Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGE Nr. 54 din 1 august 1991  cu privire la sindicate    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

LEGE Nr. 54 din 1 august 1991 cu privire la sindicate

EMITENT: PARLAMENTUL ROMANIEI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 164 din 7 august 1991
Parlamentul României adopta prezenta lege.

CAP. 1
Dispoziţii generale

ART. 1
(1) Sindicatele sînt organizaţii fãrã caracter politic, constituite în scopul apãrãrii şi promovãrii intereselor profesionale, economice, sociale, culturale şi sportive ale membrilor lor şi a drepturilor acestora, prevãzute în legislaţia muncii şi în contractele colective de munca.
(2) Sindicatele sînt independente fata de organele de stat, fata de partidele politice şi fata de oricare alte organizaţii.
ART. 2
(1) Persoanele care au calitatea de salariat au dreptul, fãrã nici o ingradire sau autorizare prealabilã, sa se organizeze în sindicate.
(2) Pentru formarea unui sindicat este necesar un numãr de cel puţin 15 persoane.
(3) Nimeni nu poate fi constrîns sa facã parte sau nu, ori sa se retragã sau nu dintr-un sindicat.
(4) O persoana poate face parte, în acelaşi timp, numai dintr-un singur sindicat.
ART. 3
Salariaţii minori pot fi membri ai sindicatelor, fãrã a fi necesarã încuviinţarea reprezentanţilor lor legali.
ART. 4
Persoanele care exercita legal o meserie sau profesie în mod individual sau care sînt asociate în cooperative, precum şi în alte categorii profesionale decît cel prevãzute la art. 2 alin. 1, se pot organiza în sindicate, în condiţiile prevãzute în prezenta lege.
ART. 5
Salariaţii care deţin funcţii de conducere sau care implica exercitarea autoritãţii de stat în aparatul Parlamentului, Guvernului, ministerelor, altor organe centrale ale administraţiei de stat, prefecturilor şi primãriilor, funcţii de procuror sau judecãtor, personalul militarizat din unitãţile aflate în subordinea Ministerului Justiţiei, precum şi personalul Ministerului Apãrãrii Naţionale şi Ministerului de Interne şi al unitãţilor din subordinea acestor ministere, cu excepţia personalului civil, nu se pot constitui în sindicate.

