Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 462 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice
ART. 1 Se aproba <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 236 din 24 noiembrie 2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sãlbatice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 4 decembrie 2000, cu urmãtoarele modificãri şi completãri: 1. La articolul 4, literele p), t), u), v) şi x) vor avea urmãtorul cuprins: "p) conservare - ansamblu de mãsuri care se pun în aplicare pentru menţinerea sau refacerea habitatelor naturale şi a populatiilor de specii de fauna şi flora sãlbatice, într-o stare favorabilã, în sensul lit. s) şi t); ............................................................... t) stare de conservare favorabilã a unei specii - se considera atunci când: (i) specia se menţine şi are sanse sa se menţinã pe termen lung ca o componenta viabila a habitatului sau natural; (ii) aria de repartiţie naturala a speciei nu se reduce şi nu exista riscul sa se reducã în viitor; (iii) exista un habitat destul de vast pentru ca populatiile speciei sa se menţinã pe termen lung; u) specii amenintate - specii periclitate, vulnerabile sau rare; v) specii prioritare - specii periclitate şi/sau endemice, pentru a cãror conservare sunt necesare mãsuri urgente; x) specii de interes comunitar - specii care pe teritoriul Uniunii Europene sunt periclitate, vulnerabile, rare sau endemice: (i) periclitate, exceptând cele al cãror areal natural este marginal în teritoriu şi care nu sunt nici periclitate, nici vulnerabile în regiunea vestpalearctica; (ii) vulnerabile, adicã a cãror trecere în categoria speciilor periclitate este probabila într-un viitor apropiat, în caz de persistenta a factorilor cauzali; (iii) rare, adicã ale cãror populaţii sunt mici şi care, chiar dacã în prezent nu sunt periclitate sau vulnerabile, risca sa devinã; aceste specii sunt localizate în arii geografice restrânse sau sunt rar dispersate pe suprafeţe largi; (iv) endemice şi necesita o atentie particularã datoritã naturii specifice a habitatului lor şi/sau a impactului potenţial al exploatãrii lor asupra stãrii lor de conservare." 2. La articolul 6, partea introductivã a alineatului (3) va avea urmãtorul cuprins: "(3) Instituirea regimului de arie naturala protejata şi de zona de protecţie a bunurilor patrimoniului natural, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenta, este prioritara în raport cu orice alte obiective, cu excepţia celor care privesc:" 3. La articolul 6, alineatul (4) va avea urmãtorul cuprins: "(4) Mãrimea suprafeţei de teren ce se supune regimului special de ocrotire, conservare şi utilizare, în conformitate cu prevederile art. 5, se stabileşte pe baza de studii de fundamentare ştiinţificã." 4. La articolul 8, alineatele (5) şi (7) se abroga. 5. La articolul 14, dupã alineatul (2) se introduce alineatul (3) cu urmãtorul cuprins: "(3) Autorizarea activitãţilor în perimetrul ariilor naturale protejate şi în vecinãtatea acestora se face cu acordul structurilor de administrare a ariei naturale protejate." 6. Articolul 15 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 15. - Sunt ocrotite şi se conserva în regim de protecţie coridoarele ecologice instituite de autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului, cu avizul consiliului judeţean şi al Academiei Romane, fiind interzise orice lucrare şi acţiune care le afecteazã integritatea." 7. La articolul 17, litera a) va avea urmãtorul cuprins: "a) autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului, împreunã cu Academia Romana, pentru ariile naturale protejate declarate prin legi sau hotãrâri ale Guvernului;" 8. La articolul 18, partea introductivã a alineatului (1) va avea urmãtorul cuprins: "Art. 18. - (1) Modalitãţile de administrare a ariilor naturale protejate şi a altor bunuri ale patrimoniului natural, puse sub regim special de protecţie şi conservare, se stabilesc, cu consultarea consiliilor judeţene şi/sau locale, avându-se în vedere:" 9. La articolul 18, alineatele (6), (7), (8), (10) şi (11) vor avea urmãtorul cuprins: "(6) Consiliile consultative de administrare se organizeazã la propunerea administraţiei ariei protejate, cu aprobarea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului. (7) Structurile de administrare special