Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 4 din 10 iulie 1970 privind organizarea productiei si a muncii in agricultura
În scopul organizãrii producţiei şi a muncii la un nivel superior şi îmbunãtãţirii întregii activitãţi în agricultura,
Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege:
CAP. 1 DISPOZIŢII GENERALE
ART. 1 Ministerul Agriculturii şi Silviculturii*) exercita conducerea unitarã a agriculturii; el este titular de plan pentru intreaga agricultura şi rãspunde de îndeplinirea acestuia, conduce şi coordoneazã activitatea de organizare a producţiei şi a muncii în unitãţile agricole de stat, cooperativele agricole de producţie, asociaţiile intercooperatiste şi celelalte forme de asociere şi cooperare în producţia agricolã, în care scop stabileşte, în aplicarea legii, norme şi reglementãri corespunzãtoare, sprijinã şi controleazã unitãţile agricole, pe toţi deţinãtorii de terenuri agricole şi de animale în aplicarea acestor norme. ----------------- *) Prin <>Decretul nr. 14/1971 s-a hotãrît ca Ministerul Agriculturii şi Silviculturii sa fuzioneze cu Ministerul Industriei Alimentare într-un singur minister - Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor.
ART. 2 Ministerul Agriculturii şi Silviculturii asigura îndrumarea tehnica, economicã şi organizatoricã a întregii agriculturi privind apãrarea, conservarea şi folosirea raţionalã a pãmîntului, ridicarea capacitãţii de producţie a acestuia, amplasarea judicioasã a culturilor şi a producţiei animaliere pe zone şi unitãţi, potrivit condiţiilor pedoclimatice şi social-economice; organizeazã şi asigura producerea seminţelor, materialului sãditor şi animalelor de mare productivitate, introducerea şi generalizarea tehnologiilor moderne în producţia agricolã, elaborarea regulilor agrotehnice, fitosanitare, zootehnice şi sanitar-veterinare şi urmãreşte aplicarea lor în toate sectoarele agriculturii, în vederea obţinerii unor producţii tot mai mari în condiţii de maxima eficienta economicã. Ministerul Agriculturii şi Silviculturii urmãreşte realizarea planului de investiţii în agricultura şi asigura respectarea parametrilor tehnico-economici proiectati la toate obiectivele de investiţii, asigura folosirea eficienta a construcţiilor, utilajelor şi celorlalte mijloace de producţie în unitãţile agricole de stat, iar împreunã cu Uniunea Nationala a Cooperativelor Agricole de Producţie, şi la cooperativele agricole de producţie. Ministerul Agriculturii şi Silviculturii organizeazã şi asigura pregãtirea cadrelor de specialitate şi a muncitorilor calificaţi necesari agriculturii şi instruirea membrilor cooperatori şi a celorlalţi lucrãtori din agricultura. ART. 3 Uniunea Nationala şi uniunile judeţene ale cooperativelor agricole de producţie poarta rãspunderea pentru buna organizare şi desfãşurare a activitãţii şi vieţii interne a cooperativelor agricole de producţie, pentru realizarea planurilor anuale şi de perspectiva ale acestora, pentru întãrirea şi dezvoltarea proprietãţii obşteşti, ridicarea nivelului de viata al ţãrãnimii cooperatiste şi creşterea aportului ei la dezvoltarea economiei naţionale; ele rãspund de organizarea şi buna desfãşurare a activitãţii asociaţiilor intercooperatiste, sprijinã organizarea şi dezvoltarea acţiunilor de asociere şi cooperare a cooperativelor agricole cu întreprinderi şi organizaţii de stat. Uniunea Nationala şi uniunile judeţene ale cooperativelor agricole au datoria de a stabili mãsuri care sa ducã la participarea activa la munca a tuturor membrilor cooperativelor agricole pentru îndeplinirea sarcinilor de producţie şi de investiţii ale unitãţilor din care fac parte; de a stimula initiativa şi spiritul de rãspundere al ţãrãnimii cooperatiste pentru buna organizare şi desfãşurare a activitãţii cooperativelor, dezvoltarea şi apãrarea avutului obştesc; de a asigura respectarea prevederilor statutului cooperativelor; de a întãri ordinea şi disciplina în cadrul acestora. ART. 4 Consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti asigura dezvoltarea agriculturii pe raza unitãţilor administrativ-teritoriale respective prin valorificarea deplina a tuturor condiţiilor pedoclimatice şi social-economice existente şi poarta rãspunderea pentru realizarea sarcinilor de plan din agricultura pe întregul teritoriu în care îşi desfãşoarã activitatea. Consiliile populare judeţene, comitetele executive ale acestora, consiliile populare şi comitetele lor executive din municipii, oraşe şi comune, direcţiile agricole*) judeţene şi celelalte organe de specialitate au obligaţia sa asigure executarea la timp şi în bune condiţii a tuturor lucrãrilor agricole şi zootehnice şi a acţiunilor fitosanitare şi sanitar-veterinare. ---------------- *) Potrivit <>art. 29 din Decretul nr. 14/1971 , la fiecare judeţ s-a organizat o direcţie generalã, care funcţioneazã ca organ local de specialitate cu dubla subordonare - Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor şi Comitetului executiv al Consiliului popular, conform <>Legii nr. 57/1968 .
