Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
MAREA ADUNARE NATIONALA A REPUBLICII POPULARE ROMANE
In temeiul art. 38 din Constitutia Republicii Populare Romane;
Vazand Hotarirea Consiliului de Ministri Nr. 888 din 2 Iunie 1952;
Adopta urmatoarea:
LEGE
pentru organizarea judecatoreasca
TITLUL I
Dispozitiuni generale
ART. 1
In Republica Populara Romana justitia are ca sarcini sa apere:
a) oranduirea sociala si oranduirea de stat a Republicii Populare Romane;
b) drepturile fundamentale ale oamenilor muncii, precum si celelalte drepturi si interese garantate de legile Republicii Populare Romane;
c) drepturile si interesele, aparate de lege ale organelor si institutiilor de Stat, intreprinderilor si organizatiilor economice de Stat, gospodariilor agricole colective si celorlalte organizatiuni si intreprinderi cooperatiste, precum si ale oricaror altor organizatiuni cu caracter obstesc.
Justitia are sarcina de a asigura respectarea intocmai a legilor Republicii Populare Romane de catre organele si institutiile de Stat, intreprinderile si organizatiunile economice de Stat, gospodariile, agricole colective si alte organizatiuni si intreprinderi cooperatiste, de catre celelalte organizatiuni cu caracter obstesc, precum si de toti cetatenii Republicii Populare Romane.
ART. 2
Instantele judecatoresti in Republica Populara Romana aplicand, sanctiunile penale, urmaresc apararea regimului de democratie populara si totodata indreptarea si reeducarea infractorilor.
Prin activitatea lor, instantele educa pe cetatenii Republicii Populare Romane in spiritul devotamentului fata de Patrie si in spiritul de construire a socialismului, al indeplinirii intocmai a legilor Republicii Populare Romane, al grijei deosebite fata de proprietatea socialista, al disciplinei in munca, al atitudinii cinstite fata de indatoririle cetatenesti si sociale, precum si al respectului fata de regulile de convietuire socialista.
ART. 3
In Republica Populara Romana functioneaza urmatoarele instante judecatoresti:
a) tribunalele populare de raion, de oras si de raion orasenesc;
b) Tribunalul Capitalei Republicii Populare Romane si tribunalele regionale;
c) Tribunalul Suprem.
Pentru unele ramuri de activitate functioneaza urmatoarele instante judecatoresti speciale:
a) tribunalele militare;
b) tribunalele populare feroviare;
c) tribunalele populare maritime si fluviale.
ART. 4
Sarcinile justitiei se realizeaza prin:
a) judecarea cauzelor penale si aplicarea pedepselor prevazute de lege pentru sanctionarea tradatorilor de Patrie, a spionilor, a celor ce saboteaza construirea socialismului, a celor ce comit crime impotriva pacii si a umanitatii, a atatatorilor la razboi, a delapidatorilor si a celor ce irosesc proprietatea socialista, precum si a talharilor, hotilor, huliganilor si a celorlalti infractori;
b) judecarea cauzelor civile privind drepturile si interesele cetatenilor, ale organelor si institutiilor de Stat, ale intreprinderilor si organizatiilor economice de Stat, ale gospodariilor agricole colective si ale celorlalte organizatiuni si intreprinderi cooperatiste, precum si ale oricaror alte organizatiuni cu caracter obstesc.
ART. 5
Justitia in Republica Populara Romana se infaptueste pentru toti cetatenii fara a se face deosebire de sex, nationalitate, rasa, religie sau grad de cultura.
ART. 6
Judecatorii de orice grad sunt independenti si se supun, in exercitarea atributiilor lor, numai legii.
ART. 7
In circumscriptiile judecatoresti locuite si de populatie de alta nationalitate decat cea romana, instantele folosesc oral si scris si limba nationalitatii respective.
In toate cazurile, in fata instantelor judecatoresti din intreaga tara se garanteaza, pentru cei ce nu cunosc limba folosita de instanta, dreptul de a lua cunostinta de dosar si de desbateri, precum si de a participa la judecata, prin interpret.
ART. 8
Judecarea in fata tuturor instantelor judecatoresti se face prin desbateri publice, afara de exceptiile prevazute de lege.
Dreptul de aparare este garantat; el se infaptueste prin modul in care instantele judecatoresti sunt organizate potrivit prezentei legi, prin dispozitiunile din legile de procedura, precum si prin asistenta judiciara.
