Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 43 din 27 decembrie 1975 pentru stabilirea normelor privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor
Dezvoltarea continua a economiei naţionale şi a întregii activitãţi sociale a tarii determina creşterea într-un ritm susţinut a traficului rutier intern şi internaţional. Prin Legea drumurilor, adoptatã în anul 1974, au fost stabilite principiile generale ale dezvoltãrii unitare a întregii reţele rutiere în concordanta cu nevoile de transport rutier ale economiei naţionale şi populaţiei, prevazindu-se, totodatã, ca proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor publice şi de exploatare urmeazã sa se facã pe baza unor norme aprobate prin lege. Stabilirea unor norme obligatorii pentru proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor, precum şi amplasarea unor construcţii şi instalaţii în zona acestora, trebuie sa asigure, în condiţii de inalta tehnicitate şi eficienta economicã, imbinarea judicioasã a sistemului de drumuri publice şi de exploatare, realizarea unei reţele unitare de drumuri, pãstrarea şi valorificarea superioarã a reţelei de drumuri existente, modernizarea acestora, economisirea şi folosirea raţionalã a terenurilor, creşterea eficientei şi siguranţei transporturilor rutiere. În acest scop, Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege. CAP. 1 DISPOZIŢII GENERALE ART. 1 Proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor publice şi de exploatare se realizeazã într-o conceptie unitarã, pe baza principiilor generale prevãzute în Legea drumurilor, potrivit normelor stabilite prin prezenta lege. La proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor se va tine seama de funcţiunea pe care o au în reţeaua rutiera sau în exploatarea obiectivelor pe care le deservesc, de volumul, tipul şi structura traficului de perspectiva, utilizarea raţionalã a terenurilor agricole şi forestiere, sistematizarea teritoriului şi a localitãţilor, de factorii economici şi sociali, precum şi de necesitatea desfãşurãrii circulaţiei în condiţii de siguranta şi confort. ART. 2 Programele de dezvoltare a drumurilor publice şi de exploatare, elaborate şi aprobate potrivit dispoziţiilor legii drumurilor, trebuie sa asigure crearea unei reţele rutiere omogene şi unitare din punct de vedere funcţional şi al caracteristicilor traseelor, legatura dintre diferitele categorii de drumuri, localitãţi şi centre industriale, cu respectarea normelor legale privind sistematizarea, proiectarea şi realizarea arterelor de circulaţie urbana şi ruralã. ART. 3 Construirea de drumuri noi, artere ocolitoare, rocade, pasaje denivelate, viaducte, lãrgirea şi modernizarea drumurilor publice şi de exploatare, precum şi încadrarea drumurilor în clase tehnice, se fac numai cu aprobarea prealabilã data prin decret prezidential. ART. 4 Proiectarea şi executarea modernizãrii drumurilor trebuie sa asigure pãstrarea şi folosirea traseelor existente. Variantele de traseu se pot executa numai în cazuri cu totul excepţionale, justificate prin studii comparative tehnico-economice, şi se aproba odatã cu lucrãrile de modernizare a drumului, prin decret prezidential. ART. 5 Drumurile de exploatare se vor proiecta şi executa numai pe baza studiilor de eficienta economicã care vor cuprinde analize comparative ale transportului auto cu cel feroviar, funicular, pe banda şi altele. În cazul în care din studiul comparativ rezulta eficiente economice apropiate, se va adopta soluţia care ocupa sau degradeaza cea mai mica suprafata de teren. ART. 6 La stabilirea eficientei tehnico-economice a lucrãrilor de construcţii şi modernizare a drumurilor se va avea în vedere şi realizarea pe etape a lucrãrilor, pe mãsura creşterii traficului rutier. ART. 7 Proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor se vor corela cu prevederile planurilor de amenajare a bazinelor hidrografice ale rîurilor. ART. 8 Tronsoanele de drumuri cu podurile aferente din zonele inundabile, indiferent de categoria drumului, se vor dimensiona în mod corespunzãtor condiţiilor hidrotehnice. Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor împreunã cu Consiliul Naţional al Apelor avizeazã proiectele, organizeazã controlul anual şi rãspund de starea tehnica a tronsoanelor prevãzute în alineatul precedent. ART. 9 La construirea şi modernizarea drumurilor se vor lua mãsuri de decopertare a stratului de sol fertil, care va fi folosit pentru punerea în valoare şi ameliorarea unor terenuri neproductive sau slab productive, destinate sa recupereze terenurile productive ocupate de drumul construit sau modernizat. Terenurile rãmase disponibile vor fi redate de îndatã producţiei agricole sau altei destinaţii productive în condiţiile prevãzute de lege. ART. 10 Locurile de stationare, platformele de parcare, rampele de revizie tehnica, staţiile de benzina, precum şi orice alte dotãri sau utilitãţi anexe drumului se vor amplasa în localitãţi, cu respectarea prevederilor Legii privind sistematizarea, proiectarea şi realizarea arterelor de circulaţie în localitãţile urbane şi rurale. Amplasarea în localitãţi a statiilor de transport se va face, de regula, în dreptul complexelor comerciale şi de deservire, iar a rampelor de revizie şi a celorlalte dotãri tehnice pe lîngã staţiile de benzina. În mod excepţional, staţiile de transport în comun se pot amplasa în afarã localitãţilor, în cadrul platformei drumului, cu aprobarea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor şi a Ministerului de Interne. CAP. 2 PROIECTAREA, CONSTRUIREA ŞI MODERNIZAREA DRUMURILOR, PODURILOR, PASAJELOR ŞI VIADUCTELOR Secţiunea I Proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor ART. 11 Proiectarea şi construirea drumurilor se fac în funcţie de categoriile acestora stabilite prin Legea drumurilor, de clasa tehnica determinata potrivit prevederilor anexei nr. 1 şi aprobatã prin decret prezidential, dupã cum urmeazã: a) autostrazile, cu cai unidirectionale, despãrţite printr-o zona mediana, avînd cel puţin 2 benzi de circulaţie pe sens, intersectii denivelate şi accese limitate; b) drumurile naţionale, cu o singura cale, cu 2 sau 4 benzi de circulaţie; c) drumurile judeţene, cu o singura cale, cu 2 benzi de circulaţie; d) drumurile comunale, cu o singura cale, cu 1 sau 2 benzi de circulaţie. ART. 12 Elementele geometrice ale drumurilor se stabilesc în funcţie de clasa tehnica a acestora şi de viteza de proiectare, potrivit anexei nr. 2. Elementele geometrice adoptate trebuie sa asigure desfãşurarea circulaţiei în condiţii de deplina siguranta şi confort. ART. 13 Lãţimea platformei şi a partii carosabile se stabileşte în funcţie de categoria drumului, de intensitatea circulaţiei şi de elementele prevãzute în anexa nr. 3, astfel: A) lãţimea platformei: a) între 23,5 şi 26 m la autostrazi; b) între 17 şi 19 m la drumurile naţionale cu 4 benzi de circulaţie; c) între 8 şi 12 m la drumurile naţionale cu 2 benzi de circulaţie; d) între 8 şi 9 m la drumurile judeţene; e) între 7 şi 7,5 m la drumurile comunale; f) între 3,5 şi 7 m la drumurile de exploatare; B) lãţimea partii carosabile: a) între 14 şi 15 m la autostrazi; b) de 14 m la drumurile naţionale cu 4 benzi de circulaţie; c) între 6 şi 7 m la drumurile naţionale cu 2 benzi de circulaţie; d) între 6 şi 7 m la drumurile judeţene; e) între 3,5 şi 5,5 m la drumurile comunale; f) între 2,75 şi 5,5 m la drumurile de exploatare. ART. 14 Zonele mediane la autostrazi se prevãd cu plantaţii corespunzãtoare sau cu parapete metalice de siguranta dotate, de regula, cu