Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 477 din 12 noiembrie 2003 privind pregatirea economiei nationale si a teritoriului pentru aparare
ART. 1 (1) Pregãtirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apãrare este parte componentã a securitãţii naţionale şi are la bazã prevederile Constituţiei, ale legilor ţãrii şi ale documentelor privind planificarea apãrãrii naţionale, precum şi obligaţiile asumate de România prin tratate şi alte înţelegeri internaţionale. (2) Pregãtirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apãrare cuprinde ansamblul de mãsuri şi de acţiuni care se stabilesc şi se realizeazã din timp de pace, în vederea utilizãrii potenţialului economic şi uman al ţãrii, pentru satisfacerea nevoilor de apãrare şi asigurarea continuitãţii activitãţilor economico-sociale în caz de mobilizare sau de rãzboi. (3) Resursele materiale, umane şi financiare prevãzute a fi utilizate în caz de mobilizare sau de rãzboi pot fi folosite şi la instituirea stãrii de urgenţã şi a stãrii de asediu, conform legii. ART. 2 Pregãtirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apãrare se asigurã de cãtre autoritãţile publice, conform competenţelor stabilite prin lege. ART. 3 Guvernul rãspunde de pregãtirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apãrare şi asigurã aplicarea mãsurilor referitoare la aceste domenii, potrivit legii, hotãrârilor Parlamentului şi ale Consiliului Suprem de Apãrare a Ţãrii, scop în care: a) organizeazã, coordoneazã şi controleazã activitatea ministerelor şi a celorlalte autoritãţi ale administraţiei publice; b) stabileşte sistemul de prioritãţi şi de alocare a resurselor pentru apãrare; c) înainteazã spre aprobare Consiliului Suprem de Apãrare a Ţãrii proiectul planului de mobilizare a economiei naţionale pentru apãrare, proiectul programului cu obiectivele de pregãtire operativã a teritoriului pentru apãrare şi proiectul bugetului de stat pentru rãzboi; d) aprobã planul de pregãtire a economiei naţionale pentru apãrare şi stabileşte mãsuri pentru aplicarea acestuia; e) asigurã resursele materiale, umane şi financiare necesare pregãtirii economiei naţionale şi a teritoriului pentru apãrare; f) asigurã aplicarea planului de mobilizare a economiei naţionale pentru apãrare. ART. 4 (1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor care revin Guvernului privind pregãtirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apãrare, în subordinea acestuia funcţioneazã Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, denumit în continuare Oficiu. (2) Oficiul este încadrat cu personal militar şi cu specialişti civili. (3) Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Oficiului, în timp de pace şi rãzboi, se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului.
CAP. II Pregãtirea economiei naţionale pentru apãrare
SECŢIUNEA 1 Sistemul de prioritãţi şi alocare a resurselor pentru apãrare
ART. 5 Sistemul de prioritãţi şi alocare a resurselor pentru apãrare reprezintã ansamblul de reglementãri prin care se stabilesc responsabilitãţile ce revin autoritãţilor publice, instituţiilor publice şi agenţilor economici, criteriile pentru stabilirea produselor şi a serviciilor cuprinse în contractele prioritare, modul de constituire a resurselor şi de eşalonare a alocãrii acestora, precum şi drepturile şi obligaţiile agenţilor economici furnizori, în vederea satisfacerii în regim de urgenţã a nevoilor de apãrare. ART. 6 În caz de mobilizare sau de rãzboi, Guvernul stabileşte prioritãţile pentru contracte/comenzi şi alocã resursele în vederea realizãrii cerinţelor urgente, necesare susţinerii efortului de apãrare. ART. 7 Sistemul de prioritãţi şi alocare a resurselor pentru apãrare cuprinde reglementãri şi acţiuni referitoare la: a) modul de stabilire a contractelor/comenzilor prioritare; b) eşalonarea asigurãrii cererilor de produse şi servicii necesare susţinerii efortului de apãrare în caz de mobilizare sau de rãzboi, în regim de urgenţã, cu minimum de perturbãri ale pieţei; c) repartiţia resurselor în funcţie de prioritãţile stabilite de Guvern; d) modul de alocare a resurselor pentru contractele prioritare; e) controlul stocurilor publice şi particulare destinate îndeplinirii contractelor prioritare; f) activitãţile de import şi export pentru realizarea prioritãţilor; g) sistemul de finanţare a activitãţilor prioritare. ART. 8 Sistemul de prioritãţi şi alocare a resurselor pentru apãrare este gestionat de cãtre Oficiu şi funcţioneazã pe baza regulamentului aprobat prin hotãrâre a Guvernului. ART. 9 La punerea în aplicare a sistemului de prioritãţi şi alocare a resurselor pentru apãrare, obligaţiile ce revin agenţilor economici implicaţi în realizarea contractelor/comenzilor aflate în derulare se decaleazã sau se anuleazã, dupã caz.
