Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
LEGE nr. 461 din 18 iulie 2001 privind exercitarea profesiunii de asistent medical, infiintarea, organizarea si functionarea Ordinului Asistentilor Medicali din Romania
EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 425 din 31 iulie 2001
Parlamentul României adopta prezenta lege.
CAP. 1
Exercitarea profesiunii de asistent medical
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Exercitarea profesiunii de asistent medical cu profil clinic sau paraclinic este un drept al oricãrei persoane fizice, cetãţean roman sau strãin, posesor al diplomei de asistent medical, eliberata de o instituţie de învãţãmânt recunoscuta de lege, şi având competenta necesarã pentru participarea la îngrijirea sãnãtãţii persoanei, a familiei şi a comunitãţii.
(2) Exercitarea profesiunii de asistent medical cu profil clinic sau paraclinic este autorizata de Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei.
ART. 2
Asistentul medical, prin natura profesiunii sale, nu poate fi considerat funcţionar public şi nici nu va putea fi asimilat funcţionarului public, conform legii.
ART. 3
Profesiunea de asistent medical cuprinde responsabilitãţi care rezulta din prescripţia medicalã şi din fişa postului.
ART. 4
Autorizarea pentru practica profesiunii de asistent medical se face conform reglementãrilor privind înscrierea în Registrul unic al asistentilor medicali, elaborate de Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei.
ART. 5
Profesiunea de asistent medical poate fi exercitatã de cãtre persoana care îndeplineşte urmãtoarele condiţii:
a) este posesoare a diplomei de absolvire a unei forme de învãţãmânt de specialitate, de stat sau privat, acreditata în condiţiile legii;
b) este apta din punct de vedere medical pentru exercitarea acestei profesiuni;
c) este autorizata sa practice aceasta profesiune prin înscrierea în Registrul unic al asistentilor medicali, ţinut la Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei.
ART. 6
Asistentul medical poate practica profesiunea în unitãţi medico-sanitare de stat sau private şi în instituţii de învãţãmânt şi cercetare cu profil medical.
ART. 7
Asistentul medical angajat în unitãţi medico-sanitare din reţeaua de stat sau privatã are obligaţii ce decurg din normele şi reglementãrile legale, din prevederile contractului individual de munca şi din regulamentele de ordine interioarã.
ART. 8
Protecţia asistentului medical pentru riscurile ce decurg din practica profesionalã se realizeazã de angajator prin societãţile de asigurãri.
ART. 9
Conţinutul şi caracteristicile activitãţii asistentului medical sunt:
a) efectueazã îngrijiri de natura preventivã, curativã şi recuperatorie ale persoanei, familiei şi comunitãţii, în limita competentelor sale;
b) participa la programe de educaţie sanitarã a populaţiei;
c) participa la formarea practica a viitorilor asistenţi medicali;
d) participa, sub îndrumarea medicilor, la cercetarea în domeniul medical şi al ingrijirilor pentru sãnãtate;
e) participa alãturi de alte categorii de personal la protejarea mediului ambiant.
SECŢIUNEA a 2-a
Formarea, perfecţionarea şi specializarea asistentului medical
ART. 10
Formarea asistentului medical se realizeazã în instituţii de învãţãmânt recunoscute de lege, în baza programelor elaborate de Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei şi de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii. Finanţarea şcolarizãrii asistentilor medicali în sistemul de stat, prin şcoli postliceale sanitare, se face de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, cifra de şcolarizare fiind stabilitã în colaborare cu Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei.
ART. 11
Asistentul medical are obligaţia profesionalã de a se pregati prin programe de formare continua, elaborate de Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei, cu consultarea Ordinului Asistentilor Medicali din România, şi de a fi atestat periodic.
ART. 12
Specializarea asistentului medical se realizeazã prin programe având conţinut şi durata specifice, conform cerinţelor, în instituţii abilitate scopului propus.
ART. 13
Angajarea şi promovarea profesionalã sau administrativã a asistentului medical în sistemul sanitar public se realizeazã prin concurs, potrivit legii.
ART. 14
Formele de pregãtire, specializare şi perfecţionare profesionalã, efectuate de asistentul medical în strãinãtate, sunt asimilate celor echivalente în ţara, potrivit reglementãrilor în vigoare.
SECŢIUNEA a 3-a
Norme de etica şi deontologie profesionalã
ART. 15
În exercitarea profesiunii asistentul medical respecta demnitatea fiinţei umane şi principiile eticii, dând dovada de responsabilitate profesionalã şi morala, actionand întotdeauna în interesul pacientului, familiei pacientului şi al comunitãţii.
