Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adoptã prezenta lege.
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Prezenta lege are ca obiect stabilirea condiţiilor de exercitare a mandatului de cãtre aleşii locali, a drepturilor şi obligaţiilor ce le revin în baza mandatului încredinţat.
ART. 2
(1) Prin aleşi locali, în sensul prezentei legi, se înţelege consilierii locali şi consilierii judeţeni, primarii, primarul general al municipiului Bucureşti, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene. Este asimilat aleşilor locali şi delegatul sãtesc.
(2) Consilierii locali şi consilierii judeţeni, precum şi primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat de cãtre cetãţenii cu drept de vot din unitatea administrativ-teritorialã în care urmeazã sã-şi exercite mandatul, potrivit <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale.
(3) Viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene sunt aleşi prin vot secret indirect, potrivit prevederilor <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(4) Delegatul sãtesc se alege potrivit <>Legii nr. 215/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 3
(1) Participarea aleşilor locali la activitatea autoritãţilor administraţiei publice locale are caracter public şi legitim, fiind în acord cu interesele generale ale colectivitãţii în care îşi exercitã mandatul.
(2) În exercitarea mandatului, aleşii locali sunt în serviciul colectivitãţii locale.
ART. 4
În asigurarea liberului exerciţiu al mandatului lor, aleşii locali îndeplinesc o funcţie de autoritate publicã şi sunt ocrotiţi de lege.
CAP. II
Exercitarea mandatului de cãtre aleşii locali
SECŢIUNEA 1
Exercitarea mandatului de cãtre consilierii locali şi consilierii judeţeni
ART. 5
Consilierii locali şi consilierii judeţeni îşi exercitã drepturile şi îşi îndeplinesc îndatoririle pe întreaga duratã a mandatului pentru care au fost aleşi.
ART. 6
(1) Consilierii validaţi intrã în dreptul deplinei exercitãri a mandatului de la data declarãrii ca legal constituit a consiliului din care fac parte, potrivit <>Legii nr. 215/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(2) Validarea mandatului de consilier se face prin votul deschis al majoritãţii consilierilor prezenţi. Persoana al cãrei mandat este supus validãrii nu participã la vot.
(3) Consilierii validaţi dupã şedinţa de constituire a consiliului intrã în exerciţiul mandatului de consilier dupã depunerea jurãmântului.
ART. 7
(1) Consilierii locali şi consilierii judeţeni, ale cãror mandate au fost validate, depun în faţa consiliului local, respectiv a consiliului judeţean, urmãtorul jurãmânt în limba românã: "Jur sã respect Constituţia şi legile ţãrii şi sã fac, cu bunã-credinţã, tot ceea ce stã în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (oraşului, judeţului). Aşa sã-mi ajute Dumnezeu." Jurãmântul poate fi depus şi fãrã formula religioasã.
(2) Consilierii locali şi consilierii judeţeni care refuzã sã depunã jurãmântul sunt consideraţi demisionaţi de drept.
ART. 8
(1) Dupã declararea ca legal constituit a consiliului, consilierilor în funcţie li se elibereazã o legitimaţie care atestã calitatea de membru al consiliului, semnatã de primar, respectiv de preşedintele consiliului judeţean.
(2) Consilierii locali şi consilierii judeţeni primesc un semn distinctiv al calitãţii lor de reprezentanţi aleşi ai colectivitãţii locale, pe care au dreptul sã îl poarte pe întreaga duratã a mandatului.
(3) Modelul legitimaţiei de consilier şi cel al semnului distinctiv se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului. Cheltuielile pentru confecţionarea acestora se suportã din bugetul local. Legitimaţia şi însemnul se pot pãstra de cãtre consilierii locali, dupã încetarea mandatului, cu titlu evocativ.
ART. 9
(1) Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean înceteazã la data declarãrii ca legal constituit a noului consiliu ales.
(2) Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean înceteazã de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în urmãtoarele cazuri:
a) demisie;
b) incompatibilitate;
c) schimbarea domiciliului într-o altã unitate administrativ-teritorialã, inclusiv ca urmare a reorganizãrii acesteia;
d) lipsa nemotivatã de la mai mult de 3 şedinţe ordinare consecutive ale consiliului;
e) imposibilitatea exercitãrii mandatului pe o perioadã mai mare de 6 luni consecutive, cu excepţia cazurilor prevãzute de lege;
f) condamnarea, prin hotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitivã, la o pedeapsã privativã de libertate;
g) punerea sub interdicţie judecãtoreascã;
h) pierderea drepturilor electorale;
i) deces.
(3) Încetarea de drept a mandatului de consilier se constatã de cãtre consiliul local, respectiv de consiliul judeţean, prin hotãrâre, la propunerea primarului ori, dupã caz, a preşedintelui consiliului judeţean sau a oricãrui consilier.