CAP. 2
Constituirea, organizarea şi funcţionarea sindicatelor

Secţiunea I
Statutele
ART. 6
Modul de constituire, funcţionare şi dizolvare a unui sindicat se reglementeazã prin statutul adoptat de cãtre membrii sãi, cu respectarea dispoziţiilor din prezenta lege.
ART. 7
(1) Statutele sindicatelor vor cuprinde prevederi cel puţin cu privire la:
a) scopul constituirii, denumirea şi sediul sindicatului;
b) modul în care se dobîndeşte şi înceteazã calitatea de membru al sindicatului;
c) drepturile şi îndatoririle membrilor;
d) nivelul cotizaţiilor şi modul lor de încasare;
e) organele de conducere, denumirea acestora, modul de alegere şi de revocare, durata mandatelor şi atribuţiile lor;
f) condiţiile şi normele de deliberare pentru modificarea statutului şi de adoptare a hotãrîrilor;
g) divizarea, comasarea sau dizolvarea sindicatului şi distribuirea, transmiterea ori, dupã caz, lichidarea patrimoniului cu specificarea ca bunurile date în folosinta de cãtre stat vor fi restituite acestuia;
h) modalitatea de asociere în federaţii pe ramura sau confederatii naţionale.
(2) Statutele nu pot conţine prevederi contrare Constituţiei şi legilor.
ART. 8
(1) Sindicatele au dreptul de a-şi elabora reglementãri proprii, de a-şi alege liber reprezentanţii, de a-şi organiza gestiunea şi activitatea lor şi de a-şi formula programe proprii de acţiune.
(2) Este interzisã autoritãţilor publice şi administrative orice intervenţie de natura a limita ori întrerupe exercitarea drepturilor prevãzute la alin. 1.
Secţiunea a II-a
Conducerea sindicatelor
ART. 9
Pot fi aleşi în organele de conducere cetãţeni romani, membri ai sindicatului, care au deplina capacitate de exerciţiu, lucreazã în unitate şi nu executa una din pedepsele complementare prevãzute de legea penalã.
ART. 10
Membrilor organelor de conducere alese ale sindicatelor li se asigura protecţia legii contra oricãror forme de condiţionare, constringere sau limitare a exercitãrii funcţiilor lor.
ART. 11
(1) Reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale sindicatelor, precum şi persoanelor care au deţinut o astfel de funcţie, în termen de un an de la încetarea mandatului nu li se poate modifica sau desface contractul de munca pentru motive neimputabile lor pe care legea le lasa la aprecierea celui care angajeazã, decît cu acordul organului colectiv de conducere ales al sindicatului.
(2) Este interzisã desfacerea contractului de munca din initiativa celui care angajeazã, pentru motive care privesc activitatea sindicala.
(3) Sînt exceptaţi de la aplicarea prevederilor alin. 1 cei care au fost revocaţi din funcţiile sindicale deţinute pentru încãlcarea prevederilor statutare sau legale.
ART. 12
(1) Pe perioada în care persoana din organul de conducere este salarizata de sindicate, aceasta îşi pãstreazã funcţia şi locul de munca avute anterior, precum şi vechimea în munca; pe postul acesteia poate fi incadrata o alta persoana, numai cu contract de munca pe durata determinata.
(2) La revenirea în postul avut a celor aflaţi în situaţia prevãzutã la alin. 1, li se va asigura un salariu care nu poate fi mai mic decît cel ce putea fi obţinut în condiţii de continuitate la acest loc de munca.
ART. 13
Prin contractele colective de munca se pot stabili şi alte drepturi şi mãsuri de protecţie, în afarã celor prevãzute în art. 11 şi 12, pentru cei aleşi în organele de conducere a sindicatelor.
ART. 14
Organul de conducere a sindicatului are obligaţia de a deţine o evidenta a numãrului de membri, a încasãrilor şi cheltuielilor de orice fel.
Secţiunea a III-a
Dobindirea personalitãţii juridice
ART. 15
(1) Pentru dobindirea de cãtre sindicat a personalitãţii juridice, împuternicitul special al membrilor fondatori ai sindicatului, prevãzut în procesul-verbal de constituire, trebuie sa depunã o cerere de înscriere la judecãtoria pe a carei raza teritorialã îşi are sediul sindicatul.
(2) La cererea de înscriere a sindicatului se anexeazã originalul şi doua copii ale urmãtoarelor acte:
a) procesul-verbal de constituire a sindicatului, semnat de cel puţin 15 membri fondatori;
b) statutul sindicatului;
c) lista membrilor din organul de conducere al sindicatului, cu menţionarea profesiei şi domiciliului.
ART. 16
(1) Judecãtoria care a primit cererea de înscriere este obligatã ca în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea acesteia sa examineze:
a) dacã s-au depus actele prevãzute de art. 15 alin. 2;
b) dacã actul constitutiv şi statutul sindicatului sînt conforme prevederilor legale în vigoare.
(2) În cazul în care sînt întrunite cerinţele prevãzute la alin. 1, judecãtoria va proceda la soluţionarea cererii, cu citarea împuternicitului special al membrilor fondatori ai sindicatului.
(3) Judecãtoria pronunţa o hotãrîre motivatã, de admitere sau respingere a cererii.
(4) Hotãrîrea se comunica în termen de cel mult 5 zile de la pronunţare semnatarului cererii de înscriere.
ART. 17
(1) Hotãrîrea judecãtoriei este supusã recursului.
(2) Termenul de recurs este de 15 zile şi curge de la comunicarea hotãrîrii.
Pentru procuror, termenul de recurs curge de la pronunţare.
(3) Recursul se judeca, cu precãdere, cu citarea împuternicitului special al membrilor fondatori ai sindicatului. Decizia se redacteazã şi dosarul se restituie judecãtoriei în termen de 5 zile de la pronunţare.
ART. 18
(1) Judecãtoriile sînt obligate sa ţinã un registru special în care vor consemna denumirea şi sediul sindicatului, numele membrilor organului de conducere şi adresele lor, data înscrierii, precum şi numãrul şi data hotãrîrii judecãtoreşti definitive de admitere a cererii de înscriere.
(2) Înscrierea în registrul prevãzut la alin. 1 se va face din oficiu, îndatã ce hotãrîrea a rãmas definitiva.
ART. 19
Sindicatul dobîndeşte personalitate juridicã de la data rãmînerii definitive a hotãrîrii judecãtoreşti de admitere a cererii de înscriere.
ART. 20
Originalul procesului-verbal de constituire şi al statutului pe care judecãtoria certifica înscrierea, împreunã cu cîte un exemplar din celelalte acte depuse se restituie sindicatului, iar al doilea exemplar, în copie, de pe toate actele prevãzute la art. 15 alin. 2, certificate de judecãtorie, se vor pãstra în arhiva acesteia.
ART. 21
(1) Sindicatul este obligat sa aducã la cunostinta judecãtoriei unde s-a înregistrat, în termen de 30 de zile, orice modificare ulterioara a statutului, precum şi orice schimbare în compunerea organului de conducere.
(2) Pentru încuviinţarea aprobãrii modificãrii statutului sînt aplicabile, în mod corespunzãtor, dispoziţiile art. 15-20.
(3) Judecãtoria este obligatã sa menţioneze în registrul prevãzut de art. 18 modificãrile din statut, precum şi schimbãrile din compunerea colectivului de conducere a sindicatului.
