Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGE nr. 5 din 31 iulie 1958  pentru organizarea judecatoreasca    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

LEGE nr. 5 din 31 iulie 1958 pentru organizarea judecatoreasca

EMITENT: MAREA ADUNARE NATIONALA
PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 29 din 31 iulie 1958

Titlul I
DISPOZIŢII GENERALE
ART. 1
Justiţia în Republica Populara Romina se înfãptuieşte prin instanţele judecãtoreşti. Ca organe ale statului, instanţele judecãtoreşti rezolva toate pricinile, aparind cu fermitate interesele statului democrat-popular şi ale oamenilor muncii din Republica Populara Romina.
Instanţele judecãtoreşti sînt urmãtoarele:
a) tribunalele populare;
b) tribunalele regionale;
c) tribunalele militare ca instanţe speciale;
d) Tribunalul Suprem.
ART. 2
În Republica Populara Romina instanţele judecãtoreşti au ca sarcina sa apere:
a) orinduirea socialã şi orinduirea de stat a Republicii Populare Romine;
b) drepturile fundamentale ale cetãţenilor Republicii Populare Romine, precum şi celelalte drepturi şi interese garantate de lege;
c) drepturile, precum şi interesele ocrotite prin lege ale organelor statului şi ale celorlalte instituţii de stat, ale întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat, ale organizaţiilor cooperatiste şi oricãror organizaţii obşteşti, precum şi ale celorlalte persoane juridice.
Instanţele judecãtoreşti au de asemenea, sarcina de a asigura respectarea întocmai a legilor Republicii Populare Romine de cãtre organele statului şi celelalte instituţii de stat, de cãtre întreprinderile şi organizaţiile economice de stat, de cãtre organizaţiile cooperatiste şi orice organizaţii obşteşti, precum şi de cãtre celelalte persoane juridice, ca şi de cãtre toţi cetãţenii şi ceilalţi locuitori ai Republicii Populare Romine.
ART. 3
Sarcinile instanţelor judecãtoreşti se realizeazã prin:
a) judecarea pricinilor penale şi aplicarea pedepselor prevãzute de lege;
b) judecarea pricinilor civile privind drepturile şi interesele cetãţenilor şi ale celorlalţi locuitori, precum şi pe acelea ale oricãrei persoane juridice.
ART. 4
Instanţele judecãtoreşti, aplicind sancţiuni penale, urmãresc apãrarea orinduirii democrat-populare şi, în acelaşi timp, îndreptarea şi reeducarea infractorilor.
Judecind pricinile civile, instanţele judecãtoreşti asigura realizarea drepturilor şi intereselor legale ale cetãţenilor şi celorlalţi locuitori, precum şi ale oricãrei persoane juridice.
Prin activitatea lor, instanţele judecãtoreşti educa pe cetãţenii Republicii Populare Romine în spiritul devotamentului fata de patrie, al respectãrii întocmai a legilor Republicii Populare Romine, al grijii deosebite fata de proprietatea socialistã, al disciplinei în munca, al atitudinii cinstite fata de îndatoririle cetatenesti şi sociale, precum şi al respectului fata de regulile de convieţuire socialistã în statul democrat romin.
ART. 5
Justiţia în Republica Populara Romina se înfãptuieşte în mod egal pentru toate persoanele.
ART. 6
Judecãtorii de orice grad sînt independenţi şi se supun, în exercitarea atribuţiilor lor, numai legii.
ART. 7
În Republica Populara Romina instanţele judecãtoreşti folosesc limba romina.
În regiunile şi raioanele locuite de populaţie de alta naţionalitate decît cea romina se asigura şi folosirea limbii acelei populaţii.
În toate cazurile, în fata instanţelor judecãtoreşti din intreaga ţara, se garanteazã, pentru cei ce nu cunosc limba folositã de instanta, dreptul de a lua cunostinta de dosar şi de dezbateri, precum şi de a participa la judecata prin interpret.
ART. 8
Judecata în fata instanţelor judecãtoreşti se desfãşoarã în şedinţa publica, afarã de excepţiile prevãzute de lege, asigurindu-se pãrţilor dreptul de apãrare.
Dreptul de apãrare este garantat prin modul în care sînt organizate instanţele judecãtoreşti, prin legile de procedura şi prin asistenta judiciarã.
ART. 9
Judecata la toate instanţele se desfãşoarã cu participarea asesorilor populari, afarã de cazurile în care legea dispune altfel.