(4) În cazurile prevãzute la alin. (2) lit. c)-e) hotãrârea consiliului poate fi atacatã de consilier, la instanţa de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la comunicare. Instanţa se va pronunţa în termen de cel mult 30 de zile. În acest caz procedura prealabilã nu se mai efectueazã, iar hotãrârea primei instanţe este definitivã şi irevocabilã.
ART. 10
Consilierii locali şi consilierii judeţeni pot demisiona, anunţând în scris preşedintele de şedinţã, respectiv preşedintele consiliului judeţean, care ia act de aceasta. Preşedintele propune consiliului adoptarea unei hotãrâri prin care se ia act de demisie şi se declarã locul vacant.
ART. 11
(1) Încetarea mandatului de consilier în cazul schimbãrii domiciliului în altã unitate administrativ-teritorialã poate interveni numai dupã efectuarea în actul de identitate al celui în cauzã a menţiunii corespunzãtoare, de cãtre organul abilitat potrivit legii.
(2) Prevederile art. 9 alin. (2) lit. e) nu se aplicã în cazul în care consilierul a fost însãrcinat de cãtre consiliul din care face parte, de cãtre Guvern sau de cãtre Parlament cu exercitarea unei misiuni în ţarã sau în strãinãtate. Pe durata exercitãrii misiunii încredinţate exercitarea mandatului se suspendã.
(3) Prevederile art. 9 alin. (2) lit. f)-h) devin aplicabile numai dupã rãmânerea definitivã şi irevocabilã a hotãrârii judecãtoreşti.
ART. 12
(1) În toate situaţiile de încetare a mandatului înainte de expirarea duratei normale a acestuia consiliul local sau consiliul judeţean, dupã caz, adoptã în prima şedinţã ordinarã, la propunerea primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean, o hotãrâre prin care se ia act de situaţia apãrutã şi se declarã vacant locul consilierului în cauzã.
(2) Hotãrârea va avea la bazã, în toate cazurile, un referat constatator semnat de primar şi de secretarul comunei sau oraşului, respectiv de preşedintele consiliului judeţean şi de secretarul general al judeţului. Referatul va fi însoţit de actele justificative.
SECŢIUNEA a 2-a
Exercitarea mandatului de cãtre primar
ART. 13
Primarul îşi exercitã drepturile şi îşi îndeplineşte îndatoririle ce îi revin pe întreaga duratã a mandatului pentru care a fost ales.
ART. 14
(1) Primarul intrã în dreptul deplinei exercitãri a mandatului dupã depunerea jurãmântului, al cãrui conţinut este prevãzut la art. 7 alin. (1).
(2) Dupã depunerea jurãmântului în cadrul unei ceremonii publice, primarului i se înmâneazã legitimaţia, care va fi semnatã de preşedintele de şedinţã, un semn distinctiv al calitãţii de primar, pe care acesta are dreptul sã îl poarte, potrivit legii, pe întreaga duratã a mandatului, precum şi eşarfa în culorile drapelului naţional al României.
(3) Modelul legitimaţiei de primar, al semnului distinctiv şi al eşarfei se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului.
(4) Eşarfa va fi purtatã în mod obligatoriu la Ziua Naţionalã a României, la solemnitãţi, recepţii, ceremonii publice şi la celebrarea cãsãtoriilor, indiferent de locul de desfãşurare a acestora.
(5) Legitimaţia şi însemnul de primar se pot pãstra dupã încetarea mandatului, cu titlu evocativ.
ART. 15
(1) Calitatea de primar înceteazã la data depunerii jurãmântului de cãtre noul primar.
(2) Calitatea de primar înceteazã, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în urmãtoarele cazuri:
a) demisie;
b) incompatibilitate;
c) schimbarea domiciliului într-o altã unitate administrativ-teritorialã;
d) imposibilitatea de a o fi exercitat pe o perioadã mai mare de 6 luni consecutive, cu excepţia cazurilor prevãzute de lege;
e) condamnarea, prin hotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitivã, la o pedeapsã privativã de libertate;
f) punerea sub interdicţie judecãtoreascã;
g) pierderea drepturilor electorale;
h) deces.
ART. 16
(1) În toate cazurile de încetare înainte de termen a mandatului de primar, prefectul emite un ordin prin care constatã încetarea mandatului primarului.
(2) Ordinul va avea la bazã un referat semnat de secretarul comunei sau al oraşului, precum şi actele din care rezultã motivul legal de încetare a mandatului.
ART. 17
(1) Primarul poate demisiona, anunţând în scris consiliul local şi prefectul. La prima şedinţã a consiliului, preşedintele de şedinţã ia act de aceastã situaţie, care se consemneazã în procesul-verbal şi devin aplicabile dispoziţiile art. 16.
(2) Prefectul ia act prin ordin de demisia primarului. Ordinul prefectului, împreunã cu un extras din procesulverbal al şedinţei, se înainteazã Ministerului Administraţiei şi Internelor, care va propune Guvernului stabilirea datei desfãşurãrii alegerilor pentru un nou primar.