constituite pentru protejarea ariilor naturale, potrivit alin. (4), vor fi indrumate şi supravegheate de un consiliu ştiinţific. (8) Componenta consiliilor ştiinţifice se propune de cãtre administraţia ariilor protejate, cu avizul Academiei Romane, şi se aproba de autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului. ............................................................... (10) În cazurile rezervaţiilor ştiinţifice, rezervaţiilor naturale, monumentelor naturii, ariilor speciale de conservare, ariilor de protecţie specialã avifaunistica şi ale celorlalte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protecţie, care nu sunt cuprinse în perimetrele rezervaţiilor biosferei, ale parcurilor naţionale şi parcurilor naturale, administrarea se poate asigura prin una dintre modalitãţile prevãzute la alin. (2) lit. b), c) şi d), pe baza de convenţii încheiate, dupã caz, cu autoritatea centrala pentru protecţia mediului, Academia Romana şi cu autoritãţile administraţiei publice locale. (11) În situaţiile în care în aceeaşi zona exista arii naturale protejate şi alte bunuri ale patrimoniului natural, supuse unui regim special de protecţie, administrarea lor se poate asigura de cãtre un singur organ de administrare, în coordonarea directa a inspectoratului judeţean de protecţie a mediului." 10. Articolul 19 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 19. - (1) Planurile de management şi regulamentele ariilor naturale protejate se elaboreazã de administratorii ariilor naturale protejate şi se aproba de autoritatea centrala pentru protecţia mediului, cu avizul Academiei Romane. (2) Respectarea planurilor de management şi a regulamentelor este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau administreazã terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfãşoarã activitãţi în perimetrul ariei naturale protejate." 11. La articolul 20, alineatele (1), (2) şi (4) vor avea urmãtorul cuprins: "Art. 20. - (1) Pentru supravegherea unor arii naturale protejate şi bunuri ale patrimoniului natural, aflate sub regim special de protecţie şi conservare, care nu necesita sau care nu au structuri de administrare special constituite, se instituie calitatea de custode. (2) Custozi pot fi persoane fizice sau juridice care au calificarea, instruirea şi mijloacele necesare pentru a aplica mãsurile de ocrotire şi conservare a bunurilor încredinţate, atestate de cãtre autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului. ............................................................... (4) Pentru ariile naturale protejate ce intra în componenta Reţelei naţionale de arii naturale protejate modalitatea încheierii convenţiilor şi eliberarea legitimatiilor de custode sunt în competenta de reglementare a autoritãţilor centrale şi locale pentru protecţia mediului, cu avizul Academiei Romane." 12. La articolul 20, alineatul (6) se abroga. 13. La articolul 22, alineatul (3) va avea urmãtorul cuprins: "(3) În ariile naturale protejate, în care este permis ecoturismul: construcţiile, dotãrile şi amenajãrile menţionate la alin. (1) pot fi destinate şi acestui scop, precum şi activitãţilor de educaţie şi instrucţie ecologica ce se organizeazã în cooperare cu autoritãţile locale, instituţiile de învãţãmânt şi cu organizaţiile neguvernamentale angajate în activitãţi de ocrotire şi educaţie ecologica." 14. La articolul 23, alineatele (1), (3) şi (4) vor avea urmãtorul cuprins: "Art. 23. - (1) Pentru completarea resurselor financiare necesare bunei administrãri a ariilor naturale protejate potrivit planurilor de management şi regulamentelor administratorii acestora pot institui un sistem de tarife ce se aproba de autoritatea centrala pentru protecţia mediului sau, dupã caz, de autoritãţile administraţiei publice locale. ............................................................... (3) Sumele provenite din tarifele ce se instituie potrivit alin. (1) se vor utiliza de cãtre administratorii ariilor naturale protejate, exclusiv pentru administrarea şi protejarea bunurilor patrimoniului natural ce fac obiectul prezentei ordonanţe de urgenta. (4) Cuantumul tarifelor stabilite de cãtre autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I." 15. Articolul 24 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 24. - Pentru unele bunuri floristice şi faunistice ale patrimoniului natural, existente în grãdini şi parcuri de agrement, grãdini zoologice, precum şi în colecţii muzeistice, ca bunuri ale patrimoniului natural floristic, faunistic, geologic, paleontologic, mineralogic şi de alta natura, mãsurile necesare de protecţie şi conservare vor fi luate de cãtre administratorii sau deţinãtorii acestora." 