilateral între statul roman şi statele vecine.
ART. 48
Accesul persoanelor la bordul navelor, precum şi cel al marinarilor strãini la uscat sînt permise conform normelor stabilite pentru punctele de control.
ART. 49
În porturile României unde nu exista puncte de control sau de mic trafic şi nici unitãţi sau subunitati de graniceri, accesul persoanelor la bordul navelor şi cel al marinarilor strãini la uscat sînt permise de cãtre organele de poliţie.
ART. 50
Circulaţia persoanelor în zona de frontiera este permisã ziua pînã la fisia de protecţie a frontierei, iar pe timpul nopţii în afarã vetrei satelor sau a perimetrului oraşelor şi municipiilor, cu sau fãrã mijloace de transport, numai pe drumurile publice şi în condiţiile stabilite de cãtre autoritãţile administraţiei publice locale, cu acordul prealabil al unitãţilor teritoriale de graniceri.
Rãmînerea persoanelor, parcarea mijloacelor de transport şi a utilajelor pe timpul nopţii, în zona de frontiera, în afarã vetrei satelor sau a perimetrului oraşelor şi municipiilor, sînt permise în condiţiile stabilite de autoritãţile publice locale, cu acordul prealabil al comandantului subunitatii de graniceri.
Condiţiile stabilite pentru cazurile prevãzute al alin. 1 şi 2 vor fi aduse la cunostinta publica de cãtre autoritãţile administraţiei publice locale.
ART. 51
Zborurile, planificate şi aprobate, ale aeronavelor ce executa activitãţi utilitare, de agrement sau sportive în zona de frontiera vor fi comunicate, dupã caz, Comandamentului Naţional al Granicerilor de cãtre Comandamentul Aviaţiei Militare şi Subsecretariatul de Stat al Aviaţiei Civile, în termenele prevãzute de regimul de zbor în spaţiul aerian al României.
Avioanele şi elicopterele proprietate particularã vor fi parcate numai pe aeroporturi civile sau în locuri autorizate şi folosite potrivit regimului de zbor în spaţiul aerian al României.
ART. 52
Plantarea pomilor şi arbustilor în zona de frontiera este permisã numai de la distanta de 500 metri de fisia de protecţie a frontierei de stat, cãtre interior, iar a culturile înalte, de la distanta de 250 metri cãtre interior.
Pentru consolidarea terenului este permisã plantarea de arbori în interiorul zonei de protecţie, cu avizul unitãţilor teritoriale de graniceri.
ART. 53
Lucrãrile de construcţii, în afarã vetrei satelor sau a perimetrului oraşelor şi municipiilor, sînt admise numai de la distanta de 500 metri de fisia de protecţie a frontierei de stat, cãtre interior.
Orice lucrãri de construcţii în afarã vetrei satelor sau a perimetrului oraşelor şi municipiilor, pe o adîncime de 500 metri de la linia de frontiera, cãtre interior, se vor efectua numi în cazuri temeinic justificate şi dupã obţinerea tuturor aprobãrilor legale, inclusiv a Comandamentului Naţional al Granicerilor.
ART. 54
Cu acordul prealabil al Comandamentului Naţional al Granicerilor, pe adîncimea de 500 metri de la fisia de protecţie a frontierei, cãtre interior, se pot executa activitãţi cum sînt: mineritul, exploatãrile de ţiţei, de gaze, de ape minerale, de ape termale, exploatãrile forestiere, balastiere sau de cariere, lucrãrile de îmbunãtãţiri funciare şi irigaţii, indiguirile, lucrãrile sau construcţiile pe cursurile de apa, construcţiile şi amenajãrile turistice sau de agrement, cercetãrile sau prospectarile geologice.
ART. 55
Modul de folosire a apelor de frontiera pentru activitãţi economice, navigaţie, agrement, pescuit sportiv, scaldat, plaja, aprovizionare şi adapatul animalelor se stabileşte de cãtre autoritãţile administraţiei publice locale, cu acordul prealabil al unitãţilor teritoriale de graniceri.
ART. 56
Pescuitul industrial şi sportiv în apele de frontiera şi marea teritorialã se efectueazã, în condiţiile legii, în locurile şi sectoarele stabilite de autoritãţile administraţiei publice locale, cu aprobarea prealabilã a unitãţilor teritoriale de graniceri.
ART. 57
Barcile, precum şi orice alte ambarcatii, cu sau fãrã propulsie, de agrement, sportive, pescaresti şi "Salvamar" vor fi înregistrate la cãpitãnia portului sau la autoritãţile administraţiei publice locale, acolo unde nu exista capitanii de port.