SECŢIUNEA a 2-a Planul de mobilizare a economiei naţionale pentru apãrare
ART. 10 (1) Pentru satisfacerea cererilor de produse şi servicii necesare forţelor sistemului naţional de apãrare, funcţionãrii instituţiilor publice şi a agenţilor economici, precum şi asigurãrii consumului raţionalizat al populaţiei, în caz de mobilizare sau de rãzboi, Oficiul, împreunã cu ministerele şi celelalte autoritãţi ale administraţiei publice, elaboreazã proiectul planului de mobilizare a economiei naţionale pentru apãrare. (2) Planul de mobilizare a economiei naţionale pentru apãrare, denumit în continuare plan de mobilizare, reprezintã ansamblul de mãsuri şi acţiuni privind trecerea economiei de la starea de pace la starea de rãzboi şi funcţionarea acesteia în vederea asigurãrii resurselor necesare susţinerii efortului de apãrare. (3) Planul de mobilizare cuprinde responsabilitãţi şi sarcini obligatorii pentru ministere şi celelalte autoritãţi ale administraţiei publice centrale şi locale, alte instituţii şi agenţi economici. (4) Produsele şi serviciile ce se cuprind în planul de mobilizare se stabilesc prin nomenclatorul cu produsele şi serviciile pentru apãrare, elaborat de Oficiu, pe baza propunerilor ministerelor, ale celorlalte autoritãţi ale administraţiei publice şi instituţii. (5) Potrivit prevederilor planului de mobilizare aprobat, Ministerul Finanţelor Publice elaboreazã proiectul bugetului de stat pentru rãzboi, pe baza propunerilor ministerelor şi ale celorlalte instituţii cu atribuţii în caz de mobilizare sau de rãzboi, avizate de Oficiu. ART. 11 (1) Proiectul planului de mobilizare şi proiectul bugetului de stat pentru rãzboi se dimensioneazã pentru o perioadã de un an, sunt aprobate de Consiliul Suprem de Apãrare a Ţãrii şi au valabilitate timp de 4 ani. (2) Planul de mobilizare se actualizeazã de cãtre Oficiu, la solicitarea instituţiilor publice implicate, în cazul modificãrii cererilor forţelor sistemului naţional de apãrare sau a posibilitãţilor de realizare a sarcinilor. Modificãrile se supun aprobãrii Consiliului Suprem de Apãrare a Ţãrii. (3) Punerea în aplicare a planului de mobilizare şi a execuţiei bugetului de stat pentru rãzboi se aprobã de Parlament, pe baza propunerilor Consiliului Suprem de Apãrare a Ţãrii. (4) Preşedintele României poate hotãrî punerea în aplicare a planului de mobilizare şi a execuţiei bugetului de stat pentru rãzboi numai în cazuri excepţionale, inclusiv de agresiune armatã îndreptatã împotriva ţãrii, corespunzãtor prevederilor constituţionale. ART. 12 Ministerele, celelalte autoritãţi ale administraţiei publice şi instituţiile publice au obligaţia sã ia din timp de pace mãsuri pentru realizarea sarcinilor ce le revin din planul de mobilizare aprobat.
SECŢIUNEA a 3-a Planul de pregãtire a economiei naţionale pentru apãrare
ART. 13 (1) Planul de pregãtire a economiei naţionale pentru apãrare, denumit în continuare plan de pregãtire, cuprinde obiectivele, mãsurile, prioritãţile şi resursele ce se stabilesc şi se realizeazã din timp de pace pentru îndeplinirea sarcinilor prevãzute în planul de mobilizare. (2) Obiectivele planului de pregãtire reprezintã acţiunile ce urmeazã a fi realizate pentru asigurarea gradualã a condiţiilor necesare satisfacerii nevoilor forţelor sistemului naţional de apãrare. (3) Mãsurile de pregãtire a economiei naţionale pentru apãrare se referã la identificarea capacitãţilor pentru apãrare şi stabilirea, crearea şi pãstrarea rezervelor de mobilizare, precum şi la alte acţiuni care vor fi apreciate ca necesare, în condiţiile legii. (4) Prioritãţile pentru îndeplinirea sarcinilor prevãzute în planul de mobilizare determinã eşalonarea obiectivelor, dupã importanţa acestora, în susţinerea efortului de apãrare şi pentru care urmeazã sã se aloce resursele necesare. (5) Resursele cuprind materialele şi fondurile destinate îndeplinirii mãsurilor şi obiectivelor stabilite în planul de pregãtire. ART. 14 (1) În vederea asigurãrii graduale a condiţiilor pentru realizarea sarcinilor cuprinse în planul de mobilizare, Oficiul elaboreazã anual proiectul planului de pregãtire. (2) Pentru elaborarea proiectului planului de pregãtire, Oficiul are în vedere sarcinile din planul de mobilizare şi propunerile ministerelor, ale celorlalte autoritãţi ale administraţiei publice centrale şi locale, ale altor instituţii şi ale agenţilor economici. ART. 15 Pe baza planului de pregãtire şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat, Oficiul încheie contracte cu agenţii economici şi cu alte instituţii publice specializate pentru realizarea mãsurilor aprobate privind pregãtirea economiei naţionale pentru apãrare. ART. 16 Agenţii economici şi alte instituţii publice specializate constituie şi pãstreazã din timp de pace rezervele de mobilizare necesare pentru realizarea sarcinilor la declararea mobilizãrii sau a stãrii de rãzboi. Recuperarea costurilor determinate de constituirea şi pãstrarea acestora se realizeazã potrivit clauzelor din contractele încheiate cu Oficiul. ART. 17 Verificarea modului de realizare a mãsurilor de pregãtire a economiei naţionale pentru apãrare se face prin exerciţii practice, controale şi antrenamente, precum şi prin alte acţiuni specifice, conform legii.