(3) Prevederile art. 11 alin. (1) se aplicã şi în cazul primarului.
(4) Primarul se aflã în imposibilitatea exercitãrii mandatului în situaţiile în care nu se poate prezenta efectiv la primãrie din motive de sãnãtate sau din alte cauze, chiar dacã acestea nu îi sunt imputabile. Prevederile art. 11 alin. (2) se aplicã în mod corespunzãtor.
(5) În cazurile prevãzute la art. 15 alin. (2) lit. e)-g), încetarea mandatului poate avea loc numai dupã rãmânerea definitivã şi, dupã caz, irevocabilã a hotãrârii judecãtoreşti.
SECŢIUNEA a 3-a
Exercitarea mandatului de cãtre preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean, de cãtre viceprimari şi de cãtre delegatul sãtesc
ART. 18
(1) Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean, precum şi viceprimarii intrã în exercitarea mandatului dupã declararea lor ca legal aleşi, potrivit <>Legii nr. 215/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(2) Exercitarea mandatului de cãtre persoanele prevãzute la alin. (1), cu excepţia viceprimarilor, înceteazã o datã cu expirarea mandatului consiliului din care fac parte. Viceprimarii nu pot fi în acelaşi timp şi consilieri.
(3) Încetarea mandatului de consilier, în condiţiile art. 9 alin. (2), are ca efect încetarea de drept, pe aceeaşi datã, şi a mandatului de preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean.
(4) Mandatul de preşedinte sau de vicepreşedinte al consiliului judeţean, respectiv de viceprimar, poate înceta înainte de termen în urma eliberãrii sau revocãrii acestuia din funcţie, în condiţiile <>Legii nr. 215/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 19
Delegatul sãtesc îşi exercitã mandatul de la data alegerii sale, în condiţiile <>Legii nr. 215/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Expirarea mandatului delegatului sãtesc are loc o datã cu alegerea unui alt delegat sãtesc, precum şi în cazurile prevãzute la art. 9 alin. (2) lit. a), b) şi e)-i). Adunarea sãteascã poate hotãrî oricând eliberarea din funcţie a delegatului sãtesc şi alegerea unei alte persoane în aceastã funcţie.
CAP. III
Protecţia legalã a aleşilor locali
ART. 20
(1) În exercitarea mandatului, aleşii locali sunt în serviciul colectivitãţii, fiind ocrotiţi de lege.
(2) Libertatea de opinie şi de acţiune în exercitarea mandatului alesului local este garantatã.
ART. 21
Aleşii locali nu pot fi traşi la rãspundere juridicã pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
ART. 22
Reţinerea, arestarea sau trimiterea în judecatã penalã ori contravenţionalã a aleşilor locali, precum şi faptele sãvârşite care au determinat luarea mãsurilor se aduc la cunoştinţã atât autoritãţii administraţiei publice din care fac parte, cât şi prefectului, în termen de cel mult 24 de ore, de cãtre organele care au dispus mãsurile respective.
ART. 23
(1) Pe întreaga duratã a mandatului, aleşii locali se considerã în exerciţiul autoritãţii publice şi se bucurã de protecţia prevãzutã de legea penalã.
(2) De aceeaşi protecţie juridicã beneficiazã şi membrii familiei - soţ, soţie şi copii - în cazul în care agresiunea împotriva acestora urmãreşte nemijlocit exercitarea de presiuni asupra alesului local în legãturã cu exercitarea mandatului sãu.
CAP. IV
Grupurile de consilieri
ART. 24
(1) Consilierii se pot constitui în grupuri, în funcţie de partidele sau alianţele politice pe ale cãror liste au fost aleşi, dacã sunt în numãr de cel puţin 3.
(2) Consilierii care nu îndeplinesc condiţiile prevãzute la alin. (1) pot constitui un grup prin asociere.
(3) Grupul de consilieri este condus de un lider, ales prin votul deschis al majoritãţii membrilor grupului.
ART. 25
Prevederile art. 24 alin. (1) se aplicã şi consilierilor independenţi.
ART. 26
Consilierii nu pot forma grupuri în numele unor partide care nu au participat la alegeri sau care nu au întrunit numãrul de voturi necesar pentru a intra în consiliu cu cel puţin un consilier.
ART. 27
În cazul fuzionãrii, douã sau mai multe partide, care sunt reprezentate în consiliu sau care au deja constituite grupuri, pot forma un grup distinct.
CAP. V
Drepturile aleşilor locali
ART. 28
(1) Pe timpul exercitãrii mandatului de primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean se suspendã contractul de muncã sau actul de numire a acestora în cadrul unei instituţii ori autoritãţi publice, respectiv la regii autonome sau la societãţi comerciale cu capital integral ori majoritar de stat sau ale unitãţilor administrativ-teritoriale.