ART. 5 În întreprinderile agricole de stat, întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii, staţiunile experimentale agricole, cooperativele agricole de producţie, asociaţiile intercooperatiste şi celelalte forme de asociere sau cooperare în producţia agricolã, precum şi în unitãţile agricole din reţeaua consiliilor populare, activitatea de producţie şi economicã se desfãşoarã pe baza planurilor de perspectiva şi anuale. În aceste planuri sînt cuprinse acţiunile şi mãsurile necesare îndeplinirii sarcinilor ce revin unitãţilor agricole din planul de dezvoltare a economiei naţionale şi din contractele anuale şi de lungã durata încheiate cu organele de valorificare a produselor, precum şi asigurãrii nevoilor proprii ale unitãţilor, iar în cooperativele agricole şi a nevoilor membrilor acestora. ART. 6 Membrii cooperativelor agricole de producţie şi producãtorii agricoli individuali, participind la realizarea producţiei agricole, au obligaţia de a lucra pãmîntul pe care îl au în folosinta sau proprietate, de a îngriji animalele ce le poseda, prin munca proprie şi a membrilor familiilor lor, cu respectarea regulilor stabilite de organele agricole de specialitate. Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, direcţiile agricole judeţene şi celelalte organe de specialitate rãspund de folosirea raţionalã a terenurilor agricole şi a animalelor pe care le poseda membrii cooperativelor agricole în gospodãria lor personalã şi producãtorii individuali; în acest scop sprijinã activitatea acestora asigurindu-le seminţe şi material sãditor din soiuri şi hibrizi valorosi, animale de reproducţie din rase superioare, substanţe pentru combaterea bolilor şi dãunãtorilor şi alte materiale, precum şi asistenta tehnica de specialitate. ART. 7 Ministerul Agriculturii şi Silviculturii şi Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã organizeazã ţinerea registrului agricol şi de cadastru, prin comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orãşeneşti şi municipale, în care se vor inregistra anual suprafeţele de teren, pe categorii de folosinta, şi animalele, pe specii şi categorii, deţinute de unitãţile agricole socialiste, membrii cooperativelor agricole şi producãtorii agricoli individuali.
CAP. 2 REGULI PRIVIND FOLOSIREA FONDULUI FUNCIAR LUCRĂRI DE TEHNICA AGRICOLĂ ŞI ACŢIUNI AGROZOOTEHNICE OBLIGATORII
ART. 8 Conducerile unitãţilor agricole socialiste, inginerii, tehnicienii şi ceilalţi salariaţi, membrii cooperativelor agricole şi producãtorii agricoli individuali, toţi deţinãtorii de terenuri agricole au obligaţia de a pune în valoare întregul potenţial productiv al pãmîntului şi al animalelor, de a folosi eficient toate mijloacele de producţie de care dispun, de a executa toate lucrãrile agricole, cu respectarea regulilor agrotehnice, zootehnice, fitosanitare şi sanitar-veterinare. ART. 9 Regulile obligatorii privind folosirea fondului funciar, executarea lucrãrilor de tehnica agricolã şi a acţiunilor agrozootehnice şi de valorificare a produselor agricole sînt urmãtoarele:
A. Cu privire la fondul funciar
a) declararea şi înregistrarea, în registrul agricol şi de cadastru, pe categorii de folosinta, a întregii suprafeţe de teren de cãtre toţi deţinãtorii, cu evidentierea separatã, pe categorii, a lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare; declararea şi înregistrarea schimbãrilor care se produc în fondul funciar pe categorii de deţinãtori şi mod de folosinta; b) apãrarea şi conservarea terenurilor agricole, precum şi restrîngerea la strictul necesar, potrivit legii, a scoaterii terenurilor din producţia agricolã; îmbunãtãţirea continua a modului de folosire a pãmîntului prin executarea de lucrãri care sa asigure trecerea unor terenuri din categorii de folosinta inferioare la categorii de folosinta superioare; c) executarea, potrivit cerinţelor, condiţiilor şi prevederilor sarcinilor de plan, a lucrãrilor de irigaţii, de prevenire şi combatere a eroziunii, inundatiilor, inmlastinarii şi saraturarii solului. d) întreţinerea şi pãstrarea în stare de funcţionare a lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare, folosirea lor eficienta; e) cultivarea întregii suprafeţe arabile şi folosirea completa, pentru producţie, a terenului agricol; irigarea întregii suprafeţe amenajate şi folosirea intensiva a acesteia prin obţinerea, de regula, în acelaşi an a mai multor recolte de pe aceeaşi suprafata; f) exploatarea de cãtre asociaţii intercooperatiste sau întreprinderi agricole de stat a terenurilor ce nu sînt cultivate conform normelor tehnice prevãzute de lege de cãtre deţinãtorii acestor terenuri; aceste terenuri vor fi atribuite pentru exploatare de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare judeţene; g) gospodãrirea raţionalã a resurselor de apa şi aplicarea normelor de utilizare şi de epurare a acesteia în vederea satisfacerii tuturor cerinţelor; h) unitãţile agricole de stat şi cooperatiste au obligaţia de a asigura folosirea raţionalã şi în întregime a fondului funciar, de a nu admite sub nici o forma înstrãinarea terenurilor agricole, micşorarea suprafeţelor agricole, schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor agricole fãrã aprobare legalã; i) unitãţile care, pe baza aprobãrilor legale, scot temporar din circuit terenuri agricole sînt obligate a le reda agriculturii cu întregul potenţial de producţie, dupã expirarea termenului pînã la care au fost atribuite. În acest scop, ministerele de resort vor prevedea în documentaţiile tehnice, încã de la faza de proiectare, sumele necesare acestor acţiuni.