ART. 9
Pentru motive temeinice si in scopul unei mai bune judecati, instantele ierarhic superioare, fiecare in cadrul circumscriptiei respective, pot lua din competenta instantelor ierarhic inferioare orice cauza aflata in curs de judecare in fond, spre a o judeca sau a o trimite spre judecare altei instante, de acelasi fel si de grad cel putin egal cu instanta dela care cauza a fost luata.
Instantele judecatoresti, pot judeca si in afara sediilor lor, daca aceasta este necesar in vederea realizarii scopului educativ al justitiei:
ART. 10
Instantele, prin judecarea recursurilor, verifica legalitatea si temeinicia hotaririlor atacate.
Prin judecarea cererilor de indreptare, Tribunalul Suprem verifica hotaririle judecatoresti definitive.
ART. 11
Instantele judecatoresti judeca in fond in complect format dintr-un judecator si doi asesori populari.
Recursurile si cererile de indreptare se judeca in complect format din trei judecatori.
ART. 12
Dispozitiunile legale privitoare la indeplinirea atributiunilor judecatorilor se aplica si asesorilor populari.
ART. 13
Asesorii populari se aleg pe timp de un an, la propunerea Partidului Muncitoresc Roman, a sfaturilor populare, a Confederatiei Generale a Muncii, a organizatiilor cooperatiste, a organizatiilor scriitorilor, artistilor si oamenilor de stiinta, precum si altor organizatiuni de mase.
Alegerea asesorilor populari pentru tribunalele populare se face de catre alegatori, pe orase, raioane de oras, in cadrul adunarilor populare pe intreprinderi si institutii, pe gospodarii agricole colective, comune si sate;
Asesorii populari pentru tribunalele populare feroviare, pentru tribunalele populare maritime si fluviale si pentru tribunalele regionale se aleg de sfatul popular al regiunii in centrul careia tribunalul respectiv isi are sediul.
Asesorii populari pentru Tribunalul Capitalei Republicii populare Romane se aleg de Sfatul Popular al Capitalei Republicii Populare Romane.
Asesorii populari pentru Tribunalul Suprem se desemneaza de Prezidiul Marei Adunari Nationale.
Varsta pentru a alege este ce cel putin 18 ani impliniti, iar pentru a putea fi asesor popular este de cel putin 23 ani impliniti.
Nu pot alege si nu pot fi asesori populari, acei care sunt incapabili sau nedemni, potrivit legii pentru alegerea deputatilor in sfaturile populare.
Desemnarea asesorilor populari pentru instantele militare se face potrivit dispozitiunilor Legii pentru organizarea instantelor si procuraturilor militare.
ART. 14
Sarcina de asesor popular este obligatorie.
Asesorii populari sunt chemati de presedintele instantei respective la indeplinirea obligatiunilor lor, pe rand si pentru mai multe perioade, din lista celor alesi pentru instanta respectiva, fara ca aceste perioade sa poata totaliza in cursul anului, mai mult de 30 zile.
Asesorii isi pastreaza locul ce-l ocupa in productie.
Pe timpul exercitarii mandatului de asesor popular, acesta va fi retribuit cu o indemnizatie zilnica, egala cu castigul mediu zilnic calculat in conformitate cu dispozitiunile art. 135 din Codul Muncii.
Sumele platite de intreprinderi vor fi restituite acestora trimestrial de catre Ministerul Justitiei.
ART. 15
Asesorii populari dau socoteala celor ce i-au ales, pentru activitatea lor.
ART. 16
Retragerea calitatii de asesor popular nu se poate face decat prin rechemare de catre cei ce l-au ales sau in temeiul unei hotariri penale de condamnare.
ART. 17
Modul de alegere a asesorilor populari la instantele judecatoresti se stabileste prin Hotarirea Consiliului de Ministri.
ART. 18
Pornirea urmaririi penale si trimiterea in judecata se face, pentru judecatorii dela instantele din circumscriptia unui tribunal regional, precum si pentru judecatorii acestui tribunal, de catre procurorul regiunii cu aprobarea Procurorului General al Republicii Populare Romane.
Pentru judecatorii dela Tribunalul Capitalei Republicii Populare Romane, precum si pentru acei dela tribunalele populare din Capitala Republicii Populare Romane, pornirea urmaririi penale si trimiterea in judecata, se face de procurorul Capitalei Republicii Populare Romane, cu aprobarea Procurorului General al Republicii Populare Romane.