Barcile şi ambarcatiile se pãstreazã în locurile stabilite de cãtre autoritãţile administraţiei publice locale, cu acordul comandantilor unitãţilor de graniceri, luindu-se mãsuri de cãtre cei care le deţin, pentru a se preveni folosirea acestora la trecerea ilegala a frontierei de stat sau practicarea contrabandei.
ART. 58
Excursiile pentru vizitarea unor obiective economice, istorice sau turistice situate în fisia de protecţie a frontierei, cele de agrement şi concursurile nautice în apele de frontiera se pot efectua cu aprobarea prealabilã a unitãţilor teritoriale de graniceri.
ART. 59
În apele de frontiera şi marea teritorialã, navele cu excursionisti, precum şi orice alta nava sau ambarcatie nu au voie sa acosteze decît în porturi. În caz de forta majorã, acostarea se va putea face în orice punct de pe malul romanesc, anuntindu-se primul post de graniceri sau poliţie. Dispoziţiile acestui articol nu se aplica cetãţenilor romani posesori de barci.
ART. 60
Vinatoarea în zona de frontiera este permisã, în condiţiile legii, cu aprobarea prealabilã a unitãţii teritoriale de graniceri, care se poate da numai dupã informarea organelor de frontiera ale statelor vecine. Ea se poate desfasura numai ziua, în mod organizat, pînã la 500 metri fata de fisia de protecţie a frontierei de stat, astfel încît sa nu se încalce cu foc de arma teritoriul statului vecin.
ART. 61
Pasunatul animalelor este permis în timpul zilei pînã la fisia de protecţie a frontierei de stat, iar noaptea pînã la 500 metri fata de aceasta, cãtre interior, în locurile stabilite de autoritãţile administraţiei publice locale, împreunã cu comandantii unitãţilor teritoriale de graniceri.
ART. 62
Persoanelor care se deplaseaza sau desfãşoarã diferite activitãţi în apropierea frontierei de stat le este interzis:
a) sa treacã frontiera de stat fãrã documente legale sau cu documente legale prin alte puncte în afarã celor stabilite;
b) sa traga cu arma peste frontiera de stat;
c) sa deterioreze ori sa distruga semnele de frontiera, instalaţiile sau mijloacele tehnice de paza ale granicerilor;
d) sa ilumineze teritoriul statului vecin;
e) sa producã sau sa extindã incendii în limita fisiei de protecţie a frontierei de stat;
f) sa fotografieze, sa filmeze sau sa execute lucrãri de pictura în limita fisiei de protecţie a frontierei de stat, care sa redea porţiuni din teritoriul statelor vecine;
g) sa facã schimb de obiecte şi de corespondenta peste frontiera de stat, în afarã punctelor de control, de mic trafic sau a altor locuri stabilite prin lege;
h) sa desfãşoare activitãţi prin care pot fi infestate sau poluate apele de frontiera şi marea teritorialã;
i) sa comita fapte, gesturi sau sa profereze expresii jignitoare la adresa statului vecin sau a cetãţenilor acestuia.
ART. 63
În situaţii deosebite, pe timpul unor acţiuni ale trupelor de graniceri, se poate opri, temporar, accesul în zona de frontiera sau se pot interzice unele activitãţi, ca şi rãmînerea persoanelor pe timpul nopţii în zona de frontiera, în afarã localitãţilor. Aceste mãsuri vor fi aduse, în timp util, la cunostinta autoritãţilor administraţiei publice locale, populaţiei şi unitãţilor economice şi sociale interesate.
CAP. 7
Raspunderi şi sancţiuni
ART. 64
Încãlcarea dispoziţiilor prevãzute în prezenta lege atrage, dupã caz, rãspunderea disciplinarã, materialã, civilã, contravenţionalã sau penalã a persoanei vinovate.
ART. 65
Intrarea sau ieşirea din ţara prin trecerea frauduloasã a frontierei de stat constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani.
ART. 66
Dacã trecerea frauduloasã a frontierei de stat a fost sãvîrşitã în scopul sustragerii de la executarea unei pedepse, fapta se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
ART. 67
Fapta persoanei care racoleaza, indruma sau calauzeste o alta persoana în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Dacã fapta sãvîrşitã priveşte un grup de persoane ori a urmãrit obţinerea de foloase materiale sau de alta natura, pedeapsa este închisoare de la 1 an la 5 ani.
Tentativa se pedepseşte.
Valorile sau bunurile materiale obţinute ca urmare a sãvîrşirii acestei infracţiuni se confisca.
ART. 68
Se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 7 ani, dacã fapta nu constituie o infracţiune mai grava, trecerea frauduloasã a frontierei de stat sãvîrşitã:
a) prin forta sau prin atacarea granicerilor, politistilor sau lucrãtorilor vamali;
b) de cãtre persoane inarmate sau constituite în grup;
c) în scopul scoaterii din ţara a unor bunuri din patrimoniul cultural naţional sau de valoare deosebita, al traficarii de arme, muniţii, materiale explozive sau radioactive, a produselor şi substanţelor stupefiante, psihotrope ori toxice.