Titlul II
INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI

CAP. 1
Dispoziţii comune
ART. 10
Fiecare tribunal este compus dintr-un numãr de judecãtori şi este condus de unul dintre aceştia, care are funcţia de preşedinte.
Preşedintele desemneazã pe judecãtorii care trebuie sa îndeplineascã însãrcinãri speciale în cadrul atribuţiilor instanţei, iar dacã tribunalul este alcãtuit din colegii, repartizeazã judecãtorii pe colegii.
Preşedintele tribunalului regional şi cel al tribunalului militar de regiune militarã sînt ajutaţi de unul sau mai mulţi loctiitori de preşedinte.
Colegiile tribunalelor arãtate în alineatul precedent pot fi conduse de cãtre un preşedinte de colegiu. Preşedintele tribunalului poate el însuşi conduce unul dintre colegii şi are dreptul sa prezideze orice complet de judecata al tribunalului.
Tribunalele populare, în circumscripţia cãrora sînt cuprinse comune sau oraşe pentru care sînt întocmite cãrţi funciare, vor avea o organizare specialã de carte funciarã, condusã de un judecãtor.
ART. 11
Tribunalele populare şi tribunalele militare de mari unitãţi judeca în complet format dintr-un judecãtor şi doi asesori populari.
Tribunalele regionale şi tribunalele militare de regiuni militare judeca, atît în prima instanta cît şi în recurs, în complet format din 2 judecãtori şi 3 asesori populari.
Colegiile Tribunalului Suprem judeca, în toate cazurile, în complet format din 3 judecãtori.
ART. 12
Instanţele, prin judecarea recursurilor, verifica legalitatea şi temeinicia hotãrîrilor atacate.
Tribunalul Suprem, judecind recursurile în supraveghere, verifica legalitatea şi temeinicia hotãrîrilor judecãtoreşti definitive.
ART. 13
Hotãrîrile judecãtoreşti se iau cu majoritatea voturilor membrilor completului de judecata.

CAP. 2
Tribunalele populare
ART. 14
Tribunalele populare sînt:
a) tribunalele populare de raion;
b) tribunalele populare de oraş;
c) tribunalele populare de raion orasenesc.
ART. 15
În fiecare raion funcţioneazã unul sau mai multe tribunale populare de raion.
În oraşe pot funcţiona tribunale populare de oraş şi tribunale populare de raion orasenesc.
Numãrul, sediile şi circumscripţiile de judecata ale tribunalelor populare se stabilesc de Ministrul Justiţiei.
Ministrul Justiţiei va desemna judecãtorii tribunalelor populare care judeca pricinile penale privind sectorul cãilor ferate, precum şi pricinile privind sectorul marinei comerciale.
În oraşele cu împãrţire raionala, Ministrul Justiţiei va putea dispune ca pricinile privind infracţiunile flagrante sa fie judecate numai de anumite tribunale populare.
ART. 16
Tribunalele populare judeca în fond toate pricinile, în afarã de cele date de lege în competenta altor instanţe.

CAP. 3
Tribunalele regionale
ART. 17
Tribunalele regionale sînt:
a) tribunalele regionale;
b) Tribunalul Capitalei Republicii Populare Romine.
ART. 18
În fiecare regiune funcţioneazã unul sau mai multe tribunale regionale.
În Capitala Republicii Populare Romine funcţioneazã Tribunalul Capitalei Republicii Populare Romine.
Tribunalele regionale au cîte unul sau mai multe colegii penale şi cîte unul sau mai multe colegii civile.
Numãrul, sediile şi circumscripţiile de judecata ale tribunalelor regionale, ca şi numãrul colegiilor acestora, se stabilesc de Ministrul Justiţiei.
Ministrul Justiţiei va desemna judecãtorii colegiilor tribunalelor regionale care judeca, în recurs sau în fond, pricinile penale privind sectorul cãilor ferate sau pricinile privind sectorul marinei comerciale.
ART. 19
Tribunalele regionale judeca recursurile impotriva hotãrîrilor tribunalelor populare al cãror sediu se afla în circumscripţia lor, precum şi, în fond, pricinile date prin lege în competenta lor.

