Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGE nr. 389 din 19 octombrie 2006  pentru ratificarea Conventiei-cadru privind protectia si dezvoltarea durabila a Carpatilor, adoptata la Kiev la 22 mai 2003    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

LEGE nr. 389 din 19 octombrie 2006 pentru ratificarea Conventiei-cadru privind protectia si dezvoltarea durabila a Carpatilor, adoptata la Kiev la 22 mai 2003

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 879 din 27 octombrie 2006
LEGE nr. 389 din 19 octombrie 2006
pentru ratificarea Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabila a Carpatilor, adoptatã la Kiev la 22 mai 2003
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 879 din 27 octombrie 2006


Parlamentul României adopta prezenta lege.

ART. 1
Se ratifica Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabila a Carpatilor, adoptatã la Kiev la 22 mai 2003 şi intrata în vigoare la 4 ianuarie 2006, semnatã de Guvernul României la data de 22 mai 2003.
ART. 2
Cu ocazia depunerii instrumentului de ratificare, Guvernul României este autorizat sa formuleze urmãtoarea rezerva:
"Guvernul României considera sintagma regiunea Carpaţi, din articolul 1 paragraful 1 al Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabila a Carpatilor, ca desemnând zona montanã carpatica, aceasta fiind delimitata, pe teritoriul României, în conformitate cu criterii fizico-geografice, biologice, socioeconomice, legate de posibilitãţile de utilizare a terenului şi modalitãţile de raportare a populaţiei locale la condiţiile fizice specifice ale mediului înconjurãtor, precum şi cu criteriile Comunitãţii Europene privind delimitarea regiunilor biomontane, stabilite în baza Directivei 92/43/CE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de flora şi fauna salbatica. Astfel, sintagma regiunea Carpaţi, din articolul 1 paragraful 1 al Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabila a Carpatilor, semnatã la Kiev la 22 mai 2003, desemneazã pe teritoriul României Muntii Carpaţi cu depresiunile intramontane, fãrã a include Platoul Transilvaniei şi dealurile subcarpatice, conform hârtii prevãzute în anexa."
ART. 3
Anexa prevãzutã la art. 2 face parte integrantã din prezenta lege.

Aceasta lege a fost adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicatã.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
BOGDAN OLTEANU

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
TEODOR VIOREL MELESCANU

Bucureşti, 19 octombrie 2006.
Nr. 389.

CONVENŢIA-CADRU
privind protecţia şi dezvoltarea durabila a Carpatilor

Pãrţile,
cunoscând faptul ca Carpatii reprezintã o bogatie naturala unica de mare frumusete şi valoare ecologica, un important rezervor al biodiversitatii, zona din care izvorãsc râuri principale, un habitat şi un refugiu esenţial pentru numeroase specii periclitate de plante şi animale şi zona naturala cea mai extinsã acoperitã de pãduri virgine din Europa, şi constiente de faptul ca Carpatii constituie un important mediu ecologic, economic, cultural, de agrement şi de viata în inima Europei, folosit de numeroase popoare şi tari,
fiind constiente de importanta şi valorile ecologice, culturale şi socioeconomice ale regiunilor montane, fapt ce a determinat Adunarea Generalã a Naţiunilor Unite sa declare anul 2002 ca An Internaţional al Muntilor, recunoscând importanta regiunilor montane asa cum este specificatã în cap. 13 (Dezvoltarea durabila a muntilor) din Declaraţia privind mediul şi dezvoltarea (Agenda 21, Rio de Janeiro, 1992) şi în Planul de implementare a intalnirii mondiale la vârf pentru dezvoltare durabila,
reamintind Declaraţia pentru mediu şi dezvoltare durabila în zona carpato-danubiana, adoptatã la Intalnirea la vârf pentru mediu şi dezvoltare durabila în zona carpato-danubiana (Bucureşti, 2001),
luând în considerare principiile şi prevederile pertinente specificate în instrumentele juridice de mediu relevante în materie, strategiile şi programele, la nivel global, regional şi subregional,
având ca scop asigurarea unei implementari efective a unor instrumente existente, cum ar fi cele de mai sus, şi bazându-se pe alte programe internaţionale,
recunoscând ca Carpatii constituie mediul de viata pentru populaţia localã şi fiind constiente de contribuţia populaţiei locale la dezvoltarea socialã, culturalã şi economicã durabila şi pentru pãstrarea cunoştinţelor traditionale în Carpaţi,
cunoscând importanta cooperãrii subregionale pentru protecţia şi dezvoltarea durabila a Carpatilor în contextul procesului "un mediu pentru Europa",
recunoscând experienta câştigatã în cadrul Convenţiei pentru protecţia Alpilor (Salzburg, 1991) ca un model de succes pentru protecţia mediului şi dezvoltarea durabila a regiunilor montane, oferind o baza solida pentru noi iniţiative de colaborare şi pentru întãrirea cooperãrii între statele Alpine şi Carpatice,
fiind constiente de faptul ca eforturile de protejare, menţinere şi administrare durabila a resurselor naturale ale Carpatilor nu pot fi realizate de cãtre o singura ţara şi necesita cooperare regionala, precum şi de valoarea sporitã a cooperãrii transfrontiere pentru asigurarea coerentei ecologice,
au convenit asupra celor ce urmeazã:

ART. 1
Delimitarea geograficã
1. Convenţia se referã la regiunea Carpaţi (denumita în continuare Carpaţi) care va fi definitã de Conferinţa pãrţilor.
2. Fiecare parte contractantã poate extinde aplicarea prezentei convenţii şi a protocoalelor la aceasta la pãrţi adiţionale din teritoriul lor naţional, prin transmiterea cãtre depozitar a unei declaraţii, cu condiţia ca aceasta sa fie necesarã pentru implementarea prevederilor prezentei convenţii.
ART. 2
Obiective şi principii generale
1. Pãrţile vor urmãri realizarea unei politici cuprinzatoare şi vor coopera pentru pãstrarea şi dezvoltarea durabila a Carpatilor, printre altele şi în vederea îmbunãtãţirii calitãţii vieţii, intaririi economiei şi comunitãţilor locale şi conservãrii valorilor naturale şi moştenirii culturale.
2. Pentru atingerea obiectivului la care se face referire în paragraful 1, pãrţile vor lua mãsuri corespunzãtoare în domeniile prevãzute în art. 4-13 din prezenta convenţie, prin promovarea:
a) principiilor precautiei şi prevenirii;
b) principiului "poluatorul plãteşte";
c) participãrii publicului şi implicarii factorilor interesaţi;
d) cooperãrii transfrontiere;
e) gospodãririi şi planificarii integrate a resurselor terestre şi de apa;
f) unei abordari programatice; şi
g) unei abordari ecosistemice.
3. Pentru realizarea obiectivelor prevãzute în prezenta convenţie şi pentru asigurarea implementarii lor, pãrţile pot, dacã este necesar, sa elaboreze şi sa adopte protocoale.
ART. 3
Gospodãrirea integrata a resurselor terestre
Pãrţile trebuie sa promoveze gospodãrirea integrata a resurselor terestre, astfel cum este definitã în cap. 10 din Agenda 21, prin dezvoltarea şi implementarea instrumentelor potrivite, cum ar fi planurile de gospodãrire integrata, referitoare la domeniile prezentei convenţii.
ART. 4
Conservarea şi utilizarea durabila a biodiversitatii şi a diversitatii peisajelor
1. Pãrţile vor urmãri sa realizeze politici având ca scop conservarea, utilizarea durabila şi refacerea diversitatii biologice şi a peisajelor în Carpaţi. Pãrţile trebuie sa întreprindã mãsuri adecvate pentru asigurarea unui nivel ridicat al protecţiei şi utilizãrii durabile a habitatelor naturale şi seminaturale, a continuitãţii şi conectivitatii acestora şi a speciilor de flora şi fauna care sunt caracteristice regiunii, în special pentru protecţia speciilor amenintate, a speciilor endemice Carpatilor şi a carnivorelor mari.
2. Pãrţile vor promova susţinerea adecvatã a habitatelor seminaturale, restaurarea habitatelor degradate şi vor susţine dezvoltarea şi implementarea planurilor de gospodãrire relevante.
3. Pãrţile vor urmãri aplicarea mãsurilor de prevenire a introducerii speciilor strãine şi eliberãrii organismelor modificate genetic ce ameninta ecosistemele, habitatele sau speciile, controlul sau eradicarea lor.
4. Pãrţile vor dezvolta şi/sau promova sisteme de monitorizare compatibile, vor coordona inventare regionale ale speciilor şi habitatelor, vor coordona cercetarea ştiinţificã şi interconectarea lor.
5. Pãrţile vor coopera în realizarea Reţelei ecologice carpatice ca parte constitutivã a Reţelei ecologice paneuropene, în stabilirea şi sprijinirea Reţelei carpatice pentru arii protejate, precum şi pentru îmbunãtãţirea conservãrii şi gestionãrii durabile în afarã ariilor protejate.
6. Pãrţile vor lua mãsuri adecvate pentru integrarea obiectivelor de conservare şi utilizare durabila a diversitatii biologice şi a peisajelor în cadrul politicilor sectoriale, cum ar fi agricultura montanã, silvicultura montanã, gospodãrirea bazinelor râurilor, turismul, transportul şi energia, industria şi activitãţile miniere.