II. Cu privire la producţia vegetala
a) respectarea zonarii culturilor şi a plantaţiilor de vii şi pomi; b) executarea lucrãrilor de pregãtire a solului în cele mai bune condiţii, aplicarea ingrasamintelor naturale şi chimice şi a amendamentelor potrivit planului de fertilizare şi amendare şi cerinţelor fiecãrei culturi; c) folosirea seminţelor din soiuri şi hibrizi cu însuşiri biologice superioare corespunzãtor zonei respective şi reînnoirea lor periodicã; condiţionarea, executarea probelor de laborator şi tratarea seminţelor; executarea semanatului şi plantatului în perioadele optime, cu asigurarea densitatii corespunzãtoare la hectar şi respectarea tuturor regulilor agrotehnice; d) cultivarea legumelor destinate producţiei-marfa, în terenuri irigate; executarea semanatului sau plantatului legumelor în perioadele optime, folosindu-se seminţe din soiuri superioare; e) înfiinţarea plantaţiilor de vii şi pomi numai în terenuri bine pregãtite, pe baza autorizaţiei de plantare; folosirea de material sãditor provenit din pepiniere autorizate, tratarea materialului sãditor impotriva bolilor şi dãunãtorilor înainte de plantare; completarea anuala a golurilor din plantaţii; f) executarea lucrãrilor de întreţinere a culturilor, viilor şi pomilor; g) aplicarea mãsurilor de prevenire şi combatere a bolilor, dãunãtorilor şi a buruienilor din culturi şi plantaţii; h) aplicarea normelor de udare la epocile optime stabilite pentru fiecare cultura irigata; i) aplicarea mãsurilor de imbunatatire şi întreţinere a pasunilor şi finetelor naturale, suprainsamintarea şi fertilizarea lor prin îngrãşãminte naturale şi chimice, organizarea pasunatului raţional; deţinãtorii, precum şi cei care folosesc pãşunile naturale sînt obligaţi sa participe la lucrãrile de imbunatatire şi întreţinere a acestora cu munca proprie sau cu plata.
C. Cu privire la recoltarea, depozitarea şi pãstrarea producţiei vegetale şi la valorificarea produselor agricole
a) stringerea la timp şi fãrã pierderi a recoltei, în termenele stabilite de organele agricole; b) asigurarea spaţiilor de depozitare şi a mijloacelor destinate transportului produselor agricole, executarea dezinsectiei şi dezinfectiei acestora; c) condiţionarea, tratarea, depozitarea şi conservarea corespunzãtoare a produselor agricole; d) eliberarea terenurilor agricole îndatã dupã recoltare; stringerea şi depozitarea produselor secundare; e) respectarea întocmai a obligaţiilor asumate prin contracte, atît de cãtre unitãţile agricole socialiste şi producãtorii individuali, cît şi de cãtre organele de valorificare, privind cantitatea, calitatea şi termenele de livrare şi preluare a produselor agroalimentare la fondul de stat.
D. Cu privire la producţia animaliera
a) declararea şi înregistrarea în registrul agricol şi de cadastru a efectivelor de animale, pe specii şi categorii, şi a schimbãrilor de efective intervenite; b) aplicarea mãsurilor de selecţie pentru ridicarea însuşirilor productive ale animalelor; executarea insamintarilor artificiale sau a montei naturale numai cu reproducatori autorizaţi, din rase cu însuşiri biologice ridicate, stabilite pentru fiecare zona de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii; c) asigurarea seminţelor de plante de nutret; producerea furajelor în cantitãţi şi sortimente corespunzãtoare efectivelor de animale; recoltarea la timp şi în întregime şi buna gospodãrire a furajelor, furajarea raţionalã, întreţinerea animalelor potrivit normelor de zooigiena; d) aplicarea regulilor şi mãsurilor sanitar-veterinare prevãzute de lege; prezentarea animalelor la control sanitar-veterinar, la termenele stabilite de organele sanitar-veterinare, pentru depistarea bolilor infecto-contagioase şi parazitare, pentru vaccinare şi tratamente; respectarea mãsurilor de carantina în cazul apariţiei de epizootii; e) respectarea riguroasã a tehnologiilor de creştere şi ingrasare a animalelor în special în ferme şi în complexele zootehnice; f) sacrificarea animalelor numai în cadrul normelor legale. ART. 10 Normele de aplicare a regulilor privind folosirea fondului funciar, de executare a lucrãrilor de tehnica agricolã şi acţiunilor agrozootehnice prevãzute la articolul 9 se stabilesc de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii. Pe baza normativelor elaborate de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, direcţiile agricole judeţene stabilesc, prin consultarea cu specialiştii şi conducerile unitãţilor agricole de producţie şi staţiunile experimentale, perioadele optime şi condiţiile de executare a lucrãrilor în toate sectoarele de producţie agricolã, cu respectarea regulilor de tehnica agricolã pe zone, culturi, specii şi categorii de animale. În funcţie de acestea, specialiştii din unitãţile agricole stabilesc mãsuri proprii de executare a lucrãrilor şi de aplicare a regulilor agrozootehnice, fitosanitare şi sanitar-veterinare, potrivit condiţiilor specifice locale.