16. Articolul 28 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 28. - Prin excepţie de la prevederile art. 26 şi 27 autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului supune aprobãrii prin lege, cu avizul prealabil al Academiei Romane, derogãri, cu condiţia sa nu existe o alternativa acceptabilã, iar mãsurile derogatorii sa nu fie în detrimentul menţinerii populatiilor speciilor respective într-o stare de conservare favorabilã în arealul lor natural şi numai în urmãtoarele situaţii: a) în interesul protejãrii faunei şi florei sãlbatice şi al conservãrii habitatelor naturale; b) pentru prevenirea producerii unor prejudicii, în special culturilor, animalelor domestice, pãdurilor, pescariilor, apelor şi altor bunuri; c) în interesul sãnãtãţii şi securitãţii publice; d) în scopul cercetãrii ştiinţifice şi învãţãmântului; e) în scopul repopularilor şi reintroducerii acestor specii." 17. La articolul 30, alineatul (2) va avea urmãtorul cuprins: "(2) Pentru pesteri zona de protecţie se poate referi la o zona restrânsã în jurul intrãrii în pestera şi la o zona al carei perimetru de la suprafata terenului acoperã integral structurile subterane ale pesterii." 18. La articolul 30, dupã alineatul (2) se introduc alineatele (3) şi (4) cu urmãtorul cuprins: "(3) Proprietarii sau administratorii terenurilor ce cuprind intrari în pesteri au obligaţia de a asigura accesul spre aceste intrari. (4) Beneficiarul unei lucrãri de investiţii are obligaţia de a anunta descoperirea oricãrei pesteri în frontul unei lucrãri miniere sau al unei cariere celei mai apropiate instituţii abilitate (agenţie de protecţie a mediului sau reprezentanţi ai administraţiei publice locale)." 19. Articolul 31 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 31. - (1) Bunurile patrimoniului geologic şi speologic, ca bunuri naturale ale subsolului, sunt, în condiţiile legii, bunuri proprietate publica. (2) Pestera reprezintã orice cavitate naturala subterana cu o dezvoltare mai mare de 5 metri şi suficient de mare în secţiune pentru a permite accesul omului. (3) Resursele pesterii sunt reprezentate de obiecte, materiale, substanţe şi forme de viata, care exista sau se formeazã în mod natural în pesteri: formaţiuni minerale, roci, sedimente, depozite paleontologice, situri arheologice, specii de plante şi animale, acumulari de ape subterane. (4) Pesterile se clasifica dupã cum urmeazã: a) clasa A - pesteri de valoare exceptionala care, prin interesul ştiinţific sau unicitatea resurselor, sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic naţional şi internaţional; b) clasa B - pesteri de importanta nationala care se disting prin mãrime, raritatea resurselor şi prin potenţial turistic; c) clasa C - pesteri de importanta localã, protejate pentru semnificatia lor geologica, peisagistica, hidrologica, istorica sau pentru dimensiunile lor; d) clasa D - pesterile care nu întrunesc condiţiile pentru a fi incluse în clasele A, B şi C. (5) Încadrarea pesterilor în clasele A, B şi C este de competenta Academiei Romane, care va întocmi catalogul acestora luând în considerare propunerile fãcute de persoane fizice sau juridice pe baza de referate de specialitate. (6) Pesterile din clasa A nu pot face obiectul nici unei amenajãri sau modificãri a factorilor naturali. Ele pot face obiectul explorarilor speologice, cercetãrii ştiinţifice sau al activitãţilor de documentare, pe baza de autorizaţii emise de Academia Romana, în limitele stabilite prin regulamentele şi planurile de management. (7) Pesterile din clasa A se constituie ca rezervaţii ştiinţifice. (8) Pesterile din clasa B pot face obiectul explorarilor speologice, cercetãrii ştiinţifice sau al turismului ecologic, pe baza autorizaţiilor emise de Academia Romana. (9) Pesterile din clasa B se constituie ca monumente ale naturii sau rezervaţii naturale, dupã caz. (10) Pesterile din clasa C pot face obiectul explorarilor speologice, cercetãrii ştiinţifice, amenajãrilor turistice sau al altor forme de valorificare, cum ar fi: speoterapia sau captarea apei subterane, pe baza autorizaţiilor emise de autoritatea localã responsabilã." 