SECŢIUNEA a 4-a Capacitãţi pentru apãrare
ART. 18 Capacitãţile pentru apãrare reprezintã liniile de producţie sau de prestãri de servicii specializate, activele care le deservesc, amenajãrile tehnologice specifice, existente în domeniile industriei, transporturilor, comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, ocrotirii sãnãtãţii, precum şi spaţiile de depozitare a rezervelor de stat şi de mobilizare, utilizate în scopul satisfacerii necesitãţilor vitale ale forţelor sistemului naţional de apãrare, în caz de mobilizare sau de rãzboi. ART. 19 Constituie capacitãţi pentru apãrare: a) în industrie: capacitãţile de producţie specializate pentru fabricarea sau repararea, în caz de mobilizare sau de rãzboi, a tehnicii militare, a armamentului, a muniţiilor şi a materiilor prime cu destinaţie strict militarã şi capacitãţile destinate pentru depozitarea acestor produse; b) în transporturi: mijloacele, instalaţiile şi amenajãrile aferente, destinate a satisface exclusiv, în caz de mobilizare sau de rãzboi, nevoile de transport ale forţelor sistemului naţional de apãrare; c) în comunicaţii şi tehnologia informaţiei: reţelele de comunicaţii şi informatice, precum şi mijloacele, instalaţiile şi amenajãrile aferente, destinate a satisface exclusiv, în caz de mobilizare sau de rãzboi, nevoile de servicii de comunicaţii şi informatice ale forţelor sistemului naţional de apãrare; d) în domeniul ocrotirii sãnãtãţii: spitalele din reţeaua sanitarã şi alte localuri care se constituie în spitale de urgenţã pentru tratarea rãniţilor şi bolnavilor ca urmare a acţiunilor militare, precum şi unitãţile care asigurã producţia de seruri, vaccinuri, antibiotice, dezinfectante şi alte asemenea materiale şi substanţe, destinate acestor situaţii; e) în domeniul administrãrii rezervelor de stat: spaţiile de depozitare în care se pãstreazã rezerve de stat şi de mobilizare; f) capacitãţile destinate pentru depozitarea rezervelor de mobilizare. ART. 20 Oficiul ţine evidenţa capacitãţilor pentru apãrare, identificate şi comunicate de cãtre ministerele de resort. ART. 21 (1) Agenţii economici care deţin capacitãţi pentru apãrare au obligaţia sã notifice, în scris, ministerului de resort şi Oficiului intenţia de a le schimba profilul sau de a le dezafecta, cu 60 de zile înainte de aplicarea hotãrârii/deciziei. În cazul concesionãrii capacitãţilor pentru apãrare, obligaţiile se pãstreazã. (2) În situaţia divizãrii unui agent economic în mai multe unitãţi independente, agenţii economici în patrimoniul cãrora rãmân capacitãţile pentru apãrare preiau obligaţiile aferente acestuia la mobilizare. (3) În cazul fuziunii unor agenţi economici, entitatea rezultatã preia toate sarcinile ce reveneau acestora la mobilizare.