CAP. 3 OBLIGAŢIILE ORGANELOR DE CONDUCERE ALE UNITĂŢILOR AGRICOLE SOCIALISTE, ALE SALARIAŢILOR DIN UNITĂŢILE AGRICOLE DE STAT, ALE MEMBRILOR COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE ŞI ALE CELORLALŢI PRODUCĂTORI AGRICOLI
ART. 11 Organele de conducere din unitãţile agricole de stat rãspund pentru: a) la întreprinderile agricole de stat: organizarea activitãţii de producţie agricolã pe terenurile proprietate de stat administrate de acestea, în vederea producerii de seminţe, material sãditor şi animale de prasila, precum şi livrarea cãtre fondul de stat a unor cantitãţi sporite de produse agroalimentare, corespunzãtor obligaţiilor din planul de stat; întreprinderile agricole de stat sprijinã activitatea cooperativelor agricole cu care coopereazã în vederea creşterii producţiei şi eficientei economice în agricultura cooperatista. Producţia în întreprinderile agricole de stat se realizeazã prin ferme agricole, sectoare de deservire a fermelor şi sectoare de prelucrare şi industrializare şi semiindustrializare a produselor agricole, care îşi desfãşoarã activitatea pe baza planului propriu de producţie, venituri şi cheltuieli; b) la întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii: asigurarea executãrii la timp şi de buna calitate a lucrãrilor agricole necesare cooperativelor agricole în toate ramurile de producţie ale acestora; asigurarea functionarii tuturor maşinilor agricole, a utilajelor din zootehnie, secţiile anexe şi sistemele de irigaţii şi a mijloacelor de transport; întreţinerea şi repararea maşinilor şi instalaţiilor proprietatea cooperativelor agricole; executarea de prestãri de servicii şi lucrãri pentru alte unitãţi socialiste şi producãtori agricoli individuali, în perioadele cînd nu sînt solicitate de cooperativele agricole cu care au contracte. Activitatea de producţie din întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii se realizeazã prin secţii de mecanizare, care funcţioneazã în cooperativele agricole deservite; ele rãspund fata de consiliul de conducere al cooperativei pentru executarea lucrãrilor la timp şi de buna calitate şi fata de conducerea întreprinderii pentru îndeplinirea planului de producţie şi economic al sectiei; c) la staţiunile experimentale şi institutele de cercetãri agricole: crearea de soiuri superioare de plante agricole, producerea anuala a întregii cantitãţi de seminţe superelita şi elita, linii consangvinizate şi hibrizi simpli la toate plantele de cultura, care urmeazã a fi înmulţite în unitãţi de stat şi cooperatiste specializate, pentru satisfacerea completa a nevoilor de seminţe cu însuşiri biologice ridicate ale întregii agriculturi; ameliorarea şi crearea unor rase valoroase de mare productivitate la toate speciile de animale şi asigurarea reproducatorilor din aceste rase necesari unitãţilor agricole socialiste de producţie şi producãtorilor individuali; verificarea, în condiţii de producţie, a rezultatelor cercetãrii ştiinţifice; elaborarea unor tehnologii moderne de cultivare a plantelor, de creştere şi ingrasare a animalelor; generalizarea în producţie a rezultatelor cercetãrilor ştiinţifice şi a tehnologiilor elaborate. ART. 12 Organelor de conducere ale unitãţilor agricole de stat şi consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole le revine obligaţia de a lua mãsuri pentru organizarea judicioasã a întregii activitãţi, executarea lucrãrilor de tehnica agricolã obligatorii, apãrarea avutului obştesc şi buna gospodãrire a fondurilor materiale şi bãneşti, pentru întãrirea ordinii şi disciplinei. În acest scop ele au obligaţia de a asigura: a) fundamentarea temeinica a planurilor de producţie, crearea tuturor condiţiilor pentru realizarea lor, creşterea productivitatii muncii şi a eficientei întregii activitãţi; b) aplicarea rezultatelor cercetãrii ştiinţifice, a tehnologiilor şi metodelor moderne de lucru, utilizarea intensiva a mijloacelor de munca şi ridicarea continua a calitãţii produselor; c) stabilirea volumului lucrãrilor ce trebuie executate pe culturi, specii şi categorii de animale şi pe perioade, în vederea respectãrii regulilor agrotehnice, fitosanitare, zootehnice şi sanitar-veterinare; d) folosirea raţionalã a forţei de munca şi utilizarea deplina a timpului de lucru, ţinînd seama de caracterul sezonier al lucrãrilor agricole; adoptarea de norme de munca fundamentate; repartizarea volumului de lucrãri pe formaţii de lucru şi pe fiecare salariat sau membru cooperator, asigurindu-se participarea acestora la executarea lucrãrilor cerute de procesul tehnologic; e) aprovizionarea la timp şi în bune condiţii a tuturor formatiilor de lucru cu seminţe, material sãditor, îngrãşãminte, furaje, insectofungicide, biopreparate şi produse de uz veterinar, carburanţi şi lubrifianţi, precum şi alte materii şi materiale necesare desfãşurãrii procesului de producţie, cu respectarea consumurilor specifice; f) folosirea integrala a capacitãţilor de producţie, a