ART. 5
Planificarea teritoriului
1. Pãrţile vor urmãri politicile de planificare a teritoriului în vederea dezvoltãrii durabile a Carpatilor, care vor lua în considerare condiţiile ecologice şi socioeconomice specifice Carpatilor şi ecosistemelor montane ale acestora, furnizand beneficii pentru comunitatile locale.
2. Pãrţile vor avea ca scop coordonarea pentru planificarea teritoriului în zonele de frontiera, prin dezvoltarea programelor şi politicilor de planificare teritorialã transfrontiere şi/sau regionale, imbunatatind şi sprijinind cooperarea dintre instituţiile relevante regionale şi locale din Carpaţi.
3. În dezvoltarea acestor politici şi programe de planificare a teritoriului, o atentie specialã trebuie acordatã, printre altele:
a) transportului transfrontalier, infrastructurii şi serviciilor de telecomunicaţii şi energie;
b) conservãrii şi utilizãrii durabile a resurselor naturale;
c) planificarii coerente a localitãţilor şi a teritoriului din zonele de granita;
d) prevenirii impactului transfrontalier al poluarii;
e) planificarii integrate a utilizãrii terenului şi evaluãrilor impactului asupra mediului.
ART. 6
Gospodãrirea integrata şi durabila a apei/bazinelor hidrografice
Luând în considerare particularitãţile hidrologice, biologice, ecologice şi alte particularitãţi ale bazinelor râurilor de munte, pãrţile:
a) vor lua mãsuri adecvate pentru promovarea politicilor care integreaza utilizarea durabila a resurselor de apa cu planificarea utilizãrii terenurilor şi vor urmãri aplicarea de politici şi planuri bazate pe o abordare integrata a administrãrii bazinelor râurilor, recunoscând importanta gestionãrii prevenirii şi controlului poluarii şi inundatiilor, şi reducerea fragmentarii habitatelor de apa;
b) vor dezvolta politici care au ca scop gospodãrirea durabila a resurselor de apa de suprafata şi subterane, asigurând o aprovizionare adecvatã cu apa de suprafata şi subterana de buna calitate, necesarã pentru utilizarea durabila, echilibrata şi echitabila a resursei şi o canalizare şi tratare adecvatã a reziduurilor de apa;
c) vor dezvolta politici care au ca scop conservarea cursurilor naturale de apa, izvoarelor, lacurilor şi a resurselor subterane, precum şi conservarea şi protejarea zonelor umede şi a ecosistemelor de zone umede şi protejarea impotriva efectelor dãunãtoare naturale şi antropice, cum ar fi inundatiile şi poluarea accidentala a apei;
d) vor dezvolta în continuare un sistem coordonat sau comun de mãsuri, activitãţi şi avertizare timpurie privind impactul transfrontier asupra regimului apelor, al inundatiilor şi al poluarii accidentale a apei, precum şi cooperarea în prevenirea şi reducerea daunelor şi acordarea de asistenta în lucrãrile de restaurare.
ART. 7
Agricultura şi silvicultura durabile
1. Pãrţile vor menţine organizarea modului tradiţional de cultivare a terenurilor, într-o maniera durabila, şi vor lua mãsuri adecvate pentru planificarea şi implementarea politicilor agricole, ţinând cont de necesitatea protecţiei ecosistemelor şi a peisajelor montane, de importanta diversitatii biologice şi de condiţiile specifice mai puţin favorabile din zona montanã.
2. Pãrţile vor urmãri aplicarea de politici care au ca scop dezvoltarea şi stabilirea de instrumente adecvate, cum ar fi programele agro-mediu de o importanta cruciala în Carpaţi, intarind integrarea preocuparilor de mediu în politicile agricole şi de planificare a teritoriului şi ţinând cont de importanta ecologica ridicatã a ecosistemelor montane din Carpaţi, cum ar fi pãşunile naturale şi seminaturale, ca parte a reţelelor ecologice şi a utilizãrii traditionale a peisajelor şi terenurilor.