SECŢIUNEA a 5-a Rezerve de mobilizare
ART. 22 (1) Rezervele de mobilizare cuprind materii prime, materiale, echipamente şi alte produse deficitare sau cu ciclu lung de fabricaţie, necesare satisfacerii cererilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apãrãrii, siguranţei naţionale şi ordinii publice. (2) Rezervele de mobilizare fac parte din domeniul public al statului, se administreazã de cãtre Oficiu, se asigurã din producţia internã ori din import şi se pãstreazã la agenţii economici, la alte instituţii publice specializate, precum şi în unitãţile teritoriale ale rezervelor de stat, în limita a 30% din suprafaţa de depozitare. (3) Documentaţia tehnicã necesarã realizãrii producţiei de tehnicã şi echipamente militare, armamente şi muniţii, care au fabricaţia sistatã în timp de pace, prevãzutã în planul de mobilizare, se constituie ca rezervã de mobilizare. ART. 23 (1) Nomenclatorul şi nivelurile de constituire a rezervelor de mobilizare se aprobã prin hotãrâre a Guvernului, în limitele stabilite de Consiliul Suprem de Apãrare a Ţãrii. (2) Actualizarea nomenclatorului şi a nivelurilor de constituire a rezervelor de mobilizare se face anual de cãtre Oficiu, ca urmare a modificãrii cererilor sau a unei schimbãri intervenite în posibilitãţile de realizare a sarcinilor din planul de mobilizare. ART. 24 Rezervele de stat, constituite şi administrate potrivit legii, se asimileazã rezervelor de mobilizare astfel: a) în timp de pace, pentru cantitãţile constituite ca stocuri intangibile; b) la mobilizare sau rãzboi, pentru stocurile existente în depozite. ART. 25 Materialele din rezervele de mobilizare pot fi folosite şi pentru înlãturarea urmãrilor unor dezastre, precum şi la instituirea stãrii de asediu sau a stãrii de urgenţã, la propunerea ministerelor sau a autoritãţilor administraţiei publice locale, cu avizul Oficiului, prin decizie a primului-ministru. ART. 26 Acumularea produselor pentru rezervele de mobilizare se realizeazã în conformitate cu prevederile legale privind achiziţiile publice de produse şi servicii care implicã securitatea naţionalã. ART. 27 (1) Agenţii economici şi instituţiile publice specializate care pãstreazã rezerve de mobilizare au obligaţia sã ia mãsuri tehnice pentru depozitarea şi întreţinerea produselor, pe baza contractelor încheiate cu Oficiul. (2) Pentru acumularea, reîntregirea stocurilor, împrospãtarea şi valorificarea produselor din rezerva de mobilizare, oficiul desfãşoarã activitãţi cu caracter comercial prin agenţii economici specializaţi. (3) Acumularea şi reîntregirea stocurilor pentru produsele din rezerva de mobilizare se realizeazã anual, pe baza planului de pregãtire. (4) Împrospãtarea produselor din rezerva de mobilizare se face de cãtre Oficiu, conform planurilor anuale, prin agenţii economici sau instituţiile care le pãstreazã, potrivit contractelor încheiate. (5) În situaţia în care scoaterea la împrospãtare a unor produse nu se poate realiza datoritã conjuncturii de piaţã, vânzarea produselor din rezerva de mobilizare se poate face la preţuri reduse faţã de valoarea de inventar, astfel: pentru reduceri de pânã la 25%, cu aprobarea şefului Oficiului, iar pentru reduceri mai mari de 25%, cu aprobarea primului-ministru. (6) Produsele care nu pot fi împrospãtate se pãstreazã în rezervã pânã la atingerea limitei de pãstrare, dupã care se scot pentru casare şi se valorificã sub formã de deşeuri sau se distrug, dupã caz. ART. 28 (1) Scoaterea sub formã de împrumut a produselor din rezerva de mobilizare se face, în mod excepţional, prin hotãrâri ale Guvernului, iniţiate de Oficiu, la cererea ministerelor de resort, ca urmare a solicitãrilor agenţilor economici. (2) Pentru produsele scoase sub formã de împrumut, agenţii economici şi instituţiile publice specializate beneficiare depun o garanţie în contul Oficiului, deschis la Trezoreria Statului, al cãrei cuantum sã asigure reîntregirea stocurilor. (3) Depãşirea termenului de restituire cu o perioadã de pânã la 30 de zile se sancţioneazã cu plata de penalitãţi la valoarea produselor prevãzutã în contractul de împrumut, stabilite potrivit reglementãrilor legale în domeniu. Dupã acest termen se reţine garanţia produsului. (4) Sumele obţinute din garanţii, cote de adaos sau din valorificarea produselor scoase din rezerva de mobilizare constituie venituri ale bugetului de stat.
SECŢIUNEA a 6-a Alte dispoziţii
ART. 29 Asigurarea forţei de muncã necesare la punerea în aplicare a planului de mobilizare se face prin utilizarea personalului fãrã obligaţii militare şi prin mobilizarea la locul de muncã a specialiştilor strict necesari, cu obligaţii militare, în condiţiile stabilite prin hotãrâre a Guvernului. ART. 30 Pentru asigurarea cererilor unitãţilor militare, la declararea mobilizãrii, agenţii economici de profil, indiferent de forma de proprietate, sunt obligaţi sã punã la dispoziţie acestora produsele şi serviciile solicitate, din timp de pace, prin centrele militare. ART. 31 Sarcinile rezultate din planul de mobilizare se înfãptuiesc pe bazã de comenzi de stat, emise de cãtre beneficiari. ART. 32 (1) În caz de mobilizare sau de rãzboi, instituţiile publice şi agenţii economici au obligaţia de a satisface cu prioritate comenzile de stat necesare apãrãrii naţionale, beneficiind în acest scop de prevederile sistemului de prioritãţi şi alocare a resurselor pentru apãrare. (2) Agenţii economici prevãzuţi la alin. (1) au calitatea de furnizor agreat al forţelor sistemului de apãrare, iar ofertele lor sunt acceptate cu prioritate în cadrul criteriilor de evaluare stabilite pentru atribuirea contractelor de achiziţie publicã, în timp de pace. ART. 33 Oficiul constituie, gestioneazã şi actualizeazã permanent baza de date referitoare la existenţa şi funcţionarea capacitãţilor pentru apãrare şi la situaţia rezervelor de mobilizare pe care le administreazã.