Pornirea urmaririi penale si trimiterea in judecata se face, pentru membrii Tribunalului Suprem, de catre Procurorul General al Republicii Populare Romane, cu aprobarea Prezidiului Marei Adunari Nationale.
TITLUL II
Instantele judecatoresti
CAP. I
Tribunalele populare de raion, de oras si de raion orasenesc
ART. 19
In fiecare raion functioneaza unul sau mal multe tribunale populare de raion.
In orase pot functiona tribunale populare de oras si tribunale populare de raion orasenesc.
Numarul tribunalelor populare se stabileste prin Decizia Ministrului Justitiei. In acelas mod se stabilesc sediile si circumscriptiile tribunalelor populare.
ART. 20
Fiecare tribunal popular este compus dintr-un numar de judecatori si este condus de un presedinte.
Presedintele tribunalului popular stabileste pe intregul tribunal ordinea in care este inlocuit, in caz de lipsa, de catre judecatori. El repartizeaza pe judecatorii care trebue sa indeplineasca insarcinari speciale in cadrul atributiunilor tribunalului popular.
ART. 21
Tribunalele populare judeca in fond toate cauzele, in afara celor date de lege in competenta altor instante.
CAP. II
Tribunalul Capitalei Republicii Populare Romane si tribunalele regionale
ART. 22
In Capitala Republicii Populare Romane functioneaza Tribunalul Capitalei Republicii Populare Romane.
In fiecare centru regional functioneaza un tribunal regional pentru regiunea respectiva.
Tribunalul Capitalei Republicii Populare Romane, precum si tribunalele regionale au cate unul sau mai multe colegii penale si cate unul sau mai multe colegii civile.
Numarul colegiilor se stabileste prin Decizia Ministrului Justitiei.
ART. 23
Tribunalul Capitalei Republicii Populare Romane si fiecare tribunal regional este compus dintr-un numar de judecatori si este condus de un presedinte, ajutat de unul sau mai multi presedinti adjuncti.
In caz de lipsa sau impiedicare, presedintele este inlocuit de unul dintre presedintii adjuncti, in ordinea fixata de presedinte.
Presedintele desemneaza pe inlocuitorii presedintilor adjuncti si stabileste pe intregul tribunal si pe colegii, ordinea in care acestia sunt inlocuiti, in caz de lipsa, de catre ceilalti. El repartizeaza judecatorii pe colegii si desemneaza pe judecatorii care trebue sa indeplineasca insarcinari speciale, in cadrul atributiunilor tribunalului.
Presedintele, conduce unul dintre colegiile penale. El are dreptul sa prezideze orice complect de judecata al tribunalului.
ART. 24
Tribunalul Capitalei Republicii Populare Romane si tribunalele regionale judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate de tribunalele populare, de raion, de oras si de raion orasenesc.
Tribunalul Capitalei Republicii Populare Romane si tribunalele regionale judeca in fond cauzele date prin lege in competenta lor.
ART. 25
Unul dintre colegiile penale ale acelor tribunale regionale care isi au sediile in orasele de resedinta ale Directiilor regionale C.F.R. judeca si recursurile impotriva hotaririlor pronuntate de tribunalele populare feroviare; acelas colegiu judeca in fond si toate cauzele date prin lege in competenta tribunalelor regionale privind infractiunile indreptate impotriva disciplinei muncii, a avutului si a normalei functionari, in sectorul feroviar.
Recursurile impotriva hotaririlor penale pronuntate de tribunalul popular feroviar din Bucuresti se judeca de unul dintre colegiile penale ale Tribunalului Capitalei Republicii Populare Romane; acelas colegiu judeca in fond si toate cauzele date prin lege in competenta Tribunalului Capitalei Republicii Populare Romane privind infractiunile indreptate impotriva disciplinei muncii, a avutului si a normalei functionari, in sectorul feroviar.
ART. 26
Unul dintre colegiile penale ale acelor tribunale regionale in a caror circumscriptie isi au sediul tribunalele populare maritime si fluviale judeca si recursurile impotriva hotaririlor penale pronuntate de tribunalele populare maritime si fluviale; recursurile impotriva hotaririlor civile ale tribunalelor populare maritime si fluviale se judeca de unul dintre colegiile civile ale acelorasi tribunale regionale.