3. Pãrţile vor urmãri politici care au ca scop promovarea şi sprijinirea utilizãrii instrumentelor şi programelor compatibile cu principiile de administrare forestierã durabila, internaţional acceptate.
4. Pãrţile vor aplica practicile de management durabil forestier montan în Carpaţi, ţinând cont de multiplele funcţii ecologice ale pãdurilor, de importanta ecologica ridicatã a ecosistemelor montane carpatice, precum şi de condiţiile mai puţin favorabile din pãdurile montane.
5. Pãrţile vor urmãri politici care au ca scop desemnarea ariilor naturale protejate, în special pãduri virgine în numãr şi mãrime suficiente, cu scopul de a restrictiona sau adapta utilizarea acestora în conformitate cu îndeplinirea obiectivelor de conservare.
6. Pãrţile vor promova practici privind mãsuri forestiere şi agricole favorabile mediului, asigurând o retenţie corespunzãtoare a precipitatiilor în munti în vederea asigurãrii unei mai bune preveniri a inundatiilor şi a creşterii siguranţei vieţii şi bunurilor.
ART. 8
Transportul durabil şi infrastructura
1. Pãrţile vor urmãri politici durabile de transport şi de planificare şi dezvoltare a infrastructurii, care vor tine cont de specificul mediului montan, prin luarea în considerare a protecţiei zonelor sensibile, în special a zonelor bogate în biodiversitate şi a celor de importanta internationala, a protecţiei biodiversitatii şi peisajelor şi a zonelor cu importanta turistica deosebita.
2. Pãrţile vor urmãri sa coopereze în vederea dezvoltãrii politicilor de transport durabil care furnizeazã beneficii pentru mobilitatea şi accesul în Carpaţi, minimizand în acelaşi timp efectele dãunãtoare asupra sãnãtãţii umane, peisajelor, plantelor, animalelor şi habitatelor acestora şi incorporand cerinţele de administrare a transportului durabil în toate etapele de planificare a transportului în Carpaţi.
3. În zonele sensibile din punctul de vedere al mediului, pãrţile vor coopera în vederea dezvoltãrii modelelor de transport favorabile mediului.
ART. 9
Turismul durabil
1. Pãrţile vor lua mãsuri pentru a promova turismul durabil în Carpaţi, în beneficiul populatiilor locale, pe baza patrimoniului excepţional cultural, peisagistic şi natural al Carpatilor, şi vor spori cooperarea în acest scop.
2. Pãrţile vor urmãri dezvoltarea politicilor ce au ca scop promovarea cooperãrii transfrontiere în vederea facilitãrii dezvoltãrii turismului durabil, precum planuri de gospodãrire coordonate sau comune pentru zonele de interes turistic şi ariile protejate transfrontiere sau de lângã frontiera.
ART. 10
Industria şi energia
1. Pãrţile vor urmãri promovarea tehnologiilor de producţie mai curate, în vederea prevenirii accidentelor industriale, actionarii în caz de accident şi remedierii în mod adecvat a consecinţelor acestora, precum şi în vederea pãstrãrii sãnãtãţii oamenilor şi a ecosistemelor montane.
2. Pãrţile vor urma politici menite sa introducã metode de producţie, distribuţie şi folosire a energiei, care sa minimizeze efectele adverse asupra biodiversitatii şi peisajelor, incluzând folosirea surselor regenerabile de energie şi a mãsurilor de conservare a energiei, dupã caz.
3. Pãrţile vor contribui la reducerea impactului exploatarilor de minereuri asupra mediului şi vor asigura supravegherea adecvatã a mediului din punctul de vedere al tehnologiilor şi practicilor de minerit.
ART. 11
Patrimoniul cultural şi cunoştinţele traditionale