CAP. 4
Tribunalele militare
ART. 20
Tribunalele militare sînt urmãtoarele:
a) tribunalele militare de mari unitãţi;
b) tribunalele militare de regiuni militare; pentru aceeaşi regiune militarã se pot infiinta unul sau mai multe asemenea tribunale militare.
Tribunalele militare de regiuni militare vor avea unul sau mai multe colegii; numãrul acestora se va stabili de Ministrul Justiţiei.
Numãrul, sediile şi circumscripţiile de judecata ale tribunalelor militare se stabilesc de Ministrul Justiţiei, de acord cu Ministrul Forţelor Armate.
ART. 21
Tribunalele militare judeca în fond infracţiunile ce aduc atingere disciplinei şi capacitãţii de lupta a Forţelor Armate ale Republicii Populare Romine, sãvîrşite de militari, precum şi celelalte infracţiuni sãvîrşite de militari şi civili, date prin lege în competenta instanţelor militare.
Tribunalele militare de regiuni militare judeca şi recursurile impotriva hotãrîrilor pronunţate de tribunalele militare de mari unitãţi.
ART. 22
Preşedintele colegiului militar al Tribunalului Suprem va avea cel puţin gradul de general-maior, preşedintele de tribunal militar de regiune militarã va avea cel puţin gradul de colonel, iar preşedintele de tribunal militar de mare unitate, cel puţin gradul de maior.
Cînd inculpatul este militar, judecãtorul şi asesorii populari ce alcãtuiesc completul de judecata vor avea cel puţin gradul inculpatului, în afarã de cazul în care judecata se face de Plenul Tribunalului Suprem.

CAP. 5
Tribunalul Suprem
ART. 23
În Republica Populara Romina funcţioneazã un Tribunal Suprem.
ART. 24
Şedinţele Plenului Tribunalului Suprem un colegiu civil şi un colegiu militar, compuse din numãrul necesar de judecãtori.
ART. 25
Preşedintele Tribunalului Suprem este ajutat de un vicepreşedinte şi trei presedinti de colegii.
ART. 26
Preşedintele prezideazã Plenul Tribunalului Suprem şi poate prezida orice complet de judecata al acestui tribunal.*)
------------
*) Art. 26 este reprodus fãrã alineatul doi, care a fost abrogat prin Decretul nr. 470 din 5 decembrie 1958 .
ART. 27
Tribunalul Suprem are un colegiu penal, au loc cu participarea a cel puţin jumãtate din numãrul judecãtorilor fiecãrui colegiu şi întotdeauna cu un numãr de membri fãrã soţ.
ART. 28
Tribunalul Suprem supravegheazã activitatea judiciarã a tribunalelor prin:
a) judecarea recursurilor în supraveghere.
În cazul cînd hotãrîrea atacatã a fost pronunţatã de un colegiu al Tribunalului Suprem, recursul în supraveghere se judeca de Plenul Tribunalului Suprem;
b) îndrumãrile pe care le da tribunalelor pe baza practicii judiciare a acestora, cu privire la justa aplicare a legilor.
În acest scop, Plenul Tribunalului Suprem se întruneşte cel puţin o data Ia 3 luni, cu participarea Ministrului Justiţiei.
La şedinţele Plenului Tribunalului Suprem pune concluzii Procurorul General al Republicii Populare Romine.
ART. 29
Tribunalul Suprem judeca recursurile declarate impotriva hotãrîrilor pronunţate în fond de tribunalele regionale şi de tribunalele militare de regiuni militare; el judeca în fond pricinile date prin lege în competenta sa.