Tentativa se pedepseşte.
ART. 69
Sînt contravenţii, dacã, potrivit legii penale, nu sînt considerate infracţiuni, urmãtoarele fapte:
a) încercarea de ieşire din ţara prin trecerea frauduloasã a frontierei de stat;
b) tragerea cu arma peste frontiera de stat, deteriorarea ori distrugerea semnelor de frontiera, instalaţiilor sau mijloacelor tehnice de paza ale granicerilor, producerea sau extinderea de incendii în limita fisiei de protecţie a frontierei de stat sau desfãşurarea de activitãţi prin care pot fi infestate ori poluate solul, atmosfera sau apele de frontiera;
c) încãlcarea dispoziţiilor art. 59, 60 şi art. 62 lit. g) şi i);
d) încãlcarea dispoziţiilor art. 52, 53, 57, 58 şi art. 62 lit. d) şi f);
e) încãlcarea dispoziţiilor art. 47, 50, 56 şi 61.
ART. 70
Contravenţiile prevãzute în art. 69 se sancţioneazã dupã cum urmeazã:
a) cu închisoare contravenţionalã de la 15 zile la 3 luni sau cu amenda de la 10.000 la 25.000 lei, cele de la lit. a) şi b);
b) cu amenda de la 5.000 la 10.000 lei, cele de la lit. c);
c) cu amenda de la 3.000 la 7.000 lei, cele de la lit. d);
d) cu amenda de la 2.000 la 6.000 lei, cele de la lit. e).
ART. 71
Contravenţiile prevãzute în art. 69 se constata de cãtre ofiţerii şi subofiterii de graniceri sau ai poliţiei de frontiera.
În cazul sancţiunilor cu amenda, contravenientul poate face plîngere, în termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal de constatare a contravenţiei, la instanta de judecata, potrivit legii.
În cazul contravenţiilor prevãzute în art. 69 lit. a) şi b), dacã agentul constatator apreciazã ca sancţiunea amenzii este îndestulãtoare, aplica amenda.
În caz contrar, procesul-verbal de constatare a contravenţiei se trimite de îndatã judecãtoriei în a carei raza teritorialã a fost sãvîrşitã contravenţia; impotriva hotãrîrii pronunţate de instanta se poate face cerere de reexaminare în termen de 24 de ore de la pronunţare, dacã contravenientul a fost prezent la dezbateri, sau de la comunicare, dacã a fost lipsa.
ART. 72
Din sumele rezultate din amenzile aplicate conform art. 70, precum şi din valoarea bunurilor de contrabanda supuse confiscãrii, un procent de 50% va reveni Comandamentului Naţional al Granicerilor sau, dupã caz, Direcţiei generale de paşapoarte şi a poliţiei de frontiera, în funcţie de apartenenţa agentului constatator, care va fi repartizat astfel: 20% militarilor care au descoperit sãvîrşirea contravenţiei, iar 80% pentru dotarea unitãţilor şi a subunitatilor din care aceştia fac parte.
ART. 73
Amenzile aplicate persoanelor fizice strãine pot fi plãtite şi în valuta convertibilã, prin transformarea amenzilor din lei în valuta convertibilã, la cursul valutar oficial în vigoare la data sãvîrşirii contravenţiei.
CAP. 8
Dispoziţii finale
ART. 74
Imobilele în care funcţioneazã punctele pentru trecerea frontierei rutiere şi terenurile aferente acestora constituie domeniu public al statului şi se administreazã de Ministerul de Interne sau alte instituţii centrale, care pun la dispoziţia celorlalte organe cu competente în punctele de control spaţiile necesare desfãşurãrii activitãţilor lor specifice, pe baza acordurilor şi în condiţiile stabilite între Ministerul de Interne şi organele tutelare ale acestora.
Ministerul Transporturilor va asigura spaţiile necesare bunei desfasurari a activitãţilor specifice organelor din punctele de control pentru trecerea frontierei de stat, punctele de mic trafic şi cele pentru trecerile simple de frontiera din staţiile de cale feratã, porturi şi aeroporturi. Obligaţia revine în mod corespunzãtor şi altor persoane fizice sau juridice care exploateazã asemenea staţii de cale feratã, porturi şi aeroporturi.
ART. 75
Normele privind modul de efectuare a controlului şi de comportare a personalului cu atribuţii în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat se stabilesc, prin regulament, de cãtre Ministerul de Interne împreunã cu organele centrale interesate, tinindu-se seama de standardele internaţionale practicate în acest domeniu.
ART. 76
Prevederile Legii privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor se aplica în mod corespunzãtor, în mãsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.