ART. 16
În exercitarea profesiunii asistentul medical are obligaţia fundamentalã de a îndeplini, conform competentelor, responsabilitãţilor sale şi deciziilor medicului, orice activitate pentru a evita punerea în pericol a vieţii pacientului.
ART. 17
Asistentul medical este obligat sa pãstreze secretul profesional, iar informaţiile referitoare la pacienti, obţinute în urma sau în legatura cu exercitarea profesiunii sale, nu pot fi impartasite altei persoane din afarã echipei medicale, cu excepţia cazurilor prevãzute în mod expres de lege.
ART. 18
Asistentul medical are obligaţia de a lua mãsuri de acordare a primului ajutor medical, indiferent de persoana, locul sau de situaţia în care se gãseşte.
ART. 19
Litigiile sau abaterile de la etica profesionalã se analizeazã, dupã caz, de cãtre şeful echipei medicale, de conducerea unitãţii şi de Colegiul Medicilor din România, cu participarea unui reprezentant desemnat de Ordinul Asistentilor Medicali din România, potrivit Codului de etica şi deontologie profesionalã al asistentului medical.
SECŢIUNEA a 4-a
Relaţii care se stabilesc în exercitarea profesiunii de asistent medical
ART. 20
Activitatea asistentului medical se desfãşoarã individual, conform unui plan stabilit de cãtre medic, sau în cadrul unei echipe medicale, în funcţie de natura activitãţii.
ART. 21
Asistentul medical se subordoneazã medicului şi recunoaşte rolul lui şi al celorlalţi membri ai echipei medicale, participând la menţinerea relaţiilor amiabile în cadrul acesteia şi contribuind la calitatea actului medical.
ART. 22
Relaţiile dintre asistentii medicali se bazeazã pe corectitudine, colaborare, respect reciproc şi solidaritate profesionalã, potrivit Codului de etica şi deontologie profesionalã al asistentului medical.
CAP. 2
Ordinul Asistentilor Medicali din România
SECŢIUNEA 1
Caracteristici generale
ART. 23
(1) Ordinul Asistentilor Medicali din România se înfiinţeazã ca organizaţie profesionalã, neguvernamentala, apolitica, nonprofit şi cu personalitate juridicã, care reprezintã interesele profesionale ale asistentilor medicali membri.
(2) Ordinul Asistentilor Medicali din România cuprinde asistenţi medicali autorizaţi sa practice profesiunea de asistent medical în unitãţi ale Ministerului Sãnãtãţii şi Familiei sau ale altor ministere cu reţea sanitarã proprie, precum şi în sectorul privat.
ART. 24
Ordinul Asistentilor Medicali din România are sediul central în municipiul Bucureşti.
SECŢIUNEA a 2-a
Atribuţiile Ordinului Asistentilor Medicali din România
ART. 25
Ordinul Asistentilor Medicali din România are urmãtoarele atribuţii:
a) apara prestigiul şi demnitatea profesionalã ale asistentilor medicali membri în relaţiile cu terţe persoane fizice şi juridice;
b) apara şi promoveazã drepturile şi interesele profesionale ale membrilor sãi;
c) emite norme cu caracter intern, cu respectarea dispoziţiilor legale;
d) elaboreazã şi supravegheazã respectarea Codului de etica şi deontologie profesionalã al asistentului medical, adoptat dupã avizarea de cãtre Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei şi de Colegiul Medicilor din România;
e) reprezintã membrii sãi în relaţiile cu organizaţii neguvernamentale şi cu sindicate, pe plan intern şi internaţional;
f) desemneazã reprezentanţi în situaţiile de judecare a cazurilor de abateri de la normele de etica şi deontologie profesionalã, precum şi de soluţionare a litigiilor;
g) colaboreazã cu Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei în scopul elaborãrii reglementãrilor privind înregistrarea în Registrul unic al asistentilor medicali;
h) colaboreazã cu Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei la formarea, specializarea şi perfecţionarea pregãtirii profesionale practice a asistentilor medicali;
i) colaboreazã cu Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei în scopul elaborãrii normelor specifice şi a reglementãrilor privind profesiunea de asistent medical.
SECŢIUNEA a 3-a
Membrii Ordinului Asistentilor Medicali din România
ART. 26
Calitatea de membru al Ordinului Asistentilor Medicali din România se pierde ca urmare a suspendãrii sau anulãrii dreptului de exercitare a profesiunii de asistent medical.