dispozitive speciale antiorbitoare. ART. 15 În vederea asigurãrii siguranţei circulaţiei, pe sectoarele de drum cu 2 benzi, cu declivitati peste 4% şi cu circulaţie preponderenta de vehicule grele, se pot construi, pe baza aprobãrii prevãzute la art. 3, benzi suplimentare pentru circulaţia acestora. ART. 16 Lãţimea benzilor de circulaţie, respectiv a partii carosabile la drumurile de exploatare destinate unui trafic cu vehicule de greutate, dimensiuni şi gabarite speciale, se va determina tinindu-se seama de caracteristicile acestor vehicule. ART. 17 La stabilirea amprizei drumurilor se va urmãri reducerea la minimum a ocupãrii de terenuri agricole şi silvice şi evitarea demolarii de clãdiri, prin adoptarea de soluţii de sprijinire, sustinere şi consolidare a taluzelor, rambleelor înalte şi debleelor adinci. Demolarea construcţiilor nu se poate face decît pe baza aprobãrii date prin decret prezidential. ART. 18 În scopul asigurãrii stabilitatii terasamentelor, proiectele pentru realizarea platformei drumurilor vor fi fundamentate prin cercetãri şi studii geologice şi geotehnice. ART. 19 La proiectarea drumurilor pe sectoarele situate în lungul cursurilor de apa, în albiile majore ale acestora, se va tine seama de studiile şi lucrãrile privind regularizarea, indiguirea şi amenajarea acumularilor de apa, prevazindu-se lucrãrile necesare de suprainaltare şi apãrare a terasamentelor. ART. 20 Pentru asigurarea stabilitatii terasamentelor şi a capacitãţii portante a acestora, precum şi pentru a evita inundarea drumului, a construcţiilor şi a terenurilor limitrofe, la proiectarea drumurilor se vor prevedea lucrãrile necesare asigurãrii scurgerii apelor prin construirea de rigole, santuri, podeţe şi alte asemenea. Totodatã, se vor lua mãsuri pentru asigurarea scurgerii apelor de suprafata interceptate de terasamentele drumurilor, spre a se evita stagnarea şi baltirea apelor pe terenurile agricole. ART. 21 În cazul în care, la proiectarea terasamentelor sînt necesare surse suplimentare de pãmînt, amplasamentul acestora se va fixa de comun acord cu comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare, evitindu-se degradarea terenurilor fertile. În aceste situaţii, proiectele vor cuprinde mãsurile necesare pentru nivelarea corespunzãtoare a zonelor de unde s-a luat pãmînt şi pentru asigurarea scurgerii apelor din aceste zone şi din zonele unde prin amplasarea corpului drumului s-ar produce stagnari de apa, precum şi pentru fertilizarea acestor terenuri. În cazul excesului de pãmînt rezultat din sãpãturi, acesta va fi folosit pentru nivelarea terenurilor, fertilizarea şi ameliorarea solului, cu respectarea dispoziţiilor din Legea cu privire la fondul funciar. ART. 22 Dimensionarea sistemului rutier se face în condiţiile stabilite de lege în funcţie de intensitatea şi compozitia traficului, de sarcina pe roata, de condiţiile de exploatare, de materialele şi deşeurile industriale existente în zona, de factorii climatici, precum şi de posibilitãţile de execuţie. ART. 23 Proiectarea diferitelor sisteme rutiere se va face pe baza concluziilor desprinse din studiul comportãrii în exploatare a unor sectoare de drum modernizate, urmãrindu-se: a) optimizarea soluţiilor tehnice aplicate în domeniul suprastructurii drumurilor, în construcţia, modernizarea şi acoperirea cu imbracaminti asfaltice uşoare, în scopul realizãrii unor lucrãri rutiere durabile şi economice; b) unificarea procedeelor de lucru şi tipizarea sistemelor rutiere în vederea ridicãrii gradului de mecanizare a execuţiei lucrãrilor de drumuri, de utilizare pe scara larga a materialelor locale şi de dotare a unitãţilor de execuţie; c) extinderea ameliorarilor progresive şi etapizarea realizãrii sistemului rutier pe mãsura creşterii traficului, în scopul