instalaţiilor, utilajelor şi maşinilor agricole, a spaţiilor de depozitare; întreţinerea, repararea şi menţinerea în stare de funcţionare a mijloacelor de munca; g) îndeplinirea integrala a obligaţiilor asumate prin contracte de livrare a produselor agricole, efectuarea în bune condiţii a lucrãrilor şi serviciilor contractate, respectarea obligaţiilor asumate în cooperarea şi colaborarea cu alte organizaţii de stat şi cooperatiste; h) exercitarea unui control permanent şi exigent asupra modului de îndeplinire a sarcinilor în unitãţile respective; i) respectarea democraţiei socialiste şi asigurarea condiţiilor necesare pentru participarea activa a tuturor lucrãtorilor din unitãţile agricole socialiste la buna desfãşurare a întregii activitãţi a acestora; examinarea cu atentie şi luarea în considerare a observaţiilor critice, sugestiilor şi propunerilor de mãsuri formulate de salariaţii unitãţilor agricole de stat şi membrii cooperativelor agricole în cadrul adunãrilor generale sau în alte împrejurãri; j) cadrele de conducere ale unitãţilor agricole socialiste au obligaţia de a-şi perfectiona calificarea profesionalã, participind la cursurile ce se organizeazã în acest scop; k) conducerile unitãţilor agricole de stat şi consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de producţie, sub îndrumarea organelor agricole judeţene, vor stabili mãsuri de cooperare tehnico-economicã şi întrajutorare cu forta de munca, pentru folosirea în întregime şi în mod organizat a întregului potenţial de producţie şi economic din unitãţile respective. ART. 13 Specialiştii agricoli care lucreazã în unitãţile socialiste de stat şi cele cooperatiste au îndatorirea sa ia mãsuri pentru buna organizare a procesului de producţie, folosirea raţionalã a mijloacelor de producţie, instruirea corespunzãtoare a muncitorilor şi membrilor cooperatori, sa asigure îndrumarea şi sa controleze modul de executare a lucrãrilor, cu respectarea regulilor de tehnica agricolã. Specialiştii agricoli rãspund de organizarea şi conducerea tehnico-economicã a procesului de producţie în unitãţile agricole şi fermele în care îşi desfãşoarã activitatea, indicaţiile lor tehnice fiind obligatorii. ART. 14 Salariaţii din unitãţile agricole de stat au obligaţia de a îndeplini sarcinile de serviciu, de a respecta ordinea şi disciplina la locul de munca, potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare a unitãţii, regulamentului de ordine interioarã şi celorlalte dispoziţii privind desfãşurarea activitãţii în unitate. Obligaţiile generale ale salariaţilor din unitãţile agricole de stat sînt urmãtoarele: a) respectarea programului de lucru stabilit pentru fiecare loc de munca şi perioada de lucru, executind lucrãri în funcţie de specificul şi cerinţele procesului de producţie din agricultura; b) ridicarea necontenita a nivelului profesional, în vederea aplicãrii tehnologiei stabilite, folosirii eficiente a mijloacelor de producţie, îmbunãtãţirii continue a calitãţii lucrãrilor, creşterii producţiei şi productivitatii muncii; c) apãrarea şi buna gospodãrire a bunurilor proprietate socialistã, participarea efectivã la dezvoltarea şi îmbunãtãţirea activitãţii generale a unitãţilor, la realizarea sarcinilor de plan ale acestora; d) în fermele de producţie ale întreprinderilor agricole de stat, toţi salariaţii, inclusiv şeful de ferma, participa efectiv la executarea lucrãrilor, corespunzãtor cerinţelor procesului de producţie agricolã. ART. 15 Membrii cooperativelor agricole de producţie au urmãtoarele obligaţii: a) sa respecte prevederile statutului şi ale regulametului de ordine interioarã al cooperativei, sa îndeplineascã hotãrîrile adunãrii generale, ale consiliului de conducere şi ale adunãrii formatiunii de producţie din care fac parte; b) sa participe cu regularitate la munca, executind integral şi corespunzãtor normelor tehnice lucrãrile ce le revin în cadrul formatiunilor de lucru din care fac parte sau unde nevoile producţiei o cer; sa efectueze cel puţin numãrul de zile calendaristice stabilit de adunarea generalã, repartizat de organele de conducere pe campanii şi lucrãri; sa respecte programul de lucru stabilit pentru fiecare loc de munca şi perioada de lucru în funcţie de specificul şi cerinţele procesului de producţie din agricultura; c) sa-şi însuşeascã cunoştinţele agrozootehnice şi sa le aplice în producţie, lucrind, de regula, în sectoarele pentru care s-au pregãtit şi în care au fost repartizaţi; d) sa contribuie la întãrirea şi apãrarea proprietãţii obşteşti, la prevenirea şi înlãturarea risipei, a sustragerilor şi a proastei gospodariri a mijloacelor materiale şi financiare ale cooperativei, la dezvoltarea democraţiei cooperatiste, întãrirea spiritului colectiv de munca, a disciplinei, ordinii şi legalitãţii în activitatea cooperativei; e) toate cadrele de conducere şi administrative sînt obligate sa participe efectiv la executarea lucrãrilor agricole în perioadele de virf ale campaniilor; f) salariaţii asociaţiilor intercooperatiste, ai celorlalte forme de asociere şi cooperare, precum şi angajaţii cooperativelor agricole de producţie au aceleaşi îndatoriri ca şi salariaţii din unitãţile agricole de stat. ART. 16 Membrii cooperativelor agricole şi producãtorii individuali au obligaţia ca, în gospodãria lor personalã, sa execute la timp şi conform normelor tehnice lucrãrile agricole prevãzute la articolul 9 din prezenta lege care corespund situaţiei specifice a acestora şi care sînt stabilite de organele agricole locale, sa respecte obligaţiile asumate prin contractele încheiate cu organizaţiile economice ale statului sau cooperatiste privind producţia vegetala şi animaliera şi valorificarea acesteia.