CAP. III Pregãtirea teritoriului pentru apãrare
ART. 34 (1) Pregãtirea teritoriului pentru apãrare conţine ansamblul de mãsuri şi acţiuni stabilite pentru realizarea obiectivelor necesare satisfacerii nevoilor strategice şi operative ale forţelor sistemului naţional de apãrare şi pentru asigurarea protecţiei populaţiei şi a bunurilor materiale, inclusiv a celor ce aparţin patrimoniului naţional, împotriva efectelor acţiunilor distructive executate de agresor cu mijloace clasice şi arme nucleare, biologice şi chimice. (2) Obiectivele necesare satisfacerii nevoilor strategice şi operative se realizeazã din timp de pace şi se cuprind în programul cu obiectivele de pregãtire operativã a teritoriului pentru apãrare, dimensionat pe o perioadã de 4 ani, denumit în continuare programul de pregãtire a teritoriului. (3) Programul de pregãtire a teritoriului se actualizeazã anual de cãtre Oficiu, pe baza propunerilor instituţiilor publice implicate, cu avizul Statului Major General. ART. 35 (1) Obiectivele din programul de pregãtire a teritoriului se stabilesc, cu avizul Statului Major General şi al Oficiului, de cãtre instituţiile cu atribuţii în domeniul apãrãrii, siguranţei naţionale şi ordinii publice, fiecare în domeniul sãu de activitate, şi se supun spre aprobare Consiliului Suprem de Apãrare a Ţãrii, prin Oficiu. Ulterior programul de pregãtire a teritoriului se anexeazã la planul de mobilizare. (2) Autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi instituţiile cu atribuţii în domeniul apãrãrii, siguranţei naţionale şi ordinii publice includ, cu prioritate, obiectivele primite de la Oficiu în programele de investiţii proprii. (3) Oficiul verificã modul în care autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale îşi desfãşoarã activitãţile pentru realizarea obiectivelor aprobate şi comunicate acestora. ART. 36 Mãsurile de pregãtire a teritoriului pentru protecţia populaţiei, a bunurilor materiale de orice naturã, precum şi a celor care aparţin patrimoniului naţional al României împotriva efectelor distructive ale atacurilor executate de agresor cu mijloace clasice şi arme nucleare, biologice şi chimice se stabilesc de cãtre autoritãţile administraţiei publice locale şi se realizeazã potrivit legii. ART. 37 Rãspunderea privind realizarea, exploatarea şi întreţinerea obiectivelor de pregãtire a teritoriului pentru apãrare revine ministerelor de resort, autoritãţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi agenţilor economici, în funcţie de specificul acestor obiective.
CAP. IV Finanţarea pregãtirii economiei şi a teritoriului pentru apãrare
ART. 38 Finanţarea pregãtirii economiei naţionale şi a teritoriului pentru apãrare se face de la bugetul de stat. ART. 39 Finanţarea acţiunilor de pregãtire a economiei naţionale şi a teritoriului pentru apãrare şi întocmirea bugetului de stat pentru rãzboi se realizeazã potrivit legii, normelor şi instrucţiunilor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice. ART. 40 Cheltuielile determinate de elaborarea şi actualizarea lucrãrilor proprii de pregãtire pentru apãrare a ministerelor, autoritãţilor administraţiei publice centrale şi locale, agenţilor economici şi a altor instituţii se suportã din bugetele acestora.