Pãrţile vor urma politici care vizeazã promovarea şi protecţia patrimoniului cultural şi a cunoştinţelor traditionale ale populaţiei locale, a producerii şi comerţului de mãrfuri locale, obiecte artizanale şi de arta. Pãrţile vor urmãri pãstrarea arhitecturii traditionale specifice, a modului de utilizare a terenurilor, a raselor locale de animale domestice şi a varietatilor de plante cultivate şi utilizarea durabila a plantelor sãlbatice în Carpaţi.
ART. 12
Evaluarea mediului/sistemul de informatizare, monitorizarea şi avertizarea timpurie
1. Pãrţile vor aplica, acolo unde este necesar, evaluarea riscurilor, evaluarea impactului de mediu şi evaluãri strategice de mediu, ţinând cont de specificul ecosistemelor muntilor Carpaţi, şi vor lua în considerare proiecte cu caracter transfrontier în Carpaţi, evaluand impactul acestora asupra mediului, pentru a se evita efectele dãunãtoare transfrontiere.
2. Pãrţile vor elabora politici, utilizând datele de monitorizare şi evaluare existente, în scopul promovãrii:
a) cooperãrii pentru realizarea activitãţilor de cercetare şi pentru evaluarile ştiinţifice în Carpaţi;
b) programelor comune sau complementare de monitorizare, inclusiv monitorizarea sistematica a mediului;
c) standardizarii, complementaritatii şi comparabilitatii metodelor de cercetare şi activitãţilor de achiziţie a datelor;
d) armonizarii şi dezvoltãrii indicatorilor sociali, economici şi de mediu, existenţi şi noi;
e) unui sistem timpuriu de avertizare, monitorizare şi evaluare a pericolelor şi riscurilor de mediu antropice şi naturale;
f) unui sistem informaţional accesibil tuturor pãrţilor.
ART. 13
Creşterea gradului de constientizare, educare şi participare a publicului
1. Pãrţile vor urma politici menite sa creascã gradul de constientizare pentru protecţia mediului şi sa imbunatateasca accesul publicului la informaţii privind protecţia şi dezvoltarea durabila a Carpatilor, prin promovarea de programe de educaţie specifice în domeniu.
2. Pãrţile vor urma politicile privind garantarea participãrii publicului la luarea deciziilor privind protecţia şi dezvoltarea durabila a Carpatilor şi pentru implementarea prezentei convenţii.
ART. 14
Conferinţa pãrţilor
1. Conferinţa pãrţilor (denumita în continuare Conferinţa) este în acest fel stabilitã.
2. Conferinţa va discuta probleme comune ale pãrţilor şi va lua deciziile necesare pentru promovarea implementarii efective a prezentei convenţii. În particular, aceasta:
a) va revizui şi va sprijini în mod regulat implementarea prezentei convenţii şi a protocoalelor sale;
b) va adopta amendamente la prezenta convenţie, în conformitate cu art. 19;
c) va adopta protocoale, inclusiv amendamente, în conformitate cu art. 18;
d) va nominaliza preşedintele sau şi va stabili grupul executiv pentru activitatea dintre sesiuni, dupã cum este necesar şi în conformitate cu regulile de procedura stabilite;
e) va stabili organisme subsidiare, incluzând grupuri de lucru tematice, considerate a fi necesare pentru implementarea prezentei convenţii, revizuind în mod regulat rapoartele acestora şi acordându-le consultanţa;
f) va aproba pentru activitãţile sale un program de lucru, reguli financiare şi bugetul necesar, inclusiv pentru organismele subsidiare şi secretariat, şi va realiza aranjamentele necesare pentru finanţarea acestora, în conformitate cu art. 17;
g) va adopta regulile de procedura;
h) va adopta sau recomanda mãsuri pentru realizarea obiectivelor prevãzute în art. 2-13;
i) dacã este cazul, va cauta sa coopereze cu organisme sau agenţii competente, naţionale ori internaţionale, guvernamentale sau nonguvernamentale, şi va promova şi întãri relaţiile cu alte convenţii relevante, cautand sa evite dublarea eforturilor; şi
j) va exercita acele funcţii care ar putea fi necesare pentru realizarea obiectivelor prezentei convenţii.