CAP. 4 DREPTURILE SALARIAŢILOR DIN UNITĂŢILE AGRICOLE, ALE MEMBRILOR COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE ŞI ALE CELORLALŢI PRODUCĂTORI AGRICOLI
ART. 17 Salariaţii unitãţilor agricole de stat şi angajaţii, potrivit Codului muncii, din cooperativele agricole de producţie, asociaţiile intercooperatiste şi celelalte forme de asociere şi cooperare în producţia agricolã, sînt membri ai colectivelor de munca respective şi beneficiazã de drepturile de salariu, repaus legal şi concediu anual plãtit, ajutoare materiale în cadrul asigurãrilor sociale de stat şi asistenta medicalã, alocatie de stat pentru copii, condiţii de protecţie a muncii, sprijin şi înlesniri pentru îmbunãtãţirea pregãtirii profesionale, pensie pentru limita de virsta sau invaliditate, precum şi celelalte drepturi prevãzute de lege pentru salariaţii din întreprinderile şi organizaţiile de stat. Ei aleg şi pot fi aleşi în consiliul de administraţie al întreprinderii agricole de stat, în comitetul de direcţie al întreprinderii pentru mecanizarea agriculturii sau, dupã caz, în consiliul de conducere al cooperativei agricole de producţie; salariaţii şi angajaţii au dreptul sa participe la dezbaterea în adunãrile generale a tuturor problemelor care privesc realizarea sarcinilor de producţie ale unitãţii respective, sa-şi exprime pãrerea în orice problema a activitãţii acesteia; ei se pot adresa organului de conducere al unitãţii cu propuneri şi sugestii; pot solicita sa ia parte la şedinţele organului de conducere atunci cînd se analizeazã munca fermelor agricole de producţie, a secţiilor de mecanizare ori a sectoarelor în care lucreazã. În perioadele de activitate redusã, salariaţilor din unitãţile agricole de stat li se pot acorda concedii fãrã plata pe o durata de pînã la 120 de zile anual, cu menţinerea vechimii în munca şi a celorlalte drepturi cuvenite, în aceasta situaţie, salariaţilor de stat. ART. 18 În calitatea lor de producãtori şi de proprietari ai mijloacelor obşteşti de producţie, membrii cooperativelor agricole de producţie care participa la munca în cooperativa au urmãtoarele drepturi, potrivit statutului cooperativei agricole şi legilor în vigoare: a) sa participe la conducerea întregii activitãţi a cooperativei, la elaborarea şi adoptarea hotãrîrilor de cãtre adunarea generalã; sa-şi exprime pãrerea şi sa facã propuneri organelor de conducere cu privire la îmbunãtãţirea activitãţii; sa aleagã şi sa fie aleşi în organele de conducere. De drepturile prevãzute la acest alineat beneficiazã şi specialiştii cu studii superioare şi medii care lucreazã în cooperativele agricole, în calitatea lor de organizatori şi indrumatori ai procesului de producţie agricolã; b) sa primeascã o retribuire corespunzãtoare cu cantitatea şi calitatea muncii efectuate, cu rezultatele obţinute; c) sa obţinã ajutoare materiale de la cooperativa agricolã de producţie pentru: batrinete, incapacitate temporarã de munca, naştere, deces şi alte situaţii deosebite, în condiţiile prevãzute de statut; d) sa li se creeze condiţii corespunzãtoare de protecţie a muncii; e) sa beneficieze de sprijin şi înlesniri, în condiţiile legii, pentru îmbunãtãţirea pregãtirii profesionale; f) sa obţinã, în condiţiile prevãzute de statut, lot în folosinta personalã; membrii cooperatori invalizi şi pensionari sa-şi menţinã lotul în folosinta; g) sa beneficieze de toate serviciile organizate de cooperativa, în condiţiile stabilite de adunarea generalã; h) sa primeascã pensie pentru limita de virsta, invaliditate sau de urmaş, în condiţiile stabilite de statutul Casei de pensii a membrilor cooperativelor agricole de producţie. ART. 19 Membrii cooperatori, pentru gospodãria personalã, şi producãtorii agricoli individuali beneficiazã de sprijin din partea statului în: procurarea de seminţe şi material sãditor din soiuri şi hibrizi valorosi, îngrãşãminte chimice, amendamente calcaroase şi insectofungicide, folosirea de reproducatori de rasa autorizaţi, îndrumarea tehnica de specialitate, asistenta fitosanitara şi sanitar-veterinara, executarea contra cost a unor lucrãri cu maşinile întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii, condiţii avantajoase pentru valorificarea producţiei vegetale şi animale.