(2) Sunt exceptate de la suspendarea contractului de muncã sau a actului de numire cadrele didactice, mai puţin educatorii şi învãţãtorii, precum şi cercetãtorii ştiinţifici, ziariştii cu atestat profesional, oamenii de culturã şi artã.
ART. 29
(1) În funcţiile deţinute de persoanele ale cãror contracte de muncã sau acte de numire au fost suspendate potrivit art. 28 alin. (1) pot fi numite sau angajate alte persoane, numai pe duratã determinatã.
(2) Funcţiile de conducere pot fi ocupate numai prin delegare, pe durata exercitãrii mandatului de cãtre titular.
(3) În cazul în care, pe durata exercitãrii mandatului de cãtre persoanele care ocupã funcţiile de aleşi locali prevãzute la art. 28 alin. (1), au loc reorganizãri ale persoanei juridice, acestea sunt obligate sã comunice persoanelor ale cãror contracte de muncã sau acte de numire au fost suspendate noile locuri de muncã stabilite, corespunzãtor celor deţinute de acestea, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
ART. 30
(1) La încetarea mandatului de primar, de viceprimar, de preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean persoanele în cauzã îşi reiau activitatea în executarea aceloraşi contracte de muncã sau acte de numire. La stabilirea clasei şi gradului de încadrare se vor lua în calcul şi perioadele lucrate în funcţiile de demnitate publicã alese.
(2) În cazul în care conducerea persoanei juridice refuzã reluarea activitãţii în funcţia deţinutã anterior alegerii, persoana în cauzã se va putea adresa instanţei de judecatã competente, cererea fiind scutitã de taxã de timbru judiciar.
ART. 31
Timp de 2 ani de la data încetãrii mandatului, persoanelor prevãzute la art. 28 alin. (1) nu li se poate modifica sau desface contractul de muncã ori acestea nu pot fi eliberate din funcţie pe motive ce nu le sunt imputabile.
ART. 32
La încetarea mandatului, primarii şi viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile prevãzute de lege pentru pensionare sau sunt pensionari, beneficiazã, la cerere, de calcularea sau, dupã caz, de recalcularea pensiei, luându-se în calcul şi indemnizaţiile lunare primite, în condiţiile legii.
ART. 33
Aleşii locali au dreptul de iniţiativã în promovarea actelor administrative, individual sau în grup.
ART. 34
(1) Pentru participarea la lucrãrile consiliului şi ale comisiilor de specialitate, consilierii au dreptul la o indemnizaţie de şedinţã. Preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene nu li se acordã indemnizaţie de şedinţã.
(2) Indemnizaţia de şedinţã pentru membrii consiliului care participã la şedinţele ordinare ale consiliului şi ale comisiilor de specialitate va fi în cuantum de pânã la 5% din indemnizaţia lunarã a primarului, preşedintelui consiliului judeţean sau primarului general al municipiului Bucureşti, dupã caz.
(3) Numãrul maxim de şedinţe pentru care se poate acorda indemnizaţia, potrivit alin. (2), este de o şedinţã ordinarã de consiliu şi 1-2 şedinţe de comisii de specialitate pe lunã.
(4) În cazul consiliilor judeţene, indemnizaţia se acordã pentru o şedinţã ordinarã şi pentru 1-2 şedinţe ale comisiilor de specialitate, organizate la interval de douã luni, potrivit legii.
(5) Plata indemnizaţiilor stabilite potrivit prevederilor alin. (2)-(4) se efectueazã exclusiv din veniturile proprii ale bugetelor locale, respectiv judeţene.
(6) Consilierii au dreptul la decontarea cheltuielilor pe care le-au fãcut în exercitarea mandatului, în condiţiile legii.
(7) Prevederile prezentului articol se aplicã în mod corespunzãtor şi delegatului sãtesc.
ART. 35
Primarii şi viceprimarii, precum şi preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene au dreptul la o indemnizaţie lunarã, stabilitã potrivit legii. De asemenea, ei au dreptul la decontarea, în condiţiile legii, a cheltuielilor legate de exercitarea mandatului.
ART. 36
Drepturile bãneşti cuvenite aleşilor locali, potrivit legii, pot fi cumulate cu pensia sau cu alte venituri, în condiţiile legii.
ART. 37
Consilierii şi delegatul sãtesc, care participã la şedinţele de consiliu organizate în mod excepţional în timpul programului de lucru, se considerã învoiţi de drept, fãrã a le fi afectat salariul şi celelalte drepturi ce le revin, potrivit legii, de la locul de muncã.
ART. 38
(1) Primarii şi viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene beneficiazã de concedii de odihnã, concedii medicale, concedii fãrã platã, precum şi de concedii plãtite în cazul unor evenimente familiale deosebite, potrivit legii.
(2) Pentru a beneficia de concediu fãrã platã sau de concedii plãtite în cazul unor evenimente familiale deosebite, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene au obligaţia de a informa, în prealabil, consiliul local sau judeţean, dupã caz, indicând durata acestora şi perioada în care vor avea loc. În cazuri de urgenţã, informarea se va face în prima şedinţã de consiliu, organizatã dupã terminarea concediului.