3. Prima sesiune a Conferintei va fi convocatã nu mai târziu de un an de la data intrãrii în vigoare a prezentei convenţii. Sesiunile ordinare vor fi ţinute la fiecare 3 ani, în cazul în care Conferinţa nu hotãrãşte altfel.
4. Sesiunile extraordinare ale Conferintei vor fi convocate oricând se va decide fie de cãtre Conferinţa în sesiune ordinarã, fie la solicitarea scrisã a oricãrei pãrţi, cu condiţia ca, în termen de 3 luni de la data la care solicitarea a fost comunicatã pãrţilor de cãtre secretariat, sa fie susţinutã de cel puţin o treime din numãrul pãrţilor.
5. Pãrţile pot decide sa accepte ca observatori la întrunirile ordinare şi extraordinare ale Conferintei:
a) orice alt stat;
b) orice organizaţie nationala guvernamentalã sau nonguvernamentala ale carei activitãţi sunt în legatura cu prezenta convenţie.
Condiţiile pentru admiterea şi participarea observatorilor vor fi stabilite în regulile de procedura.
Aceşti observatori pot prezenta orice observatie sau raport relevant pentru obiectivele prezentei convenţii.
6. Conferinţa va lua deciziile prin consens.
ART. 15
Secretariat
1. Un secretariat este stabilit prin prezenta convenţie.
2. Funcţiile acestuia vor fi:
a) sa elaboreze planuri pentru sesiunile Conferintei şi sa furnizeze serviciile solicitate;
b) sa compileze şi sa transmitã rapoartele înaintate cãtre acesta;
c) sa-şi coordoneze activitãţile cu cele ale secretariatelor altor instituţii internaţionale şi convenţii relevante;
d) sa pregãteascã rapoarte privind exercitarea funcţiilor sale conform prevederilor prezentei convenţii şi ale protocoalelor acesteia, inclusiv rapoarte financiare, şi sa le prezinte Conferintei;
e) sa faciliteze cercetarea, comunicarea şi schimbul de informaţii în probleme ce privesc prezenta convenţie; şi
f) sa îndeplineascã alte funcţii de secretariat, care pot fi stabilite de Conferinţa.
ART. 16
Organisme subsidiare
Organismele subsidiare, inclusiv grupurile tematice de lucru stabilite în concordanta cu art. 14 paragraful 2 lit. e), vor furniza Conferintei, dacã este necesar, asistenta tehnica, informaţii şi consultanţa asupra problemelor specifice legate de protecţia şi dezvoltarea durabila a Carpatilor.
ART. 17
Contribuţii financiare
Fiecare parte va contribui la bugetul total al prezentei convenţii în conformitate cu scala de contribuţie determinata de Conferinţa.
ART. 18
Protocoale
1. Oricare parte poate propune protocoale la prezenta convenţie.
2. Proiectele protocoalelor vor fi prezentate tuturor pãrţilor prin intermediul secretariatului, nu mai târziu de 6 luni înaintea desfãşurãrii sesiunii Conferintei, cu prilejul cãreia vor fi luate în considerare.
3. Protocoalele vor fi adoptate şi semnate cu prilejul sesiunilor conferinţelor. Intrarea în vigoare, amendarea şi retragerea din protocoale vor fi fãcute mutatis mutandis în conformitate cu art. 19, art. 21 paragrafele 2-4 şi art. 22 din prezenta convenţie. Numai o parte la prezenta convenţie poate deveni parte la protocoale.
ART. 19
Amendamente la prezenta convenţie
1. Orice parte poate propune amendamente la prezenta convenţie.
2. Amendamentele propuse trebuie prezentate tuturor pãrţilor la prezenta convenţie, prin intermediul secretariatului, nu mai târziu de 6 luni înaintea desfãşurãrii sesiunii Conferintei, cu prilejul cãreia vor fi luate în considerare.
3. Conferinţa va adopta amendamentele propuse prin consens.
4. Amendamentele la prezenta convenţie vor fi supuse ratificãrii, aprobãrii sau acceptãrii. Amendamentele vor intra în vigoare în cea de-a nouazecea zi de la data depozitarii celui de-al patrulea instrument de ratificare, aprobare sau acceptare. Dupã aceea, amendamentele vor intra în vigoare pentru orice alta parte, în cea de-a nouazecea zi de la data depunerii de cãtre acestea a instrumentelor de ratificare, acceptare, aderare sau aprobare.