reducerii investiţiilor şi a cheltuielilor de întreţinere; d) utilizarea raţionalã a materialelor pe baza unor analize tehnico-economice. ART. 24 În scopul reducerii grosimii straturilor de fundaţii şi asigurãrii bunei comportãri în exploatare a sistemului rutier, pe sectoarele de drum care se afla în regim de umezire nefavorabil, se vor prevedea mãsuri de asanare şi imbunatatire a calitãţii terenului de fundaţie. În zonele unde sînt semnalate degradari datorate inghetului vor fi luate mãsuri pentru asigurarea rezistentei sistemului rutier la acţiunea inghetului şi dezghetului repetat, prin lucrãri de drenaje corespunzãtoare, precum şi prin folosirea unui substrat de materiale rezistente la inghet. Secţiunea a II-a Proiectarea şi construirea podurilor, pasajelor şi a viaductelor ART. 25 Proiectarea podurilor, pasajelor, viaductelor şi a podetelor definitive se face în funcţie de clasa tehnica a drumului, tinindu-se seama de gabaritele de libera trecere şi elementele de calcul prevãzute în anexa nr. 4. ART. 26 La dimensionarea hidraulica a podurilor şi podetelor se va asigura scurgerea apelor potrivit debitelor de calcul şi de verificare, tinindu-se seama de studiile şi lucrãrile privind regularizarea, indiguirea şi amenajarea de acumulari pe cursurile de apa. În cazul rîurilor şi canalelor navigabile se vor prevedea soluţii care sa asigure gabaritele de navigaţie. Lucrãrile prevãzute la alineatele 1 şi 2 vor fi avizate, potrivit legii, de Consiliul Naţional al Apelor. ART. 27 La proiectarea podurilor, viaductelor şi altor lucrãri anexe ale drumului se va urmãri adoptarea de soluţii bazate pe studii tehnico-economice comparative prin care sa se realizeze economii la consumul de oţel, ciment şi lemn, creşterea productivitatii muncii, tipizarea şi utilizarea de prefabricate. ART. 28 Executarea pasajelor denivelate se va face pe etape, tinindu-se seama de creşterea traficului şi de eficienta tehnico-economicã. Pasajele denivelate pentru intersectiile drumurilor între ele sau cu calea feratã se pot proiecta şi executa: a) la intersectiile autostrazilor, precum şi ale drumurilor cu 4 benzi de circulaţie cu celelalte drumuri publice şi cu cele de exploatare; b) la intersectiile între drumurile publice din celelalte clase, precum şi între acestea şi drumurile de exploatare, cînd condiţiile de intersectare sînt necorespunzãtoare pentru siguranta circulaţiei; c) la intersectiile cu calea feratã ale autostrazilor şi drumurile publice cu 4 benzi de circulaţie; d) la intersectiile cu calea feratã ale drumurilor publice din celelalte clase, precum şi ale drumurilor de exploatare, cînd condiţiile de intersectie sînt necorespunzãtoare pentru siguranta circulaţiei sau cînd construcţia pasajului este eficienta. Secţiunea a III-a Amenajarea intersectiilor de nivel ART. 29 Proiectarea amenajãrii intersectiilor de nivel între 2 sau mai multe drumuri se face în funcţie de clasa tehnica, structura traficului şi capacitatea drumurilor care se intersecteazã, asigurindu-se circulaţia cu prioritate pe traseul de drum cu clasa tehnica superioarã, considerat drum principal. Drumurile internaţionale au prioritate fata de celelalte drumuri. Amenajarea intersectiilor între drumuri se realizeazã pe etape în funcţie de traficul actual şi de cel de perspectiva, evitindu-se intersectarea mai multor fluxuri de circulaţie în acelaşi punct. ART. 30 Intersectia a 2 artere de circulaţie trebuie sa se facã sub un unghi cît mai apropiat de 90 grade, dar nu mai puţin de 45 grade. La proiectarea intersectiilor între drumuri se vor evita sectoarele cu declivitati de peste 4% şi racordarile în interiorul curbelor drumului principal. ART. 31 Pentru asigurarea fluentei şi siguranţei circulaţiei se pot prevedea benzi de virare, racordari de colt, benzi de