CAP. V Atribuţii ale autoritãţilor administraţiei publice şi ale agenţilor economici privind pregãtirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apãrare
SECŢIUNEA 1 Atribuţii comune
ART. 41 (1) Autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice şi agenţii economici îndeplinesc, fiecare în domeniul sãu de activitate, urmãtoarele atribuţii: a) fundamenteazã şi elaboreazã propuneri şi prognoze pentru proiectele planului de mobilizare şi ale planului de pregãtire, pe care le transmit Oficiului; b) fundamenteazã şi elaboreazã propuneri privind proiectul bugetului de stat pentru rãzboi, pe care le transmit Ministerului Finanţelor Publice; c) organizeazã, coordoneazã şi controleazã îndeplinirea sarcinilor stabilite prin planul de mobilizare şi planul de pregãtire; d) actualizeazã şi transmit anual Oficiului şi Statului Major General situaţia obiectivelor de infrastructurã teritorialã importante pentru sistemul naţional de apãrare; e) stabilesc şi, dupã caz, solicitã fondurile necesare; f) identificã şi ţin evidenţa capacitãţilor pentru apãrare; g) creeazã, întreţin şi pãstreazã rezerve de mobilizare, în conformitate cu prevederile contractelor încheiate în acest scop; h) stabilesc şi transmit instituţiilor interesate obiectivele de importanţã pentru infrastructura teritorialã naţionalã, în vederea cuprinderii acestora în infrastructura sistemului naţional de apãrare; i) propun şi înainteazã Oficiului, pe baza criteriilor stabilite prin hotãrâre a Guvernului, obiectivele de importanţã deosebitã pentru apãrare ce urmeazã a fi luate în pazã, la mobilizare sau la rãzboi, care se aprobã de cãtre Consiliul Suprem de Apãrare a Ţãrii. (2) Autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice şi agenţii economici îşi îndeplinesc atribuţiile prin structuri specifice din aparatul propriu şi prin unitãţile aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea acestora. În acest scop, în cadrul acestora funcţioneazã organe de specialitate încadrate cu personal civil şi militar, dimensionate în funcţie de volumul şi de complexitatea activitãţilor specifice, stabilite prin hotãrâre a Guvernului sau prin organigrame proprii, dupã caz. (3) Autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice şi agenţii economici analizeazã, anual şi ori de câte ori este nevoie, modul în care sunt îndeplinite sarcinile ce le revin pe linia pregãtirii economiei şi a teritoriului pentru apãrare şi stabilesc mãsurile ce se impun. (4) Autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice şi agenţii economici au obligaţia sã prezinte, la solicitarea Oficiului sau a ministerului de resort, date şi informaţii privind potenţialul economic şi uman de care dispun, raportat la sarcinile care le revin din planul de mobilizare, planul de pregãtire şi contracte. ART. 42 (1) Conducãtorii autoritãţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici sau ai instituţiilor publice rãspund, fiecare în domeniul sãu de activitate, de rezolvarea sarcinilor care le revin pe linia pregãtirii economiei naţionale şi a teritoriului pentru apãrare. (2) La solicitarea Guvernului sau la propunerea Oficiului, conducãtorii autoritãţilor administraţiei publice centrale şi locale prezintã rapoarte/informãri în şedinţe ale Guvernului, cu privire la rezolvarea sarcinilor prevãzute în planul de mobilizare şi planul de pregãtire.
SECŢIUNEA a 2-a Atribuţii specifice
ART. 43 Instituţiile publice cu atribuţii în domeniul apãrãrii, al siguranţei naţionale şi ordinii publice stabilesc şi transmit Oficiului cereri de produse şi servicii necesare în situaţiile de mobilizare şi de rãzboi, pentru a fi cuprinse în proiectul planului de mobilizare. ART. 44 Ordonatorii principali de credite cuprind anual, distinct, în proiectul bugetului propriu fondurile necesare pentru realizarea obiectivelor, mãsurilor, prioritãţilor şi resurselor din planul de pregãtire a economiei naţionale pentru apãrare, precum şi a mãsurilor şi a acţiunilor din programul de pregãtire a teritoriului pentru apãrare. ART. 45 Ministerele şi celelalte autoritãţi ale administraţiei publice centrale îndeplinesc urmãtoarele atribuţii specifice: A. În domeniul industriei: a) coordoneazã la nivel sectorial activitãţile agenţilor economici pentru satisfacerea cererilor forţelor sistemului naţional de apãrare şi asigurarea consumului raţionalizat al populaţiei cu produse industriale; b) elaboreazã programe de pregãtire specifice ramurilor industriei pentru situaţii de mobilizare sau de rãzboi şi urmãresc aplicarea mãsurilor stabilite; c) asigurã corelarea unitarã a resurselor energetice şi de materii prime deficitare, necesare funcţionãrii economiei la mobilizare sau la rãzboi; d) elaboreazã programe pentru asigurarea continuitãţii în funcţionare a obiectivelor industriale majore sau de importanţã pentru infrastructura teritorialã a sistemului naţional de apãrare; e) coordoneazã activitatea de investiţii specifice privind infrastructura industriei, cuprinsã în programul de pregãtire a teritoriului pentru apãrare. B. În domeniul transporturilor: a) elaboreazã programul activitãţilor de transporturi pentru situaţii de mobilizare şi de rãzboi; b) stabilesc mãsuri privind modul de protecţie şi aducere în ţarã a mijloacelor de transport aflate în afara frontierelor; c) includ obiectivele de pregãtire operativã a teritoriului, aprobate de Consiliul Suprem de Apãrare a Ţãrii, în programele de dezvoltare şi îmbunãtãţire a transporturilor. C. În domeniul comunicaţiilor şi al tehnologiei informaţiei: a) elaboreazã programul activitãţilor de comunicaţii şi informaticã pentru situaţii de mobilizare şi de rãzboi; b) includ obiectivele de pregãtire operativã a teritoriului, aprobate de Consiliul Suprem de Apãrare a Ţãrii, în programele de dezvoltare şi îmbunãtãţire a comunicaţiilor. D. În domeniul social: a) elaboreazã programul resurselor de muncã pentru situaţii de crizã, de mobilizare şi de rãzboi, ţin evidenţa acestora în profil teritorial şi iau mãsuri pentru acoperirea