Acelas colegiu penal care judeca recursurile prevazute in alineatul precedent, judeca in fond si toate cauzele date prin lege in competenta tribunalelor regionale privind infractiunile indreptate impotriva disciplinei muncii, a avutului si a normalei functionari, in sectorul transporturilor maritime si fluviale.
ART. 27
Judecatorii colegiilor prevazute in articolele 25 si 26 sunt desemnati prin Decizia Ministrului Justitiei.
CAP. III
Tribunalele speciale
ART. 28
Tribunalele militare sunt urmatoarele:
a) Tribunalele militare de Mari Unitati;
b) Tribunalele militare teritoriale, care pot functiona pentru una sau mai multe regiuni administrative;
c) Tribunalele militare ale regiunilor militare, precum si ale Marinii Militare.
ART. 29
Tribunalele militare au competenta stabilita prin legea pentru organizarea instantelor si Procuraturilor militare.
ART. 30
Tribunalele populare feroviare functioneaza in orasele de resedinta ale Directiilor regionale C.F.R. Competenta teritoriala a fiecarui tribunal popular feroviar corespunde circumscriptiei Directiei regionale C.F.R. respective.
ART. 31
Tribunalele populare feroviare judeca in fond acele cauze care sunt date prin lege in competenta lor, privind infractiunile indreptate impotriva disciplinei muncii, a avutului si a normalei functionari, in sectorul feroviar.
ART. 32
Tribunalele populare maritime si fluviale functioneaza in numarul si la sediile stabilite prin Decizia Ministrului Justitiei. In acelas mod se fixeaza si circumscriptiile acestor tribunale.
ART. 33
Tribunalele populare maritime si fluviale judeca in fond cauzele privind infractiunile indreptate impotriva disciplinei muncii, a avutului si a normalei functionari, in sectorul transporturilor maritime si fluviale, precum si toate litigiile maritime si fluviale date prin lege in competenta lor.
ART. 34
Tribunalele speciale sunt compuse dintr-un numar de judecatori si sunt conduse de un presedinte.
Presedintele tribunalului special stabileste pe intregul tribunal ordinea in care este inlocuit, in caz de lipsa, de catre judecatori. El repartizeaza pe judecatorii care trebue sa indeplineasca, insarcinari speciale in cadrul atributiunilor tribunalului special.
CAP. IV
Tribunalul Suprem
ART. 35
In Republica Populara Romana functioneaza un Tribunal Suprem.
Sediul Tribunalului Suprem este in Capitala Republicii Populare Romane.
ART. 36
Tribunalul Suprem are un colegiu penal, un colegiu civil si un colegiu militar.
ART. 37
Tribunalul Suprem, este condus de un presedinte.
Acesta este ajutat de unul sau mai multi presedinti adjuncti.
Fiecare colegiu are un presedinte si numarul de judecatori necesari.
ART. 38
Presedintele, presedintii adjuncti, presedintii de colegii si judecatorii Tribunalului Suprem se numesc si se revoca de Prezidiul Marei Adunari Nationale a Republicii Populare Romane, la propunerea Guvernului, in urma raportului Ministrului Justitiei. Pentru presedintele colegiului militar si judecatorii acestui colegiu, raportul va fi intocmit de Ministrul Justitiei impreuna cu Ministrul Fortelor Armate.
ART. 39
Presedintele prezideaza Plenul Tribunalului Suprem si poate prezida orice complet de judecata al acestui tribunal.
In caz de lipsa sau impiedicare, presedintele este inlocuit de unul dintre presedintii adjuncti.
Presedintele desemneaza pe inlocuitorii presedintilor de colegii si stabileste pe intregul tribunal si pe colegii, ordinea in care acestia sunt inlocuiti, in caz de lipsa, de catre ceilalti judecatori. El repartizeaza judecatorii pe colegii dupa necesitate.
Presedintele are dreptul sa sesizeze Tribunalul Suprem cu cererile de indreptare privind hotaririle judecatoresti definitive.
ART. 40
Sedintele Plenului Tribunalului Suprem au loc cu participarea a cel putin jumatate din numarul membrilor fiecarui colegiu si intotdeauna cu un numar de membri fara sot.
La sedintele Plenului participa Procurorul General al Republicii Populare Romane care pune concluziuni.
ART. 41
Tribunalul Suprem supravegheaza activitatea judiciara a instantelor prin:
a) judecarea cererilor de indreptare.