stocaj şi benzi de accelerare sau de reducere a vitezei. Pentru dirijarea circulaţiei şi separarea fluxurilor de trafic se prevãd, de regula, insule realizate prin marcaje sau prin ghidaje optice. Pentru asigurarea vizibilitatii trebuie sa se degajeze de obstacole spaţiul cuprins în unghiul de intersectie. ART. 32 Amenajarea intersectiilor de nivel între drumuri şi cai ferate se face cu un unghi cît mai apropiat de 90 grade şi de minimum 45 grade. Intersectiile se amplaseaza în acele zone care asigura vizibilitatea atît pe drum, cît şi pe calea feratã şi se prevãd cu instalaţii corespunzãtoare de semnalizare în funcţie de clasa tehnica a drumului, tipul de linie feratã şi de traficul respectiv. ART. 33 Pentru siguranta circulaţiei rutiere la intersectiile de nivel între drumuri şi cai ferate, se vor instala de o parte şi de alta a drumului parapete marcate în acelaşi mod ca şi barierele. ART. 34 Barierele automate, semnalele de apropiere a trenurilor, indicatoarele de circulaţie, precum şi alte instalaţii se realizeazã în funcţie de traficul de perspectiva pe ambele cai de comunicaţie. ART. 35 Amplasarea statiilor de transport în comun se aproba de comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare, pe baza propunerilor organelor care administreazã drumul, cu avizul organelor Ministerului de Interne. Accesele la staţiile de transport în comun vor fi semnalizate corespunzãtor condiţiilor impuse de siguranta circulaţiei rutiere şi de protecţia pietonilor. ART. 36 Amplasarea statiilor de transport în comun în acelaşi profil transversal al drumului este interzisã. Staţiile de transport în comun nu pot fi folosite ca locuri de stationare sau de parcare. CAP. 3 AMPLASAREA CONSTRUCŢIILOR ŞI INSTALAŢIILOR ÎN ZONA DRUMURILOR Secţiunea I Construcţii şi instalaţii în zona drumurilor ART. 37 Amplasarea instalaţiilor de telecomunicaţii, electrice, conducte, canale şi altele asemenea în afarã localitãţilor se face, de regula, în zonele de protecţie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranta, cu respectarea normelor privind exploatarea lor, pe baza studiilor elaborate de beneficiarii instalaţiilor, cu acordul organului care are în administrare drumul public. Executarea acestor lucrãri se poate face numai pe baza aprobãrii prevãzute de lege. ART. 38 La amplasarea instalaţiilor în interiorul curbelor se va avea în vedere, dacã cerinţele o impun, asigurarea spaţiului liber necesar pentru corectarea traseului prin mãrirea razei de racordare. În aceste cazuri executarea lucrãrilor se va face numai cu avizul Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor şi pe baza aprobãrii prevãzute la art. 3. Amplasarea instalaţiilor subterane şi aeriene, în traversarea drumurilor publice se va face cu respectarea condiţiilor prevãzute în anexa nr. 5. ART. 39 În zona mediana a autostrazilor se pot executa numai instalaţii destinate întreţinerii drumurilor şi siguranţei circulaţiei. ART. 40 În traversarea localitãţilor amplasarea instalaţiilor se face potrivit prevederilor legii sistematizãrii, proiectãrii şi realizãrii arterelor de circulaţie din localitãţile urbane şi rurale. ART. 41 La proiectarea construcţiilor hidrotehnice se vor prevedea, dupã caz, lucrãrile necesare de apãrare, consolidare, corectare sau strãmutare a drumului şi accesoriilor sale. ART. 42 Amplasarea de panouri, reclame, portale de semnalizare rutiera şi altele asemenea în zona drumurilor publice se face cu acordul organului care administreazã drumul şi al organelor Ministerului de Interne. Secţiunea a II-a Cai de acces ART. 43 Elementele geometrice şi sistemul rutier ale drumurilor de acces la obiectivele economice sau social-culturale şi la terenuri sau locuinţe vor fi stabilite în raport cu intensitatea traficului aferent şi potrivit