20. Articolul 32 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 32. - În scopul evitãrii efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului speologic se interzic: a) distrugerea sau degradarea resurselor pesterii şi efectuarea de sãpãturi sau derocari neautorizate; b) colectarile de fauna, fosile sau de obiecte de interes arheologic, efectuate fãrã autorizaţie în pesteri; c) pãtrunderea, prin fortarea intrãrii, într-o pestera protejata închisã şi semnalizata ca atare; d) utilizarea neautorizata a pesterilor şi desfãşurarea unor activitãţi ce pot pune în pericol integritatea sau echilibrul natural al pesterilor; e) dislocarea, vânzarea, cumpãrarea, colectionarea speleotemelor sau altor resurse ale pesterilor; f) degradarea prin inscriptionare sau poluarea pesterilor prin depozitarea în interiorul lor sau în elementele de relief, cu care acestea comunica în mod direct, de obiecte, deşeuri de orice fel, cadavre, substanţe toxice şi periculoase, combustibili de orice natura; g) distrugerea sau degradarea marcajelor ori a panourilor indicatoare din exteriorul sau interiorul pesterilor; h) efectuarea neautorizata, în perimetrul de la suprafata sau în apropierea intrãrii unei pesteri protejate, a unor lucrãri cum ar fi: derocari, defrisari, baraje, explozii, construcţii; i) îngrãdirea accesului persoanelor autorizate spre intrãrile pesterilor; j) popularizarea, mediatizarea datelor precise de identificare şi localizare a pesterilor din clasa A, care prin natura lor pot conduce la periclitarea patrimoniului speologic din aceasta categorie." 21. Articolul 33 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 33. - (1) Academia Romana are competenta sa elibereze autorizaţii pentru: a) activitãţi ştiinţifice, de explorare, în pesteri din clasa A; b) activitãţi ştiinţifice, de explorare şi de turism ecologic, cu caracter limitativ, în pesteri din clasa B; c) sãpãturi, derocari şi colectari din pesteri. (2) Autorizaţia se elibereazã pe baza unei cereri scrise, care va conţine precizãri privind scopul, mijloacele, durata, proportiile, garanţiile acţiunii, şi se va retrage în cazul în care condiţiile stabilite la eliberarea ei nu au fost respectate." 22. La articolul 36, partea introductivã va avea urmãtorul cuprins: "Art. 36. - În cadrul santierelor de exploatare managerii acestora vor desemna persoane de specialitate sau custozi, dupã caz, care sa vegheze la protejarea bunurilor geologice din fronturile de lucru, asigurându-se astfel:" 23. La articolul 38, litera a) va avea urmãtorul cuprins: "a) autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului cu responsabilitãţi de coordonare, reglementare, supraveghere şi control;" 24. La articolul 39 alineatul (1), literele a), b), j), r), t) şi t) se abroga. 25. La articolul 39 alineatul (1), literele g) şi k) vor avea urmãtorul cuprins: "g) aproba planurile de management şi regulamentele ariilor naturale protejate din reţeaua nationala, cu avizul Academiei Romane; ............................................................... k) promoveazã programe şi studii pentru cunoaşterea şi evaluarea stãrii habitatelor naturale, a speciilor din flora şi fauna sãlbatice şi a altor bunuri ale patrimoniului natural existente pe teritoriul tarii, ce urmeazã sa fie finanţate din bugetul de stat şi din alte surse, potrivit legii." 26. La articolul 39, alineatul (2) se abroga. 27. Articolul 40 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 40. - Atribuţiile autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului, la nivel teritorial, se îndeplinesc de autoritatea teritorialã pentru protecţia mediului, prin serviciile specifice pentru conservarea naturii şi a diversitatii biologice, în cooperare cu administraţiile ariilor naturale protejate, cu inspectoratele silvice şi oficiile cinegetice teritoriale, precum şi cu autoritãţile administraţiei publice locale." 28. La articolul 41 alineatul (1), partea introductivã va avea urmãtorul cuprins: "Art. 41. - (1) Responsabilitãţile de expertiza, avizare, supraveghere şi control ştiinţific, în aplicarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenta, revin Academiei Romane, cu avizul Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, scop în care:" 29. La articolul 41, litera m) a alineatului (1) se abroga. 