In cazul cand hotarirea atacata a fost pronuntata de un colegiu al Tribunalului Suprem, cererea de indreptare se judeca de Plenul Tribunalului Suprem;
b) indrumarile pe care le da instantelor judecatoresti, pe baza practicii judiciare a acestora, cu privire la justa aplicare a legilor.
In acest scop, Plenul Tribunalului Suprem se intruneste cel putin odata la trei luni, in prezenta Ministrului Justitiei.
ART. 42
Tribunalul Suprem judeca recursurile impotriva botaririlor pronuntate in fond de Tribunalul Capitalei Republicii Populare Romane, de tribunalele regionale, de tribunalele militare ale regiunilor militare si ale Marinii Militare, precum si impotriva hotaririlor pronuntate de tribunalele militare teritoriale; el judeca in fond cauzele date prin lege in competenta sa.
CAP. V
Executorii judecatoresti
ART. 43
Executarea hotaririlor pronuntate in procesele civile, precum si executarea partilor din hotaririle pronuntate in procesele penale, prin care se stabilesc obligatiuni patrimoniale, se face de catre executorii judecatoresti.
ART. 44
Executorii judecatoresti functioneaza la tribunalele populare.
Prin decizia Ministrului Justitiei se va putea stabili functionarea lor si la alte tribunale.
ART. 45
Actele pe care executorul judecatoresc le indeplineste in executarea sarcinii sale sunt obligatorii pentru toate persoanele fizice si juridice, organele administratiei centrale si locale de stat, institutiile, intreprinderile si organizatiile economice de stat, intreprinderile si organizatiile cooperatiste, organizatiile de masa si orice alte organizatiuni obstesti, precum si organele lor.
CAP. VI
Dispozitiuni comune
ART. 46
La fiecare instanta judecatoreasca sau la fiecare colegiu functioneaza unul sau mai multe complecte.
Hotaririle se dau cu majoritatea voturilor membrilor complectului.
In cazul cand un membru al complectului a decedat sau se gaseste in imposibilitate de a-si manifesta vointa sau de a se pronunta, daca ceilalti membri ai complectului care au luat parte la judecata pot forma majoritatea ceruta de alineatul precedent, hotarirea va fi data. In caz contrar, cauza se va judeca din nou si cu precadere.
CAP. VII
Dispozitiuni tranzitorii si finale
ART. 47
Tribunalele populare, in circumscriptia carora sunt cuprinse comune sau orase pentru care sunt intocmite carti funciare, vor avea cate o sectie de carte funciara.
ART. 48
Ori de cate ori legile intrebuinteaza denumiri de instante sau de functiuni judecatoresti, stabilite sau inlocuite potrivit Decretului 132/1849, aceste denumiri se socotesc inlocuite dupa cum urmeaza:
- Curtea Suprema, prin Tribunal Suprem;
- Curte, prin Tribunal regional;
- Tribunal si judecatorie populara, prin Tribunal popular;
- Prim presedinte, prin presedinte;
- Judecator sef, prin presedinte.
ART. 49
Dispozitiunile prezentei legi intra in vigoare la data de 1 August 1952.
Pe aceiasi data se abroga <>Decretul Nr. 132 din 2 Aprilie 1949 , pentru organizarea judecatoreasca, <>Decretul Nr. 292 din 21 Iulie 1949 , pentru infiintarea si organizarea tribunalelor speciale feroviare si a Parchetului feroviar, precum si orice alte dispozitiuni contrare legii de fata.
Aceasta Lege s-a votat de Marea Adunare Nationala in sedinta dela 2 Iunie 1952 si s-a aprobat cu unanimitate de trei sute patruzeci si opt voturi.
Presedinte, Gh. Stoica Secretari: Miron Belea, Tautu Marla
(L.S.M.Ad.N.).
PREZIDIUL MAREI ADUNARI NATIONALE
A REPUBLICII POPULARE ROMANE
In temeiul art. 56, din Constitutia Republicii Populare Romane semneaza aceasta Lege si dispune publicarea ei in Buletinul Oficial al Republicii Populare Romane.
Data in Bucuresti la 3 Iunie 1952.
Presedintele Secretarul
Prezidiului Marei Adunari Nationale Prezidiului Marei Adunari Nationale
Dr. PETRU GROZA MARIN FLOREA IONESCU
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