Secţiunea a IV-a
Patrimoniul
ART. 22
Bunurile mobile şi imobile aparţinînd sindicatelor pot fi folosite numai potrivit intereselor membrilor de sindicat, dar nu pot fi împãrţite între aceştia.
ART. 23
(1) Sindicatul poate dobîndi, în condiţiile prevãzute de lege, cu titlul gratuit sau cu titlul oneros, orice fel de bunuri mobile şi imobile necesare realizãrii scopului pentru care este înfiinţat.
(2) Imobilele organizaţiilor sindicale, altele decît cele folosite pentru locuinţe sau pentru desfãşurarea de activitãţi productive, nu sînt supuse nici unui fel de impozit, dacã sînt folosite efectiv de cãtre acestea în scopurile prevãzute de statut.
(3) Pentru imobilele din fondul locativ de stat, folosite de organizaţiile sindicale ca sedii, se va plati chirie calculatã potrivit dispoziţiilor legale privitoare la locuinţe.
ART. 24
Bunurile mobile şi imobile dobîndite de cãtre un sindicat, în condiţiile prevãzute de lege, necesare întrunirilor sindicatului, bibliotecii sau cursurilor de pregãtire şi perfecţionare a membrilor de sindicat nu pot fi urmãrite, cu excepţia celor necesare plãţii datoriilor cãtre stat.
ART. 25
(1) Sindicatul poate, în condiţiile prevãzute de statut:
a) sa sprijine material pe membrii sãi în exercitarea profesiei;
b) sa constituie case de ajutor proprii;
c) sa editeze şi sa tipareasca publicaţii proprii în vederea creşterii nivelului de cunoaştere a membrilor sãi şi pentru apãrarea intereselor acestora;
d) sa înfiinţeze în condiţiile legii şi sa administreze în interesul membrilor sãi unitãţi de cultura, învãţãmînt şi cercetare în domeniul activitãţii sindicale, unitãţi economico-sociale, comerciale, precum şi banca proprie pentru operaţii financiare în lei şi în valuta;
e) sa constituie fonduri proprii pentru ajutorarea membrilor sãi;
f) sa organizeze şi sa sprijine material şi financiar sportul pentru toţi şi sportul de performanta în asociaţii şi în cluburi sportive, precum şi formaţii cultural-artistice.
(2) În vederea realizãrii activitãţilor prevãzute în alin. 1, sindicatele au dreptul, în condiţiile legii, la obţinerea de credite.
ART. 26
(1) Controlul activitãţii financiare proprii a organizaţiilor sindicale, precum şi a unitãţilor economico-sociale ale acestora, se realizeazã prin comisia de cenzori, care funcţioneazã potrivit statutului.
(2) Organele administraţiei de stat exercita controlul activitãţii financiare a unitãţilor economico-sociale ale sindicatelor.
Secţiunea a V-a
Atribuţiile sindicatelor
ART. 27
(1) În vederea realizãrii scopului pentru care sînt create, sindicatele au dreptul sa foloseascã mijloace specifice cum sînt: negocierile, procedurile de soluţionare a litigiilor prin mediere sau conciliere, petiţia, protestul, mitingul, demonstratia şi greva, potrivit statutelor proprii şi în condiţiile prevãzute de lege.
(2) Organizaţiile sindicale de tip confederatie, la nivel naţional, vor fi consultate prin delegaţi desemnaţi la elaborarea proiectelor de acte normative care privesc raporturile de munca, contractele colective de munca, protecţia socialã, precum şi a oricãror reglementãri referitoare la dreptul de asociere şi la activitatea sindicala.
ART. 28
Sindicatul apara drepturile membrilor sãi ce decurg din legislaţia muncii şi din contractele colective de munca în fata organelor de jurisdicţie şi a altor organe de stat sau obşteşti, prin apãrãtori proprii sau aleşi.
ART. 29
(1) Consiliile de administraţie ale unitãţilor au obligaţia de a invita delegaţii aleşi ai sindicatelor sa participe în consiliile de administraţie la discutarea problemelor de interes profesional, economic, social sau cultural.
(2) În scopul apãrãrii intereselor sociale ale membrilor, sindicatele au dreptul de a primi informaţiile necesare pentru negocierea contractului colectiv de munca, precum şi cele privind constituirea şi folosirea fondurilor destinate îmbunãtãţirii condiţiilor la locul de munca, protecţiei muncii şi utilitãţilor sociale, asigurãrilor şi protecţiei sociale.
ART. 30
Sindicatele persoanelor care exercita legal o meserie sau profesie în mod individual sau care sînt asociate în cooperative, precum şi cele ale altor categorii profesionale decît cele prevãzute la art. 2 alin. 1, apara, în condiţiile legii, interesele profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor, potrivit specificului activitãţii acestora.
ART. 31
Federaţiile şi confederatiile, la cererea sindicatelor asociate, pot delega reprezentanţi sa trateze cu conducerile administrative, sa le asiste sau sa le reprezinte, în toate situaţiile, interesele acestora.
Secţiunea a VI-a
Raporturile sindicatelor cu membrii lor
ART. 32
Raporturile dintre sindicat şi membrii sãi sînt reglementate prin prevederile prezentei legi şi prin statute.
ART. 33
(1) Membrii de sindicat au dreptul de a se retrage oricind din sindicat, fãrã a avea obligaţia de a arata motivele.
(2) Membrii care se retrag din sindicat nu pot cere restituirea sumelor depuse drept cotizatie sau a sumelor şi a bunurilor donate.
(3) Membrii care se retrag dintr-un sindicat, în condiţiile prevãzute la alin. 1, îşi pãstreazã drepturile pe care le-au dobîndit în virtutea calitãţii de membru în unitãţile cu caracter economic create de sindicat, la care ei au contribuit prin cotizatie sau altfel.
ART. 34
(1) Membrii organelor de conducere ale organizaţiilor sindicale, personalul de specialitate şi administrativ din aparatul acestora, precum şi din unitãţile economico-sociale subordonate, vor fi salarizaţi din fondurile sindicatelor, potrivit reglementãrilor proprii.
(2) În funcţiile de specialitate, care necesita o calificare superioarã, pot fi angajaţi şi salariaţi ai altor unitãţi, urmînd ca aceştia sa-şi desfãşoare activitatea în afarã programului de munca, precum şi pensionari.
(3) Persoanele încadrate potrivit alin. 2 pot cumula, în condiţiile prevãzute de lege, salariul şi, dupã caz, pensia, cu veniturile obţinute din activitatea prestatã de sindicat.
ART. 35
(1) Membrii aleşi în organele de conducere ale sindicatelor, care lucreazã nemijlocit în unitate în calitate de salariat, au dreptul la reducerea programului lunar cu pînã la 5 zile pentru activitãţi sindicale.
(2) Numãrul celor care pot beneficia de prevederile alin. 1, precum şi durata timpului se stabilesc prin contractul colectiv de munca.
ART. 36
Personalul salarizat de organizaţiile sindicale, precum şi de unitãţile economico-sociale subordonate acestora beneficiazã de drepturile de asigurãri sociale de stat. Contribuţia la asigurãrile sociale, contribuţia la pensia suplimentarã şi impozitul pe salariu se calculeazã şi se plãtesc potrivit legii.