ART. 77
Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi, Comandamentul Trupelor de Graniceri se transforma în Comandamentul Naţional al Granicerilor, care va trece la sistemul profesionalizat al pazei şi supravegherii frontierei de stat.
Comandamentul Naţional al Granicerilor, împreunã cu marile unitãţi, unitãţile, subunitatile şi formaţiunile din subordine, personalul militar şi civil, armamentul, munitia şi tehnica din dotarea acestora, bugetul, precum şi întreg activul şi pasivul existent la aceasta data, trec de la Ministerul Apãrãrii Naţionale la Ministerul de Interne, pe baza de protocol încheiat între cele doua ministere.
ART. 78
În scopul realizãrii functionarii sistemului profesionalizat al pazei şi supravegherii frontierei de stat, Comandamentul Naţional al Granicerilor îşi asigura personalul necesar din absolvenţii instituţiilor proprii de învãţãmînt, cadre militare selecţionate şi transferate de la alte unitãţi militare, precum şi din specialişti chemaţi în cadrele active.
La Comandamentul Naţional al Granicerilor, marile unitãţi, unitãţile şi subunitatile subordonate pot funcţiona unitãţi sanitare, societãţi comerciale, cluburi, case de odihna, cãmine, asociaţii cu caracter cultural-sportiv, potrivit legii.
ART. 79
Personalul militar şi personalul civil al Comandamentului Naţional al Granicerilor, care trec la Ministerul de Interne, îşi menţin toate drepturile prevãzute de reglementãrile legale în vigoare.
Personalul civil al Comandamentului Naţional al Granicerilor şi unitãţilor subordonate acestuia se considera transferat în interesul serviciului.
Structura organizatoricã a Comandamentului Naţional al Granicerilor se stabileşte de ministerul de interne, în condiţiile Legii nr. 39/1990 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apãrare a Tarii.
ART. 80
Urmaşilor militarilor din Comandamentul Naţional al Granicerilor şi Direcţia generalã de paşapoarte şi a poliţiei de frontiera decedati datoritã unor acte de devotament excepţional, în timpul sau în legatura cu serviciul, li se acorda, în condiţiile legii, o pensie egala cu salariul integral pe care militarii l-au avut la data decesului.
În cazul cînd nu exista urmaşi şi nici soţ supravieţuitor, dacã cel decedat era singurul sprijin al pãrinţilor sãi, aceştia pot beneficia, în condiţiile legii, de jumãtate din pensia de urmaş stabilitã potrivit prevederilor alin. 1. Pensia pentru invaliditate permanenta, survenitã în condiţiile alin. 1, este egala cu salariul avut în momentul respectiv, iar cei în cauza vor beneficia şi de o gratificatie, o singura data, egala cu de cinci ori salariul.
Militarii care au devenit parţial incapabili de munca în condiţiile alin. 1 şi nu mai pot exercita în continuare profesia vor beneficia, în afarã drepturilor ce decurg din pensionare, de o gratificatie egala cu de trei ori salariul avut în momentul respectiv.
În cazul militarilor în termen, baza de calcul a pensiei o constituie salariul minim al militarului angajat pe baza de contract.
ART. 81
Cadrele militare permanente, militarii în termen şi cei angajaţi pe baza de contract, salariaţii civili din Comandamentul Naţional al Granicerilor, precum şi cadrele din Direcţia generalã de paşapoarte şi a poliţiei de frontiera, care îşi desfãşoarã activitatea în legatura cu controlul de frontiera, beneficiazã de o indemnizaţie de frontiera de pînã la 20% din solda sau salariul de baza.
ART. 82
Cadrele de graniceri, poliţie de frontiera şi militarii angajaţi pe baza de contract, care locuiesc în mediul rural şi nu deţin o locuinta proprietate de stat sau personalã, au dreptul la o compensaţie pentru chirie. Valoarea acesteia se stabileşte de cãtre ministerul de interne.
ART. 83
Ministerul Economiei şi Finanţelor va lua mãsuri pentru introducerea modificãrilor corespunzãtoare în indicatorii economico-financiari ai Ministerului Apãrãrii Naţionale şi Ministerului de Interne, pe baza propunerilor acestor ministere.
ART. 84
Prezenta lege intra în vigoare la 15 zile de la publicare.
Pe aceeaşi data se abroga <>art. 3 din Decretul-lege nr. 12/1990 privind abrogarea şi modificarea unor dispoziţii din Codul penal şi din Codul de procedura penalã, <>Decretul-lege nr. 45/1990 privind regimul juridic al frontierei de stat a României, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 27 mai 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi art. 77 alin. (2) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
MARŢIAN DAN
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 1 iunie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi art. 77 alin. (2) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE SENATULUI
academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