30. La articolul 41 alineatul (1), dupã litera o) se introduce litera p) cu urmãtorul cuprins: "p) exercita atribuţii de expertizare, avizare, supraveghere şi control ştiinţific, inclusiv asupra ariilor protejate, declarate la nivel local." 31. La articolul 44, alineatele (1) şi (2) vor avea urmãtorul cuprins: "Art. 44. - (1) Controlul asupra respectãrii prevederilor prezentei ordonanţe de urgenta se organizeazã de cãtre autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi se exercita prin persoane special împuternicite din cadrul: a) aparatului central al acesteia, cu atribuţii de control pe întregul teritoriu al tarii; b) autoritãţilor judeţene de protecţie a mediului, cu atribuţii de control pe teritoriul unitãţilor administrativ-teritori ale în care acestea funcţioneazã; c) personalului administraţiilor sau administratorii şi custozii ariilor naturale protejate; d) inspectoratelor silvice şi oficiilor cinegetice teritoriale, cu atribuţii de control pe teritoriul lor de competenta. (2) Controlul asupra respectãrii prevederilor prezentei ordonanţe de urgenta referitoare la ariile naturale protejate, declarate prin hotãrâri ale consiliilor judeţene sau locale, se exercita şi de personalul special împuternicit al acestora." 32. Articolul 47 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 47. - Încãlcarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenta atrage rãspunderea civilã, materialã, contravenţionalã sau penalã, dupã caz." 33. Articolul 48 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 48. - Nerespectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenta constituie contravenţie, dacã potrivit legii penale nu constituie infracţiune, şi se sancţioneazã cu amenda contravenţionalã dupã cum urmeazã: a) de la 500.000 lei la 5.000.000 lei pentru persoane fizice şi de la 5.000.000 lei la 25.000.000 lei pentru persoane juridice, pentru încãlcarea prevederilor art. 24, ale art. 32 lit. g), i) şi j), ale art. 35 lit. c) şi ale art. 36 lit. a) şi b); b) de la 5.000.000 lei la 20.000.000 lei pentru persoane fizice şi de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei pentru persoane juridice, în funcţie de gravitatea faptelor, pentru încãlcarea prevederilor art. 12, ale art. 14 alin. (1), ale art. 15, ale art. 27 lit. a)-c), ale art. 32 lit. a)-e), ale art. 36 lit. c) şi d) şi ale art. 43; c) de la 500.000 lei la 20.000.000 lei pentru persoane fizice şi de la 20.000.000 lei la 75.000.000 lei pentru persoane juridice, pentru încãlcarea prevederilor art. 7, ale art. 14 alin. (2), ale art. 19 alin. (2), ale art. 26 lit. a)-f), ale art. 32 lit. f) şi h), ale art. 35 lit. a), b) şi d) şi ale art. 37 alin. (2)." 34. Articolul 49 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 49. - Constatarea faptelor ce constituie contravenţii şi aplicarea sancţiunilor se fac de persoanele împuternicite în acest scop de cãtre autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului, respectiv de cãtre membrii Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii ai Academiei Romane, de personalul inspectoratelor teritoriale de protecţie a mediului, al inspectoratelor silvice teritoriale, al oficiilor teritoriale cinegetice, de personalul administraţiilor sau de administratorii şi custozii ariilor naturale protejate, precum şi de cãtre ofiţerii şi subofiterii de poliţie, de cãtre persoanele împuternicite de administraţia publica judeteana şi localã." 35. Articolul 53 se abroga. 36. Articolul 54 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 54. - Autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului va întreprinde mãsurile necesare pentru consolidarea capacitãţilor instituţionale, atât la nivel central, cat şi la nivel local, asigurându-se personalul calificat necesar în vederea îndeplinirii responsabilitãţilor stabilite prin prezenta ordonanta de urgenta, în conformitate cu cerinţele în materie pentru integrarea în Uniunea Europeanã." 37. Anexele nr. 2-5 vor avea urmãtorul cuprins:
"ANEXA Nr. 2 TIPURI de habitate naturale a cãror conservare necesita declararea ariilor speciale de conservare
Un asterisc (*) înaintea numelui habitatului semnifica faptul ca este un habitat prioritar.