deficitelor, prin redistribuirea pe plan local, în colaborare cu serviciile judeţene de pregãtire a economiei şi a teritoriului pentru apãrare şi cu centrele militare judeţene; b) repartizeazã, prin organele teritoriale de resort, surplusul de resurse umane, în vederea efectuãrii prestãrilor de servicii, în condiţiile legii. E. În domeniul sãnãtãţii: a) elaboreazã programe de pregãtire a sistemului sanitar pentru situaţii de mobilizare şi de rãzboi; b) organizeazã asigurarea asistenţei medicale a populaţiei civile şi spitalizarea rãniţilor şi bolnavilor evacuaţi din spitalele militare de campanie; c) avizeazã norme privind asigurarea consumului populaţiei cu produse alimentare şi nealimentare, în regim de raţionalizare, la mobilizare şi la rãzboi; d) iau mãsuri pentru asigurarea produselor medicamentoase de uz uman şi a materialelor sanitare; e) organizeazã asistenţa medicalã de urgenţã a victimelor acţiunilor militare; f) includ obiectivele de pregãtire operativã a teritoriului, aprobate de Consiliul Suprem de Apãrare a Ţãrii, în programele speciale de dezvoltare şi îmbunãtãţire a ocrotirii sãnãtãţii. F. În domeniul agriculturii şi alimentaţiei: a) elaboreazã programul de mãsuri tehnico-organizatorice, care sã permitã continuarea lucrãrilor agricole în situaţii de mobilizare şi de rãzboi; b) stabilesc mãsuri pentru asigurarea principalelor produse agroalimentare destinate forţelor sistemului naţional de apãrare şi asigurarea consumului raţionalizat al populaţiei cu produse alimentare; c) organizeazã şi coordoneazã activitatea serviciilor sanitar-veterinare şi de protecţie fitosanitarã; d) asigurã securitatea alimentarã; e) combat epizootiile ce pot apãrea pe teritoriul naţional şi dispun mãsurile în consecinţã. G. În domeniul comerţului: elaboreazã norme, instrucţiuni şi programe cu privire la introducerea sistemului de distribuire cãtre populaţie a principalelor produse alimentare şi nealimentare. H. În domeniul lucrãrilor publice şi amenajãrii teritoriului: a) elaboreazã programul privind lucrãrile publice şi de amenajare a teritoriului pentru situaţii de mobilizare şi de rãzboi; b) elaboreazã variante de folosire a utilajelor din dotarea agenţilor economici de resort pentru intervenţii la obiectivele de importanţã vitalã avariate, în vederea restabilirii activitãţii acestora în situaţii de mobilizare şi de rãzboi. ART. 46 (1) Prefectul asigurã organizarea, coordonarea şi conducerea activitãţilor de pregãtire a economiei şi a teritoriului pentru apãrare din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti, ca mãsuri de apãrare care nu au caracter militar. (2) La nivelul judeţului şi al municipiului Bucureşti, atribuţiile în acest domeniu sunt îndeplinite prin intermediul serviciilor publice descentralizate ale Oficiului, care sprijinã autoritãţile administraţiei publice locale, potrivit legii, în vederea mobilizãrii agenţilor economici şi a instituţiilor publice. ART. 47 Consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, şi consiliile locale, fiecare în domeniul sãu de activitate, îndeplinesc urmãtoarele atribuţii: a) transmit Oficiului propuneri privind asigurarea consumului şi a protecţiei populaţiei, precum şi a nevoilor pentru buna funcţionare a agenţilor economici din profil teritorial, în situaţia de mobilizare sau de rãzboi, pentru a fi incluse în planul de mobilizare; b) iau mãsuri şi creeazã condiţii de realizare prioritarã a obiectivelor stabilite în planul de mobilizare, îndrumând agenţii economici pentru îndeplinirea programelor economice prin utilizarea în regim de urgenţã a capacitãţilor existente în starea de mobilizare şi de rãzboi; c) propun includerea din timp de pace a obiectivelor de pregãtire a teritoriului pentru apãrare în programele de investiţii proprii şi iau mãsuri de asigurare a fondurilor necesare realizãrii acestora cu prioritate; d) întocmesc programele de aprovizionare a populaţiei judeţului/municipiului Bucureşti/localitãţii cu principalele produse alimentare şi industriale raţionalizate, în caz de mobilizare sau de rãzboi; e) asigurã prin agenţii economici din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti, localurile, cazarmamentul, materialele şi mijloacele de transport necesare formaţiunilor medico-sanitare prevãzute a se înfiinţa în caz de mobilizare sau de rãzboi; f) întocmesc şi actualizeazã monografiile economico-militare ale judeţului, respectiv ale municipiului Bucureşti, conform instrucţiunilor emise în acest scop; g) fac propuneri pentru întocmirea planului de evacuare a populaţiei şi a bunurilor din patrimoniul naţional, arhivistic, material şi a altor valori de interes naţional şi organizeazã în acest scop asigurarea mijloacelor de transport, a spaţiilor de cazare şi de depozitare necesare. ART. 48 (1) Agenţii economici, fiecare în domeniul sãu de activitate, îndeplinesc urmãtoarele atribuţii: a) executã analiza tehnico-economicã şi financiarã a cererilor de materiale, produse şi servicii transmise de Oficiu, precum şi a solicitãrilor autoritãţilor administraţiei publice locale; b) elaboreazã propuneri şi pregãtesc condiţiile tehnico-economice pentru a asigura cererile de materiale, produse şi servicii prin dezvoltarea reţelelor de aprovizionare, fabricaţie şi desfacere existente pe timp de pace; c) pãstreazã şi asigurã integritatea fizicã şi calitativã a rezervelor de mobilizare, conform contractelor încheiate cu Oficiul şi prevederilor legale; d) încheie, dupã caz, contracte cu clauze suspensive cu furnizorii de materii prime, materiale, subansambluri, scule, dispozitive şi verificatoare, piese şi utilaje tehnologice şi cu institutele de cercetare şi proiectare. (2) Agenţii economici cu sarcini prevãzute în planul de mobilizare vor lua mãsuri în vederea adaptãrii structurii organizatorice pentru a funcţiona în caz de mobilizare sau de rãzboi, inclusiv în condiţiile militarizãrii lor, folosind întregul potenţial economic şi uman de care dispun, pentru realizarea integralã a sarcinilor ce le revin.