(3) Concediile fãrã platã sau pentru evenimente familiale deosebite, precum şi durata acestora, în cazul viceprimarilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene, se aprobã de cãtre primar, respectiv de cãtre preşedinte.
ART. 39
Durata exercitãrii mandatului de primar şi de viceprimar, de preşedinte şi de vicepreşedinte al consiliului judeţean constituie vechime în muncã şi în specialitate şi se ia în calcul la promovare şi la acordarea tuturor drepturilor bãneşti rezultate din aceasta, inclusiv la calcularea şi la recalcularea pensiei.
ART. 40
Aleşii locali care folosesc autoturismul proprietate personalã sau mijloacele de transport în comun pentru a se deplasa din localitatea în care domiciliazã în localitatea în care se desfãşoarã şedinţa consiliului local, a consiliului judeţean sau a comisiilor de specialitate vor primi contravaloarea transportului.
ART. 41
Aleşii locali beneficiazã de plata cursurilor de pregãtire, formare şi perfecţionare profesionalã organizate de instituţii specializate, în decursul mandatului, conform hotãrârii consiliului local sau judeţean.
ART. 42
(1) Dreptul aleşilor locali de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrãdit.
(2) Autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile, serviciile publice, precum şi persoanele juridice de drept privat sunt obligate sã asigure informarea corectã a aleşilor locali, potrivit competenţelor ce le revin, asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes local.
ART. 43
(1) Dreptul de asociere este garantat aleşilor locali.
(2) În virtutea mandatului reprezentativ acordat de colectivitãţile locale, structurile asociative legal constituite ale aleşilor locali vor fi consultate de cãtre autoritãţile administraţiei publice centrale în toate problemele de interes local.
ART. 44
(1) În urma îndeplinirii unor misiuni oficiale, aleşii locali sunt obligaţi sã prezinte, la prima şedinţã ordinarã de consiliu, un raport privind deplasãrile efectuate. În cazul primarului, viceprimarului şi consilierilor locali, termenul maxim de depunere a raportului este de 30 de zile, iar în cazul consilierilor judeţeni este de 45 de zile de la data încheierii misiunii.
(2) În cazul nerespectãrii prevederilor alin. (1), aleşii locali vor suporta cheltuielile deplasãrii.
CAP. VI
Obligaţiile aleşilor locali
ART. 45
Aleşii locali, în calitate de reprezentanţi ai colectivitãţii locale, au îndatorirea de a participa, pe durata mandatului, la exercitarea funcţiilor autoritãţilor administraţiei publice locale din care fac parte sau pe care le reprezintã, cu bunã-credinţã şi fidelitate faţã de ţarã şi de colectivitatea care i-a ales.
ART. 46
Consilierii locali şi consilierii judeţeni sunt obligaţi sã respecte Constituţia şi legile ţãrii, precum şi regulamentul de funcţionare a consiliului, sã se supunã regulilor de curtoazie şi disciplinã şi sã nu foloseascã în cuvântul lor sau în relaţiile cu cetãţenii expresii injurioase, ofensatoare ori calomnioase.
ART. 47
Aleşii locali sunt obligaţi sã menţioneze expres situaţiile în care interesele lor personale contravin intereselor generale. În cazurile în care interesul personal nu are caracter patrimonial, consiliile locale pot permite participarea la vot a consilierului.
ART. 48
Aleşii locali sunt obligaţi la probitate şi discreţie profesionalã.
ART. 49
Aleşii locali sunt obligaţi sã dea dovadã de cinste şi corectitudine; este interzis alesului local sã cearã, pentru sine sau pentru altul, bani, foloase materiale sau alte avantaje.
ART. 50
(1) Aleşii locali au obligaţia de a aduce la cunoştinţã cetãţenilor toate faptele şi actele administrative ce intereseazã colectivitatea localã.
(2) Aleşii locali sunt obligaţi ca, în exercitarea mandatului, sã organizeze periodic, cel puţin o datã pe trimestru, întâlniri cu cetãţenii, sã acorde audienţe şi sã prezinte în consiliul local o informare privind problemele ridicate la întâlnirea cu cetãţenii.
(3) Comisiile de specialitate sunt obligate sã prezinte consiliului un raport anual de activitate, care va fi fãcut public prin grija secretarului comunei sau oraşului, respectiv a secretarului general al judeţului sau al municipiului Bucureşti.
ART. 51
Aleşii locali au îndatorirea de a-şi perfecţiona pregãtirea în domeniul administraţiei publice locale, urmând cursurile de pregãtire, formare şi perfecţionare organizate în acest scop de instituţiile abilitate.
ART. 52
(1) Consilierii locali şi consilierii judeţeni, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene nu pot lipsi de la lucrãrile consiliului sau ale comisiilor de specialitate din care fac parte decât în situaţiile prevãzute în regulamentul de funcţionare.