detaliilor de sistematizare. Drumurile de acces la obiective cu caracter temporar vor avea elemente geometrice corespunzãtoare traficului determinat de obiectivul sau lucrarea respectiva. ART. 44 Amenajarea cãilor de acces se va face cu asigurarea condiţiilor de scurgere a apelor, de vizibilitate şi de protejare a plantaţiilor şi instalaţiilor de orice fel existente în zona drumului şi cu semnalizarea şi marcajul corespunzãtor. ART. 45 Stabilirea caii de acces la drumul public se face cu avizul organului care administreazã drumul şi al inspectoratului judeţean al Ministerului de Interne. Executarea cãilor de acces, lucrãrile de întreţinere şi reparaţii şi de semnalizare a acestora revin, dupã caz, organelor care au în administrare, proprietate sau folosinta aceste cai. Cãile de acces care nu mai sînt folosite vor fi desfiinţate de îndatã, terenurile respective urmînd a fi redate producţiei agricole sau altei destinaţii productive, în condiţii corespunzãtoare folosirii lor. CAP. 4 DISPOZIŢII FINALE ART. 46 În scopul conservãrii drumurilor publice, autovehiculele grele aflate în dotarea unitãţilor de stat vor fi folosite numai pentru transportul tehnologic şi vor circula pe traseele şi în condiţiile de tonaj prevãzute în anexa nr. 6. Actualizarea periodicã a anexei nr. 6 se va face prin decret prezidential. ART. 47 Încãlcarea dispoziţiilor din prezenta lege atrage, dupã caz, rãspunderea disciplinarã, materialã, civilã, penalã sau contravenţionalã. ART. 48 Pentru contravenţiile sãvîrşite în domeniul proiectãrii, construirii şi modernizãrii drumurilor, precum şi amplasarii unor construcţii şi instalaţii în zona drumurilor de cãtre persoane fizice se vor stabili sancţiuni cu amenda de la 1000 la 10000 lei, iar pentru cele sãvîrşite de cãtre persoane juridice, sancţiuni cu amenda de la 3000 la 30000 lei. Prevederile art. 25 alin. 1 şi art. 26 din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor nu se aplica în cazul contravenţiilor sãvîrşite în domeniul proiectãrii, construirii şi modernizãrii drumurilor, precum şi amplasarii unor construcţii şi instalaţii în zona drumurilor. Prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri se vor stabili contravenţiile în domeniul proiectãrii, construirii şi modernizãrii drumurilor, precum şi amplasarii unor construcţii şi instalaţii în zona drumurilor, şi sancţiunile ce urmeazã a fi aplicate. ART. 49 Anexele nr. 1-6 fac parte integrantã din prezenta lege. ART. 50 Prevederile art. 3, art. 12 lit. a) şi b), art. 13 şi <>art. 16 alin. 1 din Legea drumurilor, nr. 13/1974 , se abroga. ART. 51 Prezenta lege intra în vigoare la 1 ianuarie 1976. ANEXA 1 Clasa tehnica a drumurilor publice se stabileşte în funcţie de intensitatea traficului de perspectiva. Traficul de perspectiva pentru drumurile publice se determina pe o perioada de 15 ani, pe baza recensamintelor generale, a înregistrãrilor anuale de trafic sau a anchetelor de circulaţie, dupã metode de prognoza adecvate, ţinînd seama de dezvoltarea economicã şi socialã a teritoriului strabatut. Traficul de perspectiva reprezentind media zilnica anuala în 24 de ore se exprima în vehicule fizice şi în vehicule etalon - autoturisme. Încadrarea în una din clasele tehnice ale drumurilor se face tinindu-se seama de prevederile din tabelul de mai jos: -----------------------------------------------------------------------------
ANEXA 2 ELEMENTE GEOMETRICE ALE DRUMURILOR PUBLICE ÎN FUNCŢIE DE CLASA TEHNICA ŞI VITEZELE DE PROIECTARE Viteze de proiectare ----------------------------------------------------------------------------
NOTA: Pentru evitarea unor lucrãri costisitoare: demolãri, exproprieri de terenuri arabile, razele minime ale curbelor în plan din tabelul de mai sus se pot reduce cu pînã la 10% pentru drumurile care nu sînt declarate internaţionale. III. Drumuri de exploatare ------------------------------------------------------------------------------