CAP. 5 RASPUNDERI ŞI SANCŢIUNI
ART. 20 Rãspunderea pentru neaplicarea regulilor privind folosirea fondului funciar, lucrãrilor de tehnica agricolã şi acţiunilor agrozootehnice obligatorii, potrivit prevederilor legii, revine: a) comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene, municipale, orãşeneşti şi comunale pentru neurmarirea aplicãrii în mod corespunzãtor a mãsurilor privind valorificarea deplina a tuturor condiţiilor pedoclimatice şi social-economice şi nerealizarea sarcinilor de plan din agricultura pe întreg teritoriul în care-şi desfãşoarã activitatea; b) organelor agricole, pentru indicaţiile tehnice care se dovedesc necorespunzãtoare, pentru neasigurarea semintei, materialului sãditor, materialului biologic, reproducatorilor de rasa, iar împreunã cu organele centrale producãtoare, pentru neasigurarea mijloacelor tehnice, ingrasamintelor, insectofungicidelor, produselor de uz veterinar şi celorlalte materiale necesare producţiei agricole; c) organelor de conducere ale unitãţilor agricole socialiste, dacã nu au creat condiţiile necesare executãrii lucrãrilor, nu au asigurat mijloacele de producţie, nu au repartizat volumul de lucrãri pe formaţiuni de lucru, pe membrii cooperatori şi muncitori şi pe perioade de executare a lucrãrilor; d) specialiştilor agricoli, pentru deficiente în organizarea procesului de producţie, pentru nestabilirea perioadelor optime de executare a lucrãrilor şi neefectuarea controlului calitãţii acestora, nefolosirea raţionalã a mijloacelor de producţie şi a forţei de munca, pentru neinstruirea corespunzãtoare a muncitorilor ori a membrilor cooperatori privind condiţiile tehnice de executare a lucrãrilor, în sectoarele în care îşi desfãşoarã activitatea. Specialiştii agricoli care lucreazã în cooperativele agricole de productie rãspund direct fata de cooperativele agricole respective pentru pagubele materiale aduse din vina lor şi în legatura cu munca lor, dispoziţiile de recuperare a pagubelor fiind emise de cãtre direcţiile agricole judeţene la propunerea consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole de producţie; e) muncitorilor din unitãţile agricole de stat şi membrilor cooperatori, pentru neexecutarea în bune condiţii a lucrãrilor agricole stabilite pe culturi şi pe perioade de lucrãri, neparticiparea la munca în zilele stabilite de organele de conducere; neintretinerea corespunzãtoare a animalelor, precum şi neingrijirea mijloacelor de producţie ce le sînt încredinţate; f) membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producãtorilor agricoli individuali, pentru neexecutarea în gospodãria lor personalã a lucrãrilor prevãzute la articolul 9 din prezenta lege care corespund situaţiei specifice a acestor gospodãrii şi care sînt stabilite de organele agricole locale. ART. 21 Încãlcarea îndatoririlor prevãzute în prezenta lege atrage rãspunderea disciplinarã, contravenţionalã, materialã, civilã sau penalã, dupã caz. ART. 22 Sancţiunile disciplinare ce se aplica salariaţilor din unitãţile agricole de stat şi angajaţilor, potrivit Codului muncii, din cooperativele agricole de producţie, asociaţiile intercooperatiste şi celelalte forme de cooperare şi asociere în producţia agricolã, pentru încãlcarea cu vinovãţie a obligaţiilor de munca, inclusiv a normelor de comportare, sînt cele prevãzute în Legea nr. 1/1970 privind organizarea şi disciplina muncii în unitãţile socialiste de stat. Stabilirea şi aplicarea sancţiunilor se fac în condiţiile şi cu procedura prevãzute în regulamentul de ordine interioarã al unitãţilor respective. ART. 23 Sancţiunile disciplinare ce se aplica membrilor cooperativelor agricole de producţie pentru nerespectarea îndatoririlor statutare sînt: a) refacerea fãrã plata a lucrãrilor de calitate necorespunzãtoare executate ori suportarea pagubelor, în condiţiile legii, în cazul în care lucrãrile nu se mai pot reface; b) pierderea dreptului de retribuire suplimentarã în anul de plan; c) reţinerea pînã la cel mult 10 % din remunerarea pentru numãrul normelor efectuate; d) trecerea pe timp limitat ori nelimitat în alta munca; e) pierderea pe timp limitat a dreptului de a obţine lot în folosinta personalã şi redobindirea acestuia dupã ce în prealabil a efectuat numãrul minim de zile calendaristice stabilit de adunarea generalã. Stabilirea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare se fac în condiţiile şi cu procedura prevãzute în statutul cooperativei agricole şi în regulamentul de ordine interioarã. ART. 24 Membrilor