CAP. 6
Judecãtorii
ART. 30
Judecãtorii de la tribunalele populare şi regionale se aleg potrivit procedurii stabilite prin lege.
ART. 31
Preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii de colegii şi judecãtorii Tribunalului Suprem se aleg de Marea Adunare Nationala.
Ei pot fi revocaţi şi înlocuiţi de Marea Adunare Nationala.
ART. 32
Numirea în funcţie a judecãtorilor militari, precum şi miscarea acestora, cu excepţia acelora de la Colegiul militar al Tribunalului Suprem, se fac de cãtre Ministrul Justiţiei.
Încadrarea şi avansarea judecãtorilor militari în cadrele Forţelor Armate ale Republicii Populare Romine şi acordarea gradelor militare se fac potrivit statutului corpului ofiţerilor, la propunerea Ministrului Justiţiei. De asemenea, numirea preşedinţilor de tribunale militare, a loctiitorilor acestora, precum şi a preşedinţilor de colegii, se face de Ministrul Justiţiei.
ART. 33
Judecãtor poate fi persoana care:
a) este cetãţean romin şi are folosinta şi exerciţiul tuturor drepturilor civile şi politice, bucurindu-se de o reputaţie nestirbita;
b) are studii juridice superioare, cu examenul de stat;
c) a fost declarata reusita la examenul depus în urma efectuãrii stagiului judecãtoresc prescris de lege.
ART. 34
Pentru a fi preşedinte de tribunal popular, se cere o vechime de cel puţin trei ani în munca de judecãtor sau într-o alta munca juridicã din cele enumerate în art. 35.
Pentru a fi judecãtor la un tribunal regional se cere o vechime de cel puţin şase ani în munca de judecãtor la un tribunal popular sau într-o alta munca juridicã din cele enumerate în art. 35 ori o vechime de cel puţin un an în munca de preşedinte al unui tribunal popular.
Pentru a fi preşedinte sau loctiitor de preşedinte de tribunal regional se cere o vechime de cel puţin zece ani în munca de judecãtor la un tribunal popular sau într-o alta munca juridicã din cele enumerate în art. 35 ori o vechime de cel puţin trei ani în munca de preşedinte al unui tribunal popular sau o vechime de cel puţin trei ani în munca de judecãtor la un tribunal regional.
ART. 35
Ca vechime în munca de judecãtor se socoteşte şi timpul în care s-a prestat efectiv munca de: consilier juridic în Ministerul Justiţiei, procuror sau anchetator penal, consultant la Tribunalul Suprem, notar, avocat, jurisconsult, lucrãtori în cadrul unor direcţii, secţii sau birouri juridice cu atribuţii speciale de legislaţie sau studii juridice, cadre didactice în învãţãmîntul juridic superior, lucrãtori în institutele de cercetãri juridice, arbitru şi consultant arbitral, redactor şi redactor adjunct la revistele juridice editate sub îngrijirea unui organ de stat.
ART. 36
Stagiarii se numesc de Ministrul Justiţiei, ei trebuind sa îndeplineascã condiţiile prevãzute în art. 33 lit. a şi b. Stagiul este de doi ani; la expirarea lui, stagiarii vor fi supuşi unui examen obligatoriu.
Cei respinsi la examen au dreptul sa se prezinte la un nou examen în cel mult un an de zile; dacã şi la acest examen vor fi respinsi, angajarea lor înceteazã.
Atribuţiile stagiarilor se stabilesc prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri.
Condiţiile de efectuare a stagiului şi examenului, precum şi repartizarea stagiarilor la instanţe se stabilesc de Ministrul Justiţiei.
ART. 37
Judecãtorii şi stagiarii sînt obligaţi sa se prezinte la serviciu în termen de 10 zile de la data stabilitã pentru intrarea lor în funcţie. Acest termen poate fi prelungit numai de Ministrul Justiţiei.
La încetarea funcţiei sau la trecerea în alt loc de munca, judecãtorii sînt obligaţi sa termine şi sa dea în primire toate lucrãrile la care au participat, în cel mult 10 zile.
ART. 38
Ministrul Justiţiei, direct sau prin preşedinţii instanţelor judecãtoreşti, noteaza periodic pe judecãtorii de la tribunalele populare, tribunalele regionale şi tribunalele militare, în ce priveşte însuşirile lor profesionale, îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, precum şi corespunderea lor în munca.
ART. 39
Pornirea procesului penal şi sesizarea instanţei impotriva judecãtorilor de la tribunalele populare din circumscripţia unui tribunal regional, precum şi pentru judecãtorii acestui tribunal se fac de cãtre procurorul regiunii cu aprobarea Procurorului General al Republicii Populare Romine.
Impotriva judecãtorilor de la Tribunalul Capitalei Republicii Populare Romine, precum şi impotriva acelora de la tribunalele populare din Capitala Republicii Populare Romine, pornirea procesului penal şi sesizarea instanţei se fac de Procurorul Capitalei Republicii Populare Romine, cu aprobarea Procurorului General al Republicii Populare Romine, iar impotriva judecãtorilor tribunalelor militare de cãtre Procurorul General al Republicii Populare Romine.
Pornirea procesului penal şi sesizarea instanţei se fac impotriva judecãtorilor Tribunalului Suprem, de cãtre Procurorul General al Republicii Populare Romine, cu aprobarea Prezidiului Marii Adunãri Naţionale.