Viteza de proiectare (km/h)
Elemente geometrice U/M ---------------------------------------
ANEXA 3 LATIMILE PLATFORMELOR ŞI PĂRŢILOR CAROSABILE ALE DRUMURILOR ÎN ALINIAMENTE 1. DRUMURI PUBLICE --------------------- A. AUTOSTRAZI 1.1. Autostrazi în regiuni de şes şi deal DESEN *) 1.2. Autostrazi în regiuni de munte DESEN *) B. 1.3. DRUMURI NAŢIONALE CU 4 BENZI DE CIRCULAŢIE DESEN *) NOTA: Pe drumurile destinate circulaţiei internaţionale platforma este de 19,00 m latime. C. DRUMURI NAŢIONALE CU 2 BENZI DE CIRCULAŢIE 1.4. Drumuri din clasa tehnica III destinate circulaţiei internaţionale DESEN *) 1.5. Drumuri din clasa tehnica III DESEN *) 1.6. Drumuri din clasele tehnice IV şi V DESEN *) NOTA: Se admite ca parapetele sa fie amplasate şi în cadrul latimii acostamentelor. D. DRUMURI JUDEŢENE DESEN *) NOTA: În zonele cu trafic intens şi foarte intens, cînd drumurile se încadreazã în clasa tehnica III se pot majorã latimile platformei şi partii carosabile la 8,00, respectiv 7,00 m. Se admite ca parapetele sa fie amplasate şi în cadrul latimii acostamentelor. E. DRUMURI COMUNALE DESEN *) NOTA: În cazuri excepţionale justificate tehnico-economic se pot majorã latimile platformei şi partii carosabile la 7,50, respectiv 6,00 m. Se admite ca parapetele sa fie amplasate şi în cadrul latimii acostamentelor, eventual se poate proceda similar şi cu rigolele. 2. DRUMURI DE EXPLOATARE --------------------------- A. DRUMURI FORESTIERE, AGRICOLE, PETROLIERE, MINIERE ŞI ALTELE 2.1. Drumuri de categoria III DESEN *) NOTA: Se construiesc pentru deservirea masivelor paduroase cu suprafata sub 1000 ha pentru trafic sub 5000 tone anual sau pentru întreţinerea şi exploatarea canalelor principale din sistemele de îmbunãtãţiri funciare. Aceste drumuri se construiesc pentru declivitati de maximum 9%. 2.2. Drumuri de categoria II DESEN *) NOTA: Se construiesc pentru deservirea masivelor paduroase cu suprafata de peste 1000 ha sau pentru un trafic de peste 5000 tone anual. Se admite ca parapetele şi rigolele sa fie amplasate şi în cadrul latimii acostamentelor. 2.3. Drumuri de categoria I DESEN *) NOTA: Se construiesc pentru deservirea masivelor paduroase cu suprafata de peste 10000 ha sau pentru un trafic de peste 50000 tone anual. Se admite ca parapetele şi rigolele sa fie amplasate şi în cadrul latimii acostamentelor. Pe drumuri de categoria II şi III, pentru siguranta circulaţiei, se vor prevedea locuri de incrucisare. Pe drumurile de exploatare la care calculul de eficienta economicã justifica folosirea unor vehicule speciale, lãţimea drumurilor se dimensioneaza pe baza caracteristicilor acestor vehicule. Pe drumurile de categoria II şi III, pentru siguranta circulaţiei se vor prevedea locuri de incrucisare şi staţii de întoarcere. ---------------------------------- *) Desenele se gãsesc în Buletinul Oficial nr. 136 din 27 decembrie 1975. ANEXA 4 I. LĂŢIMI ŞI GABARITE DE LIBERA TRECERE LA PODURI, PASAJE, VIADUCTE ----------------------------------------------------------------------------
NOTA: Pentru proiectarea podurilor semidefinitive sau provizorii noi, se pot adopta convoaie de calcul inferioare celor prevãzute în tabele, cu o treapta, dar minimum clasa de încãrcare A.8. Pentru drumurile de exploatare la care calculul de eficienta economicã a transporturilor justifica folosirea unor vehicule speciale cu convoaie mai defavorabile decît cele stabilite, dimensionarea podurilor şi podetelor se va face pe baza caracteristicilor acestor vehicule speciale. La drumurile de exploatare ce pot deveni drumuri publice se aplica aceleaşi convoaie de calcul ca la drumurile publice, diferenţa de