CAP. 3
Reorganizarea şi dizolvarea sindicatelor

ART. 37
Sindicatele se pot dizolva prin hotãrîrea adunãrii membrilor sau delegaţilor acestora statutar constituitã, luatã corespunzãtor statutului propriu.
ART. 38
(1) În cazul dizolvãrii, patrimoniul sindicatului se împarte conform dispoziţiilor din statut sau - în lipsa unor astfel de prevederi - potrivit hotãrîrii adunãrii de dizolvare.
(2) Dacã statutul a omis sa prevadã modul de distribuire a patrimoniului şi nici adunarea de dizolvare nu a luat o hotãrîre în aceasta privinta, tribunalul judeţean sau al municipiului Bucureşti, sesizat de oricare membru al sindicatului hotãrãşte asupra distribuirii patrimoniului, atribuindu-l unei organizaţii din care face parte sindicatul sau dacã nu face parte din nici o organizaţie, unui alt sindicat cu specific asemãnãtor.
ART. 39
(1) În termen de 5 zile de la dizolvare, conducãtorii sindicatului dizolvat sau lichidatorii patrimoniului sînt obligaţi sa ceara judecãtoriei care a operat înscrierea ca persoana juridicã sa se facã menţiunea despre dizolvarea sindicatului.
(2) Dupã expirarea termenului de 5 zile orice persoana interesatã poate sa ceara judecãtoriei efectuarea menţiunii prevãzute la alin. 1.
(3) Aceasta menţiune se va face pe pagina şi la locul unde s-a fãcut înscrierea în registrul special.
ART. 40
Organizaţiile sindicale nu pot fi dizolvate şi nu li se poate suspenda activitatea în baza unor acte de dispoziţie ale organelor administraţiei de stat.
ART. 41
În cazul reorganizãrii unei organizaţii sindicale, hotãrîrile asupra patrimoniului se iau de cãtre organele de conducere ale acesteia, dacã statutul nu prevede altfel.