CAP. 7
Asesorii populari
ART. 40
Asesorii Populari se aleg potrivit procedurii stabilite prin lege.
ART. 41
Asesor popular poate fi orice persoana care este cetãţean romin, are virsta de 23 ani împliniţi, nu a suferit nici o condamnare penalã şi are folosinta şi exerciţiul tuturor drepturilor politice şi civile.
La instanţele militare vor putea fi asesori populari şi persoane care nu au împlinit virsta de 23 ani.
ART. 42
Asesorii populari se aleg pe un termen de 4 ani la propunerea organizaţiilor oamenilor muncii: organizaţiile Partidului Muncitoresc Romin, sindicatele, cooperativele, organizaţiile de tineret şi asociaţiile culturale, precum şi alte organizaţii obşteşti.
Asesorii populari pentru tribunalele populare de raion, de oraş şi de raion orasenesc se aleg de cãtre sfaturile populare ale unitãţilor administrativ-teritoriale în cadrul cãrora funcţioneazã aceste instanţe.
Asesorii populari pentru tribunalele regionale se aleg de cãtre sfaturile populare ale regiunilor respective, iar asesorii populari pentru Tribunalul Capitalei Republicii Populare Romine se aleg de cãtre Sfatul popular al Capitalei Republicii Populare Romine.
Alegerile de asesori populari pentru tribunalele populare se supun spre confirmare comitetului executiv al sfatului popular ierarhic superior celui care a fãcut alegerea.
Modul de efectuare al alegerilor de asesori populari, precum şi data ţinerii alegerilor se stabilesc prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri.
ART. 43
Asesorii populari dau socoteala pentru activitatea lor celor care i-au ales.
ART. 44
Retragerea mandatului de asesor popular nu se poate face decît prin revocarea asesorului de cãtre cei ce l-au ales sau prin efectul unei hotãrîri penale definitive de condamnare.
ART. 45
Sarcina de asesor popular este obligatorie. În cursul mandatului lor, asesorii populari sînt chemaţi de preşedintele instanţei la îndeplinirea obligaţiilor lor, pe rind, pentru cîte o perioada de la 2-6 luni pe an.
Preşedintele instanţei va organiza chemarea în completul de judecata a asesorilor populari în asa fel încît sa se evite schimbarea concomitenta a ambilor asesori din completul respectiv şi a asigura, între schimbarea unuia şi celuilalt, un interval de cel puţin 15 zile şi nu mai mare de 30 zile.
Alineatul precedent se aplica în mod corespunzãtor şi la chemarea asesorilor la formarea completului de judecata la tribunalele regionale şi Tribunalul Capitalei Republicii Populare Romine.
De asemenea, în interesul justei rezolvari a unei pricini, dacã este necesar, preşedintele poate chema în mod special anumiti asesori populari cu anumite cunoştinţe de specialitate sau cu experienta în anumite domenii de activitate.
Asesorii populari îşi pãstreazã locul ce-l ocupa în producţie.
În timpul exercitãrii mandatului de asesor popular, acesta va fi retribuit de unitatea unde este angajat cu o indemnizaţie zilnica, egala cu cîştigul mediu zilnic calculat în conformitate cu dispoziţiile Codului muncii.
Sumele astfel plãtite de unitãţile unde sînt angajaţi asesorii populari vor fi restituite, trimestrial unitãţilor de cãtre Ministerul Justiţiei.
Dacã asesorul popular nu este angajat, el va fi retribuit cu o indemnizaţie zilnica stabilitã prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri.
ART. 46
Dispoziţiile legale privind îndeplinirea atribuţiilor de judecãtor se aplica şi asesorilor populari.
Numãrul asesorilor populari pentru fiecare instanta judecãtoreascã se stabileşte de Ministrul Justiţiei.