(2) Nu se considerã absent consilierul care nu participã la lucrãri întrucât se aflã în îndeplinirea unei însãrcinãri oficiale, precum şi în alte cazuri stabilite prin regulamentul de funcţionare a consiliului.
ART. 53
Aleşii locali nu pot face uz şi nu se pot prevala de aceastã calitate în exercitarea unei activitãţi private.
ART. 54
(1) Primarii şi viceprimarii sunt obligaţi sã depunã declaraţia de avere la prefect, în termen de 3 zile de la validare, în cazul primarului, respectiv de la alegere, în cazul viceprimarului. Preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene depun declaraţia de avere în termen de 10 zile de la alegere, la Ministerul Administraţiei şi Internelor.
(2) Prevederile legale în vigoare privitoare la declaraţia de avere se aplicã în mod corespunzãtor.
CAP. VII
Rãspunderea aleşilor locali
ART. 55
Aleşii locali rãspund, în condiţiile legii, administrativ, civil sau penal, dupã caz, pentru faptele sãvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin.
ART. 56
(1) Consilierii rãspund în nume propriu, pentru activitatea desfãşuratã în exercitarea mandatului, precum şi solidar, pentru activitatea consiliului din care fac parte şi pentru hotãrârile pe care le-au votat.
(2) În procesul-verbal al şedinţei consiliului va fi consemnat rezultatul votului, iar, la cererea consilierului, se va menţiona în mod expres votul acestuia.
ART. 57
(1) Încãlcarea de cãtre consilieri a prevederilor <>Legii nr. 215/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, a prevederilor prezentei legi şi ale regulamentului de organizare şi funcţionare a consiliului atrage aplicarea urmãtoarelor sancţiuni:
a) avertismentul;
b) chemarea la ordine;
c) retragerea cuvântului;
d) eliminarea din sala de şedinţã;
e) excluderea temporarã de la lucrãrile consiliului şi ale comisiei de specialitate;
f) retragerea indemnizaţiei de şedinţã, pentru 1-2 şedinţe.
(2) Sancţiunile prevãzute la alin. (1) lit. a)-d) se aplicã de cãtre preşedintele de şedinţã, iar cele de la alin. (1) lit. e) şi f) de cãtre consiliu, prin hotãrâre.
(3) Pentru aplicarea sancţiunilor prevãzute la alin. (1) lit. e), cazul se va transmite comisiei de specialitate care are în obiectul de activitate şi aspectele juridice, aceasta prezentând un raport întocmit pe baza cercetãrilor efectuate, inclusiv a explicaţiilor furnizate de cel în cauzã.
ART. 58
La prima abatere, preşedintele de şedinţã atrage atenţia consilierului în culpã şi îl invitã sã respecte regulamentul.
ART. 59
(1) Consilierii care nesocotesc avertismentul şi invitaţia preşedintelui şi continuã sã se abatã de la regulament, precum şi cei care încalcã în mod grav, chiar pentru prima datã, dispoziţiile regulamentului vor fi chemaţi la ordine.
(2) Chemarea la ordine se înscrie în procesul-verbal de şedinţã.
ART. 60
(1) Înainte de a fi chemat la ordine, consilierul este invitat de cãtre preşedinte sã îşi retragã sau sã explice cuvântul ori expresiile care au generat incidentul şi care ar atrage aplicarea sancţiunii.
(2) Dacã expresia întrebuinţatã a fost retrasã ori dacã explicaţiile date sunt apreciate de preşedinte ca satisfãcãtoare, sancţiunea nu se mai aplicã.
ART. 61
În cazul în care dupã chemarea la ordine un consilier continuã sã se abatã de la regulament, preşedintele îi va retrage cuvântul, iar dacã persistã, îl va elimina din salã. Eliminarea din salã echivaleazã cu absenţa nemotivatã de la şedinţã.
ART. 62
(1) În cazul unor abateri grave, sãvârşite în mod repetat, sau al unor abateri deosebit de grave, consiliul poate aplica sancţiunea excluderii temporare a consilierului de la lucrãrile consiliului şi ale comisiilor de specialitate.
(2) Gravitatea abaterii va fi stabilitã de comisia de specialitate care are în obiectul de activitate aspecte juridice, în cel mult 10 zile de la sesizare.
ART. 63
Excluderea temporarã de la lucrãrile consiliului şi ale comisiilor de specialitate nu poate depãşi douã şedinţe consecutive.
ART. 64
Excluderea de la lucrãrile consiliului şi ale comisiilor de specialitate are drept consecinţã neacordarea indemnizaţiei de şedinţã pe perioada respectivã.
ART. 65
În caz de opunere, interzicerea participãrii la şedinţe se executã cu ajutorul forţei publice puse la dispoziţie preşedintelui.