ART. 20
Soluţionarea diferendelor
Pãrţile vor soluţiona diferendele apãrute din interpretarea sau implementarea prevederilor prezentei convenţii, prin negocieri sau prin alte mijloace de soluţionare a diferendelor, în concordanta cu legile internaţionale.
ART. 21
Intrarea în vigoare
1. Prezenta convenţie va fi deschisã spre semnare la depozitar începând de la 22 mai 2003 pînã la 22 mai 2004.
2. Prezenta convenţie va fi supusã ratificãrii, acceptãrii sau aprobãrii şi va fi deschisã pentru aderare oricãrei pãrţi care nu a semnat-o. Instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare şi aderare la aceasta vor fi depozitate la depozitar.
3. Prezenta convenţie va intra în vigoare în cea de-a nouazecea zi de la data depozitarii celui de-al patrulea instrument de ratificare, aprobare, acceptare sau aderare.
4. Prezenta convenţie va intra în vigoare pentru orice alta parte în cea de-a nouazecea zi de la data depozitarii instrumentului de ratificare, aprobare, acceptare sau aderare.
ART. 22
Denunţarea
Orice parte poate sa denunţe prezenta convenţie prin intermediul unei notificãri scrise adresate depozitarului. Denunţarea va deveni efectivã în cea de-a 180-a zi de la data primirii notificãrii de cãtre depozitar.
ART. 23
Depozitarul
1. Depozitarul prezentei convenţii va fi Guvernul Ucrainei.
2. Depozitarul va notifica toate celelalte pãrţi asupra:
a) oricãrei semnãturi a prezentei convenţii şi a protocoalelor sale;
b) depozitarii oricãrui instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare;
c) datei de intrare în vigoare a prezentei convenţii, a protocoalelor sale sau a amendamentelor şi asupra datei de intrare în vigoare pentru fiecare parte;
d) oricãrei notificãri de denunţare a prezentei convenţii sau protocoalelor sale şi asupra datei la care denunţarea devine efectivã pentru o anumitã parte;
e) depozitarii oricãrei declaraţii conform art. 1 paragraful 2.
Adoptatã la Kiev, Ucraina, la 22 mai 2003, în limba engleza, în original.
Originalul prezentei convenţii va fi depozitat la depozitar, care va distribui copii legalizate fiecãrei pãrţi.
Drept care, subsemnaţii, pe deplin autorizaţi, au semnat prezenta convenţie.
Pentru Guvernul Republicii Cehe, Libor Ambrozek, ministrul mediului, Republica Ceha (semnat la 23 mai 2003 la Kiev, Ucraina)
Pentru Guvernul Republicii Ungare, Miklos Persanyi, ministrul mediului, Republica Ungara (semnat la 22 mai 2003 la Kiev, Ucraina)
Pentru Guvernul Republicii Polone, Marek Ziolkovski, ambasador plenipotenţiar al Republicii Polone (semnat la 25 noiembrie 2003 la Kiev, Ucraina)
Pentru Guvernul României, Petru Lificiu, ministrul apelor şi protecţiei mediului, România (semnat la 22 mai 2003 la Kiev, Ucraina)
Pentru Consiliul Ministrilor din Serbia şi Muntenegru, Andjelka Mihajlov, ministrul mediului şi resurselor naturale, Serbia şi Muntenegru (semnat la 22 mai 2003 la Kiev, Ucraina)
Pentru Guvernul Republicii Slovace, Laszlo Miklos, ministrul mediului, Republica Slovaca (semnat la 22 mai 2003 la Kiev, Ucraina)
Pentru Guvernul Ucrainei, Vasyl Shevchuk, ministrul mediului şi resurselor naturale, Ucraina (semnat la 22 mai 2003 la Kiev, Ucraina)

ANEXA

Harta ariei de aplicare a Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabila a Carpatilor pe teritoriul României

NOTA (CTCE)
Reprezentarea grafica a hârtii se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 879, la pagina 7. A se vedea imagine a asociata.

----------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016