CAP. 8
Executorii judecãtoreşti
ART. 47
Executarea hotãrîrilor pronunţate în pricinile civile, precum şi executarea dispoziţiilor cu caracter de drept civil cuprinse în hotãrîrile pronunţate în pricinile penale se face de cãtre executorii judecãtoreşti.
ART. 48
Executor judecãtoresc poate fi persoana care are exerciţiul şi folosinta tuturor drepturilor politice şi civile şi a absolvit o şcoala juridicã, ori a îndeplinit cu deosebita pricepere funcţia de secretar în cadrul unei instanţe judecãtoreşti.
Executorii judecãtoreşti se numesc de Ministrul Justiţiei.
ART. 49
Executorii judecãtoreşti funcţioneazã la tribunalele populare.
Prin ordinul Ministrului Justiţiei se va putea stabili funcţionarea lor şi la alte tribunale.

Titlul III
DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE

ART. 50
Pînã la stabilirea procedurii de alegere a judecãtorilor tribunalelor populare şi regionale, aceştia, ca şi preşedinţii şi loctiitorii lor, precum şi preşedinţii de colegii, se numesc de Ministrul Justiţiei. Numãrul judecãtorilor la tribunalele populare şi regionale se stabileşte de Ministrul Justiţiei.
Ministrul Justiţiei poate, pentru motive bine justificate, sa acorde scutiri în ce priveşte îndeplinirea condiţiilor prevãzute în art. 33 lit. b şi c, sau cu privire la condiţiile de stagiu prevãzute de art. 34 şi 45.
De asemenea pînã la stabilirea prin lege a procedurii alegerii asesorilor populari la instanţele militare, aceştia se numesc, pe termen de un an, de cãtre Ministrul Forţelor Armate. Ei pot fi revocaţi în aceleaşi condiţii, în care au fost numiţi.
ART. 51
Preşedinţii, loctiitorii acestora şi judecãtorii tribunalelor militare şi personalul operativ din Direcţia tribunalelor militare a Ministerului Justiţiei sînt în serviciul militar activ.
Dreptul de a aplica sancţiuni disciplinare pentru abateri de serviciu este exercitat numai potrivit statutului disciplinar al judecãtorilor. În acest scop se alcãtuiesc, pentru preşedinţii şi judecãtorii tribunalelor militare de mari unitãţi, colegii disciplinare pe lîngã tribunalele militare de regiuni militare, iar colegiul disciplinar de pe lîngã Tribunalul Suprem va judeca abaterile sãvîrşite de preşedinţii şi judecãtorii acestor din urma tribunale militare.
Pentru abaterile de la disciplina militarã, ei rãspund potrivit regulamentului disciplinar al Forţelor Armate ale Republicii Populare Romine.
ART. 52
În înţelesul prezentei legi cei care au licenta în drept se asimileazã cu absolvenţii facultãţilor de ştiinţe juridice cu examenul de stat.
Preşedinţii de tribunal şi judecãtorii actualmente în funcţiune care nu îndeplinesc condiţiile prezentei legi se considera numiţi în temeiul prevederilor art. 50.
ART. 53
Cauzele în curs de judecata la instanţele speciale desfiinţate vor fi trimise instanţelor competente sa judece potrivit modificãrilor aduse prin prezenta lege. Aceste instanţe vor fi competente sa judece şi revizuirile şi contestaţiile în cauzele definitiv judecate, precum şi sa punã în executare hotãrîrile pronunţate de instanţele speciale desfiinţate.
Potrivit aceleiaşi reguli vor fi predate şi arhivele.
ART. 54
<>Decretul nr. 132 din 2 aprilie 1949 , pentru organizarea judecãtoreascã, şi <>Decretul nr. 292 din 21 iulie 1949 , pentru înfiinţarea şi organizarea tribunalelor speciale feroviare şi a parchetului feroviar, sînt şi rãmîn abrogate.
De asemenea, se abroga <>Legea nr. 7 din 19 iunie 1952 , pentru organizarea instanţelor şi procuraturilor militare; art. 22 din statutul disciplinar al judecãtorilor, aprobat prin Decretul nr. 338 din 27 august 1953 ; toate dispoziţiile prevãzute în <>Decretul nr. 40 din 14 februarie 1950 , privind marina comercialã, referitoare la organizarea şi funcţionarea tribunalelor maritime şi fluviale; <>art. 136 din Decretul nr. 41 din 14 februarie 1950 , pentru supravegherea, controlul şi ordinea navigaţiei maritime şi fluviale.
-------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016