ART. 66
(1) Sancţiunile prevãzute la art. 57 alin. (1) lit. e) şi f) se aplicã prin hotãrâre adoptatã de consiliu cu votul a cel puţin douã treimi din numãrul consilierilor în funcţie.
(2) Pe perioada aplicãrii sancţiunii, consilierii în cauzã sunt scoşi din cvorumul de lucru.
ART. 67
Pentru menţinerea ordinii în şedinţele comisiilor de specialitate, preşedinţii acestora au aceleaşi drepturi ca şi preşedintele de şedinţã. Aceştia pot aplica sancţiunile prevãzute la art. 57 alin. (1) lit. a)-d).
ART. 68
Sancţiunile prevãzute la art. 57 alin. (1) se pot aplica în mod corespunzãtor preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene, pentru abaterile sãvârşite în calitatea lor de consilier.
ART. 69
(1) Pentru abateri grave şi repetate, sãvârşite în exercitarea mandatului de viceprimar, de preşedinte sau de vicepreşedinte al consiliului judeţean, persoanelor în cauzã li se pot aplica urmãtoarele sancţiuni:
a) mustrare;
b) avertisment;
c) diminuarea indemnizaţiei cu 5-10% pe timp de 1-3 luni;
d) eliberarea din funcţie.
(2) Sancţiunile prevãzute la alin. (1) lit. a) şi b) se aplicã, prin hotãrâre a consiliului, la propunerea motivatã a primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean. În cazul preşedintelui consiliului judeţean, propunerea trebuie fãcutã de cel puţin o treime din numãrul consilierilor în funcţie şi va fi temeinic motivatã. Motivele care justificã propunerea de sancţionare vor fi aduse la cunoştinţã consilierilor cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţei.
(3) În cazul sancţiunilor prevãzute la alin. (1) lit. a) şi b), hotãrârea se adoptã cu votul deschis al majoritãţii consilierilor în funcţie, iar în cazul sancţiunilor prevãzute la lit. c) şi d), cu votul secret a cel puţin douã treimi din numãrul consilierilor în funcţie.
(4) Aplicarea sancţiunilor prevãzute la alin. (1) lit. c) şi d) poate fi fãcutã numai dacã se face dovada cã viceprimarul, preşedintele sau vicepreşedintele consiliului judeţean a încãlcat Constituţia, celelalte legi ale ţãrii sau a prejudiciat interesele ţãrii, ale unitãţii administrativ-teritoriale sau ale locuitorilor din unitatea administrativ-teritorialã respectivã.
(5) La eliberarea din funcţie se aplicã în mod corespunzãtor prevederile <>Legii nr. 215/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 70
Împotriva sancţiunii prevãzute la art. 69 alin. (1) lit. c) şi d) persoana în cauzã se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente. Procedura prealabilã nu este obligatorie.
ART. 71
Aplicarea sancţiunilor prevãzute la art. 57 alin. (1), în cazul preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliului judeţean, în calitatea acestora de consilier, nu are nici un efect asupra exercitãrii de cãtre cei în cauzã a mandatului încredinţat de consiliu.
ART. 72
Aplicarea sancţiunii prevãzute la art. 69 alin. (1) lit. d) nu are nici un efect asupra mandatului de consilier al preşedintelui sau al vicepreşedintelui consiliului judeţean.
ART. 73
Primarii pot fi revocaţi din funcţie în urma unui referendum, în condiţiile şi în cazurile stabilite prin <>Legea nr. 215/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
CAP. VIII
Registrul de interese
ART. 74
(1) Aleşii locali sunt obligaţi sã îşi facã publice interesele personale printr-o declaraţie pe propria rãspundere, depusã în dublu exemplar la secretarul comunei, oraşului, municipiului, sectorului municipiului Bucureşti, respectiv la secretarul general al judeţului sau al municipiului Bucureşti, dupã caz.
(2) Un exemplar al declaraţiei privind interesele personale se pãstreazã de cãtre secretar într-un dosar special, denumit registru de interese.
(3) Al doilea exemplar al declaraţiei de interese se transmite la secretarul general al prefecturii, care le va pãstra într-un dosar special, denumit registru general de interese.
(4) Modelul declaraţiei se aprobã prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
ART. 75
Aleşii locali au un interes personal într-o anumitã problemã, dacã au posibilitatea sã anticipeze cã o decizie a autoritãţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru:
a) soţ, soţie, rude sau afini pânã la gradul al doilea inclusiv;
b) orice persoanã fizicã sau juridicã cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia;
c) o societate comercialã la care deţin calitatea de asociat unic, funcţia de administrator sau de la care obţin venituri;
d) o altã autoritate din care fac parte;
e) orice persoanã fizicã sau juridicã, alta decât autoritatea din care fac parte, care a fãcut o platã cãtre aceştia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora;
f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte.