1. Habitate costiere, marine şi de dune
Bancuri de nisip acoperite permanent cu un strat mic de apa marina; Lagune şi golfuri cu bancuri de nisip; Vegetaţie perena a tarmurilor stancoase; Vegetaţie anuala cu Salicornia sau cu alte specii în zone namoloase şi cu nisip; Pajişti saraturate atlantice (Glauco-Puccinellietalia maritimae); * Pajişti saraturate continentale; Stepe şi mlastini saraturate panonice; Vegetaţie psamofila uscata cu Calluna şi Genista; Vegetaţie psamofila uscata cu Calluna şi Empetrum nigrum; Dune continentale cu pãşuni deschise cu Corynephorus şi Agrostis; * Dune continentale panonice; Dune mobile embrionare; Dune mobile de-a lungul tarmurilor (dune albe); * Dune de coasta fixe cu vegetaţie erbacee (dune gri); * Dune fixe decalcifiate cu Empetrum nigrum; Dune cu Hippophae rhamnoides; Dune împãdurite ale regiunilor atlantice, continentale şi boreale; Depresiuni umede intradunale; Dune umede permanente.
2. Habitate de ape dulci
Ape oligotrofe cu conţinut foarte scãzut de minerale; Ape stãtãtoare, oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatia din Littorelletea uniflorae şi/sau din Isoeto-Nanojuncetea; Ape puternic oligomezotrofe cu vegetatia bentica de Chara spp.; Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip de Magnopotamion sau Hydrocharition; Lacuri distrofe naturale şi heleşteie; Râuri alpine şi bancurile de-a lungul acestora cu vegetaţie erbacee; Râuri alpine şi vegetatia lor lemnoasã cu Myricaria germanica; Cursuri de apa din campiile de munte cu vegetatia de Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachian; Râuri cu bancuri namoloase cu vegetaţie de Chenopodian rubri şi Bidentian p.p.
3. Habitate de pajişti şi tufãrişuri
Pajişti alpine şi boreale; Pajişti umede cu Erica tetralix; Pajişti uscate; * Tufisuri cu Pinus mugo şi Rhododendron hirsutum (MugoRhododendretum hirsuti); Formaţiuni cu Juniperus communis în zone sau pajişti calcaroase; * Pajişti rupicole calcaroase sau bazofile cu Alysso-Sedion albi; * Pajişti calcaroase pe nisipuri xerice; Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios; Pajişti calcaroase alpine şi subalpine; Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri de acoperire cu tufisuri pe substrat calcaros (*situri importante pentru orhidee); * Pseudostepe cu iarba şi plante anuale de Thero-Brachypodietea; * Pajişti bogate în specii de Nardus, pe substraturile silicioase ale zonelor muntoase; * Pajişti stepice subpanonice; * Pajişti stepice panonice pe loess; * Pajişti panonice nisipoase; Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae); Pajişti umede cu ierburi înalte; Asociaţii de liziera cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul campiilor la cel montan şi alpin; Pajişti aluviale ale vailor de râuri cu Cnidion dubii; Pajişti aluviale nord-boreale; Pajişti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis, Sangiusorba officinalis); Fanete montane; Fanete împãdurite.
4. Habitate din turbarii şi mlastini
* Turbarii active; Turbarii degradate încã capabile de o regenerare naturala; Turbarii de acoperire (*dacã este activa turbaria); Depresiuni pe substraturi turboase; Mlastini cu surse de ape bogate în saruri minerale; * Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus; * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion); Mlastini alcaline; * Vegetaţie pioniera alpina cu Caricion bicoloris-atrofuscae.
5. Habitate de stancarii şi pesteri
Grohotis stancos al etajului montan (Androsacetalia alpinae şi Galeopsitalia ladani); Grohotis calcaros şi de sisturi calcaroase ale etajelor montane pana la cele alpine (Thlaspietea rotundifolii); Grohotisuri medioeuropene silicoase ale regiunilor înalte; * Grohotisuri medioeuropene calcaroase ale etajelor montane; Pante stancoase calcaroase cu vegetaţie chasmofitica; Pante stancoase silicioase cu vegetaţie chasmofitica; Stanci silicioase cu vegetaţie pioniera de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii; Grohotis şi lespezi calcaroase; Grote neexploatate turistic; Câmpuri de lava şi excavaţii naturale.