cooperativelor agricole şi producãtorilor individuali care nu respecta în gospodãria lor personalã îndatoririle ce le revin din prezenta lege li se aplica sancţiuni contravenţionale. ART. 25 Nerespectarea prevederilor prezentei legi referitoare la executarea lucrãrilor agricole obligatorii potrivit regulilor agrotehnice, fitosanitare, zootehnice şi sanitar-veterinare constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amenda între 100 şi 1.500 de lei, iar în cazuri deosebite pînã la 3000 de lei, în raport cu gravitatea faptei şi rãspunderea persoanei care a savirsit-o. În limita plafoanelor prevãzute în alineatul precedent, Consiliul de Miniştri stabileşte faptele care constituie contravenţii şi sancţiunile respective. Pentru nerespectarea prevederilor art. 9 litera A alineatul h din prezenta lege se vor aplica amenzile contravenţionale prevãzute la <>art. 15 din Legea nr. 12/1968 cu privire la apãrarea, conservarea şi folosirea terenurilor agricole. ART. 26 Persoanele din vina cãrora s-au produs pagube unitãţilor agricole socialiste prin neefectuarea la timp a lucrãrilor agricole, manipularea sau pãstrarea necorespunzãtoare a produselor agricole - vegetale ori animale - sau prin proasta îngrijire a animalelor vor fi obligate la plata despãgubirilor, în afarã amenzilor ce se vor aplica pentru contravenţiile prevãzute în prezenta lege. Dacã fapta care a produs paguba constituie infracţiune, se va sesiza organul de urmãrire penalã. ART. 27 Întreprinderile şi organizaţiile economice vor recruta forta de munca din cooperativele agricole numai cu aprobarea adunãrii generale, iar în intervalul dintre doua adunãri, cu aprobarea consiliului de conducere. Încãlcarea acestor prevederi atrage rãspunderea contravenţionalã şi se sancţioneazã cu amenda în condiţiile stabilite de articolul 25 din prezenta lege. ART. 23 Rãspunderea materialã este individualã, revenind cadrelor de conducere, salariaţilor, angajaţilor şi membrilor cooperatori în raport cu abaterea sãvîrşitã. În acest scop, organele care constata contravenţiile vor stabili rãspunderile, potrivit prevederilor articolului 20 din prezenta lege, pentru fiecare persoana fizica. ART. 29 Constatarea încãlcãrii prevederilor prezentei legi se face de cãtre: a) împuterniciţii ministrului agriculturii şi silviculturii şi ai preşedintelui comitetului executiv al consiliului popular judeţean, recrutati din rindul celor mai buni specialişti, cu experienta şi autoritate profesionalã; b) preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare municipale, orãşeneşti şi comunale, directorii unitãţilor agricole de stat, preşedinţii cooperativelor agricole de producţie şi inginerii şefi ai acestora, pentru încãlcãrile a cãror constatare este data în competenta lor prin dispoziţii legale. ART. 30 Impotriva sancţiunilor disciplinare sau contravenţionale, cei sancţionaţi pot face plîngere în condiţiile legii.
CAP. 6 DISPOZIŢII FINALE
ART. 31 Pentru apãrarea culturilor vegetale şi a animalelor impotriva unor boli şi daunatori, inundatii, seceta şi altor calamitati naturale, în scopul inlaturarii pierderii iminente în producţia vegetala şi animala, Consiliul de Miniştri şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor putea dispune ca toţi cetãţenii sa participe la acţiunile ce se impun în acest scop. În situaţiile prevãzute în alineatul 1, Consiliul de Miniştri şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor putea dispune rechizitionarea mijloacelor de transport cu tracţiune animala şi mecanicã ale întreprinderilor agricole de stat, întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii, cooperativelor agricole de producţie şi ale altor unitãţi socialiste, precum şi ale producãtorilor agricoli individuali. ART. 32 Neîndeplinirea obligaţiilor prevãzute de hotãrîrile Consiliului de Miniştri sau deciziile comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti date în aplicarea prevederilor articolului 31 al prezentei legi constituie contravenţii şi se sancţioneazã cu amenda de la 500 la 3.000 de lei. Contravenţia se constata de cãtre preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare comunale, orãşeneşti şi municipale, ofiţerii sau subofiterii de militie, precum şi de împuterniciţii ministrului agriculturii şi silviculturii. Procedura de constatare a contravenţiei, cãile de atac şi executarea sancţiunilor sînt cele prevãzute de <>Legea nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor. ----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