CAP. VI Sancţiuni
ART. 49 Nerespectarea prevederilor prezentei legi atrage rãspunderea materialã, contravenţionalã sau penalã, dupã caz. ART. 50 (1) Urmãtoarele fapte constituie contravenţii: a) întârzierea peste termenele stabilite a transmiterii datelor, cererilor, prognozelor şi sintezelor prevãzute în hotãrâri ale Guvernului sau în metodologiile întocmite de cãtre Oficiu pentru elaborarea şi actualizarea planului de mobilizare sau a planului de pregãtire; b) nerespectarea condiţiilor prevãzute în avizele date de organele în drept, referitoare la mãsurile şi acţiunile legate de pregãtirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apãrare; c) neîntocmirea la timp sau întocmirea necorespunzãtoare a documentelor prevãzute de actele normative în domeniu; d) nerespectarea obligaţiilor şi a termenelor prevãzute la art. 21 alin. (1); e) nerespectarea condiţiilor tehnice de pãstrare şi întreţinere a rezervelor de mobilizare, stabilite prin acte normative; f) împiedicarea sub orice formã a organelor de control sã îşi exercite atribuţiile; g) neîndeplinirea atribuţiilor specifice prevãzute în cap. V secţiunea a 2-a; h) neîndeplinirea obligaţiei de restituire la termenul prevãzut în actul normativ de scoatere. (2) Contravenţiile prevãzute la alin. (1) lit. b), e), f) şi h) se sancţioneazã cu amendã de la 50.000.000 lei la 500.000.000 lei, iar cele prevãzute la alin. (1) lit. a), c), d) şi g), cu amendã de la 10.000.000 lei la 100.000.000 lei. (3) Personalul Oficiului, împuternicit de şeful acestuia, are dreptul de a constata contravenţiile şi de a aplica amenzile prevãzute la alin. (2). (4) Contravenţiilor prevãzute în prezenta lege li se aplicã prevederile <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile ulterioare. ART. 51 (1) Diminuarea sub orice formã, fãrã aprobare legalã, a cantitãţilor de produse, rezervã de mobilizare, încredinţate spre pãstrare agenţilor economici sau altor instituţii specializate, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 3 ani. (2) Acţiunea penalã se pune în mişcare la sesizarea Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale sau din oficiu.
CAP. VII Dispoziţii finale
ART. 52 (1) Metodologiile privind întocmirea planului de mobilizare şi a planului de pregãtire se elaboreazã de cãtre Oficiu. (2) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Oficiul va supune aprobãrii Guvernului normele metodologice de aplicare a acesteia. ART. 53 Prezenta lege intrã în vigoare la 60 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 54 La data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abrogã <>Legea nr. 73/1995 privind pregãtirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apãrare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 12 iulie 1995, Decretul Consiliului de Stat nr. 340/1978 privind unele mãsuri în vederea asigurãrii sanitare a forţelor armate şi a victimelor din rândul populaţiei în situaţii excepţionale, nepublicat, Hotãrârea Consiliului de Miniştri nr. 1.206/1970 privind aprobarea constituirii de stocuri de materiale sanitare consumabile la Ministerul Sãnãtãţii, Ministerul Forţelor Armate, Consiliul Securitãţii Statului, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Industriei Chimice, pentru situaţii de rãzboi, nepublicatã, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 11 septembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI, DORU IOAN TĂRĂCILĂ
Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 21 octombrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, VIOREL HREBENCIUC
Bucureşti, 12 noiembrie 2003. Nr. 477.
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