ART. 27
Membrii Ordinului Asistentilor Medicali din România sunt obligaţi:
a) sa respecte reglementãrile legale privind exercitarea profesiunii de asistent medical;
b) sa respecte statutul Ordinului Asistentilor Medicali din România privind exercitarea profesiunii de asistent medical;
c) sa respecte şi sa aplice normele de etica şi deontologie profesionalã.
ART. 28
Veniturile Ordinului Asistentilor Medicali din România se constituie din:
a) taxa de înscriere şi cotizaţiile lunare ale membrilor;
b) donaţii, sponsorizãri, potrivit legii;
c) fonduri rezultate din manifestãri culturale şi din drepturi editoriale;
d) alte surse, cu respectarea prevederilor legale.
SECŢIUNEA a 4-a
Organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistentilor Medicali din România
ART. 29
Ordinul Asistentilor Medicali din România este organizat la nivel naţional, judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti.
ART. 30
Organele de conducere ale Ordinului Asistentilor Medicali din România la nivel judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, sunt:
a) consiliul judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti;
b) biroul consiliului.
ART. 31
(1) Consiliile judeţene au un numãr de membri proporţional cu numãrul asistentilor medicali înscrişi în evidenta, dupã cum urmeazã:
a) pana la 1.000 de asistenţi medicali înscrişi în registru - 11 membri;
b) între 1.001-2.000 de asistenţi medicali înscrişi în registru - 15 membri;
c) între 2.001-4.000 de asistenţi medicali înscrişi în registru - 19 membri;
d) peste 4.000 de asistenţi medicali înscrişi în registru - 21 de membri.
(2) Consiliul constituit la nivelul municipiului Bucureşti este format din 25 de membri.
(3) Alegerea membrilor consiliilor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, se face prin vot secret, cu majoritate simpla, prin participarea a minimum doua treimi din numãrul total al delegaţilor aleşi de adunãrile generale locale, potrivit normei de reprezentare de un delegat la 20 de membri înscrişi în registru. Alegerea reprezentanţilor pentru Adunarea generalã a Ordinului Asistentilor Medicali din România se va face prin vot secret, cu majoritate simpla, potrivit normei de reprezentare de un delegat la 100 de membri înscrişi în registru. Alegerile sunt validate în prezenta a doua treimi din numãrul total al delegaţilor. În cazul în care la conferinţa de alegeri nu sunt prezente doua treimi din numãrul total al delegaţilor, dupã doua sãptãmâni se va organiza o alta conferinţa de alegeri al carei rezultat va fi validat indiferent de numãrul participanţilor.
(4) Consiliul judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, va alege dintre membrii sãi un birou format din preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi un secretar.
(5) Funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte şi secretar sunt incompatibile cu funcţia corespunzãtoare dintr-un sindicat profesional.
ART. 32
Alegerile pentru organele de conducere ale Ordinului Asistentilor Medicali din România, la nivel naţional, judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, se desfãşoarã o data la 4 ani.
ART. 33
(1) Organizarea primelor alegeri la nivel naţional, judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, se desfãşoarã în baza regulamentului elaborat de comisia electoralã centrala, formatã din:
a) 4 reprezentanţi ai Ministerului Sãnãtãţii şi Familiei;
b) 4 reprezentanţi ai Colegiului Medicilor din România;
c) câte un reprezentant al ministerelor cu reţea sanitarã proprie;
d) 4 persoane desemnate de asociaţiile profesionale reprezentative ale asistentilor medicali;
e) 4 persoane desemnate de sindicatele reprezentative ale asistentilor medicali.
(1) Membrii primului consiliu naţional, consiliu judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, se aleg pe o durata de 2 ani.
ART. 34
(1) Organele de conducere ale Ordinului Asistentilor Medicali din România la nivel naţional sunt:
a) adunarea generalã;
b) consiliul naţional;
c) biroul executiv.
(2) Organele de conducere ale Ordinului Asistentilor Medicali din România îşi desfãşoarã activitatea în conformitate cu prevederile legale şi cu regulamentele proprii.
ART. 35
(1) Adunarea generalã a Ordinului Asistentilor Medicali din România, constituitã din reprezentanţii aleşi la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti, se întruneşte anual.
(2) Adunarea generalã alege prin vot secret, cu majoritate simpla, membrii Consiliului Naţional al Ordinului Asistentilor Medicali din România (Consiliul Naţional), în prezenta a cel puţin doua treimi din numãrul total al reprezentanţilor aleşi.