6. Habitate de padure
Pãduri batrane caducifoliate naturale hemiboreale bogate în epifite; Pãşuni împãdurite; * Pãduri mlastinoase caducifoliate; Pãduri tip Luzulo-Fagetum; Pãduri tip Asperulo-Fagetum; Pãduri subalpine medioeuropene cu Acer; Pãduri medioeuropene tip Cephalanthero-Fagion; Pãduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic şi medioeuropean şi cu Carpinion betuli; Stejaris cu Galio-Carpinetum; * Pãduri de panta, grohotis sau ravene cu Tilio-Acerion; Stejaris batran acidofil al campurilor nisipoase cu Quercus robur; Padure de frasin termofil cu Fraxinus angustifolia; * Turbarii împãdurite; * Pãduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae); Pãduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris); * Pãduri panonice cu Quercus petrae şi Carpinus betulus; * Pãduri panonice cu Quercus pubescens; * Pãduri eurosiberiene stepice cu Quercus robur; Pãduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane; Pãduri alpine cu Larix decidua şi/sau Pinus cembra; Pãduri cu Castanea sativa; Pãduri cu Quercus frainetto; Galerii cu Salix alba şi Populus alba; Pãduri de Pinus sylvestris pe substrat calcaros.
ANEXA Nr. 3
SPECII de plante şi de animale a cãror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specialã avifaunistica
Interpretare a) Anexa nr. 3 este o continuare a anexei nr. 2 pentru stabilirea unei reţele a ariilor speciale de conservare. b) Speciile prezentate în anexa sunt indicate: ● prin numele speciei ori subspeciei; sau ● prin toate speciile care aparţin unui taxon mai mare sau unei pãrţi din acel taxon. c) Simboluri Un asterisc (*) înaintea numelui speciilor semnifica faptul ca este o specie prioritara. Mai multe specii din aceasta anexa sunt, de asemenea, prezentate în anexa nr. 4. a) ANIMALE VERTEBRATE
SPECII de animale şi de plante care necesita o protecţie stricta
Speciile care figureazã în aceasta anexa sunt indicate: ● prin numele speciei ori al subspeciei; sau ● prin ansamblul speciilor care aparţin unui taxon superior sau unei pãrţi din acel taxon.
Toate speciile de plante enumerate în anexa nr. 3 b), cu excepţia bryophytelor, plus cele menţionate în continuare: Campanulaceae ● Campanula romanica Ericaceae ● Arctostaphylox uva ursi Oleaceae ● Syringa josikaea Paeonaceae ● Paepnia tenuifolia
ANEXA Nr. 5
SPECII de plante şi de animale de interes comunitar ale cãror prelevare din natura şi exploatare fac obiectul mãsurilor de management
Speciile care figureazã în aceasta anexa sunt indicate: ● prin numele speciei ori al subspeciei; sau ● prin ansamblul speciilor ce aparţin unui taxon superior ori unei pãrţi din acel taxon. De anser brachyrinchus/Mergus merganser
PEŞTI ACIPENSERIFORMES Acipenseridae ● Toate speciile care nu sunt menţionate în anexa nr. IV SALMONIFORMES Salmonidae ● Thymallus thymallus Cyprinidae ● Barbus spp. PERCIFORMES Percidae ● Zingel zingel CLUPEIFORMES Clupeidae ● Alosa spp.
LICHENES Cladoniaceae ● Cladonia L. subgenus Cladina (Nyl.) Vain. BRYOPHYTA MUSCI Leucobryaceae ● Leucobryum glaucum (Hedw.) Angstr. Sphagnaceae ● Sphagnum L. spp. (excepţie Sphagnum pylasii Brid.) PTERIDOPHYTA ● Lycopodium spp. ANGIOSPERMAE Amaryllidaceae ● Galanthus nivalis L. Compositae ● Arnica montanã L. Gentianaceae ● Gentiana lutea L. Lilliaceae ● Ruscus aculeatus L. Scrophulariaceae ● Scrophularia grandiflora DC. subsp. grandiflora DC."
ART. 2 <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sãlbatice, cu modificãrile şi completãrile aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o noua numerotare. Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 28 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia România.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR VALER DORNEANU
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 28 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE SENATULUI NICOLAE VACAROIU
──────────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