CAP. 4
Forme de asociere a sindicatelor

ART. 42
(1) Sindicatele au dreptul de a-şi constitui structuri proprii pe unitate, ramura, profesie sau teritoriu.
(2) Doua sau mai multe sindicate din aceeaşi ramura de activitate sau profesie se pot asocia în vederea unei federaţii profesionale.
(3) Doua sau mai multe federaţii profesionale din ramuri de activitate diferite se pot asocia în vederea constituirii unei confederatii sindicale.
(4) În cadrul confederatiilor şi federaţiilor, sindicatele componente se pot constitui în uniuni teritoriale.
ART. 43
(1) Organizaţiile sindicale asociate conform art. 42 dobîndesc personalitate juridicã potrivit dispoziţiilor prezentei legi.
(2) În scopul dobîndirii personalitãţii juridice, organizaţiile sindicale respective convoacã adunãrile delegaţilor, cãrora le prezintã spre deliberare şi aprobare statutele proprii şi lista conducãtorilor lor.
(3) Hotãrîrile adunãrilor de constituire vor fi prezentate tribunalului judeţean sau al municipiului Bucureşti, unde acestea îşi au sediul, însoţite de actele prevãzute la art. 15.
(4) Tribunalul va examina dacã s-au îndeplinit condiţiile de art. 15 şi dacã organizaţiile sindicale care se asociaza au personalitate juridicã, precum şi dacã adunãrile de asociere au fost legal constituite.
(5) Hotãrîrea tribunalului de acordare sau neacordare a personalitãţii juridice poate fi atacatã cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
(6) Tribunalul va infiinta pentru organizaţiile sindicale asociate care au îndeplinit formalitãţile legale pentru constituirea şi funcţionarea lor, un registru special dupã modelul celui prevãzut de art. 18.
(7) Prevederile art. 18 alin. 2 se aplica în mod corespunzãtor.
ART. 44
Reglementãrile cuprinse în prezenta lege referitoare la sindicate se aplica în mod corespunzãtor şi celorlalte forme de organizare sau asociere sindicala.
ART. 45
Organizaţiile sindicale se pot afilia la organizaţii similare internaţionale.

CAP. 5
Sancţiuni

ART. 46
Constituie contravenţii şi se sancţioneazã cu amenda de la 2.000 lei la 10.000 lei urmãtoarele fapte:
a) furnizarea de date neconforme cu realitatea la dobindirea personalitãţii juridice a sindicatului, precum şi în timpul fiintarii acestuia, cu prilejul efectuãrii comunicãrilor prevãzute la art. 21 alin. 1;
b) încãlcarea de cãtre membrii organului de conducere a sindicatului a obligaţiei prevãzute la art. 39.
ART. 47
(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de cãtre persoanele desemnate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.
(2) Dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor se aplica în mod corespunzãtor şi contravenţiilor prevãzute în prezenta lege la art. 46.
ART. 48
Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda de la 5.000 lei la 25.000 lei urmãtoarele fapte:
a) împiedicarea exerciţiului dreptului de libera organizare sau asociere sindicala, în scopurile şi în limitele prevãzute de prezenta lege;
b) condiţionarea sau constringerea, în orice mod, avînd ca scop limitarea exercitãrii atribuţiilor funcţiei membrilor aleşi în organele de conducere ale sindicatelor.

CAP. 6
Dispoziţii finale

ART. 49
Cererile şi actele de procedura ale organizaţiilor sindicale în fata instanţelor judecãtoreşti sau actele de procedura întocmite pentru acestea sînt scutite de taxa de timbru.
ART. 50
În termen de 90 de zile de la data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial al României, sindicatele vor pune de acord statutele proprii cu prevederile acesteia.
ART. 51
Legea nr. 52/1945 asupra sindicatelor profesionale, cu modificãrile ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abroga.

Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 8 iulie 1991.

PREŞEDINTELE SENATULUI
academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU

Aceasta lege a fost adoptatã de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 22 iulie 1991.

PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILOR
MARŢIAN DAN

În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României, promulgãm Legea cu privire la sindicate şi dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României.

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
ION ILIESCU

-------------------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016