ART. 76
În declaraţia privind interesele personale, aleşii locali vor specifica:
a) funcţiile deţinute în cadrul societãţilor comerciale, autoritãţilor şi instituţiilor publice, asociaţiilor şi fundaţiilor;
b) veniturile obţinute din colaborarea cu orice persoanã fizicã sau juridicã şi natura colaborãrii respective;
c) participarea la capitalul societãţilor comerciale, dacã aceasta depãşeşte 5% din capitalul societãţii;
d) participarea la capitalul societãţilor comerciale, dacã aceasta nu depãşeşte 5% din capitalul societãţii, dar depãşeşte valoarea de 100.000.000 lei;
e) asociaţiile şi fundaţiile ai cãror membri sunt;
f) bunurile imobile deţinute în proprietate sau în concesiune;
g) funcţiile deţinute în cadrul societãţilor comerciale, autoritãţilor sau instituţiilor publice de cãtre soţ/soţie;
h) bunurile imobile deţinute în proprietate sau în concesiune de cãtre soţ/soţie şi copii minori;
i) lista proprietãţilor deţinute pe raza unitãţii administrativ-teritoriale din ale cãror autoritãţi ale administraţiei publice locale fac parte;
j) cadourile şi orice beneficii materiale sau avantaje fãcute de orice persoanã fizicã ori juridicã, legate sau decurgând din funcţia deţinutã în cadrul autoritãţii administraţiei publice locale; orice cadou sau donaţie primitã de aleşii locali într-o ocazie publicã sau festivã devin proprietatea acelei instituţii ori autoritãţi;
k) orice alte interese, stabilite prin hotãrâre a consiliului local, în cazul primarilor, viceprimarilor şi consilierilor locali, sau prin hotãrâre a consiliului judeţean, în cazul preşedintelui şi vicepreşedintelui acestuia şi al consilierilor judeţeni.
ART. 77
(1) Consilierii judeţeni şi consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotãrâri dacã au un interes personal în problema supusã dezbaterii.
(2) În situaţiile prevãzute la alin. (1), consilierii locali şi consilierii judeţeni sunt obligaţi sã anunţe, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl au în problema respectivã.
(3) Anunţarea interesului personal şi abţinerea de la vot se consemneazã în mod obligatoriu în procesul-verbal al şedinţei.
ART. 78
Registrul de interese are caracter public, putând fi consultat de cãtre orice persoanã, în condiţiile prevãzute de <>Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.
ART. 79
(1) Declaraţia privind interesele personale se depune dupã cum urmeazã:
a) în termen de 15 zile de la data declarãrii consiliului ca legal constituit, în cazul consilierilor judeţeni şi al consilierilor locali;
b) în termen de 15 zile de la depunerea jurãmântului, în cazul primarilor;
c) în termen de 15 zile de la alegere, în cazul preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene şi al viceprimarilor.
(2) Aleşii locali în funcţie la data intrãrii în vigoare a prezentei legi vor depune declaraţia în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotãrârii Guvernului prevãzute la art. 74 alin. (4).
ART. 80
(1) Aleşii locali au obligaţia sã reactualizeze declaraţia privind interesele personale la începutul fiecãrui an, dar nu mai târziu de 1 februarie, dacã au intervenit modificãri semnificative faţã de declaraţia anterioarã.
(2) Secretarul unitãţii administrativ-teritoriale va transmite secretarului general al prefecturii, pânã la data de 1 martie a fiecãrui an, un exemplar al declaraţiilor reactualizate.
ART. 81
Hotãrârile adoptate cu nerespectarea dispoziţiilor art. 77 sunt nule de drept, potrivit dispoziţiilor <>art. 47 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 82
(1) Nerespectarea declaraţiei privind interesele personale în termenul prevãzut la art. 79 atrage suspendarea de drept a mandatului, pânã la depunerea declaraţiei.
(2) Refuzul depunerii declaraţiei privind interesele personale atrage încetarea de drept a mandatului.
(3) Suspendarea sau încetarea mandatului se constatã prin hotãrâre a consiliului local, respectiv judeţean.
ART. 83
Cadourile şi orice beneficii materiale nedeclarate potrivit prevederilor art. 76 lit. j) sunt supuse confiscãrii.
ART. 84
Fapta aleşilor locali de a face declaraţii privind interesele personale, care nu corespund adevãrului, constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi se pedepseşte potrivit Codului penal.
CAP. IX
Dispoziţii finale
ART. 85
(1) Prezenta lege intrã în vigoare la 60 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) La aceeaşi datã se abrogã:
a) art. 53, art. 60, alin. (2) al art. 72, art. 80 şi alin. (2) al <>art. 103 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
b) capitolul II din anexa nr. II/1 la <>Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupã funcţii de demnitate publicã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 16 iulie 1998, cu modificãrile ulterioare;
c) orice alte dispoziţii contrare.
(3) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, regulamentele de organizare şi funcţionare a consiliilor locale şi judeţene vor fi modificate şi completate potrivit prevederilor acesteia.
Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicatã.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU
PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU
Bucureşti, 28 septembrie 2004.
Nr. 393.
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