(3) Adunarea generalã adopta în prezenta a cel puţin doua treimi din numãrul total al reprezentanţilor aleşi Codul de etica şi deontologie profesionalã al asistentului medical, statutul şi Regulamentul de organizare şi funcţionare ale Ordinului Asistentilor Medicali din România.
ART. 36
(1) Consiliul Naţional este alcãtuit din câte 2 reprezentanţi ai fiecãrui judeţ, respectiv 4 reprezentanţi ai municipiului Bucureşti, şi câte 2 reprezentanţi din reţelele paralele, aleşi de cãtre Adunarea generalã a Ordinului Asistentilor Medicali din România.
(2) Consiliul Naţional este legal constituit în prezenta a jumãtate plus unul din numãrul membrilor sãi şi hotãrãşte cu majoritate simpla.
(3) Consiliul Naţional se întruneşte în sesiuni anuale, ordinare şi extraordinare.
(4) În cadrul Consiliului Naţional funcţioneazã comisii de specialitate.
ART. 37
Ordinul Asistentilor Medicali din România este coordonat între sesiunile Consiliului Naţional de biroul executiv.
ART. 38
(1) Biroul executiv al Ordinului Asistentilor Medicali din România asigura activitatea permanenta a acestuia, conform legii şi regulamentelor proprii.
(2) Biroul executiv este alcãtuit din preşedinte, 3 vicepreşedinţi şi un secretar, aleşi prin vot secret de cãtre membrii Consiliului Naţional.
(3) Funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte şi secretar sunt incompatibile cu funcţiile corespunzãtoare dintr-un sindicat profesional.
ART. 39
Persoanele care exercita funcţii de conducere la nivel judeţean sau naţional în structurile Ordinului Asistentilor Medicali din România îşi menţin locul de munca pe perioada în care îndeplinesc funcţiile respective.
SECŢIUNEA a 5-a
Proceduri şi sancţiuni
ART. 40
(1) Membrilor Ordinului Asistentilor Medicali din România care incalca regulamentele specifice privind exercitarea profesiunii de asistent medical, precum şi Codul de etica şi deontologie profesionalã al asistentului medical li se aplica urmãtoarele sancţiuni:
a) mustrare;
b) avertisment;
c) suspendarea temporarã a calitãţii de membru al Ordinului Asistentilor Medicali din România;
d) retragerea calitãţii de membru al Ordinului Asistentilor Medicali din România şi propunerea cãtre Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei de anulare a autorizaţiei de practica profesionalã pentru o perioada limitatã sau definitiv.
(2) Sancţiunile prevãzute la alin. (1) lit. c) şi d) sunt de competenta Consiliului Naţional.
ART. 41
Concluziile anchetei şi sancţiunile aplicate se comunica în scris persoanei în cauza, consiliului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti al Ordinului Asistentilor Medicali din România, persoanei juridice cosemnatare a contractului individual de munca şi, dupã caz, Ministerului Sãnãtãţii şi Familiei şi Colegiului Medicilor din România.
ART. 42
(1) Contestaţiile impotriva sancţiunilor prevãzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi b) se pot introduce la comisiile competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
(2) Impotriva sancţiunilor prevãzute la art. 40 alin. (1) lit. c) şi d) se poate introduce contestaţie la judecãtoria în a carei raza teritorialã îşi desfãşoarã activitatea asistentul medical sancţionat, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii.
ART. 43
Rãspunderea disciplinarã a membrilor Ordinului Asistentilor Medicali din România, prevãzutã la art. 40, nu exclude rãspunderea civilã, materialã, contravenţionalã şi penalã, potrivit prevederilor legale.
CAP. 3
Dispoziţii finale
ART. 44
Practicarea profesiunii de asistent medical de cãtre persoanele care nu au aceasta calitate constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii.
ART. 45
Asistentii medicali sunt obligaţi sa respecte dispoziţiile prezentei legi şi reglementãrile specifice sectorului în care îşi desfãşoarã activitatea.
ART. 46
În sensul prezentei legi profesiunea de asistent de farmacie şi profesiunea de tehnician dentar se asimileazã profesiunii de asistent medical.
ART. 47
Ordinul Asistentilor Medicali din România funcţioneazã în baza prezentei legi şi în baza reglementãrilor proprii, elaborate în conformitate cu prevederile acesteia.
ART. 48
La data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga <>Hotãrârea Guvernului nr. 379/1992 privind aprobarea principiilor de baza ale Statutului asistentului medical din România, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 22 iulie 1992, şi orice ale prevederi contrare.
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 26 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TARACILA
Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 28 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