valoare urmînd a fi suportatã de organul care solicita trecerea drumului ca drum public. ANEXA 5 CONDIŢII DE AMPLASARE A INSTALAŢIILOR ÎN ZONA DRUMURILOR PUBLICE 1. La amplasarea instalaţiilor subterane şi aeriene în traversarea drumurilor naţionale, unghiul dintre axa traversarii şi axul drumului naţional va fi cît mai apropiat de 90 grade, dar nu mai mic de 60 grade. Executarea lucrãrilor trebuie sa asigure circulaţia rutiera în condiţii de siguranta şi confort, pe variante special amenajate. În cazurile în care variantele nu sînt posibile, executarea lucrãrilor se face pe jumãtate din lãţimea partii carosabile sau prin utilizarea podurilor de serviciu. Traversarile instalaţiilor aeriene vor avea un gabarit minim de 6 m între cota partii carosabile în ax şi conductorul cel mai de jos la sageata maxima, dacã normativele specifice nu impun gabarite mai mari. Traversarile instalaţiilor subterane prin conducte pentru lichide se executa la adîncimea minima de 1,50 m sub cota axului drumului şi la minimum 0,80 m sub cota fundului santurilor. Traversarile instalaţiilor subterane prin cabluri sau conducte de gaze se executa la adîncimea de minimum 1,20 m sub cota axului drumului şi la 0,50 m sub cota fundului santurilor. 2. Construirea de canale închise pentru transportul sau scurgerea apelor, pentru benzi transportoare, de canale tehnice pentru instalaţii şi altele asemenea peste drumurile publice din clasele tehnice I-IV este interzisã. În situaţiile prevãzute la alineatul precedent, traversarea drumurilor se va asigura prin podeţe sau poduri la construirea cãrora se va avea în vedere dezvoltarea viitoare a drumului. 3. Infrastructurile estacadelor sau ale podurilor canal, precum şi pilonii funicularelor, se amplaseaza în afarã spaţiului destinat liniei plantaţiei de pe zona drumurilor. Pentru executarea transporturilor cu gabarit depãşit se asigura înãlţimea libera de minimum 6 m deasupra platformei drumului. Unitãţile beneficiare ale acestor construcţii vor lua mãsuri de protecţie impotriva caderii materialelor. ANEXA 6 TRASEELE DRUMURILOR PUBLICE ŞI LIMITELE DE TONAJ PE OSIE SIMPLA ŞI DUBLA, ADMISE PENTRU VEHICULELE DE TRANSPORT GRELE I. Sarcina maxima pe osie simpla 10 tone şi pe osie dubla 16 tone A. Drumuri publice de interes republican
din care:
a) autostrazi: A.1 Bucureşti - Pitesti
b) drumuri naţionale:
deschise traficului internaţional
- DN 11 Braşov - Oituz - Bacau
- DN 1 Bucureşti - Braşov - Sibiu - Alba Iulia - Cluj-Napoca - Oradea -
------------------------------------- * În oraşele resedinta de judeţ şi în municipii circulaţia autovehiculelor pentru transport marfa se va dirija pe arterele rutiere (strazile) stabilite de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare judeţene şi ale municipiilor sau oraşelor respective, împreunã cu organele inspectoratelor judeţene ale Ministerului de Interne. Pentru traseele de drumuri naţionale în tranzit prin localitãţile menţionate mai sus se va obţine acordul Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor. II. Sarcina maxima pe osia simpla 8 tone şi pe osia dubla 14,5 tone A. Drumuri publice de interes republican
III. Sarcina maxima pe osia simpla 7,5 tone iar pe osia dubla 12 tone. A. Drumuri publice de interes republican - toate drumurile naţionale pietruite. B. Drumuri publice de interes local - drumurile judeţene pietruite - drumurile comunale - strazile pietruite în oraşe. Transporturile pe drumurile respective cu vehicule la care sarcinile rezultate pe osii sînt superioare celor prevãzute în norme vor putea fi efectuate, de la caz la caz, numai cu autorizaţie specialã de transport eliberata de organul de administrare a drumului potrivit art. 21 din Legea drumurilor. ----------------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
